Sociologie – Curs 2Sociologie – Curs 2

http:http://socasis.com/intranet//socasis.com/intranet

Recapitulare:Recapitulare:

Demersul sociologic porneşte de la întrebarea: Demersul sociologic porneşte de la întrebarea: Cum se Cum se leagă tipurile de relaţii sociale şi societăţile în leagă tipurile de relaţii sociale şi societăţile în care ne încadrăm de modul în care ne privim unii care ne încadrăm de modul în care ne privim unii pe alţii, pe noi înşine, ca şi cunoştinţele noastre, pe alţii, pe noi înşine, ca şi cunoştinţele noastre, acţiunile nostre şi consecinţele lor? acţiunile nostre şi consecinţele lor? (Bauman, 2008: (Bauman, 2008: 15). 15).

În abordarea lui Max Weber, sociologia este o ştiinţă ce îşi În abordarea lui Max Weber, sociologia este o ştiinţă ce îşi propune propune înţelegerea interpretativăînţelegerea interpretativă a a acţiunii acţiunii socialesociale pentru a ajunge la pentru a ajunge la explicaţii cauzale a explicaţii cauzale a cursuluicursului şi efectelor acestora. Sociologia încearcă să şi efectelor acestora. Sociologia încearcă să formuleze formuleze concepte tipice (tipuri idealeconcepte tipice (tipuri ideale – n.t.) şi să – n.t.) şi să generalizezegeneralizeze uniformităţi ale proceselor empirice. uniformităţi ale proceselor empirice. (Weber, (Weber, Economy and society). Economy and society). Cercetătorul încearcă să Cercetătorul încearcă să se situeze pe o poziţie de se situeze pe o poziţie de neutralitate axiologicăneutralitate axiologică iar iar demersul lui să fie demersul lui să fie obiectivobiectiv..

Critici aduse perspectivei Weberiene:Critici aduse perspectivei Weberiene:

Alfred Schutz, iniţiatorul Alfred Schutz, iniţiatorul curentului fenomenologic în curentului fenomenologic în sociologiesociologie: oamenii construiesc lumea socială, nu sunt : oamenii construiesc lumea socială, nu sunt simple marionete care pot fi studiate şi “explicate” de simple marionete care pot fi studiate şi “explicate” de cercetătorul “detaşat”, “raţional” şi “obiectiv”;cercetătorul “detaşat”, “raţional” şi “obiectiv”;

Epistemologii calitative, în particular cea feministăEpistemologii calitative, în particular cea feministă: : trăirile subiective ale cercetătorului sunt parte inerentă a trăirile subiective ale cercetătorului sunt parte inerentă a demersului cercetării, acestea nu trebuie ignorate şi cu atât demersului cercetării, acestea nu trebuie ignorate şi cu atât mai puţin suprimate; fiinţa cercetătorului este un mai puţin suprimate; fiinţa cercetătorului este un instrument de cercetare, trăirile acestuia trebuie instrument de cercetare, trăirile acestuia trebuie conştientizate şi analizate într-un exerciţiu de auto-reflecţie; conştientizate şi analizate într-un exerciţiu de auto-reflecţie;

Abordările neomarxisteAbordările neomarxiste: cercetarea socială trebuie : cercetarea socială trebuie instrumentalizată pentru îmbunătăţirea situaţiei celor instrumentalizată pentru îmbunătăţirea situaţiei celor oprimaţi, dezavantajaţi şi lipsiţi de putere politică; oprimaţi, dezavantajaţi şi lipsiţi de putere politică; cercetătorul social trebuie să îşi asume o voce publică, o cercetătorul social trebuie să îşi asume o voce publică, o poziţie politică în sensul larg al termenului (de a influenţa poziţie politică în sensul larg al termenului (de a influenţa deciziile politice). deciziile politice).

Curs 2: Procese de socializare Curs 2: Procese de socializare şi identităţi şi identităţi socialesociale

Lecturi:Lecturi: * * Berger, Peter-L. şi Luckman, T. (1999). Berger, Peter-L. şi Luckman, T. (1999).

Construirea socială a realităţii. Construirea socială a realităţii. Bucureşti: Ed. Bucureşti: Ed. Univers, Cap. III: „Societatea ca realitate Univers, Cap. III: „Societatea ca realitate subiectivă”, pp. 151-211. subiectivă”, pp. 151-211.

Giddens, A. (2000): Giddens, A. (2000): Sociologie. Sociologie. Bucureşti: All Expert, Bucureşti: All Expert, Cap. 2: „Cultura, societatea şi individul”, pp. 25-54.Cap. 2: „Cultura, societatea şi individul”, pp. 25-54.

Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Sociologie. Sociologie. Cluj: Cluj: Mesagerul, Cap. 4 „Socializare şi educaţie”, pp. 91-129. Mesagerul, Cap. 4 „Socializare şi educaţie”, pp. 91-129.

Coffey, A. (2006): “Socialization” in Scott, J. (ed.) Coffey, A. (2006): “Socialization” in Scott, J. (ed.) Sociology. The Key Concepts. Sociology. The Key Concepts. London: Routledge, pp. London: Routledge, pp. 164-166. 164-166.

SocializareaSocializarea ““Socializarea reprezintă procesul prin care individul, în Socializarea reprezintă procesul prin care individul, în

interacţiune cu semenii săi, acumulează deprinderi, interacţiune cu semenii săi, acumulează deprinderi, cunoştinţe, valori, norme, atitudini şi comportamente. cunoştinţe, valori, norme, atitudini şi comportamente. Dezvoltarea fizică, intelectuală şi afectivă, şi cu atât mai Dezvoltarea fizică, intelectuală şi afectivă, şi cu atât mai mult conduitele sociale complexe, nu se realizează mult conduitele sociale complexe, nu se realizează automat, ci prin învăţare.automat, ci prin învăţare.

Societatea, printr-o serie de mecanisme şi agenţi (familia, Societatea, printr-o serie de mecanisme şi agenţi (familia, şcoala, mass-media, ş.a.) transmite bagajul cultural şcoala, mass-media, ş.a.) transmite bagajul cultural existent noilor generaţii, pretinzându-le un anumit existent noilor generaţii, pretinzându-le un anumit comportament – considerat normal în respectiva comportament – considerat normal în respectiva cultură” (Rotariu şi Iluţ, 1996: 91). cultură” (Rotariu şi Iluţ, 1996: 91).

Eul şi sineleEul şi sinele Una din teoriile iniţiale cele mai influente: teoria lui Una din teoriile iniţiale cele mai influente: teoria lui

George Herbert Mead privind “sinele social” (George Herbert Mead privind “sinele social” (the social the social selfself) şi dezvoltarea acestuia prin interacţiunea (relaţia ) şi dezvoltarea acestuia prin interacţiunea (relaţia dialectică) cu “altul generalizat” (dialectică) cu “altul generalizat” (the generalized otherthe generalized other). ).

Mead (1934) preia distincţia lui William James dintre Mead (1934) preia distincţia lui William James dintre “eu” (I) şi “sine” (me) şi arată că prin procesul de vorbire “eu” (I) şi “sine” (me) şi arată că prin procesul de vorbire individul se raportează la propria persoană, care devine individul se raportează la propria persoană, care devine obiect de reflecţie şi acţiune. Acest “sine” (me) este sinele obiect de reflecţie şi acţiune. Acest “sine” (me) este sinele social, care se poate dezvolta doar prin relaţia cu ceilalţi, social, care se poate dezvolta doar prin relaţia cu ceilalţi, în comunitate, prin procesul de socializare. în comunitate, prin procesul de socializare.

Referinţă: Referinţă: George Herbert Mead (1934): George Herbert Mead (1934): Mind, Self, Society. Mind, Self, Society. University University

of Chicago Press (editat de C. Morris). of Chicago Press (editat de C. Morris).

SocializareSocializare “Socializarea este procesul prin care învăţăm să

fim membri ai societăţii, prin care devenim fiinţe sociale. Acest proces durează de-a lungul întregii vieţi şi se realizează prin interacţiunea cu ceilalţi, prin participarea la rutinele (practicile, activităţile obişnuite – n.t.) vieţii culturale de zi de zi.

Conceptul de “socializare” presupune recunoaşterea faptului că identităţile sociale, rolurile sociale şi biografiile personale sunt construite printr-un proces continuu de transmitere culturală”. (Coffey, 2006: 164).

Socializarea primarăSocializarea primară

Photo: Robot Boy and Robot GirlPattern can be found herewww.audreyandmaude.blogspot.com

Socializare primară şi socializare secundarăSocializare primară şi socializare secundară

Socializarea primară Socializarea primară în cursul copilăriei timpurii, prin observaţie, în cursul copilăriei timpurii, prin observaţie,

imitare, joacă, experimentare;imitare, joacă, experimentare; Formarea identităţilor primare: gen social, etnie, Formarea identităţilor primare: gen social, etnie,

religie, categorie socială;religie, categorie socială; Agenţi de socializare (“ceilalţi semnificativi” – Agenţi de socializare (“ceilalţi semnificativi” –

significant others significant others în terminologia lui Herbert în terminologia lui Herbert Mead, 1934): părinţi, fraţi mai mari, membrii de Mead, 1934): părinţi, fraţi mai mari, membrii de familie apropiaţi, educatori etc. familie apropiaţi, educatori etc.

