Sistemul nervosAre rolul de a receptiona, transmite si integra informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elibereaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale ale organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul inconjurator.Sistemul nervos reprezinta totalitatea organelor formate din tesut nervos. Tesutul nervos este constituit din celule nervoase sau neuronii si celule cu rol de sustinere si hranire a neuronilor.Organele sistemului nervos central (SNC) nevraxul sunt: maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale.Maduva spinarii este adapostita in canalul vertebral si se intinde de la gaura occipitala C1 pana la nivelul vertebrei L2, de unde se continua cu o formatiune foarte subtire filum terminale pana la vertebra a doua coccigiana.Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex. Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui camp receptor si care are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din: calea aferenta, un centru si calea eferenta. Un exemplu de act reflex este: reflexul de flexie. Acesta consta in indoirea unui membru dupa aplicarea unui stimul nociv (intepatura, obiect fierbinte, curent electric etc.) pe piele, tesut subcutanat sau muschi. Aceste reflexe de aparare, care indeparteaza zona stimulata de agentul nociv, au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si, de aceea, timpul lor de latenta este mai lung. Daca intensitatea stimulului este puternica, raspunsul motor este mai complex, flexia membrului stimulat insotindu-se de extensia membrului de partea opusa. In cazul unor stimuli extrem de nocivi, se produce o activitatea motorie din partea tuturor celor patru membre, prin iradierea excitatiei.Trunchiul cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si mezencefal (peduncul cerebrali, coliculi cvadrigemeni).Functia de conducere a trunchiului cerebral se realizeaza prin substanta alba, alcatuita din fibre specifice ascendente, continuarea celor medulare, carora li se adauga fibre de la nucleii senzitivi bulbo-mezencefalici, precum si din fibre descendente provenite din centrii nervosi superiori sau cu origine in trunchiul cerebral.Cerebelul este situat in etajul inferior al cutiei craniene, inapoia trunchiului cerebral si este alcatuit din doua parti laterale emisferele cerebeloase conectate printr-o parte mediana denumitavermis, unita cu o formatiune alungita, constituind lobulfloculonodular(arhicerebel).Extirparile partiale au aratat ca diversele portiuni ale cerebelului au functii diferite, cu atat mai complexe cu cat sunt mai nou aparute filogenetic. Arhicerebelul are legaturi stranse cu aparatul vestibular si contribuie la reglarea echilibrului (extirparea sa determina pierderea echilibrului). Paleocerebelul este legat in special de sensibilitatea proprioceptiva, are un rol important in reglarea tonusului muscular, extirparea sa provocand exagerarea reflexelor osteotendinoase, tulburari in mers.Neocerebelul participa la reglarea miscarilor fine, extirparea sa fiind urmata de pierderea preciziei miscarilor fine, tulburari de mers.Extirparea totala a cerebelului, compatibila cu supravietuirea, provoaca in primele zile tulburari grave motorii. Ulterior, se instaleazaastazia( imposibilitatea de a sta in picioare daca nu exista o baza de sustinere larga),astenia(oboseala musculara rapida) siatonia(diminuarea tonusului muscular). Dupa aproximativ o luna tulburarile mentionate dispar progresiv, fiind compensate prin activitatea scoartei cerebrale. Aceasta evolutie dovedeste ca principalele functii ale cerebelului pot fi preluate de scoarta cerebrala.Diencefalul sau creierul intermediar, situat in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale, este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus.Dintre acestea, functiile hipotalamusului sunt extrem de complexe. Hipotalamusul este un centru important pentru unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti si este un punct nodal, intervenind in reglarea functiilor vegetative ale organelor. De asemenea, in hipotalamus se realizeaza integrarea unor reactii mai complexe de adaptare a organismului la anumite conditii de mediu intervenind in termoreglare, aportul de alimente si lichide, diureza, functiile sexuale, somnul si anumite stari emotionale (frica si furia). Prin legatura dintre hipotalamus si glanda hipofiza se realizeaza controlul sistemului nervos asupra activitatii multor glande endocrine. Controland activitatea sistemului endocrin, hipotalamusul intervine in reglarea circulatiei, respiratiei, metabolismului energetic, echilibrului hidro-electrolitic etc. La randul sau, hipotalamusul este controlat de catre scoarta emisferelor cerebrale.Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete care sunt brazdate de numeroasesanturi, unele mai adanci iar altele superficiale. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa in suprafata formand scoarta cerebrala si substanta alba la interior, alcatuita din fibre de asociatie, comisurale si de protectie.Scoarta cerebrala este segmentul cel mai dezvoltat al SNC la om. La nivel cortical ajung toate informatiile si de aici pornesc comenzile pentru activitatea motorie. Scoarta cerebrala reprezinta segmentul superior de integrare al organismului ca un tot unitar in echilibrul dinamic cu mediul inconjurator.Scoarta cerebrala prezinta paleocortexul si neocortexul. Paleocortexul intervine si in reglarea aportului alimentar prin controlul centrilor hipotalamici ai foamei si satietatii, reglarea activitatii sexuale, mentinerea atentiei, coordonarea functiilor emotionale si a comportarii instinctuale (frica, furie).Prin extirpari si stimulari ale diferitelor zone corticale s-a precizat localizarea corticala a unor functii (motorie, senzitiva, vizuala etc.) dar functiile superioare ale sistemului nervos si in special procesele psihice complexe sunt inca putin cunoscute.Viata psihica umana este considerata a fi rezultatul a 3 compartimente, strans legate intre ele:compartimentul de cunoastere(gandirea, atentia, orientarea, invatarea, memoria etc.) cu ajutorul careia omul cunoaste realitatea si patrunde in descifrarea legilor ei,compartimentul afectiv, constituit din trairile, emotiile, sentimentele si pasiunile pe care omul le incearca in viata sicompartimentul volitional, constand din totalitatea hotararilor, deciziilor si in perseverenta indeplinirii lor. La baza activitatii corticale stau reflexele conditionale, datorita carora organismul se adapteaza permanent si adecvat la conditiile in continua schimbare ale mediului extern si intern.Somnul este starea fiziologica periodica, reversibila, caracterizata prin inactivitatea somatica si abolirea temporara a constientei, care poate fi insa restabilita rapid si complet prin stimuli adecvati. Somnul, cu durata variabila pentru un anumit subiect (la adult in medie 7 8 ore), alterneaza cu starea de veghe, constituindritmul nictemeral. In timpul somnului, in afara abolirii starii de constienta, se produc o serie de modificari functionale: scade frecventa respiratiilor si ventilatia pulmonara, scade frecventa cordului si tensiunea arteriala, scade activitatea renala si peristaltismul intestinal, se reduce tonusul muscular etc.Somnul este necesar pentru mentinerea functionalitatii normale a sistemului nervos. Cercetari efectuate pe oameni la care s-a impiedicat somnul timp de cateva zile au aratat ca anumite activitaticare solicitau o incordare mai mare se efectuau defectuos, iar dupa privari de somn mai indelungate au fost mentionate modificari comportamentale si chiar biochimice.Invatarea si memoria reprezinta caracteristici fundamentale ale SNC, intregul nostru comportament fiind un proces invatat, suprapus si dezvoltat pe baza unor reflexe neconditionate. Invatarea este in stransa dependenta cu alte procese cerebrale, mai ales cu atentia si starea de activitate corticala care fac scoarta capabila sa primeasca si sa prelucreze informatiile astfel incat, la o reantalnire cu acelasi stimul, reactia declansata sa fie in concordanta cu cele intamplate anterior. La procesul invatarii participa, pe langa scoarta cerebrala, si alte regiuni ale SNC: paleocortexul, talamusul, hipotalamusul si formatiunea reticulata a trunchiului cerebral.Memoria este capacitatea sistemului nervos de fixare, conservare, recunoastere si evocare a experientei umane. Memoria sta la baza procesului invatarii, care este o activitate complexa ce implica in afara memoriei si alte procese cerebrale.Cercetarile efectuate la om au demonstrat ca nu exista o localizare stricta a memoriei, desi anumite zone corticale par a detine o importanta mai mare, in special lobii frontali si temporali, paleo-cortexul si anumite formatiuni subcorticale.Se pot diferentia 3 tipuri de memorie:memorie de retinere momentana, avand ca durata de secunde sau minute (retinerea unui numar de telefon pana la formarea lui),memoria de scurta durata, persistand minute sau ore simemoria de lunga durata, care se mentine uneori toata viata. Mecanis-mele memoriei sunt inca insuficient studiate experimental.

