Casele inteligentecheamã sisteme

de securitate "smart"(Interviu cu Gabriel Badea, preºedintele Federaþiei Serviciilor

de Securitate din România)

Reporter: Pentru cei mai mulþidintre noi, "acasã" este locul unde artrebui sã ne simþim cel mai în sigu-ranþã. În acelaºi timp, ºtim foartebine cã nu este suficient doar sã þi-nem uºa încuiatã ca sã ne ferim ca-sele de "musafiri nepoftiþi". Cum nesfãtuiþi sã procedãm?

Gabriel Badea: Într-adevãr, încu-ietorile simple, uºile necertificate, fe-restrele din termopan nu sunt ob-stacole de netrecut, deopotrivã pen-tru spãrgãtorii de case profesioniºþi,aºa numiþii "springari", dar ºi pentruhoþii "oportuniºti", care profitã deneglijenþa ºi neatenþia noastrã.

ªtiinþa criminologiei ne învaþã cãspãrgãtorii de case sunt printre ceimai inteligenþi ºi sofisticaþi infractori.Lucreazã în echipe, acþiunile lor suntplãnuite cu mult în avans, dupã cefac o intensã culegere de informaþiidespre þintã ºi obiceiurile lor de via-þã. Pentru aceasta apeleazã la socialmedia, dar utilizeazã ºi aºa-numitele"ponturi", adicã informaþii obþinute

din cercul apropiat al viitoarelor vic-time, ºi chiar þin casele sub observa-þie pentru mai multe zile înainte sãatace. Tot din cãrþile de criminologieºtim cã aceºtia decid sã treacã la fap-te doar atunci când se întrunesc cu-mulativ câþiva factori criminogeniesenþiali. În primul rând, casa vizatãtrebuie sã fie ceea ce se cheamã"soft target", respectiv o þintã slabã,adicã pãtrunderea în interior nu tre-buie sã presupunã prea mult efort fi-zic. Hoþilor prin definiþie nu le placesã "munceascã", dar, totodatã, nu îºipot permite sã piardã prea multtimp în faþa unei uºi care refuzã sã sedeschidã, pentru cã pot fi observaþisau prinºi în flagrant. Apoi, hoþii aunevoie sã ºtie cã în casã se gãsescbunuri uºor de transportat, de va-loare mare ºi uºor de valorificat. Înacest sens, ei vizeazã cu predilecþiebani cash, bijuterii, telefoane mobileºi alte echipamente electronice va-loroase, obiecte de lux pe care le potmonetiza rapid. Nu în ultimul rând,

4 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2018

Smart City

Spãrgãtorii de case sunt printre cei mai inteligenþi ºi sofisticaþi infractori,ne-a spus Gabriel Badea, preºedintele Asociaþiei Societãþilor de Securi-tate din România. În acest context, domnia sa ne-a precizat, într-un in-terviu: "Sistemele de securitate au început sã fie prevãzute cu funcþiona-litãþi din spectrul automatizãrilor domestice, ºi aici vorbim de ceea ce secheamã «casele inteligente» sau «smart homes», care, practic, reprezin-tã ultima tendinþã în construcþia de locuinþe. Acum, o centralã antie-fracþie a devenit un mic computer care nu se mai rezumã doar la funcþii-le de detecþie ºi alarmare, ci deja poate sã trimitã prin Internet imagini întimp real din zona casei în cazul unui incident, de exemplu. Mai multdecât atât, o centralã de securitate poate sã comande iluminatul dupãun anumit program, astfel încât, atunci când suntem plecaþi de-acasã,sã dea senzaþia de locuire continuã, pentru a-i deruta pe hoþi. Nu în ulti-mul rând, tot centrala de securitate «ºtie» sã comande aerul condiþio-nat, sau încãlzirea ºi chiar obiecte de uz caznic".În opinia domnului Badea, "securitatea nu mai trebuie vãzutã doar caun cost în plus, ca o sursã de stres ºi de disconfort, ci ca o funcþiune carecontribuie direct la confortul vieþii private sau la succesul ºi profitabilita-tea oricãrei afaceri".

