Quiz 1

q1.1. Precizați cele 5 elemente care compun rombul/diamantul lui Leavitt.Tehnologie, structura, participant, obiective si mediu

q1.2. Definiți conceptul de structură normativă, în sensul prezentat la curs.Componenta care include valori, norme și așteptări de rol

q1.3. Definiți conceptul de structură comportamentală, în sensul prezentat la curs.= (ordinea factuală) component care se centrează pe comportamentul de facto al participanților dintr-o organizațieq1.4. Ce fel de relație există, la nivel organizațional, între structura comportamentală, structura normativă și structura

cognitiv-culturală?a) relație de independențăb) relație de identitatec) relație de inter-relaționareq1.5. Evaluați prin FALS (F) sau ADEVĂRAT (A) următoarele enunțuri:

_____F___ q1.5.1. Relațiile spontane, flexibile, nedefinite cu claritate sunt mai degrabă o caracteristică a organizării formale.

___F_____ q1.5.2. În cazul organizării formale, acceptarea liderilor și a normelor este spontană și implicită.

______A__ q1.5.3. În cazul organizării formale, scopurile sunt puternic specificate.

____F____ q1.5.4. Este cunoscut faptul că în cazul organizării informale, calitatea de membru se obține întotdeauna conștient, formal, într-un anumit moment de tip bine definit.

___A_____ q1.5.5. Structura informală deține un nivel de instabilitate mai mare în comparație cu structura formală.q1.6. Ce se înțelege prin următoarele tipuri de bunuri pe care organizațiile le pot furniza.q1.6.1. Bunuri private?Bunuri caracterizate de rivalitate și exclusivitate. Expl: Ceea ce eu consum nu mai poate fi consumat de altcineva

(prăjitură, locuința personală)q1.6.2. Bunuri vămuite?Bunuri caracterizate de non-rivalitate și exclusivitate. Expl: Îl poţi împiedica pe altul să le folosească, iar dacă le

foloseşti, altcineva, de asemenea, le poate folosi (autostrada, podurile taxate)q1.6.3. Bunuri comune?Bunuri caracterizate de rivalitate și non-exclusivitate. Expl: Nu îl poţi împiedica pe altul să le consume, iar dacă le

foloseşti, altcineva nu le mai poate folosi (plajele publice, pășunile, pescăriile publice)q1.6.4. Bunuri publice?Bunuri caracterizate de non-rivalitate și non-exclusivitate. Expl: Nu îl poţi împiedica pe altul să le folosească, iar dacă le

foloseşti, altcineva, de asemenea, le poate folosi ( Apărarea naţională, securitatea internă, accesul la informaţie publică)q1.7. Care sunt cele două criterii de clasificare a bunurilor pe care organizațiile le pot furniza?

Criteriul 1 ____Private_____________________________________Criteriul 2 ___________Colective______________________________

q1.8. Care sunt cele două caracteristici majore pe care le implică tehnologia unei organizații?

Caracteristica 1 ___________Mașinării și echipamente (hard facet)____________________________Caracteristica 2 _________Cunoașterea tehnologică- competențele necesare operării (soft

facet)______________________________q1.9. Care sunt cele trei niveluri de analiză a organizațiilor?Nivelul 1 ________psihosociologic_______________________________Nivelul 2 ____________________Structural___________________Nivelul 3 _________________________Ecologic______________

? not sure q1.10. Conform abordării sistemice propuse de Richard W. Scott, organizațiile pot fi conceptualizate ca:a) sisteme ________________închise__ și _____raționale____________________

1

b) sisteme ____închise______________ și ______naturale___________________c) sisteme _____________deschise_____ și _______raționale__________________d) sisteme ____________deschise______ și _____________naturale____________

Grad de dificultate #2*q1.11. În comparație cu grupurile sociale sau cu comunitățile, organizațiile dețin un grad _____relativ mare___________

de specificare a obiectivelor și a formalizăriiq1.12. Definiți organizația înțeleasă ca sistem rațional.Organizatiile sunt colectivitați orientate spre realizarea de obiective relativ specifice și structuri sociale foarte formalizateq1.13. Definiți organizația înțeleasă ca sistem deschis.Organizatiile reprezintă conglomerate de fluxuri și activități interdependente, care leagă coaliții schimbătoare de

participanți, integrate în ample resurse materiale și medii internaționale.q1.14. Definiți organizația înțeleasă ca sistem natural.Organizațiile sunt colectivități ale căror participanți urmăresc interese multiple, atât disparate cât și comune, dar care

recunosc valoarea de perpetuare a organizației drept o sursă importanta. Structura informală a relațiilor, care se dezvoltă în rândul participanților, este mai influentă în ghidarea comportamentului decât este structura formală.

q1.15. Analiza de rețea socială este o metodă de cercetare care permite vizualizarea grafică a structurii de tip __________comportamentală____________ dintr-o organizație.

??q1.16. Definiți conceptele de evolved jobs (locuri de muncă emergente) și opportunistic hires (angajări oportuniste), după cum au fost construite de A. Miner (1987)

q1.17. Conform abordării organizațiilor ca sisteme naturale, comportamentul membrilor organizației este ghidat mai degrabă de structura de tip ________informal_______________, decât de cea de tip ________formal__________________.

q1.18. Conform abordării organizațiilor ca sisteme raționale, comportamentul membrilor organizației este ghidat de structura de tip ____formală___________________.

Not sure ?q1.19. Prin modul în care sunt structurate, organizațiile fac posibilă, în societatea modernă, îndeplinirea unor finalități comune prin ceea ce se poate numi acțiune ___________socială___________________.

q1.20. Precizați un model teoretic de analiză a organizațiilor, ca poate fi plasat la nivelul de analiză structural, în categoria organizațiilor conceptualizate ca sisteme raționale și închise.

Teoria birocrației (Weber) sau Teoria administrativă (Fayol)

Quiz 2

Grad de dificultate IQ 2.1 Formalizarea este reprezentata de comportamentul ghidat de reguli precise si explicit formulate, si de asemenea de

rolurile aferente pozitiilor si relatiile de rol ce sunt prescrise indiferent de atributele ocupantilor.Q 2.2 Cele doua surse ale formalizarii sunt reglementarea si standardizarea, ce fac referire la: relatiile dintre pozitii (roluri),

fluxurile de activitati de munca si de asemenea principiile care le guverneaza( ex. Unitatea de comanda).Q 2.3 _____A_____q2.3.1. Formalizarea permite un grad înalt de control al comportamentului angajaților într-o organizație _____F_____q2.3.2. Formalizarea contribuie la accentuarea ierarhiilor de status______A____q2.3.3. Formalizarea contribuie la ceea ce se poate numi ”obiectivarea structurii unei organizații”____A______q2.3.4. Formalizarea legitimează inegalitățile furnizate de ierarhii____F______q2.3.5. Formalizarea întărește structura informală dintr-o organizație____A______q2.3.6. Formalizarea permite funcționarea organizațiilor dincolo de tipul de legături sociale existente între

ocupanții pozițiilor organizaționale______F____q2.3.7. Formalizarea contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului inovator într-o organizație_______A___q2.3.8. Formalizarea împiedică, într-o organizație, apariția turbulențelor create de promovări sau de demisiiQ 2.4 In perceptia lui Taylor, modelul omului economic reprezenta: o noua structura de stimulente care furniza varfuri de

eficienta, selectia stiintifica a muncitorilor( calitati fizice si cunostinte- profilul muncii), legile si regulile garantau eficienta, iar aceste varfuri de eficienta aduceau muncitorilor castiguri mai mari.

Q 2.5 Cele patru principii ale managamentului stiintific Principiul 1: dezvoltarea unei “ştiinţe a muncii” care să înlocuiască the rule of thumb: recompense - performanţePrincipiul 2: selecţia şi instruirea “ştiinţifică” a muncitorilor - o corespondenţă între caracteristicile fizice şi intelectuale ale

muncitorului şi cerinţele muncii. Principiul 3: “ştiinţa muncii” trebuie armonizată cu selecţia ştiinţifică a muncitorilor în scopul obţinerii celor mai bune rezultate.

2

Principiul 4: diviziunea muncii Conducerea: specificării metodelor de lucru, stabilirea standardelor de lucru, selecţia şi instruirea ştiinţifică a muncitorilor, supraveghere, control. Muncitorii: sarcinile de execuţie.