Socializare secundarăSocializare secundară

Nationaal Archief / Spaarnestad Photo / J. van Eijk, SFA003000916.

Onderwijzeres voor de klas op een school in Roozendaal, begin jaren '50.

Teacher in front of the classroom in a primary school / elementary school in Roozendaal, the Netherlands, around 1950.

Joey and April working on their keyboarding skills

Sursă: www.ghca.com/computers/

Socializarea secundarăSocializarea secundară

Palmer, Alfred T.,, photographer.Women at work on bomber, Douglas Aircraft Company, Long Beach, Calif.1942 Oct.

Socializare primară şi socializare secundarăSocializare primară şi socializare secundară

Socializarea secundară Socializarea secundară pe tot parcursul vieţii, prin participarea în diferite instituţii pe tot parcursul vieţii, prin participarea în diferite instituţii

sociale: şcoala, întreprinderea economică, societăţi civile, sociale: şcoala, întreprinderea economică, societăţi civile, club-uri, comunităţi religioase, relaţii de vecinătate etc. club-uri, comunităţi religioase, relaţii de vecinătate etc.

formarea şi asumarea implicită sau explicită a unor formarea şi asumarea implicită sau explicită a unor identităţi sociale fluide, contextuale, subiective; identităţi sociale fluide, contextuale, subiective;

învăţarea unor comportamente, practici culturale care fac învăţarea unor comportamente, practici culturale care fac parte din scenariul tipic al unui anumit segment social parte din scenariul tipic al unui anumit segment social (scenariu cultural sau (scenariu cultural sau cultural script)cultural script)

Agenţi de socializare (“ceilalţi semnificativi” – Agenţi de socializare (“ceilalţi semnificativi” – significant significant others others în terminologia lui Herbert Mead, 1934): grupul de în terminologia lui Herbert Mead, 1934): grupul de persoane “similare” (peer-group), prieteni, profesori, persoane “similare” (peer-group), prieteni, profesori, colegi la locul de muncă, parteneri de viaţă, leaderi de colegi la locul de muncă, parteneri de viaţă, leaderi de opinie din mass-media, etc. opinie din mass-media, etc.

Din ce motiv se face diferenţierea între socializare primară şi cea secundară?

În ce constă importanţa deosebită a socializării primare? Identităţile formate în cursul socializării primare sunt

considerate drept constitutive pentru individ şi sunt relativ stabile în timp;

dacă individul ajunge să schimbe aceste identităţi (de exemplu se converteşte la o altă religie, emigrează şi devine cetăţeanul unei alte ţări etc.), procesul de schimbare are loc pe fundalul unor cunoştinţe, norme culturale şi practici însuşite în cursul socializării primare (Coffey, 2006: 165).

Ex: imigranţii români din SUA şi Canada;

Socializare primară şi socializare secundarăSocializare primară şi socializare secundară

Rolul sociale (model comportamental, normativ furnizat de agenţii de socializare) şi identităţi sociale (asumarea de către individ a unei anumite identităţi prin interacţiune cu ceilalţi);

Ex: rolul de “mamă” şi identitatea de “mamă” a unei anumite persoane;

Conflict de rol – aşteptări contradictorii ce corespund unor roluri sociale diferite, aferente simultan individului.

Ex: poliţistul trimis să aresteze un tânăr care se dovedeşte a fi nepotul său;

Resocializare - procesul prin care individul dezvaţă practicile culturale (modele comportamentale, norme, valori) care i-au ghidat viaţa socială de până atunci şi îşi însuşeşte practici specifice altor instituţii sau medii sociale, de care a ajuns să aparţină;

Ex. persoanele condamnate la detenţie se resocializează mai întâi în mediul închisorii, ca după terminarea detenţiei să se resocializeze (re-integreze) în mediul de viaţă obişnuit al societăţii respective.

Socializare anticipată – procesul prin care individul caută să îşi însuşească cât mai bine practicile culturale (modele comportamentale, norme, valori) ale unor instituţii sau medii sociale unde doreşte să aparţină.