Gabriel Badea: "Întotdeauna a existat aceastã dilemã - ce alegem între se-curitate ºi confort - iar omul modern este din ce în ce mai puþin dispus sã re-nunþe la confort. Pânã la urmã, nimãnui nu-i face plãcere sã trãiascã într-ocasã ca un buncãr".

spãrgãtorii de case îºi fac propria loranalizã privind riscul de a fi prinºi ºicautã sã-ºi plãnuiascã lovitura astfelîncât sã nu se expunã foarte mult.De aceea, cele mai multe spargeri auloc atunci când proprietarii sunt ple-caþi de acasã, casele aflate în zonemai puþin circulate fiind mai expusela spargeri ºi tot de aceea casele caresunt echipate cu sisteme de securi-tate sunt mai ferite de astfel de eve-nimente nefericite. Iluminatul joacãºi el un rol foarte important în preve-nirea spargerilor.

În concluzie, hoþii sunt foarte de-terminaþi sã acþioneze atunci cândau de a face cu o casã uºor de spart,unde gãsesc valori importante ºiunde, în absenþa unor mãsuri de se-curitate active, riscul de a fi prins înflagrant sau ulterior este redus.

Reporter: Cu alte cuvinte, trebuiesã ne instalãm sisteme de securitateca sã ne ferim casele de spargeri?

Gabriel Badea: Nu numai. Eu sus-þin cã securitatea este rezultanta maimultor mãsuri, luate concomitent.Dupã cum aþi observat, am amintitîn primul rând de uºurinþa cu carepoate fi spartã o casã, ca un prim

factor pe care hoþii îl iau în conside-rare. S-a constatat cã o casã "tare",adicã greu de spart, este factorul dedescurajare cel mai important înecuaþia unei astfel de infracþiuni. Înacest sens, în toate campaniile deprevenirea criminalitãþii pe care or-ganizaþiile noastre profesionalele-au desfãºurat de-a lungul timpu-lui împreunã cu poliþia, s-au repetatacele sfaturi de bun simþ în legãturãcu protejarea locuinþei: uºile caselortrebuie sã fie din materiale rezisten-te, cu sisteme de prindere inaccesi-bile cât mai bine încastrate în pereþiºi, de asemenea, prevãzute cu maimulte încuietori, cel puþin douã. Deasemenea, ferestrele accesibile tre-buie sã fie protejate cu foli ianti-spargere ºi cu grilaje, acolounde este cazul. Gardurile exterioaretrebuie sã fie cât mai greu de escala-dat ºi prevãzute cu elemente metali-ce anti-cãþãrare etc..

Abia dupã ce avem o casã suficientde "tare" trebuie sã instalãm ºi siste-mele antiefracþie. Aceste douã ele-mente de apãrare merg mânã înmânã, respectiv protecþia meca-no-fizicã are rolul sã-l întârzie sufi-

cient de mult pe infractor, iar siste-mul de detecþie ºi alarmare are rolulde a facilita o intervenþie utilã fie dinpartea poliþiei, fie din partea unei so-cietãþi specializate. Existã percepþiacã dacã sunt montate sistemele desecuritate, pericolul a trecut. Trebuiesã ºtim cã sistemele de securitate nuau cum sã intervinã ele însele în astopa un infractor hotãrât determi-nat sã comitã o spargere ºi cã doarîmpreunã cu aceste elemente de re-zistenþã fizicã ºi cu ajutorul unei for-þe de intervenþii calificate riscul uneispargeri reuºite ajunge foarte aproa-pe de zero.

Reporter: Dar cu aceste întãriri nuo sã ajungem sã ne transformãmcasa într-o fortãreaþã? Cum rãmânecu confortul?

Gabriel Badea: Da, întotdeauna aexistat aceastã dilemã - ce alegemîntre securitate ºi confort - iar omulmodern este din ce în ce mai puþindispus sã renunþe la confort. Pânã laurmã, nimãnui nu-i face plãcere sãtrãiascã într-o casã ca un buncãr.

Dar sã ºþiþi cã securitatea privatãs-a adaptat la acest comandamental societãþii moderne. Securitatea nu

mai înseamnã neapãrat compromi-sul cu estetica ºi cu confortul perso-nal. De pildã, mai nou, camerele desupraveghere video care ieºeau înevidenþã inestetic ca niºte cutii ciu-date albe montate pe pereþii exte-riori ai unor case elegante pot fiacum comandate în culori asortatecu casa sau cu mediul înconjurãtor.