Q 2.6 Abordarea clasica cu privire la management a pus accent pe rationalitate si intentia de a eficientiza cat mai mult oragnizatiile si muncitorii

Q 2.7 F.W. Taylor – abordare bottom-up (muncitor – firstline manager): principii aplicabile unui anumit tip de management ??Q 2.8 q2.8.1. principiul lanțului scalar face referire la fluxurile de informatie si comunicare pe verticala si orizontala. q2.8.2 principiul unitatii de comanda- in contrast cu ideea conducerii functionale promovata de un singur superior , ca

indispensabila pentru stabilitatea unei organizatii. q2.8.3 principiul intervalului de control- oameni in subordine q2.8.4 principiul delegarii- dreptul purtatorului autoritatii de a delega o parte din domeniul acesteia catre un tert, in

conditii logice q2.8.5 principiul departamentalizarii dpdv al similarității obiectivelor / subscopurilor (e.g. marketing), dpdv al procesului (activități care implică operații similare - e.g. operarea pe computer),dpdv al clientelei (activități performate în jurul aceluiași set de recipienți - e.g. pacienții unui spital), dpdv al locației (serviciile furnizate invidizilor într-o anumită arie geografică) q2.8.6 principiul line-staff – activitățile de linie (cele care sunt preocupate în mod direct de îndeplinirea obiectivelor)

trebuie separate de activitățile de staff (cele care fac referire la consiliere, furnizarea de servicii, sau suport). Unitățile de staff trebuie să fie în afara lanțului scalar de autoritate și subordonate unor unități de linie adecvate. q2.8.7 IDEM 2.8.4 q2.8.8 Coordonarea -Integrarea unităților organizaționale q2.8.9 Specializarea - Rutinizare, design al pozițiilor și unităților organizaționale

Q 2.9 q2.9.1. Autoritatea tradițională- structurile administrative difuze specifice gerontocrației, patriarhatului, feudalismului q2.9.2.Autoritatea rațional-legală- structurile administrative impersonale și formale ale birocrației moderne q2.9.3.Autoritatea charismatică- structuri bazate pe relații strict personale între un lider impresionant și coteria acestuia Q 2.10 a- Caracteristica 1: Stabilitate b-Caracteristica 2: TehnicitateGrad de dificultate IIQ 2.11 Conotatia negativa a birocratiei consta in ineficiență, supra-reglementare, supra-conformism legal irațional in

functionarea unei organizatii.Q 2.12 Face referire la funcțiile îndeplinite de proprietarii-manageri a întreprinderilor timpurii, în cursul unei zile obișnuite. Funcții: supraveghere, selecția personalului, management financiar, arhivare, job-design, planificare Q 2.13 Caracteristici ale modelului birocratic- diviziunea muncii - ierarhia birourilor - reguli generale cu privire la obținerea performanței - separare între ocupant și drepturile de proprietate - selecția personalului pe criteriul calificărilor tehnice - angajarea este văzută drept o carierăQ 2.14 D.p.d.v al formei de proprietate, in cazul structurilor administrative traditionale nu exista o diferentiere între afacerile

domestice ale liderului și afacerea care se află sub conducerea sa. La structurile administrative birocratice, mijloacele de producție sau administrare (instrumentele, echipamentele, drepturile, privilegiile) apartin biroului și nu ocupantului biroului. Proprietatea privată ≠ proprietatea biroului, iar viața personală ≠ viața la birou.

Q 2.15 D.p.d.v. al selectiei personalului ,in cazul structurilor administrative traditionale oficialii sunt selectati dintre cei care sunt dependenti personal de lider (sclavi, iobagi, rude etc);compensatia ia forma beneficiilor. De asemnea, apare si dreptul de a taxa anumite regiuni, de a avea acces la camara domneasca etc. Beneficiile pot deveni ereditare, pot fi cumparate sau vandute. In comparatie cu acestea, structurile administrative birocratice se bazeaza pe alegerea oficialilor din randul persoanelor libere. Acestia sunt selectati pe baza calificarilor tehnice, numiti si nu alesi in birouri, si compensati prin salarii.

Q 2.16 D.p.d.v. al carierei, in interiorul structurilor administartive traditionale, birocratii servesc intereselor liderului, si nu au asteptari cu privire la viitor si la securitatea ocuparii postului. In structurile administrative birocratice, angajarea reprezinta pentru un oficial (birocrat) oportunitatea unei cariere care implica promovare pe criterii meritocratico-gerontocratice. Oficialii sunt angajati full-time, pe viata. In felul acesta, oficialii sunt protejati in fata concedierilor arbitrare.

QUIZ 3

Q3.1. Critica formulată la adresa abordării organizațiilor ca sisteme raționale se referă la faptul că sunt urmărite doar obiectivele formale, nu sunt luate în considerare obiectivele informale, reale, ceea ce se constituie într-o problemă referitoare la relația dintre structura normativă și structura comportamentală, relație caracterizată prin disparitate.

3

Q3.2.- organizațiile sunt mai mult decât simple instrumente formale și raționale de atingere a unor obiective;- organizațiile urmăresc să supraviețuiască în condițiile specifice în care funcționează a). chiar și după ce și-au îndeplinit obiectiveleb). modificându-și obiectivele stabilite inițial.Q3.3 În cadrul explicației antropocentriste, organizațiile sunt abordate, din perspectivă funcțională, ca sisteme sociale

caracterizate prin anumite nevoi care trebuie îndeplinite în vederea supraviețuirii.Q3.4 În cadrul explicației matricii de interese, organizațiile sunt înțelese, din perspectivă conflictualistă, ca surse de putere,

prestigiu, recunoaștere socială, plăcere; participanții manifestă un interes direct în protejarea și întărirea organizației; există atât obiective particulare, cât și obiective organizaționale.

Q3.5 Complexitatea obiectivelor – caracteristică a organizațiilor percepute ca sisteme naturale – se referă la faptul că, în cadrul organizațiilor, obiectivele sunt de două tipuri: formale și informale.

Q3.6 Proeminența structurii informale – în cadrul organiațiilor percepute ca sisteme naturale – face referire la regulile și structurile relaționale dezvoltate de anumiți participanți pe baza atributelor pe care le dețin (ocupantul acționează asupra poziției).

Q3.7 Autoritatea formală este reprezentată de dreptul de a decide, de a da ordine și de a controla îndeplinirea acestora în virtutea poziției ocupate, independent de atributele personale, în timp ce autoritatea informală este dată de dreptul de a decide, de a da ordine și de a controla îndeplinirea acestora în virtutea atributelor personale.

Q3.8 Structura formală este caracterizată de reguli formale, predefinite pentru a furniza modele de comportament independente de atributele ocupanților, în timp ce structura informală este bazată pe reguli informale și structuri relaționale dezvoltate de participanți particulari, în virtutea atributelor personale ale acestora.

Q3.9 -exemplu de consecință negativă a impactului structurii informale asupra structurii formale: structura informală apare ca surăs de distorsiuni, disfuncționalități;

-exemplu de consecință pozitivă a impactului structurii informale asupra structurii formale: structura informală facilitează comunicarea, încrederea, coreactarea aspectelor inadecvate ale sistemelor formale.

Q3.10 În cadrul experimentului Howthorne, Elton Mayo și Lloyd Warner au aplicat metodologia specifică studiilor antropologice centrate pe comunitățile tribale australiene, pentru a surprinde relațiile de prietenie, de conflict, autoritate.

#2Q3.11 Abordarea organizațiilor ca sisteme naturale susține faptul că structurile formale nu garantează eficiența și eficacitatea

din cauza faptului că ele conduc la irosirea celor mai de preț resurse ale unei organizații: inteligența și inițiativa participanților. Q3.12 Ideea de om economic formulată în cadrul abordării organizațiilor ca sisteme închise și raționale, a fost înlocuită de

reprezentanții abordării organizațiilor ca sisteme naturale cu o altă idee conform căreia individul apare mult mai complex, interesele lui nefiind numai de ordin economic, ci și personale, legate de latura sa afectivă, de relațiile de grup, de realizarea profesională.