Sistemul nervos reprezint ansamblul tuturor organelor alctuite predominant dinesut nervos specializat n recepionarea, transmiterea i prelucrarea excitanilor din mediul extern sau intern. Trebuie menionat faptul c excitabilitatea nu este o caracteristic exclusiv a sistemului nervos. i un animal primitiv, fr sistem nervos, recepioneaz iprelucreaz informaii din mediu. Excitabilitatea este o caracteristic general a lumii vii.Sistemul nervos reprezint ns acea parte strict specializat, n urma unui ndelungat proces evolutiv, pentru a ndeplini aceast funcie. Dezvoltarea sa este ndreptat tocmai n direcia realizrii ct mai optime a acestei funcii.Sistemul nervos, prin intermediul encefalului, a devenit organul contiinei. Funcionarea sa genereaz starea de contiin, capacitatea unei fiine vii de a nelege lucrurile nconjurtoare, fiind n acelai timp sediul personalitii individului. Aceste funcii au atins un nivel maxim la encefalul de om. Encefalul este o form de organizare a materieiprin care materia se cunoate pe ea nsi. Encefalul nu trebuie considerat echivalentul personalitii sau a contiinei. Este n schimb suportul material al acestora, funcionarea sa generndu-le.Sistemul nervos realizeaz legtura dintre organism i mediu. n acelai timp sistemul nervos coordoneaz activitatea tuturor esuturilor, organelor, etc. Ca urmare a faptului c sistemul nervos ndeplinete aceste dou tipuri de funcii, este mprit, dintr-o perspectiv fiziologic, n dou componente: sistemul nervos somatic i cel vegetativ.Sistemul nervos somatic, sau al vieii de relaie, realizeaz integrarea organismului n mediul ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordoneaz funcionarea organelor interne, numindu-se i autonom, ca urmare a faptului c activitatea sa nu este coordonat contient, fiind astfelautonom. Din alte puncte de vedere nu este autonom, cele dou componente ale sistemului nervos fiind interconectate morfologic i funcional.Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se mparte n dou componente:-sistemul nervos central -alctuit din encefal i mduva spinrii.-sistemul nervos periferic-cuprinde nervii cranieni i cei spinali