Mai mult decât atât, sistemele desecuritate au început sã fie prevãzu-te cu funcþionalitãþi din spectrul au-tomatizãrilor domestice, ºi aici vor-bim de ceea ce se cheamã "caseleinteligente" sau "smart homes",care, practic, reprezintã ultima ten-dinþã în construcþia de locuinþe.Acum, o centralã antiefracþie a deve-nit un mic computer care nu se mairezumã doar la funcþiile de detecþieºi alarmare, ci deja poate sã trimitãprin Internet imagini în timp real dinzona casei în cazul unui incident, deexemplu. Mai mult decât atât, o cen-tralã de securitate poate sã coman-de iluminatul dupã un anumit pro-gram, astfel încât, atunci când sun-tem plecaþi de-acasã, sã dea senza-

5

(continuare în pagina 6)

þia de locuire continuã, pentru a-ideruta pe hoþi. Nu în ultimul rând,tot centrala de securitate "ºtie" sãcomande aerul condiþionat, sauîncãlzirea ºi chiar obiecte de uz caz-nic. De exemplu, dimineaþa, din sis-temul de securitate putem sã neprogramãm o muzicã ambientalãplãcutã care sã ne trezeascã ºi apoisã ne savurãm cafeaua caldã gatapreparatã de o cafetierã comandatãsã porneascã automat la ora miculuidejun.

Deci iatã cum sistemele de securi-tate nu ne dau doar acel plus de si-guranþã pe care îl aºteptãm de laastfel de echipamente, dar ne crescºi confortul vieþii.

Apoi gri lajele ºi elementeleanti-cãþãrare cu care ne întãrim ca-sele nu trebuie sã fie neapãrat urâte.Sunt producãtori deja specializaþicare fac aproape opere de artã dinfier forjat ce îºi îndeplinesc ºi funcþiade protecþie ºi se integreazã foartebine cu o esteticã arhitecturalã deo-sebitã. Luaþi de exemplu PalatulBuckingham, un obiectiv foarte binesecurizat fiind reºedinþa suveraneiMarii Britanii. Practic, aceste elemen-te de protecþie foarte serioase abiadacã sunt observate ºi numai de unochi atent sau... antrenat.

Dar în Occident existã ºi acest con-cept CPTED (Crime Prevention Thro-ugh Environmental Design), careînseamnã de fapt prevenirea crimi-nalitãþii prin soluþii arhitecturale ºipeisagistice. Astfel, securitatea uneicase este gânditã încã din faza deproiect, urmând ca pe ºantier sã fietranspuse cele mai potrivite abordã-ri arhitecturale care sã reducã înmod natural riscurile de securitatefizicã ºi, în acelaºi timp, soluþiile pro-puse sã nu împieteze asupra confor-tului celor care vor locui viitoarelecase. Astfel de soluþii au în vederepoziþionarea cãilor de acces, a feres-trelor ºi aºa mai departe. Se mergepânã acolo încât pânã ºi vegetaþiadecorativã are un rol din punct devedere al securitãþii.

Reporter: Pentru cã vorbim de

6 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2018

"Camerele de supraveghere video careieºeau în evidenþã inestetic ca niºte cutii

ciudate albe montate pe pereþii exteriori aiunor case elegante pot fi

acum comandate în culori asortate cucasa sau cu mediul înconjurãtor".

Smart Cityurmare din pagina 5

construcþii ºi ºantiere, ce ne puteþispune despre securitatea acestora,cunoscut fiind faptul cã existã un fe-nomen infracþional în jurul amplasa-mentelor în construcþie.

Gabriel Badea: Într-adevãr, existão dinamicã specificã ºantierelor deconstrucþii care le fac atractive pen-tru hoþii de materiale, hoþii de sculeºi utilaje ºi de combustibil. Prin natu-ra lor tranzitorie, ºantierele sunt des-tul de greu de þinut sub control ºifurturile pot sã dea mari bãtãi decap ºi, pe lângã paguba intrinsecã,un furt poate duce la întârzierea lu-crãrilor sau la accidente cu consecin-þe deosebite.