Q3.13 ???Q3.14 3 exemple de corelații propuse de reprezentanții abordării organizațiilor ca sisteme naturale care nu au fost susținute

ulterior din punct de vedere empiric:1.satisfacția muncitorului – productivitatea 2.stilul de leadership – productivitate3.job enlargement – sarifacția muncitorului/productivitateaQ3.15 3 exemple de critici aduse la adresa abordării organizațiilor ca sisteme naturale:-umanizarea locului de muncă percepută doar ca mijloc pentru creșterea productivității;-umanizarea raționalității reci din fabrici, percepută ca lipsă a corespondenței dintre obiectivele muncitorilor și interesele

proprietarilor;-corelațiile pozitive propuse nu sunt susținute empiric.Q3.16 2 din recomandările susținute prin rezultatele exeprimentului Howthorne:1.relația pozitivă dintre satisfacția muncitorului și productivitate;2.un nou rol pentru manageri și supraveghetori: asigurarea cooperării;3. implicarea muncitorilor în procesul decizional;4. introducerea de practici care să diminueze alienarea și să crească implicarea.

QUIZ 4

Q4.1. Menționați numele a cel puțin 3 modele teoretice care pot fi plasate în abordarea organizațiilor ca sisteme naturale (numele acestor modele teoretice trebuie însoțite de numele autorilor).

1. Organizatiile ca sisteme cooperative : matricea de interese multiple (C. Barnard)2. Explicatia 2 :antropocentrista : T. Parsons :Paradigma A.G.I.L. – cum pot supravietui organizatiile ca sisteme ?3. instituțională (P. Selznick)Q4.2. Menționați, pe scurt, cele 3 funcții ale managementului din perspectiva lui Chester Barnard. (A) Formularea obiectivelor (abordarea top-down)

4

1) Trebuie comunicate2) Trebuie să aibă o componentă colectivă, pentru a uni moral participanții (participare in procesul decizional)

(B) Stabilirea și menținerea sistemului de comunicare – esențial pentru realizarea cooperării

(1) canalele c. trebuie să fie definite; (2) canalele c trebuie cunoscute de participanți; (3) acces neîngrădit la canalele c; (4) liniile de c trebuie să fie cât mai scurte și cât mai directe posibil; (5) competența persoanelor care acționează ca centri de comunicare trebuie să fie adecvată; (6) linia de comunicare nu trebuie să fie întreruptă atunci când organizația funcționează; (7) fiecare comunicare trebuie să fie autentificată.

C) Asigurarea cooperării1) Stabilirea și menținerea sistemului de comunicare2) Inocularea de atitudini favorabile și loialități față de obiectivele organizației & sistemul cooperativ

Q4.3. Care este unul dintre principalele avantaje care derivă din cultivarea unor culturi organizaționale puternice în sensul definit de Tom Peters?

Alinierea valorilor personale la valorile organizației --- diminuarea costurilor de monitorizare și control a respectării procedurilor și regulilor

Q4.4. Care este principalul pericol cu care se confruntă organizațiile care cultivă culturi organizaționale puternice?Pericolul efectului groupthink – adoptarea modelului de gândire organizațional: inhibarea inovațieiQ4.5. În ce constă procesul de instituționalizare propus de Philip Selznick?INSTITUȚIONALIZAREA = procesul prin care o organizație dobândește o competență distinctă – infuzia structurilor și

activităților tehnice cu valori suplimentareCunoștințele și abilitățile tehnice + valorile, normele, interesele participanților+influențele din exteriorQ4.6. Ce determină acordul unui individ de a participa la sistemul cooperativ, conform modelului teoretic dezvoltat de

Chester Barnard?1) Cooperarea este conștientă, deliberată și urmărește o anumită finalitateMotivarea participanților ------ Angajament ----- Asigurarea contribuțiilor individuale ----- Organizația ca sursă de

beneficii individualePreferința 1 = acordul de a contribui al individului la sistemul cooperativ ---------- depinde de beneficiile ce urmează a fi

obținute de participanți : conditii materiale (beneficii financiare ) + conditii nonmateriale (Motivare pentru creșterea gradului de angajament

Echitate: beneficii – contribuții (proprii & ale altora) Q4.7. Ce înseamnă free-riding? Tendința de maximizare a beneficiilor și de minimizare a contribuțiilorQ4.8. Care este varianta corectă de răspuns pe care ați alege-o pentru următoarea întrebare:Supraviețuirea unei organizații depinde de:a) contribuțiile individuale ale fiecărui participant în cadrul sistemului de cooperareb) definirea unor obiective organizaționale în acord cu tendințele din mediul exten organizaționalc) existența unor sisteme de recompensare discriminatorii.

A sau B ?Q4.9. Dați un exemplu de asimetrie informațională.Asimetrie informationala ( incertitudine & risc ) = Discrepanţele dintre informaţiile deţinute de participanţii la o tranzacţie de piaţă. Cumpărătorii şi vânzătorii nu cunosc

în mod egal informaţia relevantă de pe piaţă. Imperfecţiunea (adică inegalitatea) informaţiei cumpărătorilor şi vânzătorilor face imposibilă CONCURENŢA PERFECTĂ.  ( sursa : site Capital )

Exemplu nu am gasit :-?? Q4.10.

Grad de dificultate #2*Q4.11. Definiția conceptul de organizație din perspectiva lui Chester Barnard.Organizațiile = sisteme cooperative, care integrează input-urile participanților Q4.12. Conturați, pe scurt, modalitatea de aplicare a schemei AGIL la studiul organizațiilor, plasându-vă pe un nivel

ecologic de analiză. AGIL (în context organizațional) este aplicat la nivel ECOLOGIC, STRUCTURAL ȘI INDIVIDUALNivelul ecologic = org ca subsisteme ale sistemului social – clasificare în func ie de func iile pe care leț ț

5

satisfac la nivel socialFuncția socială Tipul de organizație Exemple

Adaptare (A) Organizațiile orientate către producția economică

Firmele de afaceri

Îndeplinirea obiectivelor (G)

Organizații orientate către scopuri politice

Agențiile guvernamentale, băncile

Integrarea (I) Organizații cu rol integrativ

Partide politice, organizații profesionale

Template cultural (L)

Organizații care mențin patternul cultural

Organizații culturale (muzee), organizații educaționale, religioase

Q4.13. Dați un exemplu de cooptare, în sensul propus de Philip Selznick. CO-OPTAREA: mecanism de încorporare a elementelor externe în procesul decizional internNegocierea intereselor personale (influenței) în schimbul sprijinului.

Q4.14. Dați două exemple care pot fi catalogate drept surse de nonraționalitate în organizații. Argumentați.Surse ale nonraționalității1. Ghidarea comportamentul participanților: reglementarea formală (specificațiile pozițiilor și rolurilor formale) &

reglementarea informală (regulile informale)2. Structuri formale & structuri informale (e.g. rețele de prietenie, sfat, bârfă, antagonice etc) intra și trans-organizaționale.

E.g. licitațiile publiceQ4.15. De ce consideră Philip Selznick că perspectiva conform căreia organizațiile sunt instrumente proiectate rațional și

deliberat pentru îndeplinirea unor obiective este o perspectivă limitată?Deoarece conform Conceptiei Extinse ( nu celei Rationaliste ) Org are o existență în sine, nu una instrumentală. Participanții acționează direct asupra structurii normative ---- combinație de raționalitate și non-raționalitate.

Grad de dificultate #3*Q4.17. Comentați ideea propusă de Philip Selznick conform căreia organizațiile sunt o combinație de raționalitate și non-

raționalitate. Organizatiile sunt o combinatie de rationalitate si non-rationalitate deoarece organizatiile sunt deseori considerate

instrumente proiectate rațional și deliberat pentru îndeplinirea unor obiective dar nu se ia in calcul si faptul ca ele sunt „populate” de oameni , ca ( org. )are de fapt o existență în sine, nu una instrumentală. Participanții acționează direct asupra structurii normative ducand la o combinație de raționalitate și non-raționalitate

Q4.18. Considerați că inocularea ca mecanism propus de Chester Barnard pentru asigurarea cooperării în organizații este acceptabilă din punct de vedere etic? Argumentați.

Inocularea de atitudini favorabile și loialități față de obiectivele organizației & sistemul cooperativ care are drept scop subordonarea intereselor personale celor colective – este din punctul meu de vedere …( aici argumentati voi cum considerati : ca e etica sau nu si de ce )

Q4.19. Care este varianta corectă de răspuns pe care ați alege-o pentru următoarea întrebare:

Supraviețuirea unei organizații depinde de:a) contribuțiile individuale ale fiecărui participant în cadrul sistemului de cooperareb) definirea unor obiective organizaționale în acord cu tendințele din mediul exten organizaționalc) existența unor sisteme de recompensare discriminatorii.Argumentați alegerea făcută.