Ex. studenţii de la drept care poartă costum şi cravată la cursuri şi examene se socializează anticipat pentru poziţia socială de jurist

Câteva noţiuni-cheie:Câteva noţiuni-cheie:

Agenţi sociali, actori sociali, structură socială; Practici culturale, scenarii şi repertorii culturale; Valori şi norme; Aculturaţie – procesul prin care individul dezvaţă

modelele comportamentale, normele şi practicile culturale ale societăţii de provenienţă şi îşi însuşeşte cele specifice unei alte culturi;

Reproducere culturală – transmiterea unor repertorii culturale, practici, norme, valori la o generaţie la alta.

Ex: felul în care este sărbătorit Crăciunul, participarea la acţiuni voluntare, fumatul, etc.

Reproducere socială – transmiterea intergeneraţională a poziţiilor sociale, “închiderea” socială, persistenţa în timp a graniţelor dintre “clasele sociale”.

Ex: transmiterea unor meserii din tată în fiu, reproducerea socială a elitelor politice, imposibilitatea de a ieşi din situaţia de sărăcie în care s-a născut individul.

Câteva noţiuni-cheie:Câteva noţiuni-cheie:

Reproducere socialăReproducere socialăCare sunt acele procese sociale care conduc la reproducerea intergeneraţională a poziţiilor sociale?

Cum se reproduc inegalităţile sociale?

În ce măsură şcoală (instituţiile formale de educaţie) constituie pârghii de atingere a unui status social dezirabil pentru individ?

Prin procesul de educaţie formală, diferenţele sociale dintre indivizi se reduc, se menţin sau se accentuează?

Câteva teorii explicative: Teoria lui Basil Bernstein (1971): Câteva teorii explicative: Teoria lui Basil Bernstein (1971): codul lingvistic restrâns şi cel elaboratcodul lingvistic restrâns şi cel elaborat

Codul restrânsCodul restrâns utilizat în contexte utilizat în contexte

comunicaţionale în care comunicaţionale în care interlocutorii au un repertoriu interlocutorii au un repertoriu comun însemnat de comun însemnat de cunoştinţe, repertorii culturale;cunoştinţe, repertorii culturale;

o parte însemnată din mesaj o parte însemnată din mesaj se subînţelege, este comunicat se subînţelege, este comunicat implicit;implicit;

un vocabular relativ redus, un vocabular relativ redus, construcţii gramaticale simple, construcţii gramaticale simple, frecvenţă mare a expresiilor frecvenţă mare a expresiilor indexicale;indexicale;

Codul elaboratCodul elaborat Poate fi utilizat în orice context Poate fi utilizat în orice context

comunicaţional, pentru că nu comunicaţional, pentru că nu se bazează pe asumpţia unor se bazează pe asumpţia unor cunoştinţe, repertorii culturale cunoştinţe, repertorii culturale comune;comune;

Mesajul este explicit;Mesajul este explicit; Vocabularul este bogat, Vocabularul este bogat,

construcţiile gramaticale sunt construcţiile gramaticale sunt complexe, expresiile indexicale complexe, expresiile indexicale foarte rare sau lipsesc;foarte rare sau lipsesc;

Este limbajul discursului Este limbajul discursului academic.academic.

Deoarece copiii din “clasa de jos” folosesc în mediul familial doar codul restrâns, în timp ce copii din “clasa de mijloc” sau “clasa de sus” folosesc atât codul restrâns, cât şi cel elaborat, ei reuşesc să obţină performanţe şcolare mai bune cu un efort mai redus decât similarii lor din “clasa de jos”.

Câteva teorii explicative: Câteva teorii explicative: John Goldthorpe despre strategii de viaţă şi alegeri raţionaleJohn Goldthorpe despre strategii de viaţă şi alegeri raţionale

Investiţia unor resurse pentru a avea acces la o poziţie socială Investiţia unor resurse pentru a avea acces la o poziţie socială dezirabilă poate fi explicată pe baza teoriei alegerii raţionale (decizie dezirabilă poate fi explicată pe baza teoriei alegerii raţionale (decizie bazată pe evaluarea raţională a costurilor şi beneficiilor);bazată pe evaluarea raţională a costurilor şi beneficiilor);

Pentru cei din “clasa de mijloc” şi “de sus” decizia raţională este Pentru cei din “clasa de mijloc” şi “de sus” decizia raţională este aceea de a investi resurse pentru dobândirea unui status superior, aceea de a investi resurse pentru dobândirea unui status superior, pentru că au resurse suficiente pentru a face faţă riscurilor şi pentru că au resurse suficiente pentru a face faţă riscurilor şi costurilor aferente;costurilor aferente;

