CAPITOLUL 3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂȚIIȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ

3.1. Aspecte generale

Securitatea şi sănătatea în muncă constituie un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

Securitatea şi sănătatea în muncă este reglementată prin legea nr. 319 din 14 iulie 2006.

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovoarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.

Legea are ca scop instituirea de măsuri privind îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor şi se aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor din toate sectoarele de activitate atât publice cât şi private, deci şi în sectorul de construcţii (cu excepţia forţelor armate, poliţiei, cazurilor de dezastre, inundaţiei şi protecţiei civile).

Legea stabileşte principiile generale referitoare la:• prevenirea riscurilor profesionale;• protecţia sănătăţii si securităţii lucrătorilor;• eliminarea factorilor de risc şi accidentare;• informarea, consultarea şi participarea echilibrată potrivit legii;• instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, precum si direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

In vederea asigurării condiţiilor de securitate si sănătate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabileşte obligaţii specifice atât pentru angajatori cât si pentru lucrători.

3.2. Obliga ț iile angajatorilor:

a) să asigure cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii în muncă;b) să adopte, din faza de cercetare, proiectare si execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de

muncă, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea si sănătatea în muncă,prin a căror aplicaţie să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;

c)să evalueze riscurile pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor,să asigure evitarea şi combatarea riscurilor la sursă;

d)să adapteze munca la om in ceea ce priveşte amenajarea locurilor de muncă,alegerea echipamentelor de muncă,a metodelor de muncă si de producţie,în vederea reducerii monotoniei muncii,a muncii cu ritm predeterminat si a diminuării efectelor asupra sănătăţii lucrătorilor;

e)să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură,bazat pe evaluarea riscurilor,pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;

f)să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii si sănătăţii in muncă, înainte de începerea oricărei activităţi, comform prevederilor legale;

g)să stabilească pentru lucrători prin fişa postului,atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şisănătăţii în muncă corespunzător funcţiilor exercitate;

h)să elaboreze instrucţiuni proprii în spiritul prezentei legi,pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate in muncă,ţinînd seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;

i)să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicaţia de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire si protecţie stabilit,precum şi a prevederilor legale în domeniul securităţii si sănătăţii in muncă,prin lucrătorii desemnaţi,prin propria competenţă sau prin servicii externe;

j)să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor,cum ar fi: afişe,planşe,filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea in muncă;

k)să asigure informarea fiecărei persoane,anterior angajării in muncă,asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă,precum si asupra măsurilor de prevenire şi protectie necesare;

l)să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică;

m)să angajeze numai persoane care,în urma examenului medical şi,după caz,a testării psihologice a aptitudinilor,corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi,după caz,controlul psihologic periodic,ulterior angajării;

n)să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat si specific;o)să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie a

aparaturii de măsură şi control precum şi a instalaţiilor de captare,retinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;

p)să prezinte documentele şi să dea relatiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;

q)să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;

r)să desemneze ,la solicitare inspectorului de muncă,lucrătorii care să participle la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;

s)să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţiilor si a altor persoane;

ş)să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitate şi sănătate lucrătorilor;t)să asigure echipamente individuale ale protecţiei;ţ)să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nouă,în cazul degradării sau al

pierderii calităţii de protecţie;u)să acorde în mod gratuit şi obligatoriu o alimentaţie de protecţie persoanelor care lucrează

în condiţii de muncă ce impun acest lucru;v)să acorde în mod gratuit şi obligatoriu materiale igienico-sanitare pretinse de activitatea la

locurile de muncă,prin contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă;

3.3. Obliga ț iile lucrătorilor:

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atăt propria persoană , căt şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.In acest sens lucrătorii au următoarele obligaţii :

a) să utilizeze corect maşinile,aparatura,uneltele,substanţele periculoase,echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie ;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi după utilizare,să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprie, în special ale maşinilor aparaturii,uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive ;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi ,orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de producţie;

e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană ;

f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari,pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor ;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora ;

i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari ;

3.4. Accidente de muncă si boli profesionale:

- in contextul legii, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de servicu, care provoaca incapacitatea temporara de munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate(INV) ori deces (D);- semnificatia vatamarii violente a organismului conform definitiei accidentului de munca reprezinta afectarea integritatii anatomo-functionale cu efecte imediate care au drept consecinta urmatoarele traume:

leziune fizica acuta asupra corpului uman de natura mecanica, termica sau electrica;

leziune sau trauma chimica; leziune sau trauma prin iradiere; leziune sau trauma din cauze mixte