QUIZ 5

Q5.1. În ce constă teoria acceptării autorității propusă de Chester Barnard?Subordonații acceptă ordine doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:a) înțeleg ordinul

6

b) au percepția că ordinul este consistent cu obiectivele organizațieic) ordinul nu intră în conflict cu credințele și valorile personaled) sunt capabili să performeze sarcina așa cum a fost trasatăQ5.2. Definiți conceptul de putere, din perspectiva lui Robert Dahl.Puterea capacitatea de a influența comportamentul altora chiar și împotriva voinței acestora, prin manipularea unor

sisteme de sancțiuni (Robert Dahl)Q5.3. Ce tip de autoritate îi poate fi asociată departamentului de planificare formală din cadrul unei organizații?Staff authority – în org complexe, care se extind: managerii de linie constată că nu au timp, expertiză și resurse pentru a-și

face treaba eficient. În acest context, apar funcțiile de de tip staff-authority (e.g. departamentul de planificare formală, departamentul de achiziție etc.)

Q5.4. La ce face referire conceptul de răspundere?Conceptul de raspundere face referire la obligația unui subordonat de a performa o anumită sarcină ce i-a fost alocată de

un superiorQ5.5. Formulați o întrebare pentru care răspunsul să fie intervalul de control. Ce determină numarul managerilor și al nivelurilor ierarhice?Q5.6. Care sunt activitățile specifice vârfului strategic al unei organizații (i.e. strategic apex), conform abordării

tradiționale? Responsabilitatea ultima a tuturor actiunilor realizate in organizatie Defineste misiunea si obiectivele generale, strategiile corporative de realizare a acestora Asigura direct sau prin intermediari controlul si supravegherea executarii sarcinilor Gestioneaza relatia cu mediul externQ5.7. Care sunt activitățile specifice domeniului operativ al unei organizații (i.e. operating core), conform abordării

tradiționale?

Realizează activitățile, bunurile, serviciile care dau profilul organizațieiE.g. Universitate -------profesoriiRATB -------------soferiiSpital -------------mediciiFabrica de mobila --------------confectonerii de mobilier (tamplarii)Q5.8. La ce face referire gradul de ierarhizare a unei organizații?Gradul de ierarhizare a unei organizații face referire la numarul de niveluri ierarhice al unei organizatii.Q5.9. Ce fel de alternativă funcțională este preponderentă în societățile care trec prin perioade de tranziție sau cu un nivel

scăzut de industrializare? Alternativa functionala preponderenta acestor societati esta ierarhia simpla.Q5.10. Ce fel de comunicare este specifică structurilor ierarhice simple?Structurilor ierahice simple predomina comunicarea informala,directa si un grad inalt de rapiditate a comunicarii.Q5.11. Oferiți câteun exemplu pentru fiecare tip de alternativă funcțională.Birocratia mecanica : MetrorexBirocratia profesionala : univerisitatile,spitaleleForma divizionala : ING Bank,ToyotaAdhocratia : Lumea lui BanciuQ5.12. Care sunt factorii contingenți care determină alegerea structurii organizaționale?Factorii contingent care detrmina alegerile structural sunt : strategia generala a organizatiei, gradul de incertitudine din

mediul extern, strategia organizatiei accent pe inovatie, minimizarea costurilor, izomorfism, marimea, tehnologiaQ5. 13. Despre care alternativă funcțională Mintzberg considera că se află la polul opus birocracției mecanice?Mintzberg considera ca adhocratia se afla la polul opus birocratiei mecanice.

Grad de dificultate #2*Q5.14. Conform abordării contemporane, cum trebuie luate deciziile în cadrul unei organizații. În ce măsură sunteți de

acord? Argumentați pe scurt. Abordarea contemporana presupune luarea deciziilor de catre indivizi care sunt pozitionati cel mai aproape de

problema,indiferent de nivelul organizational la care sunt. Conform acestei abordari nu se mai tine cont de scara ierarhica sau de importanta functiei, in masaura in care rezolvarea unei problem impune acest lucru.Din punct de vedere subiectiv,consider aceasta abordare destul de folositoare, deoarece problemele in cazul unei organizatii au si diferite grade

7

de prioritate,iar in cazul uneia destul de importanta, consider ca este mai putin important cine o rezolva;scopul principal fiind solutionarea acesteia.

Q5.15. Oferiți un exemplu de organizație care se apropie de organizarea de tip mecanic. Argumentați.• Intr-o organizatie, mecanizarea structurii sale in intregime are anumite preponderente de dezvoltare.Organizarea

de tip mecanic are o structura rigida si indeaproape controlata,tocmai din dorinta de a eficientiza scopurile principale ale organizatiei.Functionalitatea este specifica fiecarei organizatii si relativa in acelasi timp. HP Company ar putea fi o organizatie care functioneaza pe tipul mecanic.Acestia dispun de o specializare inalta,departamentalizare rigida,formalizare inalta, participare scăzută a angajaților de la nivelurile inferioare în procesul decizional.Fiecare angajat isi stie atributiile si organizarea este structurata astfel incat deciziile circula in forma piramidala,de sus in jos.Compartimentarea la nivelul departamentelor este una clar definite,tocmai in scopul functionarii strategice si benefice a organizatiei.

****(Aici fiecare poate sa aleaga fiecare ce doreste ca exemplu,mie acesta mi se pare destul de elocvent,dar puteti face referire si la alte organizatii de gen)*****

Q5.16. Oferiți un exemplu de organizație care se apropie de organizarea de tip organic. Argumentați. Organizarea de tip organic poate fi numita dpdv subiectiv un tip de organizare al viitorului,deoarece si-a dovedit

functionalitatea de-a lungul timpului.Team-bilding-ul pare a fi o abordare desprinsa din organizarea de tip organic si se poate spune ca in cazul de fata, acest process este unul continuu,avand in vedere structura fluida a echipelor de lucru, reteaua de comunicare deschisa, regulile formale minimale si putina supervizare directa (care in cele mai multe cazuri elimina tensiunile).O organizatie de acest tip poate fi un ONG, pe structura de voluntariat.Intocmai voluntariatul creeaza aceasta organizare,neexistand riscul de a exista tensiuni de tip financiar.Bineinteles ca minimizarea structurii supervizate este binevenita intr-o organizatie de gen,dar poate functiona si intr-o firma de consultant de exemplu.In cazul consultantei,desi angajatul isi stie atributiile este necesara fluidizarea sarcinilor astfel incat rezultatele sa fie unele cat mai competente in domeniu.

****(Aici fiecare poate sa aleaga fiecare ce doreste ca exemplu,mie acesta mi se pare destul de elocvent,dar puteti face referire si la alte organizatii de gen)*****

Q5.17. În ce fel se realizează coordonarea în cadrul adhocrațiilor? Adhocratia este forma de organizare cea mai indicate inovatiilor,deoarece permite flexibilitatea,stimuleaza

initiative si creativitatea.Adhocratia reprezinta opusul birocratiei mecanice, reactionand rapid la schimbari.Comunicarea este informala,directa si orizontala, iar distribuirea sarcinilor se realizeaza in functie de modul in care este structurata problema. Ierarhiile sunt puternic aplatizate, puterea si autoritatea fiind conferite de competenta

Q5.18. Ce fel de relații pot exista între filialele unei organizații care operează sub formă divizională? Oferiți un exemplu pentru fiecare situație și argumentați.

Filialele pot avea cel putin 2 relatii : 1. Paralelism (birocratii mecanice dispersate geografic)2. Complementariat (birocratii mecanice care contribuie diferit la furnzarea unui produs dispersate geografic )Q5.19. Într-o birocrație profesională, domeniul operativ (operating core) își elaborează propriile standarde profesionale.

De ce credeți că se întîmplă acest lucru? Dpdv subiectiv, birocratia profesionala prin natura sa ar trebui sa-si elaboreze propriile standard

profesionale,avend in vedere specificitatea acesteia.Acest lucru se intampla datorita satisfacerii nevoilor celor pentru care succed operatiunile necesare.Domeniul operativ este cu atat mai personalizat cu fiecare abordare a organizatiei si trebuie standardizat dupa propriile target-uri. Acesta prelucreaza anumite date de procesare si le aplica pe un statement standardizat ,insa fiind propria-i abordare si perceptie.