Mduva spinrii

Este un segment al sistemului nervos central situat n canalul vertebral. Se ntinde de la nivelul primei vertebre cervicale pn la a doua vertebr lombar. Se termin printr-o poriune conic numit con medular. Are 43 - 45 cm lungime i aproximativ 1 cm n diametru. Conul medular se continu cu o formaiune filiform numit filum terminale, care ajunge pn la baza coccisului Mduva corespunde ca lungime cu canalul vertebral pn la atreia lun de via intrauterin. La noul nscut se termin la nivelul vertebrei lombare 3, iar la adult la vertebra lombar 2.

Configuraia extern:- form de cilindru uor turtit antero posterior- prezint curburile coloanei (cervical, toracal, lombar)- nu are aceeai grosime pe toat lungimea, prezentnd regiunei mai subiri i regiuni mai groase. n regiunea cervical i lombar prezint cte o umfltur. corespund funciei mai complexe ale mduvei de la acest nivel anume coordonarea activitiimotorii a membrelor- pe faa anterioar a mduvei se afl un an adnc numit fisur median anterioar- pe partea posterioare se afl un an mai puin adnc numit an median posterior

Coloana vertebrala

Mduva este mprit n 4 regiuni:cervical ntre vertebrele C1 C6toracal C6-T9lombar T9-T12sacral T12-L2Din aceste regiuni pornesc 31 perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1 nerv coccigian. Fiecare segment din mduv, care prezint o pereche de nervi spinali se numete segment spinal.Din cauza lipsei de coresponden dintre lungimea coloanei i a mduvei i ca urmare a faptului c fiecare nerv prsete canalul vertebral prin orificiul intervertebralcorspunztor, rdcinil nervului spinal au o dispoziie din ce n ce mai oblic n regiunea lombar i sacral ajungnd vertical. Rdcinile nervilor spinali din zona lombar, sacral i coccigian coboar vertical alturi de fillum terminale, formnd coada de cal.

