so-lucrator-finisor-in-constructii (2).doc

Upload: iulia

Post on 13-Apr-2018

351 views

Category:

Documents


9 download

TRANSCRIPT

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    1/29

    A. Clasificarea constructiilor

    a. CladiriSunt constructii

    inchise,impartite in diferite spatii sau incaperi, astfel ca in

    interiorul lor sa se poata desfasura diferite activitati pentru care sunt destinate si

    anume: locuire, productie, invatamant, ingrijirea sanatatii, odihna sau divertisment.Cladirile sunt dotate cu instalatiile necesare functionarii si confortului: apa,

    canalizare, electricitate, incalzire, aer conditionat, transport pe verticala.

    b. Constructii diferiteSunt constructii inchise sau nu: drumurile, caile ferate, podurile, tunelurile,

    barajele, canalele, bazinele si rezervoarele, viaductele, stadioanele, patinuarele,statiile de carburanti, constructii industriale.

    Principalele elemente de contructie:

    1. Elemente de rezistentaAsigura rezistenta si stabilitatea contructiei, alcatuind structura de rezistenta;

    Sunt urmatoarele: fundatiile, zidurile portante, stalpii, grinzile, placile de planseu,

    sarpanta acoperisului si scarile;

    - undatia este elementul situat la baza constructiei, sub nivelul terenului

    natural; are rolul sa transmita terenului de fundare greutatea intregiiconstructii precum si incarcarile transmise de mediu;

    - Peretii portanti sunt elemente de rezistenta care suporta greutatea proprie

    precum si a celorlalte elemente si compartimenteaza cladirea pe orizontala, pesuprafete;

    - Stalpii sunt elemente de rezistenta verticala;

    - !rinzile si placile sunt elemente de rezistenta orizontale; o constructie a careistructura de rezistenta este formata din stalpi si grinzieste o structura in cadre

    de beton armat;

    - Planseele compartimenteaza cladirea pe etaje "niveluri#;

    - Sarpanta, elementul de rezistenta al acoperisului; poate fi sarpanta din lemnsau terasa circulabila sau necirculabila;

    - Subsolul este partea de constructie aflata sub terenul natural ; poate ficirculabil sau tehnic ;

    - Scarile sunt elementele de rezistenta de circulatie care fac legatura intreniveluri sau intre e$terior si interiorul cladirii;

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    2/29

    2. Elemente de inchidere si compartimente

    Separa incaperile cladirii intre ele si interiorul cladirii de e$terior. %u au rol

    portant.

    - spaletul reprezinta portiunea de perete intre doua goluri de ferestre, de usi;- parapetul este sub golul de fereastra ;

    - buiandrugul se afla la partea superioara a golului de fereastra, de usa si preiaincarcarile de deasupra lui;

    &'&(&%)&'& *& +%+SA; 'CA+'& *& +%+SA:

    PA*/S&'+'&, +%0&'+)/+'&, )A(P'A+A "inclusiv geamurile#,

    )&%C+&'+'& +%)&+/A& S+ &1)&+/A&, 2!A0&'+'&,0/PS+)/++'& S+ )AP&)&'&, P'ACA&'&, P&&)++ /%A(&%)A'+ *+%

    CAA(+*A *& S)+C'A.

    Peretii, tavanele si pardoselile sunt elementele pe care se aplica finisajele. olurile

    finisajelor:

    protectie, decorativ, ergonomic "influenteaza randamentul oamenilor in activitatealor#, asigura confortul, igiena, rezisten34, uzura din circula3i si e$ploatare, ignifug,

    hidrofug, izolator, anticoroziv, de inchidere.

    inisajele sunt interioare si e$terioare.

    Stratul suport e$ecutat corect conduce la realizarea unui finisaj de calitate.

    Instumente pentru msurat i trasat:(etru -pt. masurarea lungimilor, grosimilor, 5n4l3imilor;

    *reptarul 6folose7te la trasarea 7i verificarea liniilor drepte si a suprafe3elor plane.

    '8 9 6 mCol3arul echerul, vinclu - verificarea 7i trasarea unghiurilor drepte

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    3/29

    irul cu plumb cump4na - verticalitatea

    %ivela, bolobocul planeitateaurtunul de nivel nivelul pe orizontala

    Argument tehnic

    1. Domeniile acceptate de utilizare n construc!iiStructurile hidroizolante se utilizeaz4 5n urm4toarea componen34:

    - hidroizolarea de acoperi7uri necirculabile, circulabile sau terasa gr4din4

    "structur4 mono sau bistrat#;

    - hidroizolarea p4r3ilor subterane de construc3ie "mono 7i

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    4/29

    Produsele 5ndeplinesc cerin3ele din 'egea nr. 9=>? privind calitatea 5n

    construc3ii 5n ceea ce prive7te:- #ezisten! i stabilitate(embranele bituminoase nu influen3eaz4 rezisten3a 7i stabilitatea construc3iilor.

    - $i%uran!a n e"ploatareProdusele nu prezint4 5n e$ploatare pericol pentru utilizator.

    - $i%uran!a la focProdusele fac parte din clasa de combustibilitate C.

    - I%iena, sntatea oamenilor, refacerea i protec!ia mediuluiProdusele nu con3in substan3e d4un4toare mediului 5nconjur4tor 7i

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    5/29

    (emoriu tehnic organizare de 7antier

    *&%(+& P/+&C): */C(&%)A)+& )&B%+CA

    C/%S)+&'/C+%)A

    A(P'ASA(&%): S)D&%&+C+A: .

    ACC&S' +% +%C+%)A %*& S& 0A &1&C)A C/%S)C)+A S& AC&*+% S)A*A:

    ........................................................................................................

    +% %C)+& *& /*+%&A 'CA+'/ *& C/%S)C)++ S&A(&%A&A2A P'A)/(& P& )&&%' *+SP/%+D+' *+% C)&A

    D&%&+C+A'+.

    Pentru buna functionare a lucrarilor de santier pe proprietatea beneficiarului se

    amenajeaza platforme de depozitare a materialelor necesare e$ecutiei, comformplanului de organizare, avand in vedere sistemul constructiv fundatii continuesub ziduri si stalpi betonul va fi adus gata preparat cu C+A/( ul; caramida

    pentru zidaria portanta va fi depozitata in stiva pe locul gol din spatiul casei; pe

    terenul din spate se vor depozita nisipul si pietrisul pentru umplutiri, armaturi,cofraje; in constructia e$istenta se vor amenaja urmatoarele:

    vestiarul pentrumuncitori; paza;

    magazia pentru depozitarea materialelor a caror calitate depinde de conditiile

    atmosferice, respectiv cimentul, varul, ipsosul.