În acelaºi timp, am vãzut cã, dindorinþa de a reduce costurile la ma-ximum, responsabilii de ºantierepun securitatea pe ultimul plan ºi re-curg la tot felul de soluþii improviza-te, în loc sã apeleze la furnizori desecuritate specializaþi. Probabil cã segândesc cã serviciile de securitatesunt scumpe, dar mai nou tehnolo-gia a pãtruns masiv ºi în acest sector,iar securitatea unui ºantier nu în-seamnã doar pazã, ci soluþii integra-te care cresc eficienþa în prevenireafurturilor în condiþii de costuri redu-se ºi care pot fi închiriate doar pedurata existenþei ºantierului. Astfel,existã soluþii bazate pe tehnologiede analizã video (video analitics)care nu fac doar o simplã înregistra-re de imagini, ci pot þine automatevidenþa intrãrilor ºi ieºirilor de ma-teriale, poate detecta prezenþa unorpersoane strãine pe ºantier, potsemnala tentativele de pãtrundereîn spaþii de depozitare ºi magazii.Mai mult decât atât, existã tehnolo-gie de securitate dedicatã utilajelorde ºantier prin care se poate detectaorice tentativã de scoatere a acesto-ra din perimetru. Dar, în acelaºitimp, cu aceeaºi tehnologie, se poa-te þine evidenþa orelor de folosire aleutilajelor, pot fi date alerte atuncicând acestea funcþioneazã în golsau când consumul de carburant nueste corelat cu timpul de funcþiona-

7

"Cele mai multe spargeri au loc atuncicând proprietarii sunt plecaþi de acasã,casele aflate în zone mai puþin circulate

fiind mai expuse la spargeri ºi tot de aceeacasele care sunt echipate cu sisteme de

securitate sunt mai ferite de astfel deevenimente nefericite".

(continuare în pagina 8)

re, mai exact în situaþiile în care car-burantul "dispare" în mod miraculosdin rezervoare.

Aceste abordãri inovative ilustrea-zã procesul de transformare desprecare vorbeam. Industria de securita-te privatã devine „"mart" prin inte-grarea celor mai noi tehnologii,astfel cã astãzi securitatea nu maitrebuie vãzutã doar ca un cost, ca osursã de stres ºi de disconfort, ci ca ofuncþiune care contribuie direct laconfortul vieþii private sau la succe-sul ºi profitabilitatea oricãrei afaceri.

Reporter: Ce spuneþi dumneavoa-strã sunt lucruri nu foarte cunoscuteîn afara cercurilor de specialiºþi. Deunde ar trebui sã ºtie un proprietar delocuinþã sau un antreprenor despreexistenþa acestor numeroase opþiuniîn ceea ce priveºte securitatea?

Gabriel Badea: Noi, ca industrie,întotdeauna atragem atenþia cã se-curitatea nu poate fi fãcutã, constru-

itã doar din instinct sau "dupã ure-che", cum se mai spune. Consecinþe-le pot fi mult prea serioase. Este ne-voie întotdeauna sã te consulþi cuun specialist înainte de a decide înlegãturã cu expunerea la risc ºi an-gajarea unor mãsuri de securitate.Este, de altfel, ºi o obligaþie legalã.

Reporter: În calitate de preºedin-te al Federaþiei Serviciilor de Securi-tate, care este poziþia dumneavoas-trã în legãturã cu controversele ge-nerate de obligaþia legalã a evaluãri-lor de risc?

Gabriel Badea: Aceastã prevederelegalã a stârnit multe comentarii ne-gative din partea mediului econo-mic, care nu recunoaºte utilitateaacestui demers ºi pe care îl vedecontribuind la creºterea birocraþiei ºicreºterii poverii administrative înspecial pentru întreprinderile mici ºimijlocii. Acest sentiment este oare-cum justificat de modul cum a fostintrodusã aceastã prevedere legalãfãrã sã se facã un studiu de impact

economic ºi social. Fãcând o paran-tezã, pot sã vã spun cã acesta nueste un caz singular ºi noi, în organi-zaþiile patronale la nivel de Federa-þie ºi Confederaþie Naþionalã, întot-deauna am atras atenþia cã absolutniciun act normativ adoptat în Româ-nia nu are în spate acest studiu deimpact care este impus prin legea24/2000. La noi, întâi se introduce olege ºi dupã aceea se aºteaptã sã sevadã consecinþele negative ºi poatese mai modificã ceva ulterior, dupãce rãul a fost fãcut deja. De aceea,investitorii vorbesc mereu desprevolatilitatea cadrului legislativ româ-nesc, care se schimbã de la an la anºi care afecteazã stabilitatea ºi pre-dictibilitatea mediului economic.