In sensul prevederilor legii se considera accidente de munca urmatoarele tipuri de accidente:

accident care produce incapacitate temporara de munca(ITM)- accidentul care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin certificat medical;

accident care produce invaliditate(INV) – accident care produce invaliditate confirmata prin decizie de incadrare intr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale in drept;

accident mortal(D) – accidentul in urma caruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dupa un interval de timp, in baza unui act medico-legal;

accident colectiv – accidentul in care au fost accidentate cel putin 3 persoane, in acelasi timp si din aceleasi cauze, in cadrul aceluiasi eveniment;

accident de munca de circulatie – accident survenit in timpul circulatiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajele, materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de prodectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de agajator;

accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din propria initiativa pentru salvarea de vieti omenesti;

accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din propria initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta spatiul public si privat;

accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor din cadrul stagiului de practica;

accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;

accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu ca urmare a unei agresiuni;

In situatia producerii accidentelor de munca se produce la urmatoarele actiuni:

a) Comunicarea evenimentelor la angajator de catre conducatorul locului de munca si va cuprinde:

denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul si, daca este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/ a fost angajat accidentatul;

sediul/adresa si numarul de telefon al angajatorului; locul unde s-a produs evenimentul; data si ora la care s-a produs evenimentul/ data si ora la care a decedat

accidentatul; numele si prenumele victime; datele personale ale victimei: varsta, starea civila, copii in intretinere, alte

persoane in intretinere, ocupatia, vechimea in ocupatie si la locul de munca; imprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive; consecintele accidentului; numele si functia persoanei care comunica evenimentul; data comunicarii; unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat accidentatul;

Comunicarea evenimentelor se face prin completarea „Fisei de Comunicare” la Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc evenimentul, iar acesta va comunica Inspectiei Muncii.

b) Cercetarea evenimentelor are drept scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la acest eccident, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea altor cazuri similare si respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului. Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza de catre o comise de cercetare, formata din 3 persoane, imputernicita potrivit legii, care va intocmi un dosar de cercetare si un proces verbal de cercetare.

c) Inregistrarrea accidentului de munca se face pe baza procesului verbal de cercetare intocmit de comisie, la nivelul persoanei fizice sau juridice angajatoare prin completarea „Formularului de inregistrare a accidentului de munca- FIAM”, care este tipizat. Accidentul de munca se inregistreaza si la Inspectoratul teritorial de munca.

d) Evidenta accidentelor de munca se tine in „Registul Unic” de evidenta a a accidentelor in munca al unitatii econimice. Periodic se elaboreaza indicatori , statistici specifice activitatii de securitate si sanatate in munca.

3.5. Echipamentele de protec ț ie pentru asigurarea securită ț ii ș i sănătă ț ii în muncă:

Echipamentele de protecţie în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, se structurează în două categorii : Echipamentele de muncă sunt reprezentate prin maşinile, utilajele,instalaţiile, aparatura,

dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare folosite la locul de muncă.Echipamentele de muncă trebuie să nu prezinte pericol pentru sănătatea sau viaţa

lucrătorilor şi să corespundă prevederilor şi reglementărilor cuprinse în HGR nr.1146/30.08.2004 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.

Aceste echipamente trebuie verificate şi certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Echipamentul individual de protecţie reprezintă orice echipament destinat să fie purtat sau

ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea pune în pericol securitatea şisănătatea la locul de muncă.

Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigură buna sa funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi chiar antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie.

Degradarea, respectiv pierderea calităţii de protecţie a echipamentului impune înlocuirea obligatorie a acestuia.

Echipamentul individual de protecţie trebuie să respecte prevederile HGR nr.115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate, cât şi HGR nr.1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.

Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) Să fie corespunzător pentru riscurile implicate,fără să conducă el însuşi la un risc

mărit;b) Să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă ;c) Să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului ;d) Să se potrivească în mod corect, persoanei care îl poartă, după toate ajustările

necesare.Echipamentul individual de protecţie este conceput pentru protejarea tuturor

componentelor organismului uman expuse riscului : Protecţia capului: căşti de protecţie, glugi, capişoane,basmale, cagule, bonete,

caschete etc.

Protecţia ochilor şi a feţei: ochelari de protecţie, viziere/ecrane de protecţie,măşti şi cagule pentru sudură, ochelari-mască ;

Protecţia urechilor împotriva zgomotelor: căşti de protecţie, antifoane de tip intern sau extern;

Protecţia căilor respiratorii: măşti filtrante, aparate de protecţie respiratorie ; Protecţia mâinilor şi braţelor: mănuşi de protecţie (solicitări mecanice, chimice,

termice, electrice sau a frigului ), palmare, degetare, cotiere,mânecuţe,manşete pentru încheieturi;

Protecţia picioarelor: bocanci, cizme, jambiere, genunchiere, glezniere detaşabile, crampoane, saboţi ;

Protecţia pielii: crème, unguente, antiinflamatoare ; Protecţia trunchiului şi abdomenului: veste, jachete, şorturi, burtiere de protecţie,

century lombo-abdominale ; Protecţia integrală a corpului: salopete, combinezoane, centuri de susţinere şi de

siguranţă, dispozitive de protecţie împotriva căderii de la înălţime,îmbrăcăminte împotriva frigului (pufoaice) şi a intemperiilor (pelerine).