QUIZ 6

Q6.1. Care sunt cele 3 asumpții de la care pornesc modelele teoretice ce aparțin abordării organizațiilor ca sisteme deschise ? Asumptii:1. Nu exista cel mai bun model de organizare.2. Modelele de organizare difera in termini de eficienta, de unde deriva teorii precum :a) Teoria economica a firmelor: structura este irelevanta pentru performanta organizationalab) Cunoasterea comuna: nu organizatiile sunt importante, ci oamenii din acestea.3. Cea mai buna modalitate de organizare depinde de natura mediului extern in care organizatia opereaza.

Q6.2. Cine a popularizat sintagma de teoria contingenței?a) Paul Lawrence & Jay Lorsch

8

b) Jay Galbraithc) Herbert A. Simond) Joan Woodward Raspuns corect : Jay GalbraithQ6.3. Ce tip de tehnologie este specific structurilor organizaționale mecanice, conform lui Joan Woodward? Tehnologiile cu linii de asamblare (E.g. Ind auto, electronice, cutii din aluminiu etc.) prin care se vând cantități mari de

produse identice sunt specific structurilor organizationale mecanice. Acestea sunt caracterizate prin : Număr mai mare de niveluri ierarhice, număr mare de manageri

Domeniul operativ mare (IC = 48)

Structură birocratică

Ieftin de operat

Q6.4. Ce tip de tehnologie este specific structurilor organizaționale organice, conform lui Joan Woodward? Tehnologiile care produc unul sau mai multe produse simultan, dar în cantități mici (E.g. Arta, construcții de nave, avioane,

echipele de chirurgi, croitoriile etc.) sunt specific structurilor organizationale organice, caracterizate prin : Abilitățile & cunoștințele oamenilor mai importante decât mașinile folosite

Procesul de muncă este impredictibil, dificil de automatizat sau programat

Structuri ierarhice plate

Număr scăzut de manageri & niveluri ierarhice

Q6.5. Cărui tip de structură organizațională îi sunt specifice, în opinia lui Joan Woodward, următoarele caracteristici? Abilitățile & cunoștințele oamenilor sunt mai importante decât mașinile folosite Procesul de muncă este impredictibil, dificil de automatizat sau programat Structuri ierarhice plate Număr scăzut de manageri & niveluri ierarhice Aceste caracterizstici, in opinia lui Joan Woodward sunt specifice structurilor organizationale organice.Q6.6. Cine a dezvoltat modelul raționalității îngrădite?a) Paul Lawrence & Jay Lorsch b) Jay Galbraithc) Herbert A. Simon d) Joan Woodwarde) niciunul din cei de mai sus Raspuns corect : Herbert A. Simon Q6.7. În ce constă descoperirea empirică pe care Tom Burns și G.M. Stalker au făcut-o, în timp ce analizau structurile

organizaționale? Descoperirea empicirica : Organizațiile care funcționează în medii stabile iau forme diferite de cele ale organizațiilor care

funcționează în medii dinamice (turbulente). Astfel, organizatiile care functioneaza in mediul stabil iau forma organizatiilor de tip mecanic cu o structura rigida si indeaproape controlata, caracterizata prin:

-Specializare inalta-Departamentalizare rigida-Interval de control mic -Formalizare inalta -Se comunica preponderant de sus in jos -Participare scăzută a angajaților de la nivelurile inferioare în procesul decisional-Accent pe loialitate și supunere față de șefi Organizatiile care functioneaza in mediu instabil, turbulent iau forma organizatiilor de tip organic cu o structura inalt

flexibila si adaptabila, caraterizate prin: -Posturi (job-uri) scăzut standardizate -Structură fluidă a echipelor de lucru -Puțină supervizare directă -Reguli formale minimale -Rețea de comunicare deschisă, în funcție de nevoi -Empowered employees

9

-Adaptare și readaptare a sarcinilor de muncă la condițiile de mediuQ6.8. La ce face referire conceptul de diferențiere propus de Lawrence & Lorsch? Diferențierea: pentru a se confrunta eficient cu mediul, org trebuie să-și dezvolte unități compartimentate, fiecare având o

sarcină anume în relație cu cerințele mediului a) diferențiere a funcțiilor și sarcinilor (e.g. Producție, vânzări, proiectare-cercetare)b) diferențiere a orientărilor cognitive și emoționale ale managerilor (e.g. Organizare informală în dep R&D vs

organizarea formală din dep de producție)

Q6.9. Care sunt acele organizații care au cel mai înalt nivel de adaptare la mediul extern, conform abordării organizațiilor ca sisteme deschise?

Organizatiile care au cel mai inalt nivel de adaptare la mediul extern sunt organizatiile de tip organic. Q6.10.În ce constă modelul raționalității îngrădite? Modelul rationalitatii ingradite vizeaza actorul si interesele sale intr-o organizatie.In cadrul modelululi rationalitatii ingradite actorul are interese, insa are informatie imperfect si nu poate prelucra toata

informatia. Actorul nu poate identifica TOATE alternetivele/ solutiile si nu le poate compara, utilitatea actorului fiind redusa la good enough ( satisfacerea nevoii ).

Q6.11. Care sunt cele două soluții propuse de Lawrence și Lorsch pentru ca organizațiile să se confrunte eficient cu mediul extern? În ce constau aceste soluții?

Solutiile organizatiilor: 1.Diferențierea: pentru a se confrunta eficient cu mediul, org trebuie să-și dezvolte unități compartimentate, fiecare având o

sarcină anume în relație cu cerințele mediului a) diferențiere a funcțiilor și sarcinilor (e.g. Producție, vânzări, proiectare-cercetare)

b) diferențiere a orientărilor cognitive și emoționale ale managerilor (e.g. Organizare informală în dep R&D vs organizarea formală din dep de producție)

2.Integrare – coordonarea activităților unităților compartimentate P1: Cu cât mediul ext va fi mai variat, cu atât org va trebui să își diferențieze mai mult structura internă (cerințe diferite &

variate --- departamentalizare adecvată) P2: Cu cât structura org este mai diferențiată, cu atât va fi mai dificilă coordonarea (integrarea) activităților diferitelor unități

funcționale și cu atât vor exista mai multe surse de conflict intraorganizațional. (eforturi și resurse mai multe pentru coordonare și rezolvarea conflictelor)

Q6.12. Analizați comparativ, pe scurt, abordările organizațiilor ca sisteme raționale, ca sisteme naturale și ca sisteme deschise.

Organizatiile ca sisteme rationale sunt colectivitati orientate de urmarirea unor scopuri relativ specifice si care prezinta structuri sociale inalt formalizate. Organizaţiile ca sisteme rationale sunt instrumente pentru atingerea unui scop,şi dispun de un set de obiective specifice şi clare, iar structura lor internă este astfel proiectată încât să poată contribui la realizarea obiectivelor.

Distantandu-se de intelegerea si interpretarea organizatiilor ca intrumente pentru atingerea unor scopruri , sistemele naturale considera organizatiile drept organisme sau colectivitati sociale, ai caror mebri urmaresc interese multiple, atat diferite, cat si comune, dar recunosc insemnatatea perpetuarii organizatiei ca reprezentand o resursa importanta. Spre deosebire de organizatiile rationale, care au interes sporit asupra structurilor formale ale organizatiilor sau a relatiilor dintre scopuri, structura si eficienta, organizatiile naturale sunt interesate de problemele mai generale legate de supravieturie, structuri informale si interpersonale, sau ceea ce s-ar putea numi “fata umana” a organizatiilor.

Organizatia ca sistem deschis abordeaza organizatiile ca sisteme de relatii interne, cat si ca parti ale unui sistem mai larg, reprezentat de mediile in care acestea functioneaza si de care depind pentru obtinerea resurselor.Daca in cadrul abordarii rationaliste organizatia este imaginata ca o masina, iar in cadrul perspectivei sistemului natural imaginea este cea organizata, modelele sistemului deschis sugereaza analogia cu organismal-organizatiile sunt sisteme interdependente, alcatuite dintr-o multime de subsisteme aflate, la randul lor, intr o multitudine de relatii, ce incearca sa raspunda presiunilor si sa influenteze dinamica cerintelor mediului.