    Schelele pentru laterale se vor monta numai pe interior, pe proprietateabeneficiarului.

    +n general, aprovizionarea cu materiale, cu betoane gata preparate, cu mortarelegata preparate, se va face pe parcursul lucrarilor, cu putin timp inaintea inceperii

    lucrarilor respective.

    Se vor asigura: aprovizionarea cu apa de la conducta e$istenta, alimentarea cuenergie electrica de la reteaua e$istenta "cu acordul C/%&'#.

    *aca este cazul, se monteaza un stalp pentru iluminarea pe timp de noapte,

    dotar cu contor si priza cu impamantare pentru sculele electrice.Pe terenul din fata este liber de constructii, se va sigura un pichet cu galeti, nicip,

    furtun de apa, pentru paza contra incendiilor.Se va evita ocuparea domeniului public mai mult de E ore.)oate materialele de prisos, rezultate din sapatura sau deteriorate vor fi

    transportate de catre beneficiar la groapa de gunoi a municipiului.

    +ntocmit,

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    6/29

    ing. 0ictoria *imciu, aut. E=>>F

    -C#A#I DE +II$A/E

    A. )&%C+&'+

    9. !eneralitati

    Prin tencuire se intelege operatia de acoperire a unor suprafete brute "de

    caramida, beton, rabit etc. # cu un strat de mortar in stare plastica, care dupa intarire

    formeaza o crusta compacta si rezistenta numita tencuiala.

    +n incaperile in care umiditatea relativa a aerului va fi mai mare "peste F=G#,cum este cazul bailor, bucatariilor si al spalatoriilor, peretii se tencuiesc cu mortare

    bogate in ciment, asemanatoare ca reteta de preparare cu acelea utilizate pentru

    tencuirea fatadelor cladirilor.

    )ipuri de tencuieli

    *upa pozitia lor in constructii, se deosebesc:

    -tencuieli interioare, aplicate pe suprafetele peretilor si ale tavanelor "dinbeton, zidarie de caramida, beton celular autoclavizat etc.#.

    *upa modul de finisare a stratului vizibil tencuielile sunt: decorative siobisnuite.

    D. P'ACA&

    9. !eneralitati

    Placajele sunt elemente de finisaj cu ajutorul carora se realizeaza imbracareasuprafetelor e$terioare "fatadelor# si a suprafetelor interioare ale peretilor. Pentru

    placare se folosesc placi din diferite materiale, de diferite dimensiuni, care se fi$eaza

    pe suprafata-suport prin diferite procedee.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    7/29

    +n general, un placaj este alcatuit din trei elemente: stratul-suport, materialul

    de lipire si materialul de placare. +ntre aceste trei elemente e$ista o anumita legaturacare asigura aderenta placilor de placaj pe suprafata peretilor.

    Alegerea placilor pentru placarea peretilor depinde de conditiile de e$ploatare

    ale acestor placaje, precum si de cerintele arhitecturale care se impun constructiilorrespective.

    Prima conditie care se pune unui placaj pentru a avea un rol functional

    corespunzator, indiferent de domeniul lui de utilizare si de naturastructurii peretelui pe care se aplica "zidarie de caramida, beton turnat

    monolit in cofraje de inventar, elemente prefabricate din beton etc.#,

    este sa fie aderent pe suprafata acestuia, conditie care depinde atat denatura placilor placajului, cat si de natura mijlocului de lipire "mortar de

    ciment, pasta subtire de ciment, adezivi sintetici, etc.#.

    Actiunea inghetului si a dezghetului asupra placajelor e$terioare,

    cunoscuta si sub denumirea de actiunea gelivitatii, este un fenomen carese produce si asupra altor finisaje e$terioare, si are un rol hotarator

    asupra degradarii in timp a acestor placaje.

    +n ceea ce priveste placajele interioare aplicate in camere umede, se

    mentioneaza ca acestea, desi nu sunt solicitate la actiunea severa a

    inghetului si a dezghetului, trebuie totusi sa corespunda unor actiuni

    importante, de e$emplu la socurile termice umede cauzate de curgereaapei fierbinte sau rece pesuprafata placajelor.

    / alta conditie importanta la care trebuie sa corespunda placajele este

    ca ele sa reziste la actiunea vaporilor de apacare, pentru placajelee$terioare, capata sio mai mare importanta daca acesti vapori suntamestecati si cu vapori proveniti din substante chimice agresive, caz in

    care se produce si coroziunea suprafetei placajului. 0aporii de apa,

    indiferent de compozitia lor, patrund prin porii suprafetei placilor si arosturilor si pot condensa pe suprafetele reci din structura peretilor

    e$teriori, formand asa-zisele pungi cu apa de condensare, care, daca

    ingheata, au acelasi efect distrugator asupra placajelor ca si apaacumulata i spatele placajelor, prin infiltrarea dinspre e$terior.

    +n afara de coroziunea chimica care poate actiona asupra suprafeteiplacajelor si, in unele cazuri, si asupra placajelor interioare aplicate inunele sali industriale, mai e$ista coroziunea datorita vantului incarcat

    cu particule silicioase, la care sunt supuse toate placajele e$terioare,

    indiferent de natura placilor utilizate.

