sistemul logistic al unei intreprinderi
TRANSCRIPT
SISTEMUL LOGISTIC AL UNEI INTREPRINDERI
AGROALIMENTARE
Capitolul I
Prezentarea societatii
S.C. Industrializarea Laptelui Dâmboviţa S.A. îşi desfăşoară activitatea în
domeniul colectării, industrializării, depozitării şi comercializării laptelui şi
produselor lactate. În portofoliul său de activităţi sunt cuprinse:
1) Lapte de consum
2) Brânzeturi proaspete
3) Brânză telemea
4) Produse lactate acidulate( iaurt, iaurt dietetic, lapte bătut, sana)
5) Smântână
6) Unt
7) Caşcaval
În perioada 1957 – 1960 a luat fiinţă, sub denumirea
„ PROLACTA”, Unitatea de Industrializare a Laptelui Dâmboviţa. Până la
împărţirea teritorială a ţării în judeţe, a funcţionat Oficiul Raional Târgovişte
al Întreprinderii de Colectare şi Industrializare a Laptelui Prahova. În anul
1967, împreună cu alte întreprinderi de profil alimentar, au fost unificate sub
denumirea „IAD” (Industria Alimentară Dâmboviţa), transformându-se
ulterior în Întreprinderea de Industrializare a Laptelui.
Începând cu anul 1990, prin HG 1353/27.12.1990, Întreprinderea de
Industrializare a Laptelui Dâmboviţa şi-a obţinut identitatea, odată cu
transformarea în S.C.I.L. Dâmboviţa care a fost înmatriculat la Registrul
Comerţului sub nr. 376/ 13.03.1991. În prezent societatea comercializează
produsele sale sub marca înregistrată „NATURA”. S.C. Industrializarea
Laptelui Dâmboviţa este o societate pe acţiuni, valoarea nominală este de 25
000 lei/acţiune, cu un număr de 1 352 940 acţiuni,, puţin peste 50% din
acţiuni aparţin SIF Oltenia. O parte din directorii firmei sunt acţionari.
Materia primă colectată ( lapte de vacă) este prelucrată în unităţi
proprii de producţie pentru care s-au obţinut licenţe de fabricaţie.
Principalele capacităţi de producţie care funcţionează în prezent sunt:
1)Fabrica de produse lactate Târgovişte
2)Secţia de brânzeturi Aninoasa
După anul 1990, s-a trecut la un program de investiţii şi modernizări
prin forţe proprii,care a însemnat eliminarea sistemului de ambalare şi
livrare a produselor lactate în ambalaje recuperabile din sticle, şi înlocuirea
lui cu un sistem de ambalaje nerecuperabile din material plastic.
În noiembrie 2003 S.C.I.L. Dâmboviţa S.A. a obţinut o finanţare
SAPARD în scopul modernizării şi retehnologizării firmei. Schimbările, în
acest sens, în cadrul firmei au început din luna mai a anului 2004. Valoarea
investiţiei este de 1 433 000 €, jumătate din sumă este acordată de către
SAPARD, iar cealaltă jumătate este plătită de S.C.I.L. Dâmboviţa.
Modernizările avute în vedere privesc:
-Reamenajarea clădirilor, birourilor, secţiilor, laboratoarelor;
-Cumpărarea de instalaţi, maşini, electronică, echipamente tehnice noi;
În perioada 2004-2005 am implementat un amplu proiect co-
finanţat cu fonduri SAPARD de modernizare şi retehnologizare a capacităţilor
de producţie, care au fost aliniate la standardele europene. În prezent
capacitatea de prelucrare a fabricii este de peste 220 000 hl lapte/an.
Organizarea firmei
S.C.I.L. Dâmboviţa are stabilită structura organizatorică actuală în
funcţie de natura şi complexitatea proceselor de producţie. Variabilele
organizaţionale mai importante sunt:
- complexitatea tehnologică, dată de numărul mare de operaţii
tehnologice;
- riscul profesional generat de gradul de mecanizare, precum şi
încadrarea majorităţii locurilor de muncă de la centrala termică şi uzina de
frig sub incidenţa Decretului 400/1991.