Q6.13. Ce înseamnă că mediul extern organizațional variază în termeni de complexitate și incertitudine? Cu cât este mai mare incertitudinea implicată de realizarea unei sarcini, cu atât crește cantitatea de informație ce trebuie

prelucrată în timpul executării sarcinii, astfel incat aceasta să fie executată la un anumit nivel de performanță.Q6.14. De ce managerii dintr-o organizație nu pot lua decât decizii satisficiente? O actiune de alegere este satisficienta atunci cand cel care o face cauta sa identifice acele alternative care sunt “destul de bune

“ : ele sunt satisfacatoare si suficiente pentru a atinge scopurile.Altfel, managerul trebuie sa cerceteze absolut toate alternativele care, in principiu, ar trebui sa produca beneficii mai mari , el nu trebuie sa se limiteze la o producere rezonabila , satisficienta,

10

managerii trebuie sa fie maximizatori, sa urmareasca productii si beneficii cat mai mari pentru performante maxime ale organizatiei.

Q6.15. De ce, în opinia lui Herbert A. Simon, într-o organizație, problemele nu pot fi rezolvate decât într-o abordare serială?Herbert Simon considera ca, in cadrul unei organizatii, fiecare etapa de rezolvare a unei problem poate genera la randul ei un

subproces complex de elaborare a deciziilor, fiind necesara informarea (identificarea problemei, formularea problemei, identificarea momentului care impune luarea deciziei) , proiectarea ( analiza directiilor posibile de actiune, stabilirea obiectivelor, formularea si dezvoltarea alternativelor) si selectia/ evaluarea ( alegerea alternativei de actiune prin evaluare )

Implementarea deiciziei reprezinta de asemenea un process decizional. Conform teoriei lui Simon, orice actiune manageriala reprezinta un process continuu de elaborare a deciziilor.Q6.16. Analizați ipoteza de cercetare dezvoltată de Lawrence & Laorsch: Cu cât structura organizațională este mai diferențiată,

cu atât va fi mai dificilă coordonarea (integrarea) activităților diferitelor unități funcționale și cu atât vor exista mai multe surse de conflict intraorganizațional.

Se face referire la faptul ca atunci cand structura este mai diferentiata, va fi necesara o mai mare serie de eforturi si resurse pentru a coordona si rezolva conflictele dintr-o organizatie.

Q6.17. Analizați următoarea ipoteză de la care pornesc modelele teoretice ce aparțin abordării organizațiilor ca sisteme deschise: Organizațiile ale căror trăsături interne satisfac cel mai bine cerințele mediului extern au cel mai înalt nivel de adaptare

QUIZ 7

q7.1. Precizați, pe scurt, la ce anume fac referire următoarele perechi de indicatori de măsurare a mediilor externe organizaționale:

q7.1.1. stabilitate-instabilitate:-Rata schimbarilor. Există fluctuații? Starea mediului se schimbă? E.g. Modificările legislațieiq7.1.2. predictibilitate-impredictibilitate:-Posibilitatea de anticipare (incertitudinea) Am informații pentru a lua decizii?q7.1.3. favorabilitate-ostilitate:-Disponibilitatea resurselor. Cum este orientat mediul față de organizație?Facilitează funcționarea organizației? E.g. Finanțarea sectorului de sănătate sau educațieq7.1.4. simplitate-complexitate:-Numarul de elemente care interfereaza cu functionarea org. Cât de divers este mediulq7.2. La ce anume fac referire următoarele niveluri de analiză a mediilor externe organizaționale?q7.2.1. organizational set:-modelele adaptării (e.g. modelul dependenței de resurse)q7.2.2. populații organizaționale-modelele selecției (e.g. modelul ecologiei populației)q7.2.3. domenii organizaționale-modelele instituționaleq7.3. Precizați pe ce nivel de analiză a mediului extern organizațional se centrează următoarele modele teoretice:q7.3.1. modelele adaptării: organizational setq7.3.2. modelele selecției : populatii organizationaleq7.3.3. modelele instituționale domenii organzationaleq7.4. Definiți pe scurt conceptele de set organizațional și domeniu al unei organizații. Însoțiți definițiile cu scurte exemple-Organizational set = setul de relații în care org intră, determinat de specificul partenerilor și al competitorilor și de domeniul

organizaționalE.g. Aprozarul: furnizori, clienți, vecini, concurența-Domenii organizationale: -este definit de gama de servicii/produse/ bunuri pe care le furnizează & tipul de clienți/consumatori

pe care-i (de)serveșteE.g. Domeniul învățământului superiorq7.5. În ce constă conceptul de control social extern, în contextul modelului dependenței de resurse. -α: Organizațiile pot alege să se supună constrângerilor externe, asumându-și costurile/pierderile aferente (E.g. Schimbarea

misiunii/obiectivelor organizaționale)-β:Organizațiile pot alege să fie reactive, pentru a-și lărgi sau menține spațiul de libertate , prin diminuarea controlului social

extern#1: Organizațiile sunt dependente de resursele critice, în vederea supraviețuirii și îndeplinirii obiectivelor#2: Entitățile sociale care controlează resursele critice, vor controla social organizațiile care au necesită aceste resurse ---

impunându-și preferințeleE.g. Achiziția de materiale de construcții de către o firmă de construcții#3: Organizațiile de referință pot dezvolta strategii reactive & adaptative la mediul extern în vederea supraviețuiriiq7.6. Precizați numele cercetătorilor care:

11

q7.6.1. au dezvoltat modelul dependenței de resurse-Dependența de resurse (Pfeffer&Salancik)q7.6.2. au dezvoltat modelul ecologiei populațiilor-Ecologia organizatională (Hannan & Freeman)q7.7. În ce constau următoarele strategii de management al controlului social extern?q7.7.1. Învăluirea-Restrângerea fluxului de informații cu privire la propriile activități (E.g. Secretizarea contractelor de privatizare)q7.7.2. Delegitimarea-Negarea legitimității cerințelor impuse din exterior (E.g. Eliminarea locurilor finanțate de la buget)q7.7.3. Cooptarea-Integrarea orizontală sau verticală de entități socialeq7.7.4. Diversificarea-multiplicarea surselor de resurse criticeq7.7.5. Dezvoltarea de rețele inter-organizaționale-securizarea surselor de resurse critice prin dezvoltarea de relațiiq7.7.6. Implicarea politică-acțiuni de influențare a profilului mediului externq7.8. În ce constă diferența dintre integrarea verticală (în amonte) și integrarea verticală (în aval). Oferiți un scurt exemplu prin

care să susțineți răspunsul.-: Integrarea verticală (amonte): organizația devine propriul furnizor, pentru a controla input-urile. (E.g. Sidex – Mittal Steel)-: Integrarea verticală (aval): organizația devine propriul distribuitor al produselor sale, pentru a controla outputurile.E.g. Apple avea în 2011 peste 287 de unități de retail în toată lumeaq7.9. Ce este integrarea orizontală și de câte tipuri poate fi?-#2: Integrarea orizontală: o companie crește combinându-se cu competitorii. E.g. L”Oreal & The Body Shop / Audi&Sukuzi.

Integrarea orizontală este monitorizată atent de autoritățile guvernamentale: scăderea concurenței poate afecta consumatorii. Poate fi:#2.1: Related diversification: companii din industrii diferite dar relaționate se combinăE.g. Stenwell & Berrod Regad FR#2.2: Unrelated diversification : companii din industrii diferite și fără legătură se combină. E.g. TATA Group (auto & textile)q7.10. La ce fac referire următoarele concepte?q7.10.1.Alianțele organizaționale-Ce sunt alianțele? acord formal sau informal ≥ 2 organizații Realizarea unor obiective strategice comune Securizarea anumitor intereseTipologii Alianțele informale – impunerea unui anumit preț la benzină pe piața românească Alianțele formale (implică un acord scris) – Uniunea social liberalăq7.10.2. Fuziunile organizaționale-Ce sunt fuziunile? ≥2 organizații Funcționare comună ca proprietate și operațiuniTipologii Rezultat al fuziunii pe orizontală (vezi integrarea pe orizontală) Rezultat al fuziunii pe verticală (vezi integrare pe verticală orizontală) Extinderea pieței vs extinderea produselor Conglomeratulq7.10.3. Joint-ventures-Ce sunt joint-ventures? ≥2 organizații Acord contractual, de obicei pe termen limitat Scop: (a) derularea anumitor afaceri, (b) promovarea unui produs, (c) împărțirea riscurilor/costurilor/câștigurilor, (d)

penetrarea unei piețe noi, printr-o firmă locală (atenție! Nu este necesară satisfacerea tuturor elementelor) E.g. Coaliția de guvernare (2012): PDL- UDMR-UNPR-minorități Acord contractual? Da – protocolul de guvernare, până la alegerile din 2012Promovarea unui produs? Da – setul de politici publice