    E. )ipuri de placaje

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    8/29

    *upa materialul din care sunt e$ecutate, e$ista placaje din:- piatra naturala

    - piatra artificiala

    - placi ceramice smaltuite sau nesmaltuite- faianta sau majolica

    - lemn valorificat superior- placi de polimeri

    *upa pozitia in constructii, placajele pot fi:

    - interioare, e$ecutate pe pereti pe intreaga inaltime a acetora sau sub forma delambriuri inalte de 9,? 9,H m in interiorul cladirilor "cu placi de faianta, placi

    de gresie, placi ceramice smaltuite sau de sticla colorata, placi de lemn

    valorificat superior, inobilate, etc.#; aceste placaje se aplica pe pereti in specialin incaperi in care umiditatea relativa a aerului este mai mare de F=G "bai,

    bucatarii, spalatorii, Sali de dusuri, bai publice, laboratoare, magazinealimentare, etc.#;

    - e$terioare, aplicate pe fatadele cladirilor partial sau pe intreaga suprafata "din

    placi smaltuite si nesmaltuite, placi de piatra naturala, placi de beton, placi de

    sticla colorate, etc. #*upa modul de prindere a placilor de placaj pe suprafata peretilor, se deosebesc

    placaje din:- placi aplicate cu mortare si paste;

    - placi prinse cu carlige sau alte legaturi metalice, cu sau fara adaos de mortar;

    - placi tesute odata cu zidaria de rezistenta, aplicate cu mortar sau prinse culegaturi metalice;

    - placi lipite cu adezivi.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    9/29

    C. PA*/S&'+

    9. !eneralitati

    Pardoselala este un element de constructie comple$, care se aplica peste

    planseul de rezistenta al incaperii respective, cand sub aceasta se gaseste alta

    incapere, sau direct pe pamant, cand sub incaperea respectiva nu e$ista subsol.&ardoseala are rolul de a prelua si transmite planseului solicitarile

    pro'enite din circulatie si depozitare, si de a contribui la asi%urarea confortuluisi la finisarea incaperilor.

    Structura unei pardoseli cuprinde straturile prezentate in continuare:

    - imbracamintea pardoselii stratul superior, de finisare, denumit siimbracaminte, are rolul sa preia solicitarile la care este supusa pardoseala ine$ploatare si sa le transmita stratului-suport. Pe acest strat se circula si este

    solicitat la uzura, de aceea se mai numeste si strat de circulatie sau strat de

    uzura.- Stratul-suport acest strat are rolul sa repartizeze sarcinile primite de la

    imbracaminte si sa le transmita planseului sau, in cazul pardoselilor e$ecutatedirect pe pamant, terenului de fundare. Cand stratul suport este asezat pe un

    strat fonoizolant, elastic, el trebuie sa reziste singur tuturor solicitarilor la care

    este supusa pardoseala.olul stratului-suport poate fi indeplinit si de planseul de rezistenta, cand

    acesta este finisat corespunzator, avand fata superioara plaa sau orizontala.

    - straturile de izolare fonica, termica si hidrofuga stratul de izolare fonica seprevede numai la pardoselile asezate peste planseele despartitoare intre

    incaperi suprapuse, la cladiri de locuit si social-culturale si numai cand sunt

    necesare masuri de izolare fonica. &l este alcatuit dintr-unmaterial elastic, careare rolul sa mortizeze zgomotele care vin in contact cu suprafata pardoselii,

    sau pe acelea care produc si se transmit prin pardoseala.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    10/29

    Stratul de izolare termica se prevede in cadrul planseelor asezate peste ganguri, logii,

    pivnite neincalzite sau atunci cand sunt necesare conditii de confort termic superior.Stratul de izolare hidrofuga se foloseste mai ales in cazul pardoselilor solicitate la

    actiunea directa a apei sau a lichidelor agresive, care se scurg sau stagneaza pe

    suprafata imbracamintii: de asemenea, se e$ecuta la pardoselile asezate direct pepamant, cand se impun masuri deosebite de etanseitate sau cand imbracamintea

    pardoselii este realizata dintr-un material sensibil la umiditateori este constituitadintr-un material impermeabil, care nu permite evaporarea apei ce se infiltreaza din

    pamant, prin capilaritate.

    'a pardoselile asezate pe pamant nisipos se renunta, uneori, la stratul de izolare

    hidrofuga impotriva umiditatii care se ridica din teren, prin capilaritate; protectia

    hidrofuga se realizeaza, in acest caz, numai printr-un strat de rupere a capilaritatii.

    - stratul de egalizare, completare, panta sau de poza se e$ecuta pentru:nivelarea defectelor de planeitate ale stratului situat dedesubt, completareadiferentei de inaltime dintre diferitele structuri de pardoseli, realizarea pantei

    sau pozarea imbracamintilor constituite din placi.

    - Stratul de rupere a capilaritatii in cazul pardoselilor asezate direct pepamant, pentru a impiedica ascensiunea, prin capilaritate, a umiditatii din

    teren, izoland astfl pardoseala se actiunea distructiva a acesteia.

    olul functional al pardoselilor depinde de diversele solicitari la care este supusa opardoseala. Aceste solicitari depind de: felul cladirii, destinatia incaperilor in care se

    monteaza, respectiv de procesul tehnologic care se desfasoara in incapere.

    E. )ipuri de pardoseli

    Pardoselile sunt de o mare varietate de tipuri, in functie de: materialul utilizatpentru realizarea imbracamintii lor, domeniul lor de utilizare si rolul lor functional in

    cladiri.

    *omeniul de utilizare a diferitelor pardoseli

    - Pardoselile din pamant se utilizeaza in: subsoluri cu circulatie redusa, podulcladirilor, constructii provizorii, constructii au$iliare de la gospodarii agricole,

    anumite depozite, hale de turnare, forje.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    11/29

    - Pardoselile din piatra naturala se utilizeaza in: magazii, depozite de acizi,

    remize de utilaje, atelierele si halele constructiilor industriale cu circulatiegrea si unde sunt socuri dinamice importante.

    - Pardoselile de piatra artificiala nearsa si pardoselile din piatra artificiala arsa,

    placi de gresie, placi ceramice, se utilizeaza in: incaperi de trecere si decirculatie intensa, laboratoare, incaperi umede, atelierele si halele

    constructiilor industriale fara circulatie grea si uzura importanta.- Pardoselile din materiale bituminoase se utilizeaza in: subsoluri, magazii,

    spalatorii, depozite cu circilatie usoara, depozite de acizi, ateliere si hale

    industriale, constructii pentru industria electrotehnica, etc.- Pardoselile din lemn se utilizeaza in: baraci, magazii, depozite, podul

    cladirilor, magazii, depozite cabane, etc.

    - Pardoseli din parchet: in inaperi de locuit, birouri etc.- Pardoselile din materiale plastice se utilizeaza in: incaperi de locuit, birouri,

    Sali de biblioteca etc.

    *. )A(P'A+A *& C/%S)C)++

    9. !eneralitati

    0amplaria deconstructii (ferestrele si usile)inchide %olurile din peretii

    interiori si e"teriori si asi%ura circulatia intre incaperi, luminarea siaerisirea lor naturala. 'ucrarile din tamplarie constau din: confectionarea elementelor de tamplarie

    "din lemn sau metal#, montarea acestora in golurile lasate special in pereti sietansarea si finisarea acestora.

    )amplaria este alcatuita dintr-o parte fi$a, denumita toc si din parti mobile,

    denumite foi sau canaturi la usi si cercevele la ferestre. 'a ramele tocurilor si alecercevelelor, laturile verticale se numesc montanti, latura orizontala de sus,

    traversa iar cea de jos prag. sile interioare au de obicei tocuri fara prag, iar

    rigiditatea ramei se obtine prin ingroparea in pardoseala a capetelor montantilor.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    12/29

    0raseul apei prin orificiile de scur%ere intrun ansamblu toccerce'ea precum si elementele principale aleacestui tip de ansamblu

    9. )ipuri de elemente de tamplarie

    &lementele de tamplarie din constructii "ferestrele si usile# sunt de mai multe

    tipuri. *in punct de vedere al sistemului de lacatuire "al numarului de cercevele#

    si al numarului randurilor de foi de sticla "geamurilor# ferestrele pot fi:- Simple, dintr-un singur rand de cercevele intre interior si e$terior;

    - *uble, cu doua randuri de cercevele intre interior si e$terior;

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    13/29

    - erestre duble cu cercevele cuplate, la care ambele randuri de cercevele

    se deschid spre interior.*upa modul de manipulare, numarul de canaturi si sensul deschiderii, usile

    pot fi:

    - pivotante sau obisnuite, cu deschidere stanga-dreapta sau batante, inunul, doua sau mai multe canaturi;

    - rotitoare "tamburele#, care au patru canaturi articulate pe un singur a$,in jurul caruia se rotesc;

    - glisante, la care foile intra lateral in tocurile care au montati dublii.

    Debitarea si armarea tocurilor

    &. 2!A0&'+, 0/PS+)/++ S+ )AP&)&

    9. eneralitati

    +ata 'azuta a suprafetelor de zidarie tencuita de beton, ori a tamplarieide lemn sau de metal se finiseaza prin acoperire cu un strat care, in functiile desolutiile si de natura materialelor folosite, poate fi: zu%ra'eala, 'opsitorie sautapet.

    3u%ra'irea este operatia de acoperire a suprafetelor tencuite sau din beton cuun strat subtire format dintr-o solutie cu lianti de apa colorata cu pigmenti de apa.

    4opsirea este operatia de acoperire a unor suprafete tencuite, din lemn sau dinmetal, cu un strat subtire dintr-o compozitie omogenizata formata din cel putin un

    element colorant si unul peliculogen, preparate cu uleiuri naturale sau sintetice, ori

    cu materiale pe baza de polimeri.Atat aplicarea zugravelilor cat si a vopsitoriilor necesita pregatirea in prealabil

    a suprafetelor-suport, prin curatirea si slefuirea lor, precum si prin aplicarea unui

    strat de grund, care are rolul de a asigura aderenta intre stratul vizibil si suprafata-suport.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    14/29

    0apetarea este operatia de aplicare, prin lipire, pe suprafata peretilor interioria unor fasii de hartie tratata special sau din materiale plastice, cu fata vazuta coloratasi, in unele cazuri, decorata.

    'ucrarile de zugraveli si vopsitorii se e$ecuta la interiorul si la e$teriorulconstructiilor si au urmatoarele functii:

    - de protectie impotriva ruginii- de protectie contra focului

    - de protectie contra umezelii

    - de igiena- decorativ

    - ergonomic

    E. )ipuri de zugraveli si vopsitorii

    *upa natura elementelor intrebuintate la prepararea compozitiei "liantul si

    diluantul#, zugravelile si vopsitoriile se clasifica in tipurile prezentate in continuare:

    - varuielile "spoielile# cu lapte de var simple si colorate au ca liant varul

    stins sub forma de lapte de var, care are rol si de pigment alb. Seutilizeaza atat in e$teriorul cat si in interiorul cladirilor, aplicandu-se

    suprafete tencuite sau tratate cu glet de var si direct pe caramida sau

    beton la constructii de locuinte , social-culturale, industriale siagrozootehnice. 0aruielile se mai aplica si pe suprafete de lemn, pentru

    dezinfectare sau ignifugare.

    - 2ugravelile in culori de apa pe baza de clei animal au ca liant cleiul sise prepara pe baza de huma sau caolin si pigmenti rezistenti. Se

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    15/29

    intrebuinteaza numai la finisarea interioara a incaperilor cu umiditate

    relativa sub F=G pe suprafete tencuite si gletuite, la constructii civile siindustriale, la constructii agrozootehnice si la lucrari provizorii.

    - 2ugravelile in culori de apa pe baza de silicati au ca liant silicatul de

    potasiu si silicatul de sodiu, sub forma de sticla solubila. Se utilizeazain special la finisarea suprafetelor e$terioare si la ignifugarea

    constructiilor de lemn , pentru protectia contra incendiilor si putrezirii.- 2ugravelile in culori de apa pe baza de cazeina se pot aplica direct pe

    suprafete tencuite cu mortar de var, pe beton sau caramida.

    - 2ugravelile cu solutii apoase de rasini sintetice.

    Datorita calitatilor pe care le prezinta (aderenta buna pe straturilesuport, rezistenta buna la actiunile a%entilor e"teriori, durabilitate intimp si rezistenta mare la uzura), aceste zu%ra'eli au un domeniu lar% de

    utilizare, foflosinduse la constructii ci'ile si industriale in medii neacide,la interior si la e"terior pe suprafete din beton sau tencuiala discruita, pesuprafete %letuite cu %let de ipsos sau de 'aripsos, cu e"ceptia celor dinmetal si din lemn.

    - vopsitoriile in ulei au ca liant uleiul vegetal sau un inlocuitor sintetic.

    Se folosesc atat la interiorul cat si la e$teriorul cladirilor si se pot aplicape: suprafete tencuite, gletuite, zidarii de piatra, lemn, metal etc.

    - lacuirile se realizeaza prin aplicarea unei pelicule de lac. Se utilizeaza la

    finisarea suprafetelor de lemn sub forma de lacuri pe baza de ulei, lacuripe baza de derivati celulozici, lacuri de bitum sau lacuri pe baza de

    alcool "serla#.

    - &mailarile se e$ecuta prin aplicarea unei pelicule de email. &mailurlesunt lacuri colorate cu un pigment, pelicula rezultata fiind opaca. Sunt

    utilizate pentru protctia suprafetelor metalice contra coroziunii.

    - Ceruirile se e$ecuta prin aplicarea unui mastic de ceara de albinedizolvata in terebentina sau benzina. Se utilizeaza la finisarea

    elementelor de lemn a caror structura ramane vizibila si sub forma de

    start protector si cu luciu peste baituri si chiar peste vopsitorii de ulei.

    - Daituirea se e$ecuta cu baituri care sunt alcatuite din materii vegetalecolorate ce se dizolva in apa sau alcool. Se aplica numai pe lemn, la

    lucrarile interioare, sunt transparente sau pot sa coloreze suprafata pecare se aplica, imitand coloritul unor esente superioare

    *upa aplicarea lor pe pereti in diferite solutii sau tehnologii, zugravelile,vopsitoriile si tapetele, trebuie sa corespunda unor conditii tehnice legate de

    comportarea in e$ploatare, privind aspectul si durabilitatea

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    16/29

    9. Astfel, zugravelile trebuie sa se prezinte sub forma unor suprafete

    uniforme ca nuanta, fara granule de pigmenti, netede, fara pete, dungi,scurgeri, cojiri, fisuri sau corecturi, care sa iasa in relief pe fondul general.

    2ugravelile trebuie sa fie rezistente la lumina si sa adere bine pe suprafata

    suport, astfel incat, la atingerea lor cu mana, vopseaua sa nu se stearga.2ugravelile e$ecutate pe suprafete e$terioare trebuie sa fie rezistente la

    actiunea apei, sa nu fie spalate de ploi.E. 'a vopsitorii, suprafata vopsita trebuie sa fie acoperita cu un strat uniform,

    continuu si neted, fara a lasa sa se vada prin el straturile inferioare .

    @. Suprafetele tapetate trebuie sa fie perfect plane si netede, fasiile de tapet safie bine lipite pe toata suprafata, fara sa prezinte basici de aer, incretituri

    sau alte defecte. osturile dintre fasii sa fie perfect verticale, bine pasuite,

    iar desenul a doua fasii alaturate sa fie in continuare, astfel incat rostul safie cat mai putin vizibil.

    0E566IA E7EC-0A#II 3-#A4EI6#, 46&$I06#II6# $I0A&E0E6#

    *efinitia si rolul zugravelilor, vopsitoriilor si a tapetelor in constructii

    ata vazuta a suprafetelor de zidarie tencuite sau de beton, ori a tamplariei de lemn sau demetal se finiseaza prin acoperire cu un strat, care, in functiile de solutiile si de naturamaterialelor folosite, poate fi zugraveala, vopsitorie sau tapet.

    Zugravirea este operatia de acoperire a suprafetelor tencuite sau din beton cu un stratsubtire format dintr-o solutie cu lianti de apa "var, clei, silicati, cazeina etc.# colorata cupigmenti de apa.

    Vopsirea este operatia de acoperire a unor suprafete tencuite, din lemn sau din metal, cu unstrat subtire dintr-o compozitie omogenizata "vopsea#, formata din cel putin un elementcolorant "pigmentul# si unul peliculogen "liantul#, preparate cu uleiuri naturale sau sintetice, oricu materiale pe baza de polimeri.

    Tapetarea este operatia de aplicare, prin lipire, pe suprafata peretilor interiori a unor fasii dehartie tratata special sau din materiale plastice, cu fata vazuta colorata si, in unele cazuri,decolorata.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    17/29

    8ontarea tapetului

    'ucrarile de zugraveli si vopsitorii se realizeaza la interiorul si e$teriorul constructiilor siau functiile:

    - de protectie impotriva ruginii- de protectie contra focului- de protectie contra umezelii- de igiena- decorativ- ergonomic

    (aterialele intrebuintate pentru prepararea amestecurilor pentru lucrarile de zugraveli sivopsitorii sunt: liantii, pigmentii, solventii, diluantii si materialele ajutatoare.

    9. $C-E $I DI$&63I0I4E -0II3A0E A E7EC-0A#EA 3-#A4EI6# $I46&$I06#II6#

    2ugravelile si vopsitoriile se pot e$ecuta manual sau mecaizat, utilizandu-se o serie de scule sidispozitive.Pentru e$ecutarea manuala se folosesc:

    - bidinele dreptunghiulare sau rotunde din par de porc "cu par scurt# sau de cal "cupar lung#, cu coada scurta sau lunga, pentru zugravit si vopsit

    - pensule obisnuite pentru vopsitorii de ulei, rotunde si plate si pensule late, pentrufinisarea ultimului strat de vopsea

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    18/29

    - tufere de par si de cauciuc, utilizate pentru finisarea ultimului strat de vopsea- role de cauciuc, pentru e$ecutarea diferitelor desene- spacluri pentru aplicarea si netezirea chiturilor- sabloane pentru vopsitorii decorative

    Pentru e$ecutarea mecanizata a zugravelilor si vopsitoriilor se folosesc aparate de

    pulverizat, care functioneaza pe principiul pulverizarii fine a materialului cu ajutorulaerului comprimat.'a e$ecutarea zugravelilor se utilizeaza aparate de pulverizat, tip vermorel, cu

    actiune intermitenta sau cu actiune continua.'a e$ecutarea lucrarilor de vopsitorie se folosesc aparate de pulverizat de tipul

    pistol pulverizator cu rezervor propriu.

    2. EA0I#EA $-A+E0E6#$-&6#0 &E0#- 3-#A4I0 $I 46&$I0

    Calitatea zugravelilor si vopsitoriilor este determinata in mare masura de modul in care au fostpregatite suprafetele respective de tencuiala, lemn sau metal.

    Din aceasta cauza, in procesul de e"ecutie a zu%ra'elilor si 'opsitoriilor trebuie acordatao atentie deosebita pre%atirii suprafetelorsuport, intrucat remedierea ulterioara a unordefectiuni se e"ecuta in conditii dificile si cu rezultate incerte.

    Suprafetele tencuite care se pregatesc in vederea zugravirii sunt acoperite, de obicei, cu unglet de var, iar suprafetele care se pregatesc in vederea vopsirii trebuie sa fie acoperite cu unglet de ipsos.

    'a pregatirea suprafetelor-suport se deosebesc urmatoarele operatii: curatirea suprafeteiprin scoaterea cuielor, desfacerea fisurilor si astuparea lor, scoaterea pungilor de rasina, curatireanodurilor si aschiilor, curatirea de rugina, de grasimi si de pete, razuirea si netezirea, frecarea cu

    piatra de slefuit sau cu hartie sticlata; curatirea de praf si trasarea si marcarea liniilor de reperverticale si orizontale

    In cazul suprafetelor acoperite cu tencuieli 'echi, care au mai fost zu%ra'ite sau'opsite, se 'erifica in primul rand, prin ciocanire, aderenta tencuielilor la suport. &ortiunilecare suna 9a %ol se inlatura cu ciocanul si se repara prin tencuire, dupa ce locul a fost bineumezit.

    Straturile vechi de zugraveala, daca sunt subtiri si bine prinse de tencuiala, se curata prispalare cu apa calda cu bidineaua. Cand pe o tencuiala, care a fost vopsita cu ulei, urmeaza sa seaplice zugraveli, vopsitoria se indeparteaza prin ardere cu lampa, sau prin frecare in doua directiicu perii de sarma. Acelasi procedeu se aplica si la curatirea de vopsea a suprafetelor metalice./peratiile de pregatire a suprafetelor se e$ecuta in general manual; operatiile de curatier si frecarese pot e$ecuta si mecanizat, prin suflare de nisip, cu ajutorul aparatelor de sablat si prin frecare cuperii mecanice.

    +n afara de procedeele manuale si mecanizate de curatire a suprafetelor, se pot utiliza seprocedee fizico-chimice, care indeparteaza peliculele vechi de vopsea, straturile de vopsea,straturile de rugina etc. , prin decaparea cu solutii acide sau alcaline, care se aplica pe suprafetelerespective.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    19/29

    *. E-C#A#EA $-A+E0E6# &E0#- 3-#A4I0 $I 46&$I0

    *upa operatia de pregatire a suprafetelor urmeaza, in ordine tehnologica, faza de prelucrare alor, prin: grunduire, chituire, spacluire si slefuire. Scopul acestor operatii de prelucrare este sanetezeasca suprafata si sa-i uniformizeze absorbtia, astfel ca stratul de zugraveala sauvopsitorie sa adere binesi uniform pe suprafata-suport, sa fie omogen si fara pete.

    &relucrarea suprafetelorsuport are o importanta deosebita asupra calitatii zu%ra'eliisau 'opsitoriei si a durabilitatii lor, aceasta prelucrare fiind determinata de numaruloperatilor de prelucrare, starea si calitatea suportului si natura lucrarii finite.

    ;. A&ICA#EA $0#A0--I 4I3I

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    20/29

    Alcatuirea si tehnologia de e$ecutie a tencuielilor simple

    )encuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana,

    verticala, respectiv orizontala, iar fata vazuta, driscuita. Aceste tencuieli numite sitencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate si se folosesc atat in interior cat si

    e$terior.

    )encuielile simple sunt alcatuite din trei straturi: sprit, grund si stratul vizibil.Principalele operatii ce se e$ecuta la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizarea

    celor @ straturi si precedata de trasarea suprafetelor.

    A. 0rasarea suprafetelor)rasarea cuprinde doua operatii: punctarea, e$ecutarea stalpisorilor "fi$area

    reperelor#.

    Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori

    realizati din mortar, astfel ca fata acestori martori sa corespunda cu fata grunduluicare urmeaza sa se aplice. +ntre martori se e$ecuta stalpisori care servesc pentru

    nivelarea grundului.

    Pentru e$ecutarea acestor operatii la pereti interiori, in partea de sus aacestora, la o distanta de E= cm de la tavan si E= cm de la peretele vecin, se bate in

    rostul de zidarie in cui, astfel ca floarea lui sa ramana inafara peretelui cu 9-9,? cm.

    Pe floarea acestui cu se tine lipita sfoarea firului cu plumb, lasand greutateacumpeneisa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara, cu E= cm de pardoseala,

    se bate un al doilea cui, pana ce floarea lui atinge sfoara. *upa baterea celor doua

    cuie, se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii. *aca, din cauzaneregularitatii zidului, grosimea obtinuta depaseste in multe locuri pe cea normala de

    E cm, se bate atat cuiul de sus cat si cel de jos, astfel ca sa se obtinao grosime de

    tencuiala cat mai mica, mergand in unele locuri chiar pana la =,? cm. +ntre acestedoua cuie, se mai bate in acelasi mod inca un cui la mijlocul distantei. Se repeta

    operatiile si in cealalta margine a peretelui.+ntre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara de floarea cuiului si se bate

    in lungul sforii, la 9-E m, cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. +n

    acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare, precum si intre cuiele delanga pardoseala.

    +n jurul tuturor acestor cuie se aplica turte de mortar, nivelandu-se pana la

    floarea cuiului, formand astfel asa numiti martori.(artorii se mai pot face lipind cumortar langa cui, in pozitie orizontala, o bucata de sipci la nivelul florii lui.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    21/29

    Alcatuirea si tehnologia de e$ecutie a tencuielilor brute

    'a unele elemente de constructie nu se cere rezolvarea prin tencuiala aproblemei estetice, ca de e$emplu la calcane, pereti despartitori in pod si in bo$ele

    pivnitei.

    +n aceste cazuri, tencuielile se e$ecuta mai simplu, fara vreo grija pentruobtierea unor suprafete planesi verticale, atentie dandu-se numai acoperirii cu mortar

    a intregii suprafete de tencuit si asupra grosimii tencuielii.

    (ortarul se aplica manual prin aruncarea pe suprafata de tencuit cu tanciocul,cu mistria sau cu farasul mortarul din targa de mortar sau din lada containerului.

    neori mortarul din lada se pune intai pe o mahala patrata de pe aceasta se iacu mistria si se arunca pe tavan sau pe perete.

    caracteristici tencuieli decorati'e

    %/(& *& )&B%+CA A S&C+)A)++ (%C++ P&%) 'CA+'& *&

    )&%C+&'+

    'a e$ecutarea lucrarilor de tencuire trebuie respectate o serie de norme de tehnica a

    securitatii muncii.'ucrarile de tencuire interioara ca si lucrarile de ipsosarii in interiorul incaperilor, trebuie

    sa se e$ecute de pe schele interioare sau podine asezate pe capre deplasabile. olosirea scarilorduble este permisa numai pentru e$ecutarea lucrarilor mici de tencuire.

    'ucrarile de tencuire e$terioara trebuie e$ecutate de pe schele metalice sau din lemn,schele suspendate sau schele mobile.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    22/29

    Cand nu e$ista schele, tencuirea glafurilor e$terioare ale ferestrelor trebuie realizata de pepodine imprejmuite, asezate pe console, trecute in afara prin golul ferestrei respective, sau de peschele suspendate, sistem leagan.

    Pigmentii vatamatori sanatatii oamenilor "miniu de plumb, galbe de crom, o$id sau acetatde cupru etc.# nu sunt folositi la prepararea mortarelor colorate necesare lucrarilor de tencuire.

    2ilnic, inainte de a incepe lucrul, la fiecare schimb trebuie controlate utilajele, presiuneaaparatelor de tencuit utilizate la e$ecutarea mecanizata a lucrarilor de tencuire. &ste interzisae$ecutarea lucrarilor de tencuire cu aparate defecte sau la presiuni mai mari decat presiuneama$ima indicata in fisele tehnice respective si pe placardele de la locurile de munca.

    'ocurile de munca unde se e$ecuta tencuirea mecanizata trebuie sa fie legate printr-unsistem de semnalizare acustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor.

    +nainte de inceperea lucrului aparatele de tencuit se verifica. ezultatele incercarilor suntconsemnate intr-un proces-verbal.

    +n timpul functionarii aparatelor de tencuit este interzisa indoirea furtunului sau ajustareastuturilor.

    *aca tencuielile proaspete se usuca cu instalatii mecanice pe baza de raze infrarosii sau cu

    cosuri de cocs, accesul muncitorilor in aceste incaperi este interzis. +n cazuri speciale, se permiteaccesul, numai dupa ce acestia au fost dotati cu masti contra gazelor.+n procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie sa fie la o distanta de 9-9,? m de la

    suprafata care se tencuieste, sub unghi de >=I.

    masina de tencuit

    aparat tencuiala fina

    Principii de e$cutare si cerinte de calitate

    'ucrarile de placare sunt in general pretentioase, ele necesitand o e$ecutie corecta, curespectarea tuturor regulilor tehnologice.

    a reusita calitati'a a placarilor au un rol hotarator %radul de calitate a muncitorilorsi asi%urarea unor materiale corespunzatoare, sortate atent, inainte de punerea in opera.

    +ntrucat placajele alcatuiesc uprafete rigide si nu pot prelua deformari fara sa crape sau sase deslipeasca, este necesar ca stratul-suport sa fie dur si cu faza de tasare practic incheiata.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    23/29

    In caperea in care urmeaza sa se monteze placa=ele trebuie sa aiba tencuielileterminate, stratulsuport al pardoselii e"ecutat si tocurile tamplariei sa fie montate> deasemenea, este necesar ca instalatiile de tot felul sa fi probate anterior e"ecutarii placarii,pentru a nu inter'eni completari sau reparatii ulterioare.

    'a suprafetele e$terioare supuse placarii trebuie asigurata montarea, in prealabil, a tutuor

    tocurilor de ferestre si usi-balcon, controlandu-se corecta lor a$ialitate, verticalitate si orizontalitatela cotele proiectate.&vntualele piese din otel aparente sau ingropate superficial se vor introduce cu cel putin @

    cm in stratul-suport, acoperindu-le cu mortar de ciment sau beton./biectele sanitare sau de alta natura se vor prinde pe dibluri sau pise mecanice acre se

    monteaza in stratul-suport inaintea e$cutarii placajelor. Strapungerile si orice sparturi in peretele-suport trebuie efectuate inainte de inceperea placarii.

    Principalele cerinte de calitate ce se impun placajelor sunt urmatoarele:

    - aderenta cat mai buna de stratul sport

    - suprafata plana si verticala- umplere corecta cu mortar a rosturilor dintre placi, precum si a zonelor de legatura

    cu restul suprafetei peretelui sau cu pardoseala, astfel inca sa nu se producainfiltratii in spatele placajului.

    - Aspect si colorit uniform, cu respectarea desenului indicat de proiectant; laobtinerea acestora contribuie in primul rand omogenitatea materialelor folosite,precum si asigurarea constantei de grosime si linearitatii rosturilor dintre placi.

    &1&C)A&A P'ACA&'/

    1. E"ecutarea placa=elor de faianta

    Pe straturile-suport brute, pe suprafete de beton, zidarie de caramida sau panza de rabit,faianta se monteaza prin intermediul unui strat de mortar de ciment.

    Pe suprafetele de beton netede, pe fasii din beton celular autoclavizat, precum si petencuieli in faza de grund, faianta se aplica prin lipire cu adezivi sintetici.

    a. &re%atirea stratuluisuport

    b. 0rasarea suprafetelor+nainte de aplicarea faiantei, stratul-suport se uda abundentPlacile se monteaza in randuri orizontale, incepand de la colturi, de la stanga spre dreapta si

    de la plinta in susu. aiantarul aplica cu mistria pe dosul fiecarei placi un strat de mortar gros deE,? cm, astfel incat sa acopere cel putin E

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    24/29

    osturile orizontale trebuie sa fie uniforme si cu grosime de cel mult o,? mm. osturileverticale, in grosime de ma$im 9mm, pot fi in continuare "rost pe rost# sau intercalate "tesute#.

    3eav4 5n canelur4

    bloc (ulti!ips

    podea'a racordarea placajului cu tencuiala se folosesc placi cu o muchie rotunjita, iar la colturile

    campului placat, placi cu doua muchii rotunjite.Pentru completari la colturi si pentru obtinerea teserii rosturilor verticale sunt necesare

    fractiuni de placa care se taie folosindu-se dispozitivul de ghidat si masurat si taietorul de diamant;unii meseriasi folosesc dispozitivul cu rola. (uchia rezultata din taietura se rectifica printr-o

    usoara ciocanireiar apoi se rectifica printr-o usoara ciocanire si apoi se slefuieste cu piatra adeziva.Pentru inconjurarea unor elemente de instalatii este necesar sa se practice gauri la marginea

    placii de faianta, cu ajutorul unui ciocan ascutit. !aurile mici se e$ecuta cu masina de gauritelectrica, placa de faianta fiind asezata pe un pat de nisip.