Structura intern a mduvein centru prezint canalul ependimar. Este alctuit din 2 feluri de substane: alb i cenuie.Substana cenuie este alctuit din corpi neuronali. Este situat la interior avnd forma literei H sau a unui fluture cu aripile desfcute. Prezint dou poriuni: lateral i una transversal numit comisur cenuie care le unete pe cele laterale. Poriunile laterale corespund aripilor de fluture. Fiecare prezint trei poriuni sau coarne: anterior, posterior i lateral. Cornul anterior este mai voluminos, scurt irotunjit, conine neuroni somato-motori.Cornul posterior este subire, lung, ascuit, ajungnd pn aproape de suprafaa mduvei. Conine neuroni senzitivi somatici. Coarnele laterale conin neuroni vegetativi simpatici. n partea anterioar a cornului lateral se afl neuroni viscero-motori, n partea posterioar vor fineuroni viscero-senzitivi.Substana alb este format din axoni nconjurai de o teac de mielin. Majoritatea fibrelor sunt dispuse de-a lungul mduvei n fascicule ascendente i descendente. Cele ascendente urc prin mduv spre encefal, iar cele descendente coboar dinspre encefal.Unele fascicule sau fibre trec dintr-o parte n alta a mduvei (din dreapta n stnga) formnd comisura alb situat naintea celei cenuii. Substana alb se mparte n trei perechi de cordoane: anterioare, posterioare, laterale. Cele anterioare se afl ntre fisura mediananterioar i cornul anterior, cele posterioare ntre anul median posterior i cornul posterior.Coarnele laterale se afl ntre cornul anterior i cel posterior.

Nervii spinaliNervul = mnunchi de fibre nervoase n afara sistemului nervos centralFibra nervoas=axonFibrele nervoase care alctuiesc nervii spinali sunt att motori ct i senzitive, somatice i vegetative, deci nervii spinali sunt nervi mixti.Fiecare nerv spinal (31 perechi) are 2 rdcini: una anterioar (motoare) i una posterioar, care prezint ganglionul spinal (senzitiv).

EncefalulEncefalul este partea sistemului nervos central situat n cutia cranian.Este alctuit din:- trunchiu cerebral- cerebel- diencefal- telencefal (creierul mare)

Trunchiul cerebral

Este format din urmtoarele componente:1. bulbul rahidian,2. puntea lui Varolio,3. Mezencefalul.

Bulbul rahidianEste segmentul inferior a trunchiului. ntre bulb i mduv nu exist o demarcaie clar, bulbul numindu-se i mduv prelungit. Are form de trunchi de con, cu baza mare orientat n sus i baza mic orientat n jos, spre mduv. Limita superioar a bulbului este reprezentat de anul bulbo-pontin (anul dintre bulb i punte).