Societatea dispune de o organigramă funcţională în care sunt
stabilite subordonările ierarhic – funcţionale. Strcutura organizatorică a
societăţii cunoaşte periodic procese de adaptare în vederea asigurării unei
conduceri cât mai elastică şi operativă.
Conducerea executivă este asigurată de managerul general,
împreună cu directorul economic, comercial şi de producţie. Directorul de
producţie are în subordine compartimentul pregătirea şi urmărirea
producţiei, compartimentul mecano-energetic, investiţii retehnologizare,
metrologie. Directorul economic are în subordine compartimentul financiar,
contabilitate, informatică, Directorul comercial compartimentele desfacere,
coloana auto-transport (magazii tehnico-materiale, depozit de frig şi produse
finite), aprovizionare.
Societatea are în prezent 199 de angajaţi din care 40 persoane
reprezintă personalul Tesa, iar 159 persoane sunt muncitori.
Distribuţie
Produsele firmei sub marca Natura sunt distribuite în majoritatea
judetelor din tara, conform hartii de mai jos şi în marile reţele de
hypermarketuri prezente pe piaţa romaneasca prin distribuitori(dealeri),prin
distributie proprie,precum si prin mari centre comerciale
(Metro,Carrefour)etc.
Beneficiarii produselor pe piata interna sunt societati comerciale care
utilizeaza produsele fie in procesele proprii de productie,fie prntru
comercializarea directa in aceeasi forma,institutii bugetare si consumatori
directi.
Produsele sunt recunoscute şi bine apreciate de către consumatori, iar
firma se bucură de încredere din partea partenerilor de afaceri.Obiectivele de
dezvoltare pe termen scurt tin de dezvoltarea gamei de sortimente.
Capitolul II
Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie
2.1. Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi,
preţuri, grafice (evoluţia în timp)
Materia prima de baza cu care lucreaza societatea este laptele.Acesta
este transformat si comercializat sub diferite forme in judetul Dambovita si
majoritatea judeteleor tarii.
Principalii furnizori sunt colectori de lapte de vaca:asociatii
familiale,persoane juridice-societati comerciale, persoane fizice,existand si
resurse proprii reprezentate de ferme ale societatii:S.C.Agroindaf
S.R.L,S.C.Lacta S.A. Giurgiu,S.C.Agrozootehnica S.R.L.,S.C.Agromilk
S.R.L.,Ferma ICDB Balotesti,Ferma Carpati,Ferma Agroindaf.
2.2 Tipul si gama marfurilor oferite
Nr Denumire Produs Livrabil in... Valabilitate
Crt
Lapte Consum
1 Lapte consum 3% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile
2 Lapte consum 1,8% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile
3 Lapte consum 1,5% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile
4 Lapte consum 0,1% ug-punga 1 L 20 p / naveta 6 zile
Produse Lactate Proaspete
1 Lapte Batut 2% ug-punga 500 g 30 p / naveta 14 zile
2 Lapte Batut 2% ug-punga 1 L 15 p / naveta 14 zile
3 Lapte Batut 2% ug-pahar 450 g24 buc. /
naveta14 zile
4 Iaurt2,8% ug 1kg (incl.
galetusa)