12

Împărțirea riscurilor/câștigurilor/costurilor? Daq7.10.4. Interlocking directorates-Ce sunt inter-locking directorates? ≥2 organizații Acord contractual, de obicei pe termen limitat XB ocupă un post în conducerea lui A, iar YA ocupă un post în conducerea lui BCondiții de emergență Nevoia de a asigura încrederea, cooperarea, coeziunea Reconfigurarea mediului extern (e.g. Împotriva firmelor dominante, pentru o cotă mai mare de piață etc) Pentru controlul informației Reconfigurarea mediului extern (e.g. Împotriva firmelor dominante, pentru o cotă mai mare de piață etc) Pentru controlul informațieiq7.11. Precizați câteva dintre avantajele și dezavantajele participării unei organizații într-o rețea inter-organizațională.-Avantaje:Informaționale – acces la fluxuri suplimentare de informații & referințe cu privire la alți posibili parteneri --- scăderea

incertitudinii din mediuDiminuarea costurilor - împărțirea riscului (pierderilor), costurilor, diminuarea timpilorAcces la fluxuri suplimentare de resurse controlate de partenerii rețelei --- capital social Efecte:Îmbunătățirea performanței organizaționaleCreșterea șanselor de supraviețuire Creșterea prestigiului și a legitimitățiiCreșterea șanselor de a inova și de a extinde cunoaștereaDezavantaje:Constrângeri Informaționale – acces doar la fluxuri le de informații & la referințe cu privire la alți posibili parteneri disponibile

în rețea --- redundanță informaționalăConstrângeri de oportunități - sunt speculate doar oportunitățile conforme cu interesele rețeleiConstrângeri de fluxuri suplimentare de resurse controlate de partenerii rețelei --- capital socialConstrângeri de colaborare – colaborarea cu alte organizații este filtrată de apartenența la rețea DARK SIDE OF SOCIAL CAPITALGRAD DE DIFICULTATE 2(sa vedem :> …)

q7.12. Care este, în opinia dvs., principala diferență dintre modelul dependenței de resurse și modelul ecologiei populațiilor?-Modelul dependenței de resurse este un model al strategiilor adaptative la mediul extern. Managerii POT salva organizațiile

prin strategiile pe care le dezvoltă-Modelul ecologiei populatiilor : model al selecției, propus ca alternativă la modelele adaptării. Organizațiile sunt incapabile să

se adapteze mediului în care funcționează.q7.13. Ce impact pot avea coalițiile intra-organizaționale de interese asupra modului în care organizația poate manageria

contrângerile și presiunile externe la care este supusă?Organizațiile ca și coaliții de interese luptă pentru putere în interior. Acestea pot pune în pericol capacitatea organizației de a

manageria controlul social extern.q7.14. Precizați cel puțin două soluții teoretice propuse pentru definirea unei populații de organizații.(aici alegeti voi 2. eu voi pune 3 )Solutia1: Hannan& Freeman (1977): argumentul analogicCriteriul structurii genetice (biologie, speciile – genetic blueprints): structura utilizată pentru acțiunea organizațională, pentru

transformarea inputurilor în outputsSolutia2: McKelvey (1982): competența dominantăActivitățile care transformă inputurile în outputuri critice pentru supraviețuirea organizației (the technical core profile)Solutia3: Greenwood & Hinings (1993): arhetipuri organizaționaleE.g. Birocrația corporatistă & birocrația profesională eterogenăq7.15. Precizați cel puțin două soluții empirice propuse pentru definirea unei populații de organizații.S1: Populații construite pe baza unor observații rezonabile care au implicat criterii geografice de selecțieS2: Clasificări derivate empiric pe baza tehnicilor statistice care determină combinații similare de caracteristici (Miller

McPherson 1981, 1983)S3: Scheme de clasificare bazate pe teoriiE.g. Talcott Parsons AGIL q7.16. Definiți următorii factori de schimbare organizațională, în contextul modelului ecologiei populațiilor:q7.16.1. Vulnerabilitatea celor noi

13

(ISTORIA DE VIAȚĂ) Vulnerabilitatea celor noi = organizatiile mai noi au o probabilitate mai mare de a disparea( Stinchombe) decat organizatiile mai vechi

q7.16.2. Vulnerabilitatea celor mici( (MĂRIMEA) Vulnerabilitatea celor mici = organizatiile mai mici au o probabilitate mai mare de a disparea decat organizatiile

mai mari (Stinchombe)q7.16.3. Dependența de densitate(ORG/RESURSE ratio) Dependenta de densitate = probabilitatea de esec este mai mare cu cat numarul de organizatii de acelasi

tip este mai mare (Hannan&Freeman): problema resurselorq7.17. Completați spațiile goale:q7.17.1. Principiul ISOMORFISMULUI susține că în fiecare mediu vom găsi doar acea formă organizațională optim adaptată

cerințelor externe.q7.17.2. În același mediu, în condiții de resurse limitate, organizațiile aflate în competiție vor tinde să ocupe o NICHE diferită.

(caracterul limitat al resurselor)q7.18. Conform modelului ecologiei populațiilor:q7.18.1. dezvoltarea unei populații de organizații are loc atunci când :- Dezvoltarea: numărul de organizații < cantitatea de resurseq7.18.2. stagnarea unei populații de organizații are loc atunci când :-Stagnarea: numărul de organizații = cantitatea de resurseq7.18.3. declinul unei populații de organizații are loc atunci când :-Declinul: numărul de organizații > cantitatea de resurse

QUIZ 81.Care sunt, în opinia lui John Commons, elementele constitutive ale drepturilor de proprietate?a)Dreptul de utilizareb)Dreptul de a intra în posesia câștigurilor obținute de pe urma bunuluic)Dreptul de schimba forma bunului 2. Care sunt cele două asumpții comportamentale ale modelului analizei costurilor tranzacționale?Agenții umani au raționalitate îngrădităAgenții umani sunt oportuniști3. Care sunt în opinia lui Williamson costurile tranzacționale?a)contractarea completă b) contractarea incompletă 4. La ce fac referire conceptele de contractare completă și incompletă?

a)contractarea completă – tranzacțiile simple și clare (e.g. Piața de orez)b) contractarea incompletă – tranzacțiile complexe și neclare- de tip problematic(Agenții umani sunt oportuniști, exploatatori,

raționali) si de tip nonproblematic (Dacă agenții umani ar fi de încredere, non-oportuniști .e.g. Lumea sfinților)5. . În ce constă problema granițelor firmelor, potrivit lui Ronald Coase?Stabilirea granițelor unei firme este rezultatul unei decizii de evaluare economică în termeni de eficiență (Ronald Coase)Ce determină o firmă să integreze (să producă în interior) și ce determină o firmă să se bazeze pe piață? Ex: Procesare,

asamblare, distribuție, vânzare ?6. De câte tipuri sunt, în opinia lui Williamson, structurile de guvernanță care mediază schimbul de bunuri și servicii între

entități tehnologice separate?1: Proprietatea asupra unor unități proprii - the core (S1, S2, S3)2: Setul de tranzacții care ab initio se fac cu piața (R) – este non-economic să fie produse intern3: Tranzacții analizate economic: se realizează cu piața sau prin ierarhia internă? (C-B or C-O / D-B or D-O) criteriul alegerii

eficiente7. . În ce constă problema cooperării, potrivit lui Chester Barnard?Organizațiile sunt sisteme cooperative de interese multiple (Chester Barnard)"O organizatie este un sistem structurat de interactiune a oamenilor în scopul realizarii unor obiective comune si specifice."În anul 1983 Chester Barnard definea organizatia ca fiind "un sistem de activitati sau forte, a doua sau a mai multe persoane,

coordonate constient."Organizatiile reprezinta grupuri de persoane care interactioneaza pentru a atinge obiective comune specifice, însa în lipsa

acestor scopuri comune probabilitatea interactiunii sau a cooperarii este foarte redusa.Una dintre cele mai larg acceptate viziuni asupra apariţiei organizaţiilor formale este ceaalimitelor tehnologice, enunţată de Chester Barnard (1968). Potrivit acesteia, unele aspecte pur şi simplu nu pot fi realizate la

nivel individual, motiv pentru care este necesar concursul maimultor indivizi care să îşi cumuleze efortul pentru îndeplinirea acestora.(in slide-uri am gasit doar definitia de sus, restul e luat de pe net)