Configuraia extern:Bulbul prezint dou fee: antero lateral i posterioarFaa antero-lateral. Prezint elementele de configuraie extern a mduvei astfel: fisura median anterioar se ntinde pn la anul bulbo-pontin. Coarnele anterioare ale mduvei sunt mai voluminoase, dezvoltate, numite piramide bulbare. Cordoanele lateraleprezint o ridictur ovoid numit oliv bulbar.Faa posterioar. Canalul ependimar al mduvei rmne nemodificat n partea inferioar a bulbului. n partea superioar a bulbului devine superficial i se lrgete, se dilat, formnd ventriculul 4 care se contureaz i pe faa posterioar a punii. Prezint pedunculii cerebeloi inferiori, cu ajutorul crora se leag de cerebel.Structura intern:Bulblul este alctuit din substan cenuie i substan alb.Substana cenuie este situat la interior. n jumtatea inferioar a bulbului dispoziia este ca n mduv, dar n jumtatea superioar nu mai este dispus sub form de coloane, ci se fragmenteaz n grmezi de celule nervoase care alctuiesc nucleii bulbului. Aceast fragmentare are loc datorit ncrucirii fasciculelor substanei albe. Nucleii sunt motori, senzitivi, vegetativi i proprii. Nucleii motori corespund coanelor anterioare ale mduvei.Reprezint originea fibrelor motori care alctuiesc anumii nervi cranieni. Nucleii senzitivi corespund coanelor posterioare a mduvei. Nucleii vegetativi corespund coanelor laterale ale mduvei. Sunt centri ai unor reflexe vegetative. Nucleii proprii nu au echivalent la nivelulmduvei. Substana alb este alctuit din fibre ascendente, descendente i proprii sau de asociere, carefac legtura ntre diferii nuclei ai bulbului

Puntea lui VarolioReprezint segmentul mijlociu al trunchiului cerebral, fiind situat ntre bulb i pedunculii cerebrali. Are forma unei benzi de substan nervoas, lat de 3 cm, dispus transversal ntre emisferele cerebeloase. Este delimitat inferior de anul bulbo-pontin, iar superior de anul ponto peduncular (care o separ de pedunculii cerebrali ai mezencefalului).

Configuraia extern:Puntea lui Varolio prezint dou fee: antero-lateral i posterioar. La nivelul feei posterioare se oberv continuarea ventriculului 4 de pe bulbul rahidian.Structura internPuntea lui Varolio este alctuit din substan cenuie i substan alb. Substana cenuie se afl la interior, formnd grmezi de celule nervoase care formeaz nucleii punii.La fel ca i n cazul bulbuli, nucleii sunt motori, senzitivi, vegetativi i proprii. Substanaalb predomin din punct de vedere cantitativ. E format din fibre longitudinale i transversale. Fibrele longitudinale pot fi ascendente i descendente. Fibrele transversale alctuiesc pedunculii cerebeloi mijlocii, leagnd puntea de cerebel.

MezencefalulEste situat ntre punte i diencefal, fiind strbtut de apeductul cerebral sau al lui Sylvius, care reprezint un canal strmt care leag ventriculul 4 de ventriculul 3.Configuraia extern:Mezencefalul prezint dou fee: antero-lateral i posterioar.Faa antero-lateral reprezentat n cea mai mare parte de pedunculii cerebrali. Acetea sunt dou cordoane de substan nervoas, situate ntre puntea lui Varolio i diencefal, continundu-se spre creierul mare. Faa posterioar prezint corpii sau coliculii cvadrigemeni (2 superiori i 2 inferiori).Structura intern a mezencefaluluiMezencefalul este format din substan alb i substan cenuie, aflat la interior sub form de grmezi care formeaz nucleii mezencefalului (motri, senzitivi, vegetativi i proprii). Substana alb este format din fascicule ascendente i descendente, precum i din fibre nervoase care leag diferii nuclei ai mezencefalului ntre ei.

Nervii cerebrali (cranieni)

Sunt nervi perechi i simetrici inervnd extremitatea cefalic. Suntanalogii nervilor spinali, alctuind mpreun cu acetia sistemul nervos periferic. La om sunt 12 perechi de nervi cranieni, notate cu cifre romane. Dup funcie se mpart n trei grupe: senzitivi, motorii mixti.

Cerebelul (creierul mic)

Este aezat n loja posterioar a cutiei craniene, deasupra trunchiului cerebral sub lobii occipitali ai creierului mare.