12 buc. /
naveta14 zile
5 Iaurt 2,8% ug-pahar 200 g40 buc. /
naveta14 zile
6 Iaurt2,8% ug-5kg (incl.
galetusa)galeti 5 kg 14 zile
7 Iaurt Bifidus 3,5% ug-pahar 370 g 24 buc. / bax 14 zile
8 Iaurt 2,8% ug-pahar 450 g24 buc. /
naveta14 zile
9 Iaurt PET 900 g15 buc. /
naveta14 zile
10 Sana pahar 370 g24 buc. /
naveta14 zile
11 Sana pahar 200 g 14 zile
12 Sana PET 900 g15 buc. /
naveta14 zile
13 Iaurt cu caiseug-pahar 150 g (pulpa
de fruct 18%)20 buc./ bax 14 zile
14 Iaurt cu capsuniug-pahar 150 g (pulpa
de fruct 15%)20 buc./ bax 14 zile
15 Iaurt dietetic 0,1% ug-pahar 200 g40 buc. /
naveta14 zile
16 Iaurt dietetic 0,1% ug-pahar 450 g24 buc. /
naveta14 zile
17 Smantana consum 18% ug-pahar 200 g40 buc. /
naveta13 zile
18 Smantana consum 18% ug-pahar 450 g24 buc. /
naveta13 zile
19 Smantana consum18% ug-galetusa 0,9
kg
12 buc. /
naveta13 zile
20 Smantana consum12% ug-galetusa 0,9
kg
12 buc. /
naveta13 zile
21 Smantana consum 18% ug-galetusa 5 kg galeti 5 kg 13 zile
22 Smantana consum 18% ug-vrac vrac cutii 15 kg 13 zile
23 Smantana pt. frisca 32% ug-sticla 0,5 sticla 13 zile
24 Smantana pt. frisca 32% ug-sticla 0,9 sticla 13 zile
25 Smantana pt. frisca 32% ug-vrac vrac 13 zile
26 Branza grasa vaca vrac 5 kgpungi
termosudate10 zile
27 Branza grasa vaca vrac 15 kg vrac cutii 15 kg 10 zile
28 Branza grasa vaca pachete 250 g 50 buc./ naveta 10 zile
29 Branza grasa vaca caserola 450 g 24 buc./ naveta 10 zile
30Branza dietetica
vacavrac 5 kg
pungi
termosudate10 zile
31Branza dietetica
vacavrac 15 kg vrac cutii 15 kg 10 zile
32Branza dietetica
vacapachete 250 g 50 buc./ naveta 10 zile
33Branza dietetica
vacacaserola 450 g 24 buc./ naveta 10 zile
34 Branza Fagaras pahar 200g 36 buc./ naveta 10 zile
Branzeturi
1 Telemea vaca vrac vrac kg 12 luni
2Telemea
preambalatavrac vrac kg 1 luna
3Branza topita cu
smantanabaton 150 g vrac vrac kg 2 luni
4 Cascaval Muscel vrac vrac kg 6 luni
5 Cascaval Rucar vrac vrac kg 6 luni
6 Cascaval portionat vrac vrac kg 6 luni
7 Unt 65% ug-pachet 200 g100 buc. /
naveta30 zile
2.3 Aria teritoriala vizata
Produsele firmei sunt distribuite în majoritatea judetelor din tara, conform
hartii de mai jos şi în marile reţele de hypermarketuri prezente pe piaţa
romaneasca prin distribuitori(dealeri),prin distributie proprie,precum si prin
mari centre comerciale (Metro,Carrefour)etc.
Piaţa de desfacere a firmei cuprinde, în principal, partea de S-E a
ţării.
Cantităţi importante din producţia de lapte şi produse lactate sunt distribuite
în următoarele judeţe:
Dâmboviţa – Târgovişte, Pucioasa, Găeşti, Titu, Moreni, Fieni
Bucureşti
Buzău
Ploieşti - Câmpina
Argeş
Vâlcea
Sibiu
Olt
Constanţa
Galaţi
2.4 Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor
Concurenţa directă
Concurenţa directă1 este reprezentată de concurenţii care oferă
aceleaşi produse, vizând aceeaşi piaţă şi având competenţe asemănătoare.
Piaţa produselor lactate se caracterizează printr-o concurenţă acerbă. Firmele
producătoare de lapte de consum şi produse lactate sunt numeroase,
puternice, prezente pe piaţă cu oferte variate, atractive din punct de vedere al
calităţii, preţului şi diversităţii.
Numărul mărcilor de produse lactate prezente pe piaţa târgovişteană
este mai redus în raport cu numărul acestora la nivel naţional.