Apoi, modul cum a fost aplicatã ace-astã normã este criticabil. Intrarea învigoare a fost amânatã aproape 6 ani,iar în acest timp nu s-a fãcut absolutnimic pentru a se uºura tranziþia ºiconformarea, ori pentru a se face aceleschimbãri care se vedeau de la începutcã sunt necesare. În plus, dupã intra-rea în vigoare s-a trecut la o impunereinflexibilã a legii, astfel cã o serie deagenþi economici au început sã pri-meascã amenzi usturãtoare, iar uniiau primit amenzi chiar dupã ce au fostvictimele unor spargeri.

Însã, indiferent de context, evalua-rea de risc la securitate fizicã este obunã practicã recomandatã de stan-dardele profesionale din acest do-meniu ºi nu poate fi negat rolul sauprevenirea criminalitãþii doar pentrucã în acest moment implementarealegalã a acestei bune practici nu a

fost poate tocmai fericitã.Aºa cum am mai spus, evaluarea

de risc la securitate fizicã, dacã estecorect fãcutã, vine în ajutorul deþi-nãtorului de valori, a beneficiaruluide servicii de securitate ºi îi oferã in-formaþia care îi lipseºte - despre cri-minalitatea zonei, despre riscurilespecifice la care este expus ºi careastfel îi permite sã-ºi dimensionezemãsurile de securitate în cunoºtinþãde cauzã. De asemenea, evaluatorulde risc care de fapt este un consul-tant de securitate poate sã reco-mande cele mai potrivite soluþii ra-portate la situaþia realã a riscurilor, eltrebuie folosit ca un specialist carete ajutã sã-þi optimizezi inclusiv cos-turile de securitate care ar putea sãfie în exces în anumite cazuri. Toþicei care apeleazã la serviciile evalua-torului de risc trebuie sã cearã eva-luatorului sã facã o analizã comple-tã, realã ºi bazatã pe o metodologieriguroasã care sã le foloseascã înluarea deciziilor de securitate ºi nudoar sã se mulþumeascã sã primea-scã o hârtie fãrã valoare practicã.

Sunt convins cã, în viitor, odatã cuîmbunãtãþirea cadrului legislativ, dar ºicu creºterea profesionalismului ºi oschimbare a atitudinii generale faþã desecuritate, evaluarea de risc îºi va de-monstra ºi mai mult valoarea ºi contri-buþia directã la scãderea riscurilor desecuritate, respectiv la prevenirea cri-minalitãþii la nivelul întregii societãþi.

Reporter: Vã mulþumesc!

8 BURSA Construcþiilor nr. 8 / 2018

Gabriel Badea este preºedintele Consiliului de Administraþie al GlobalSecurity Sistem SA, o companie a grupului Rompetrol.În prezent, îndeplineºte funcþia de preºedinte al Federaþiei Serviciilor deSecuritate care reuneºte organizaþiile patronale din industria de securi-tate. Este preºedintele Asociaþiei Române a Industriei de Securitate ºi Vi-cepreºedinte al Confederaþiei Naþionale Patronale din Industria Româ-nã. Reprezintã industria de securitate din România în cadrul Confedera-þiei Europene a Serviciilor de Securitate cu sediul la Bruxelles. Gabriel Ba-dea are un titlu de Master (MSc) în Managementul Riscului ºi Securitãþiila University of Leicester Marea Britanie ºi un titlu de Master în Admini-strarea Afacerilor (MBA) la The Open University din aceeaºi þarã. EsteFellow al Institutului de Securitate din Marea Britanie ºi membru al Ame-rican Society of Industrial Security (ASIS Internaþional).

Smart City

urmare din pagina 7