14

8. În ce constă problema disfuncționalităților organizaționale, în contextul raționalității îngrădite?Actorii umani au o capacitate limitată de a gestiona complexitatea și incertitudinea – de aici nevoia de control asociată

ierarhiilor organizaționale. Eforturile organizaționale de gestionare a incertitudinii și complexității conduc la disfuncții neașteptate(Carnegie School – March & Simon, Cyert & March)9. . Evaluați valoarea de adevăr a următorului enunț, din perspectiva lui Alfred Chandler: eficiența economică este independentă

de structura organizațională internă.Fals10. . La ce face referire asumpția oportunismului agenților economici umani?Tendința agenților umani de a specula și de a folosi orice mijloc pentru a promova propria agendă (Michel Croizer) ?11. Ce înseamnă contractare hard și contractare soft?Hard – contracting vs soft-contracting (contractul doar ca și cadru al tranzacțiilor) (Karl Llewellyn)Abordarea legalistă ca obstacol în derularea relațiilor de schimb continuie înalt valorizate de părțile implicateE.g. Cursurile universitare

#214. Care sunt elementele ce compun o instituție, conform lui Douglass North?a)Constrângeri asupra comportamentului sub forma regulilor și reglementărilorb)Proceduri de identificare a comportamentelor ce deviază de la reguli și reglementăric)Norme de comportament etic și moral care constrâng modul în care regulile sunt specificate și care asigură respectarea

acestora (Douglass North)15. La ce face referire conceptul de tranzacție? Oferiți un exemplu în acest sens și identificați costurile tranzacționale.Tranzacția apare când un bun sau un serviciu este transferat de la o interfață tehnologică la alta (Oliver Williamson) E.g. Tranzacțiile cu materie primă?15. . În ce sens granițele unei firme sunt rezultatul unor decizii care urmăresc eficiența economică?Granitele unei firme sunt stabilite in vederea eficientizarii situatiei economice prin economisire.16. Definiți pe scurt constantele modelului analizei costurilor tranzacționale propus de Oliver Williamson.1.materia primă este procurată de pe piață (R)2: transformarea tehnologică se realizează în interiorul firmei, în 3 pași tehnologici (S1, S2, S3)3..: distribuția produselor se face prin piață (D-B)4.: distribuția produselor se face prin firmă (D-O)

Techological core Materie primă suplimentară Distribuția produsului

Quiz 91. Functiile managementului: Planificare, Organizare, Conducere, Control.2. Roluri managerial la Mintzberg: Interpersonale(imagine, lider, liaison (om care creeaza punti)),

informationale(monitorizeaza, disemineaza, purtator de cuvant) si decizionale(antreprenor, gestioneaza turbulentele, aloca resurse, negociaza)

3. Abilitati critice Robert L. Katz: TEHNICE: detinerea cunostiintelor specific cu privire la munca desfasurata in cadrul organizatiei si cu privire la tehnicile necesare pentru realizarea eficienta a sarcinilor, Abilități umane = capacitatea de interacționa atât la nivel individual, cât și de grup cu oamenii , Abilități conceptuale = cele folosite pentru analiza și conceptualizarea situațiilor abstracte și complexe

4. Top management: abilitati conceptuale, middle management- abilitati umane si lower-level management – abilitati tehnice deoarece fiecare nivel are cerinte diferite si in fiecare nivel modul de lucru al managerilor difera.

5. Cele doua principia sunt eficienta si eficacitate. Eficienta se refera la mijloacele prin care resursele sunt gestionate astfel incat pierderile sa fie diminuate printr-un maximum de output cu minimum de input. Eficacitatea se refera la finalitati respective la modul in care a fost organizata munca in organizatie pentru ca obiectivele organizatiei sa fie indeplinite.

6. Argumentui ubicuitatii: a)managementul are un character universal fiind nevoie de management in orice organizatie indifferent de marime sau tipologie si la orice nivel. B)Aspectele imanente muncii: angajatii fie manageriaza fie sunt manageriati si c) self-employment-ul.

7. Managementul este universal datorita faptului ca este nevoie de management in orice organizatiei indifferent de marime, tipologie si este nevoie la orice nivel al organizatiei.

8. Luarea deciziei este un process care implica stabilirea preferintei pentru o alternative dintr-un set de n alternative.9. Definirea triviala a problemei(Robbins 2011): obstacol care face dificila indeplinirea unui scop.10. Etapele de luare a deciziei: #1 identificarea și definirea problemei#2 definirea criteriilor în baza cărora se ia decizia#3 asocierea de ponderi fiecărui criteriu (ierarhizarea criteriilor)

15

#4 definirea alternativelor (ce decizii pot lua?) #5 analiza alternativelor (e.g. metoda scenariilor, benchmarking) #6 selectarea preferinței pentru o anumită alternativă #7 implementarea alternativei (deciziei)#8 evaluarea eficacității deciziei luate (evaluarea efectelor pe care decizia le produce) 11. Pericole in structurarea problemei: confundarea ei cu simptomele problemei si cu problemele false.12. Coalitiile de sustinere sunt parghiile in functie de care luam deciziile: cine sunt cei afectati? Este legitima decizia? Ce

fel de decizie este? Dacă este de termen lung, atunci trebuie monitorizată pentru a afla dacă: a) criteriile rămân relevante; b) decizia trebuie corectată sau eliminată ---- Schimbările de mediu

13. Problemele structurate = clare, definite, familiare, informația este disponibilă, iar soluția este la îndemână. Decizia programată – repetitivă, poate fi gestionată printr-o abordare rutinieră. Problemele nestructurate = probleme noi sau neobișnuite, pentru care informația este ambiguă sau incompletă. Deciziile neprogramate = sunt soluții unice, non-recurente, specifice, pe care managerii trebuie să le dezvolte în relație cu

problemele nestructurate. 14. Tipuri decizii: simple(rutiniere), complexe(incidente). 15. Criteriul diferentierii impactului face referire la impactul pe care decizia il are asupra unitatilor organizationale. Prin

prisma acestui criteriu se face o ierarhizare a celor mai puternic afectate unitati ale organizatiei. Criteriul impactul asupra sistemului normative se axeaza pe impactul deciziei asupra valorilor, principiilor, eticii sau culturii organizationale.

16. Pentru a masura gradul de centralizare as face referire la urmatorii indicatori: numarul de decizii luate la fiecare nivel organizational, importanta deciziilor si gradul de control exercitat cu privire la deciziile subordonatilor.

17. Modelul rationalitatii de tip economic are urmatoarele asumptii: #1 managerii iau decizii în mod rațional (logic) #2 acele decizii care maximizează cantitatea și calitatea beneficiilor #3 informația este perfectă. Pe baza acestui model managerii iau decizii rationale care maximizeaza profitul .

18. Modelul rationalitatii ingradite se bazeaza pe urmatoarele asumptii: #1 managerii au o capacitate limitată de a procesa informația #2 informația este imperfectă (managerii nu pot identifica toate alternativele și nu au informație totală cu privire la efectele alternativelor)

#3 alternativelor le sunt asociate probabilități în funcție de info disponibilă. Deciziile pe care acestia le iau sunt satisficiente(suficient de bune) datorita informatiei incomplete pe care acestia o detin.

19. Modelul bazat pe intuitie are o singura asumptie: managerii iau decizii folosindu-se de experienta, sentimente si cunoasterea comuna. Deciziile lor sunt bazate pe valori si etica, experienta, emotii si sentimente si cunostiinte si abilitati.

20. Modelul managementului bazat pe evidente are urmatoarea asumptie: utilizarea celor mai bune date empirice disponibile. El are urmatoarele caracteristici: expertiza si judecata decidentului, datele empirice evaluate, opiniile, valorile si preferintele celor care au interes in decizia ce urmeaza a fi luata(stake-holders) si factori interni organizationali(context, circumstante, membrii organizatiei ). Deciziile acestora sunt complexe si tin cont de mai multe perspective.

16