NATURA
Campina Covalact
1
Napolact Oke
Albalact Panda
Milli La Dorna
Danone
. Mărcile de produse lactate comercializate pe piaţa
Dâmboviţeană
Mărcile concurente produselor lactate acidulate ‘NATURA’,
prezente pe piaţa târgovişteana sunt, în ordinea importanţei lor, următoarele:
pe piaţa târgovişteana sunt, în ordinea importanţei lor, următoarele:
Danone
Campina
Oke
Napolact
Covalact
Târgovişte
ProdLacta
Panda
Sanlacta
Concurenţa de substituţie
Produsele de substituţie care au apărut în piaţa produselor lactate
sunt: margarina preferată de cumpărători deoarece este mult mai ieftină,
conţinut scăzut de grăsimi, cantităţi variate, fiind folosite atât în meniul
zilnic cât şi la realizarea diferitelor preparate culinare. De asemenea, o
importanţă deosebită o reprezintă iaurturile cu fructe, preferinţele
consumatorilor pentru acestea fiind în creştere, în detrimentul iaurturilor
tradiţionale, mai ales în rândul copiilor care sunt cei mai mari consumatorii
de lactate.
Caşcavalul vegetal, brânza ‘Tofu’ şi laptele de soia pot fi
considerate produse de substituţie, fiind foarte căutate în perioada de post.
Preţul acestora este foarte ridicat, cererea pentru ele fiind mai mic.
Analiza transporturilor
Transportul in cadrul S.C.I.L. Dambovita se face prin intermediul masinilor
proprii,dar si cu ajutorul firmelor specializate in transport de marfa.
2.5 Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea,
manipularea, fluxul informaţional
Transportul
Parte esentiala a activitatii economice, activitatea de transport consta în
acele actiuni prin care se organizeaza si se realizeaza deplasarea calatorilor
si marfurilor în spatiu si timp. Prin sistemul national de transport se
realizeaza legatura între productie si consum si în general satisfacerea
necesitatilor materiale si spirituale ale societatii. Prin urmare, obiectul
activitatii de transport consta în deplasarea în spatiu de marfuri, bunuri si
persoane.
Se considera ca transporturile constituie o prelungire a procesului
de productie, pe care îl continua si îl desavârseste, iar prin aceasta activitate
de transport se adauga la valoarea marfurilor. Prin activitatea de transport nu
se creeaza bunuri materiale; aceleasi marfuri deplasate în alt loc capata o
valoare superioara.
Sistemul national de transport constituie parte integranta a
sistemului economic si social si are urmatoarele componente: infrastructurile
de transport rutier, feroviar, naval si aerian; mijloacele de transport;
operatorii de transport si ai activitatilor conexe transporturilor; sistemele de
management al traficului si sistemele de pozitionare si navigatie.
Societatea realizeaza transportul produselor comercializate cu
ajutorul masinilor pe care le detine,acestea au inscriptionate sigla
caracteristica intreprinderii,aceasta fiind de asemenea si o modalitate de
reclama.
De asemenea societatea apeleaza si la firmele specializate in
transport,dar si atunci cand se ajunge la un accord comun cu firmele
cumparatoare,transportul poate fi realizat si de catre clienti.
Depozitarea si stocarea
Depozitele sunt unitati comerciale în care se desfasoarã procesele
tehnicoeconomice legate de primirea, pãstrarea si livrarea marfurilor în
partizi mari. Ele constituie componenta operativa a întreprinderilor
comerciale pentru vanzarea cu ridicata a mãrfurilor, dar si a altor societati
care participã la circulatia marfurilor (întreprinderi de productie sau
întreprinderi de vânzare cu amanuntul).
Functia de stocare permite ajustarea în timp a productiei la evolutia
cererii. De obicei distribuitorul cumpara (se aprovizioneaza) de la
producator (în partida mare engros) la anumite intervale de timp si pune la
dispozitie permanent consumatorului, care va gasi produsul atunci când îl
doreste. Depozitarea trebuie sa asigure conditii bune pentru a nu se altera
caracteristicile produsului.
S.C.I.L. Dambovita realizeaza depozitarea si stocarea marfurilor in
depozitele proprii,si de asemenea si in depozitele distribuitorilor,ai
partenerilor sai.