Pentru cei din “clasa de jos”, decizia raţională este aceea de a Pentru cei din “clasa de jos”, decizia raţională este aceea de a minimiza riscurile, pentru că nu au resurse suficiente pentru a le minimiza riscurile, pentru că nu au resurse suficiente pentru a le gestiona; gestiona;

Pentru ambele categorii, efortul maxim va fi îndreptat spre Pentru ambele categorii, efortul maxim va fi îndreptat spre prevenirea “decăderii” sau “declasării”, cu alte cuvinte pentru prevenirea “decăderii” sau “declasării”, cu alte cuvinte pentru conservarea statutului social de origine. conservarea statutului social de origine.

Referinţă: Referinţă: Goldthorpe, J. H.: “Outline of a Theory of Social Mobility” Goldthorpe, J. H.: “Outline of a Theory of Social Mobility” in in On SociologyOn Sociology. 2000. Oxford: Oxford University Press.. 2000. Oxford: Oxford University Press.

(accesibil pe site în limba română)(accesibil pe site în limba română)

Exemplu: educaţie formală şi Exemplu: educaţie formală şi procese de mobilitate socială:procese de mobilitate socială:

Modelul unei societăţi meritocraticeModelul unei societăţi meritocratice

Traian Rotariu. Traian Rotariu. 2004. „Câteva consideraţii asupra rolului şcolii în mobilitatea socială” în 2004. „Câteva consideraţii asupra rolului şcolii în mobilitatea socială” în Studia Studia Universitatis Babes-BolyaiUniversitatis Babes-Bolyai, Seria Sociologica, Nr. 2/2004., Seria Sociologica, Nr. 2/2004.

Origine socială

Educaţie formală

Abilităţi, talent

Status dobândit

Educaţie formală şi Educaţie formală şi procese de mobilitate socială:procese de mobilitate socială:

DE CITIT: Traian Rotariu. DE CITIT: Traian Rotariu. 2004. „Câteva consideraţii 2004. „Câteva consideraţii asupra rolului şcolii în mobilitatea socială” în asupra rolului şcolii în mobilitatea socială” în Studia Studia Universitatis Babes-BolyaiUniversitatis Babes-Bolyai, Seria Sociologica, Nr. 2/2004., Seria Sociologica, Nr. 2/2004.

Origine socială

Educaţie formală

Abilităţi, talent

Status dobândit

Lecturi:Lecturi:

* * Berger, Peter-L. şi Luckman, T. (1999). Berger, Peter-L. şi Luckman, T. (1999). Construirea socială a Construirea socială a realităţii. realităţii. Bucureşti: Ed. Univers, Cap. III: „Societatea ca Bucureşti: Ed. Univers, Cap. III: „Societatea ca realitate subiectivă”, pp. 151-211. realitate subiectivă”, pp. 151-211.

Giddens, A. (2000): Giddens, A. (2000): Sociologie. Sociologie. Bucureşti: All Expert, Cap. 2: Bucureşti: All Expert, Cap. 2: „Cultura, societatea şi individul”, pp. 25-54.„Cultura, societatea şi individul”, pp. 25-54.

Coffey, A. (2006): “Socialization” in Scott, J. (ed.) Coffey, A. (2006): “Socialization” in Scott, J. (ed.) Sociology. The Key Sociology. The Key Concepts. Concepts. London: Routledge, pp. 164-166. London: Routledge, pp. 164-166.

PENTRU DEZBATERPENTRU DEZBATERILEILE DE SEMINAR: DE SEMINAR: Goldthorpe, J. H.: “Outline of a Theory of Social Mobility” in Goldthorpe, J. H.: “Outline of a Theory of Social Mobility” in On On

SociologySociology. 2000. Oxford: Oxford University Press.. 2000. Oxford: Oxford University Press. Traian Rotariu. Traian Rotariu. 2004. „Câteva consideraţii asupra rolului şcolii în 2004. „Câteva consideraţii asupra rolului şcolii în

mobilitatea socială” în mobilitatea socială” în Studia Universitatis Babes-BolyaiStudia Universitatis Babes-Bolyai, Seria , Seria Sociologica, Nr. 2/2004.Sociologica, Nr. 2/2004.

Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Rotariu, T. şi Iluţ, P. (1996): Sociologie. Sociologie. Cluj: Mesagerul, Cap. 4 Cluj: Mesagerul, Cap. 4 „Socializare şi educaţie”, pp. 91-129.„Socializare şi educaţie”, pp. 91-129.