Configuraia externCerebelul are form ovoid, cu diametrul mare dispus transversal. Prezint o poriune median numit vermis i dou poriuni laterale numii emisfere cerebeloase. Cerebelul are trei fee: superioar n raport cu cortul cerebelului; inferioar n raport cu fosele cerebeloase ale occipitalului; anterioar n raport cu trunchiul cerebral.Feele cerebelului sunt brzdate de 2 feluri de anuri: profunde care despart lobii i lobulii; superficiale care separ lamelele sau foliile. Cerebelul este mprit de un an orizontal n 2 poriuni: superioar sau corp al cerebelului i inferioar sau lobul floculondularsau arhicerebral. Corpul cerebelului are un lob anterior i unul posterior. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin pedunculii cerebeloi. Pedunculii inferiori leag cerebelul cu bulbul, cei mijlocii leaga cerebalul cu puntea, iar cei superiori realizeaz legtura cumezencefalul. mpreun cu trunchiul cerebral, cerebelul delimiteaz ventriculul 4.Structura internSubstana cenuie este dispus la periferie, formnd cortexul sau scoara cerebeloas.Exist substan cenuie i n interiorul celei albe formeaz nucleii cerebeloi. Cortexul cerbelos este format din 3 straturi de celule dispuse uniform pe toat suprafaa cerebelului.Nucleii cerebelului sunt perechi situai att n vermis ct i n emisferele cerebeloase.Substana alb este format din 3 feluri de fibre: de asociere care leag diferitele zone ale substanei cenuii din cadrul aceleai emisfere, comisurale care leag cele dou emisfere cerebeloase ntre ele i fibre de proiecie, leag cerebelul de alte etaje ale sistemului nervos.Fibrele de proiecie pot fi aferente care vin la cerebel i eferente care pleac de la cerebel

Diencefalul (creierul intermediar)

Este interpus ntre mezencefal i creierul mare. Se afl n prelungirea trunchiului cerebral, sub emisferele creierului mare. Este alctuit din mai multe mase de substane nervoas: talamusul, metatalamusul, epitalamusul, hipotalamusul i subtalamusul. n interiorul diencefalului se afl ventriculul 3.Configuraia extern: Are dou fee: bazal vizibil la exterior i posterioar acoperit de emisferele cerebrale. Faa bazal prezint chiasma optic care este un cordon de substan alb formate din fibrele nervoase ale nervilor optici. Tot pe faa bazal se afl iglanda hipofiz. Faa posterioar prezint epifiza sau glanda pineal sub forma unui corpuscul culcat pe coliculii cvadrigemeni superiori.Structura intern Substana cenuie este dispus la interior sub form de nuclei, iar susbtana alb la exterior.

Creierul mare ( Telencefalul sau Emisferele cerebrale)

Reprezint partea cea mai voluminoas a sistemului nervos central, motiv pentru care este numit creierul mare. Este mprit n 2 emisfere cerebrale, una dreapt i una stng separate printr-un an adnc numit fisur interemisferic sau longitudinal. n partea bazala acestei fisuri, emisferele sunt unite printr-o lam de substan alb numit corpul calos.

Configuraie externCreierul mare are form ovoid, cu axul mare orientat antero-posterior. Fiecare emisfer prezint 3 extremiti sau poli, 3 fee i 3 margini. Extremitile sunt: anterioar(pol frontal); posterioar (pol occipital) i latero-inferioar (pol temporal). Feele sunt: dorso-lateral aflat n raport cu bolta cranian; medial orientat spre fisura interemisferic i bazal n raport cu baza craniului. Marginile sunt: lateral, supero-medial i infero-medial.Feele emisferelor cerebrale prezint numeroase anuri numite scizuri sau fisuri.anurile adnci delimiteaz ntre ele lobi cerebrali, iar cele superficiale delimiteaz circumvoluiile sau girusurile. Astfel, avnd suprafaa cutat, creierul mare al omului este un girencefal (encefal cu girusuri), n opoziie cu creirul animalleor inferiare care are suprafaaneted, numindu-se lisencefal.Cele mai importante anuri sunt: anul lateral sau scizura lui Sylvius situat pe faa dorso-lateral i inferioar. an central sau scizura lui Rolando situat pe faa dorso-lateral i medial an calcarin pe faa medial a prii posterioare anul parieto-occipital sau scizura perpendicular pe faa medial i dorso-lateral anul cingulum pe faa medial paralel cu corpul calosLobii emisferelor cerebrale sunt numii dup oasele cutiei craniene cu care se afl n raport. Fiecare emisfer este mprit prin anurile mai adnci n patru lobi: frontal n raportcu osul frontal situat naintea anului central; parietal n raport cu osul parietal; temporal n raport cu osul temporal situat sub anul lateral; occipital n raport cu osul occipital. Fiecarelob prezint mai multe circumvoluiuni delimitate de anurile cele mai superficiale.Pe faa bazal a emisferelor cerebrale se afl bulbul i tractul olfactiv. Pe faa inferioar a lobului frontal se afl cel mai vechi segment al creierului mare, anume creierului olfactiv care prelucreaz informaiile legate de miros. Creierul olfactic are suprafa neted fr circumvoluii, alctuied paleocortexul.