Manipularea
Manipularea marfii reprezinta un sistem de miscare a marfii in
interiorul depozitelor. Ea se refera la primirea, asezarea, expedierea
marfurilor.
Societatea S.C.I.L.Dambovita are personal specializat pentru
manipularea marfii,iar odata expediata marfa catre clientii sai,acestia au la
randul lor personalul insarcinat cu realizarea acestei acestei activitati.
Fluxul informational
Fluxurile informationale privitoare la logistica produselor reprezinta o
componenta a distributiei fizice care aduce o contributie hotaratoare la
cresterea eficientei circuitului produselor. Sistemul informational logistic –
subsistem al sistemului informational al intreprinderii – vehiculeaza toate
informatiile relevante pentru luarea deciziilor din sfera distributiei fizice.
Astfel, sistemul informational logistic faciliteaza luarea deciziilor si
asigurarea serviciilor logistice in trei modalitati si anume: transformand
datele intr-o forma mai utila si mai accesibila, transferand datele in reteaua
logistica acolo unde sunt necesare si stocand aceste date pana in momentul
in care ele sunt utilizate. Sistemele informationale logistice pot fi astfel
proiectate pe trei nivele diferite:
- un nivel de baza pentru prelucrarea datelor care nu presupune o analiza
prea sofisticata;
- un nivel in care metodele si modelele statistico-matematice devin parte
integranta a sistemului de analiza;
- un nivel in care atat analiza datelor cat si luarea deciziilor si declansarea
unor actiuni se realizeaza cu ajutorul sistemului.
Un loc aparte in sistemul informational logistic il detine modul in care se
lanseaza si se realizeaza comenzile. Aceasta prezinta o importanta vitala
pentru functionarea intregului sistem logistic. Modalitatile prin care se
transmit comenzile, frecventa prelucrarii informatiilor pe parcursul realizarii
acestora ofera un camp larg de actiune a numeroase informatii si in acest
domeniu.
Fluxul de informatii in cadrul S.C.I.L. Dambovita se realizeaza atat
intre societate si clienti,dar si invers.
Informatiile ajung catre clienti prin intermediul agentilor de vanzari,acestia
fiind informatii cu privire la caracteristicilor produselor,dar si despre
produsele nou aparute.
Capitolul 3
Proiectarea departamentului de logistica
Proiectarea sistemului de distributie, regasita generic in unele lucrari de
specialitate si sub denumirea de design-ul de distributie, constituie una din
obiectivele principale ale managementului de distributie.
Principiile planificarii logisticii
De regula, elaborarea unor planuri de calitate este destul de dificil de realizat
deoarece, in mod absolut independent, intervin in calcul si unele situatii de
incertitudine, indeosebi in domeniul comercial.
Din aceste considerente este necesara respectarea unor principii in activitatea
de planificare a logisticii comerciale, si anume: rapiditate, viziune globala si
analitica, evolutie, progresivitate si continuitate.
Principiul rapiditatii presupune intocmirea cat se poate de repede a
caietului de sarcini cu activitatea comerciala.
In absenta acestui principiu riscam sa nu elaboram niciodata un plan de
logistica comerciala in contextul cerut de activitatea comerciala, fie sa
elaboram un plan care este deja compromis de situatia reala de pe piata.
Principiul viziunii globale si analitice cere ca in planificarea logistica
comerciala sa se tina cont de necesitatea unei viziuni de ansamblu asupra
activitatii comerciale, care nu exclude insa decuparea ulterioara a sistemului
logisticii comerciale in module care pot fi apoi dezvoltate separat.
Principiul evolutiei arata ca trebuintele si satisfacerea acestora sub aspectul
tratarii informatiei sunt in continua schimbare, iar solutiile propuse la un
moment dat trebuie sa asigure atat prelucrarea volumelor diferite de
informatii, cat si evitarea aparitiei costurilor prohibitive ca urmare a
adaptarii unor solutii de prelucrare necorespunzatoare momentului respectiv.
