Soiuri de nuc

Jupâneşti

Claudia

Valrex

Valcor

Valmit

Bratia

Ovidiu

Argeşan

Geoagiu 65

Geoagiu 86

Orăştie

Sibişel 252

Valmit

Valcor

Valrex

Velniţa

Sarmis

Muscelean

Miroslava

Germisara

Anica

Ciprian

Mihaela

Roxana

Sibişel 44

Şuşiţa

Novaci

Particularităţi pomologice

Fructul la nuc (Juglans regia L. fam. Juglandaceae) este o pseudodrupă provenită din ovarul şi din

solzii concrescuţi ai involucrului şi învelişului floral.

- mezocarp: necomestibil, verde, subţire, bogat în substanţe tanante, coriaceu şi dehiscent la

maturitate

- endocarp: tare lignificat, de culoare cafenie cu diferite nuanţe, format din două valve unite pe linia

mediană a carpelelor, conţine în interior sămânţa.

- sămânţa sau miezul: partea comestibilă a frunctului, alcătuită din două cotiledoane mari, divizate la

capete.

Pentru dterminarea soiurilor se iau în consideraţie următoarele caractere ale nucilor:

- mărimea (buc/kg): mici: peste 130 buc, mijlocii: 80-130, mari: sub 80 buc/kg.

- forma: elipsoidală, ovoidală, obovată, sferică, sferic-turtită.

- aspectul vârfului: ascuţit, rotunjit, trunchiat, scobit.

- aspectul bazei: rotunjită, retezată, ascuţită, scobită.

- endocarpul: culoare, grosime, aspectul, rezistenţa la spargere.

- sudura valvelor: slabă, mijlocie, puternică, completă, incompletă.

- orificiul peduncular: închis, semideschis, deschis.

- miezul: culoarea, gustul, aroma, greutatea (% faţă de nuca în endocarp), conţinutul în lipide,

uşurinţa de extragere din endocarp.

● fructul mare (peste 10 g), de formă sferică sau elipsoidală.

● endocarpul neted, uşor de spart, cu orificiul peduncular mic, bine închis şi valvele sudate pe toată lungimea.

● miezul să se extragă uşor, întreg sau jumătăţi, să aibă circumvoluţiuni slab pronunţate şi tegumentul galben-auriu, să umple bine interiorul, să reprezinte min. 45% din greutatea nucii în endocarp, să fie alb-strălucitor, plăcut la gust, bogat în lipide (50-70%) şi substanţe proteice (12-25%).

♂ ♀

Caractere pozitive de apreciere a soiurilor de nuc

Nucul este o specie unisexuat monoică, alogamă, cu polenizare anemofilă,

la care întâlnim frecvent fenomenul de dichogamie.

Dichogamie

protogine protandre homogame

soiuri

=

Comportarea în procesul polenizării:

Nucul, alunul şi castanul

prezintă fenomenul de:

Momentul înloririi florilor femele

nu corespunde cu cel al

înfloririi florilor mascule.

Carcterizarea sortimentului

Sortimentul actual este alcătuit din 24 soiuri, toate româneşti, obţinute la SCPP Geoagiu, Tg. Jiu, Iaşi şi Piteşti, prin selecţia biotipurilor locale sau prin hibridare.

Fructele ajung la maturitatea de recoltare în perioada septembrie-octombrie, în funcţie de soi.

Comportarea în procesul polenizării şi fecundării florilor:

- soiuri protogine ♀ (înfloresc întâi florile femele): Sibişel 44, Sibişel 252, Geoagiu 86, Bratia, Miroslava, Velniţa, Germisara, Mihaela, Roxana, Valmit, Claudia, Ciprian, Orăştie.

- soiuri protandre ♂ (înfloresc întâi florile mascule): Jupâneşti, Argeşean, Geoagiu 65, Muscelean, Sarmis, Şuşiţa, Anica, Ovidiu,Valrex, Valcor .

- soiuri homogame H (înflorire simultană): Novaci.

Specificul de fructificare: ramuri anuale mijlocii (= ramuri mixte), terminal au un mugur mixt, bifuncţional, unisexuat femel care evoluează în lăstar fertil, iar axial are 2-5 muguri unisexuaţi masculi din care se formează amenţi.

Capacitatea productivă: 1500 – 4000 kg nuci/ha, cele mai productive soiuri: Novaci, Jupâneşti, Bratia, Velniţa.

Alte soiuri existente în cultură: româneşti: Piteştean, Peştişani, Geoagiu 67, Productiv de Geoagiu, Dumitra, De Baia de Aramă, Fălticeni 12; străine: Mayette, Franquette, Sorrento, Parisienne.

Jupâneşti Argeşan

♂ ♂

Caracter tare de recunoaştere:

vârful puternic ascuţit

Geoagiu - 65

♀ ♂

Geoagiu - 86

♀

Bratia Roxana

♀

Miroslava Muscelean

♀ ♂

Sarmis Velniţa

♀ ♂

Germisara Mihaela

♀

♀

Sibişel-44

♀

Sibişel-252

♀

Novaci Şuşiţa

♂

H