Echipamentul individual de protecţie trebuie menţinut în stare normală de utilizare şi trebuie certificat şi atestat de organisme coordonate şi recunoscute de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

3.6. Instruirea lucrătorilor:

Instruirea in domeniul securităţii si sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor si formarea deprinderilor de securitate si sănătate in muncă.

Instruirea lucrătorilor in domeniul securităţii si sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează in timpul programului de lucru.

Perioada in care se desfăşoară instruirea este considerate timp de munca.Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri

adecvate.Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o

instruire suficientă şi corespunzătoare domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub forma de informaţii si instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său.

La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.

Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire-testare, pe meserii sau activităţi. Instruirea personalului in domeniul securităţii si sănătăţii în muncă trebuie să se facă în deplină stare de sănătate a lucrătorilor, fiind interzisă instruirea persoanelor în stare de oboseala, stare de ebrietate sau a persoanelor bolnave.

Este strict interzisa introducerea în muncă a persoanelor neinstruite.Instruirea lucrătorilor se va efectua atât în baza documentelor legislative, cât şi a

normelor specifice şi a instrucţiunilor proprii.

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde, conform HGR nr. 1425/ 11.10.2006 (pentru aprobarea "Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr.319/ 2006") trei faze:

a) Instruirea introductiv-generală;b) Instruirea la locul de muncă;c) Instruirea periodică.

a) Instruirea introductiv-generala

Instruirea introductiv-generala se face:a. La angajarea lucratorilor;b. Lucratorilor detaşaţi de la o unitate la alta;c. Lucratorilor delegaţi de la o unitate la alta;d. Lucratorilor puşi la dispoziţie de către un agent de munca

temporar. Scopul instruirii introductive-generale este de a informa despre activităţile specifice

intreprinderii şi/ sau unităţii respective, riscurile pentru securitate si sănătate în muncă, precum si măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul intreprinderii şi sau unităţii, în general.

Instruirea introductiv-generala se face de către:a. Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă; b. Lucrătorul desemnat; sauc. Un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; saud. Serviciul extern de prevenire si protecţie.

Instruirea introductiv-generala se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţii şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/ sau al unităţii, în general.

Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie in conformitate cu tematica de instruire aprobată de către angajator.

În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele probleme:- Legislaţia de securitate si sănătate in muncă; - Consecinţele posibile ale necunoaşterii si nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate

in muncă;- Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;- Măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, în caz de accidentare, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;

- Măsuri caracteristice firmelor de construcţii-montaj şi aferente tematicii de însusire:- Importanta însuşirii regulilor sănătăţii şi securităţii muncii în construcţii-montaj; - Importanţa respectării disciplinei în muncă, a prevederilor regulamentului de organizare şi

funcţionare, a codului muncii, a legislaţiei şi a altor reglementări referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă;

- Drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor în vigoare; - Reguli de circulaţie care trebuie respectate pe teritoriul şantierelor, insistând asupra

locurilor de trecere periculoase precum şi asupra folosirii numai a căilor de acces amenajate;

- Respectarea semnelor convenţionale şi a plăcuţelor avertizoare;- Interzicerea staţionării sau a trecerii prin raza de acţiune a macaralelor, podurilor rulante şi

a utilajelor în funcţiune;- Pericolul pe care îl reprezintă fumatul sau existenţa focului deschis în unele locuri;- Reguli privind transportul şi depozitarea materialelor, indicându-se limitele greutăţilor

admise;

- Reguli privind manipularea şi depozitarea materialelor inflamabile, explozibile şi toxice;- Necesitatea purtării şi folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului individual de

protecţie prevăzut in HGR nr. 1048/ 09.08.2006.- Obligativitatea folosirii la locul de muncă a dispozitivelor de sănătate şi de securitate şi

interzicerea improvizaţiilor;- Interdicţia pentru muncitori de a lucra în alt loc de muncă decât în acela în care a fost

repartizat să lucreze;- Se interzic în mod deosebit intervenţiile la instalaţiile electrice, lucrările de sudură,

manevrarea utilajelor şi ajutatul la repararea utilajelor;- Interzicerea executării de reparaţii sau lucrări de întreţinere a utilajelor în timpul

funcţionării lor (ungere, curăţire);- Noţiuni generale de electrosecuritate, ventilaţie şi iluminat;- Interzicerea aglomerării de materiale pe căi de acces, schele şi platforme de lucru;- Noţiuni generale de igienă a muncii, insistându-se asupra igienei individuale.

Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasă, pe baza de teste, a însuşirii cunoştinţelor predate în timpul instruirii.

Rezultatele verificării vor fi consemnate în fişa individuală de instruire cu datele prevăzute în imprimat şi cu semnarea documentului de către cel instruit, de cel care a efectuat instruirea şi cel care a verificat însuşirea cunoştinţelor.

În cazul în care, la verificarea cunoştinţelor, se constată că lucrătorii nu sunt suficient de instruiţi, se repeta instructajul până la asimilarea cunoştinţelor necesare (aproximativ de 3 x 8 ore). Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală.

b) Instruirea la locul de muncă:Se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru

securitate si sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/ sau fiecărei funcţii exercitate;

Se face tuturor lucrătorilor, inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii;

Se face de către conducătorul direct al locului de muncă individual sau în grupe de maximum 20 de persone;

Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate;

Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:

- Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau- Lucrătorul desemnat; sau- Un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau- Serviciul extern de prevenire şi protecţie.

Se va efectua pe baza tematicilor de instruire întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea;

Va cuprinde:

- Informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru;

- Prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru;- Măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului

ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor;- Instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstraţii practice privind

activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor;

- Prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţile specifice ale locurilor de muncă din sectorul de construcţii-montaj şi ale firmelor de profil, cuprinse în tematicile specifice de instruire

- Descrierea mijloacelor tehnice şi a dispozitivelor cu care sunt dotate locurile de muncă, modul de utilizare a acestora, obligativitatea folosirii corecte, a păstrării şi întreţinerii lor;

- Descrierea echipamentului de protecţie a muncii şi de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale de protecţie şi a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosirii acestora în timpul muncii;

- Organizarea ergonomica a locului de muncă, păstrarea ordinei, curăţeniei şi a disciplinei în timpul lucrului;

- Corectitudinea executării operaţiunilor la principalele faze ale lucrărilor şi ordinea executării lor pentru asigurarea deplinei securităţi a muncitorilor în timpul procesului de muncă, insistându-se asupra celor dificile şi periculoase şi, în mod special, a celor executate la înălţime;

- Evidenţierea zonelor cu risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale şi indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente;

- Obligativitatea folosirii căilor de acces amenajate, a păstrării lor libere, interzicându-se depozitarea materialelor pe aceste căi;

- Interdicţia de a executa alte lucrări decât cele pentru care muncitorul este calificat şi are instructajul făcut;

- Interdicţia de a lucra cu scule defecte, improvizate, sau alte scule decât cele cu care este dotat locul său de muncă şi pentru care este instruit;

- Necesitatea verificării sculelor, utilajelor şi a mijloacelor de protecţie înainte de începerea lucrului, arătându-se pericolul pe care îl reprezintă pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecţie a muncii defecte;

- Modul de efectuare a transportului în interiorul şantierului în condiţii de securitate şi mijloacele de transport care pot fi utilizate;

- Folosirea instalaţiilor electrice în condiţii de deplină securitate şi interdicţia de a interveni la instalaţii electrice defecte pentru muncitorii de altă profesie decât cea de electrician de întreţinere;

- Mijloace de prim ajutor în caz de accidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde sunt amplasate acestea şi accesul la ele;

- Reguli de lucru stabilite prin proiectele de execuţie. La terminarea instructajului se face o verificare riguroasă, pe bază de teste, a

cunoştinţelor şi a deprinderilor însuşite şi formate în timpul instruirii. Instructajul va fi consemnat în fişa individuală de instruire cu datele cuprinse în imprimat şi cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul şi de cel care a verificat însuşirea cunoştinţelor.

Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează şi se semnează în fişa de instruire individuală, la rubrica" Admis la lucru".

c) Instruirea periodică: - se realizează în următoarele forme:1) Instruirea periodică programată;2) Instruirea periodică suplimentară;3) Instruirea zilnică-nereglementată.

1) Instruirea periodică programată

- Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în perioada considerată.

- Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.- Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de

condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.- Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de

cel mult 12 luni.- Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.- Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-

a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

- Validarea instruirii se face prin completarea rubricilor din fişa de instruire individuală a fiecărui lucrător şi prin semnarea acestora de către cei instruiţi, de cel care a realizat instruirea şi de cel care a verificat instruirea.

- Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/ serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcuta corespunzător.

2) