Smogul londonez

De la începutul secolului 20, peisajul din Londra a fost ruinate de smog gros. Smog cuvântul "descrise de amestec al orasului caracteristică a ceaţă şi fum cauzate de coşurile industriale şi incendiile de cărbune pe piaţa internă. Smog a fost, de asemenea, menţionate în continuare bob de mazăre de capital's '-souper ", şi Charles Dickens a descris-o ca fiind" din Londra special ".

Cea mai rea zonei afectate de la Londra a fost sfârşitul de Est, care a avut cea mai mare densitate de smokestacks fabricii şi oale coş de fum pe piaţa internă. Joase de geografie din zona încurajat smog să se stabilească. Pentru a-o mare măsură, londonezii tolerat efectele neplacute ale smogului ca fiind costul a creşterii economice a oraşului, însă condiţiile au devenit intolerabilă în anii 1950.

"Marea Smog" Londra dărăpănate timp de cinci zile de vineri 5 decembrie 1952. Acesta a fost cauzată de un anticyclone (o zonă de presiune ridicată), care soluţionează peste sudul Angliei, pentru un timp neobişnuit de lung. Datorită o combinaţie de temperaturi de îngheţare (persoane cu cărbune ars mai mult pentru a se incalzi), precum şi o lipsă de vânt, smog a devenit mai groase decât oricând.

Fum-ceaţă încărcat că învăluită de capital cauzat de moartea prematură, de până la 4000 de persoane. Mulţi dintre cei care au murit au suferit de boli legate de-pulmonar, dar londonezii de multe, de asemenea, au pierit din cauza nivelurilor scăzute de vizibilitate. Oamenii nu ar putea vedea mai mult de câţiva metri în faţa lor, care a condus la accidente rutiere şi incidente de înec, atunci când oamenii au căzut în Tamisa.

În alte părţi ale Londra, rutier, feroviar şi aerian au fost aduse aproape într-un impas, şi o performanţă la Wells Sadler's Theatre a trebuit să se suspendă în cazul în ceaţă, în Auditorium făcut condiţiile intolerabile pentru public şi a artiştilor interpreţi sau executanţi.

Pentru a atenua congestie, două Aer curat Actele au fost adoptate în 1956 şi 1968, scoaterea în afara legii arderea cărbunelui în deschis focurile de vatră. Ca rezultat al acestor măsuri, combinate cu clearance-ul de locuinţe mai mari, pierderea de fabricaţie şi popularitatea în creştere de încălzire centrală şi de combustibili aprind, efectele poluării au început să dispară.

Pe la începutul secolului 21, Londra (încă mai cunoscut sub numele de "Big Smoke") nu a rezolvat problemele de poluare a aerului. Poluanţi mai puţin vizibile, dar la fel de toxice de monoxid de carbon, dioxid de azot, ozon şi benzenul emise de fum de trafic şi a altor evacuare a continuat să strice aerul din Londra şi afectează în mod negativ sănătatea oamenilor.

Poluarea aerului încă cauzează moartea prematură a până la 1600 londonezii un an şi contribuie la creşterea nivelului de poluare-agravate astm la copii. Concernul a condus la alte dispoziţii fiind efectuate pentru a curata aerul din Londra, precum şi introducerea taxei asupra congestiei pentru a descuraja utilizarea maşinilor private în centrul Londrei.