Principiul progresivitatii asigura existenta si functionarea lantului de
prelucrare a informatiilor inregistrate din continutul comenzilor.
Astfel, apare posibilitatea de a utiliza lantul ca sursa de informatii pentru alte
sisteme organizatorice. De aceea lantul are particularitatea de a raspunde
unei trebuinte foarte stabile, ca de exemplu situatia Registrului de scadente.
Principiul continuitatii este necesar de aplicat deoarece realizarile raman
uneori in intarziere, iar evolutiile curente pot afecta destul de substantial
obiectivele urmarite si mijloacele alocate pentru acestea prin plan. De aceea
trebuie asigurata continuitatea pentru a opera in timp oportun modificarile
necesare in vederea realizarii prevederilor din planul logisticii comerciale.
Respectarea acestor principii conduce la elaborarea unui plan al logisticii
comerciale de calitate, care sa coreleze obiectivele din activitatea comerciala
propuse, cu mijloacele afectate pentru realizarea lor.
Circuitele de distributie prezinta anumite trasaturi definitorii, valabile pentru
intreaga lume a marfurilor care formeaza obiectul tranzactiilor comerciale,
cat si o serie de caracteristici prin care se particularizeaza circuitul fiecarei
categorii de produse. Acest fenomen a determinat specialistii sa abordeze
distinct circuitele de distributie pentru bunurile de consum individual,
circuitele de distributie pentru produse de utilizare productiva, circuitele de
distributie pentru produse agricole si circuitele de distributie pentru servicii.
Pentru orientarea activitatii de distributie a marfurilor dintr-o anumita tara
este absolut necesar sa se cunoasca in permanenta, pe langa conceptele de
baza privind procesul de distributie, si modul in care evolueaza sistemele de
distributie din diverse tari ale lumii. Aceasta, pentru a se putea alinia
respectivul proces la preocuparile de modernizare a distributiei din diverse
zone ale globului, cat si pentru a asigura o integrare functionala a acestuia in
circuitul mondial de valori.
In acest sens, analizele efectuate au scos in evidenta faptul ca economia
contemporana, prin complexitatea fenomenelor pe care le genereaza, face ca
metodele de distributie sa evolueze permanent. Asistam astfel, in mod
continuu, la aparitia unor noi forme de vanzare cu ridicata si cu amanuntul,
precum si la conturarea unor noi sisteme de distributie.
Imbunatatirea departamentului de logistică
Este necesar ca toate compartimentele departamentului de logistica sa
se afle in permanenta comunicare si legatura pentru a se tine evidenta
corecta a produselor care nu se gasesc in cantitatile necesare,sau a celor care
sunt in surplus.
In cadrul S.C.I.L. Dambovita este necesara o mai buna comunciare
intre compartimente pentru optimizarea activitatilor de aprovizionare.
S.CI.L.Dambovita are nevoie de diversificarea si innoirea sistemelor
de prelucrare a informatiei:mijloacele tehnice de tratare a
informatiei,programele de prelucrare a informatiei.
De asemenea,in cadrul societatii este necesar sa fie asigurate
traininguri periodice pentru personalul intreprinderii,pentru asigurarea
nivelului inalt al pregatirii si personalului.
Pentru ca depozitarea sa se faca cat mai eficient,produsele care au un
grad foarte ridicat de cerere este necesar sa fie localizate la indemana in
cadrul manipularii.
Este necesara ca in orice intreprindere o optimizare a prelucrarii
comenzilor cat mai rapide.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea Agroalimentara si a Mediului
Sistemul logistic al unei întreprinderi agroalimentare
Musescu Nicoleta
Grupa 1332, Seria B
ASE
2009
Cuprins:
CAP.1 – Prezentarea societatii
CAP.2 – Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie
2.1. – Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale
2.2 – Tipul şi gama mărfurilor oferite
2.3. – Aria teritorială vizată
2.4 – Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor
2.5. – Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea,
manipularea, fluxul informaţional
CAP.3 – Proiectarea departamentului de logistică