Structura intern:Creierul mare este alctuit din substana cenuie i alb.Substana cenuie este dispus la suprafaa formnd scoara cerebral sau cortexul cerebral, dar este prezent i la baza emisferelor, unde alctuiete nucleii bazali sau corpul striat. Scoara cerebral este alctuit din neuroni de tip, form i mrimi diferite, dispui pe mai multe straturi repartizate neuniform. n afar de celulele nervoase, scoara mai coninenevroglii, fibre nervoase i vase sangvine.

Sistemul nervos vegetativ

Este format la fel ca cel somatic dintr-o parte central i una periferic. Partea central este alctuit din neuroni vegetativi situai n trunchiul cerebral i mduv, alctuind nucleii sau centrii nervoi vegetativi. Partea periferic formeaz ganglioni vegetativi, fibre nervoase i plexuri. Toate fibrele nervoase care prsesc mduva i trunchiul cerebral fr s inerveze musculatura scheletic aparin sistemului nervos vegetativ. Fibrele eferente vegetative nu inerveaz direct organele efectoare. Fibrele vegetative care prsesc mduva i trunchiul cerebral fac sinaps cu neuronii din ganglionii vegetativi periferici. Ele se numesc fibre preganglionare. Fibrele care prsesc ganglionii se numesc postganglionare distribuindu-se la organele pe care le inerveaz (ganglionii = grupare de corpi neuronali situai n afara sistemului nervos central).Dup funcia pe care o ndeplinete, sistemul nervos vegetativ se mparte n dou componente: sistem nervos vegetativ simpatic i sistem nervos vegetativ parasimpatic.

Sistemul nervos vegetativ simpaticPoriunea central este alctuit din neuronii vegetativi situai n coarnele laterale ale mduvei spinale, toracale i lombare unde formeaz centrii nervoi vegetativi simpatici.Poriunea periferic este alctuit din neuroni vegetativi situai n ganglionii simpatici latero-ventrali i n ganglionii simpatico-viscerali. Ganglionii simpatici latero-ventrali sunt situaide-o parte i alta a coloanei formnd 2 lanuri ganglionare. Ganglionii simpatici viscerali se afl aproape de organele pe care le inerveaz. La om sunt trei ganglioni mai importani: ganglionul celiac, ganglionul mezenteric superior i ganglionul mezenteric inferior.

Sistemul nervos vegetativ parasimpatic

Poriunea central este alctuit din neuronii vegetativi ai trunchiului cerebral i ai mduvei sacrale. Aceti neuroni sunt grupai n nuclei vegetativi parasimpatici. Nucleii vegetativi parasimpatici din trunchiul cerebral sunt: nucleul accesor al nervului oculo-motor din mezencefal; nucleul lacrimal i salivator superior din punte; nucleul salivator inferior; nucleul dorsal al vagului din bulb. n mduva sacral se afl centrul vezico-spinal al miciunii, centrul ano-spinal i centrul genito-spinal. Poriunea periferic este alctuit din neuroni vegetativi grupai sau nu n ganglionii viscerali parasimpatici. Acetia sunt situai periferic, n imediata vecintate sau n pereii organelor pe care le inerveaz.periferic, n imediata vecintate sau n pereii organelor pe care le inerveaz.