    *upa circa 9E ore de la terminarea montarii, timp in care stratul de mortars-a interit, securata resturile de mortar de pe suprafata placilor folosind o carpa aspra si uda.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    25/29

    +n final, se procedeaza la umplerea rosturilor dintre placi cu lapte de ciment alb, eventualcu adaos de colorant. /peratia se efectueaza folosind o pensula cu peri moi si un spaclu dinmaterial plastic.

    c. Aplicarea placa=elor. Panourile de placi ceramice se aplica in randuri orizontale,ordinea de montare fiind de jos in sus sau de sus in jos, in functie de liniile deracordare obligate. Astfel, daca plinta pardoselii este deja montata, aplicareapanourilor va incepe de la aceasta in sus. ' fatade se aleg rosturi de lucru in zoneleunde continuitatea suprafetei este rupta de profile, balcoane sau schimbarea tipuluide finisaj.

    rundul trebuie sa fie suficient de intarit, insa sa aiba o umiditatede ?-F G, ceea ce practicse obtine prin stropire, apa nefiind imediat absorbita.

    Panourile de placi se lipesc pe un strat de @-? mm grosime din pasta de ciment cu adaos deE?G var pasta. Stratul se intinde pe portiuni de pana la mJ suprafata, adica atat cat se poate lipipana la intrarea cimentului in priza.

    +nainte de a fi aplicate, panourile de placi ceramice se introduc intr-un vas cu apa, timp decirca @= s. Panoul se indoaie in jumatate cu hartia spre interior, spre a se evita ruperea hartiei. *eobicei, se prefera folosirea tavii cu gratar metalic. *upa udare, fiecare panou se pensuleaza pespate cu lapte de ciment, apoi se aplica peste pasta de ciment, dezdoind jumatatea care a fost pliata.rmeaza apoi o indesare prin batere usoara cu ajutorul batatorului de stejar.

    *upa 9?-@= min de la aplicare, hartia de pe fata panoului se uda cu ajutorul unuiburete imbibat in apa si se dezlipeste. Apoi se verifica orizontalitatea marginii randului, corectandeventualele denivelari, prin batere cu batatorul. *e asemenea, se indreapta prin ciocanire placutelecare au iesit di planul vertical al fetei placat si se rectifica portiunile neliniare ale rosturilor, printr-ousoara presare e$ercitata cu mistria.

    +n cazul in care pe lungimea peretelui nu intra u numar intreg de panouri, se folosesc benzi

    taiate din panouri. *aca nu incape un numar intreg de placi taiate cu clestele sau cu rola, rupereape linia de taiere fiind realizata cu ciocanul @= g.*upa placarea unei portiuni de perete, se umplu rosturile cu lapte de ciment alb sau colorat,

    u adaos de Aracet &?=, in proportie de E=G din greutatea cimentului, folosind o pensula cu prulmoale sau un spaclu din material plastic.

    &laca=ele se monteaza numai la temperaturi ce depasesc ?@ C, aceasta limita minimatrebuind sa fie mentinuta cel putin 1; zile de la aplicare.

    d. #eceptia lucrarilor. 'a preluarea lucrarilor terminate se verifica:

    - uniformitatea coloristica, inlocuindu-se panourile de nuante sau modele diferite

    - planeitatea suprafetei, tolerantele fiind aceleasi ca la placajele de faiante

    - liniaritatea si uniformitatea rosturilor.

    2. E"ecutarea placa=elor din piatra naturala

    Placile din piatra naturala se aduc la santier taiate la dimensiunile necesare si cu fataprelucrata. Placile pot fi de dimensiuni uniforme sau sa corespunda unui anumit apareiaj stabilit deproiectant prin desene. Pe santier pot apare ca necesare mici ajustari de laturi care se realizeaza cu

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    26/29

    dalti si ciocane de lemn pentru cioplit, precum si cu pietre abrazive pentru slefuit canturileprelucrate.

    Placajul se traseaza prin montarea unui dreptar de lemn la nivelul superior al suprafeteisupuse placarii, care se scoate pana la fata finita a peretelui.

    Stratul-suport al placajului "peretele# poate fi din beton sau zidarie de caramida. Se folosesc

    tehnologiile de montare prezentate in continuare.a. fi$area placilor in mortar "incepand cu randul de la pardoseala, de la stanga spre dreapta#b. fi$area mi$ta a placilor "cand inaltimea suprafetei placate este mare, solidarizarea

    placajului cu peretele se realizeaza prin mortar si piese metalice.#c. i$area cu spatii libere "daca se utilizeaza piese de legatura mai puternice, se elimina

    umplerea interspatilor cu mortar, ceea ce conduce la evitarea unor fenomene de degradare aplacajelor calcaroase din cauza infiltratiilor ce pot proveni dinspre peretele-suport.#

    d. &$ecutarea placajului simultan cu zidaria "cand placajul este mai gros de H= mm, se asazamai intai un rand de placi, apoi se ridica zidaria din spate, in rosturile careia se inglobeazadirect piesele metalice de solidarizare.

    'ucrarile de placaje din piatra naturala necesita o temperatura de cel putin 69=I C, care va fimentinuta 9? zile dupa montare.Placajele din piatra naturala se receptioneaza cu multa e$igenta, urmarindu-se ca:

    - suprafata placata sa nu contina placi denivelate mai mult de 9 mm fata de planul deansamblu

    - rosturile sa fie coliniare si uniforme, admitandu-se tolerante de cel mult 9 mmdeviere de fiecare placa si 9,? mm diferenta de grosime.

    *. E"ecutarea placa=elor din placi de sticla tip opa"it, din portelan de sticla sau din placi de%resie ceramica

    Placajele din placi de sticla sau portelan de sticla se folosesc in cladiri industriale. Cele degresie ceramica se utilizeaza , de asemenea, in constructii industriale, pentru protectii antiacide,sau im cladiri reprezentative, pentru decorari.

    *. E"ecutarea placa=elor cu placi ri%ide din policlorura de 'inil

    Se folosesc la placari de suprafete interioare. iind sensibile la degradari produse de alteprocese tehnologice, se recomanda ca ele sa fie aplicate dupa ce toate lucrarile de finisare aincaperii au fost terminate, inclusiv zugravirea tavaului si a portiunilor de pereti ce nu se

    placheaza.

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    27/29

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    28/29

  • 7/26/2019 SO-Lucrator-Finisor-in-Constructii (2).doc

    29/29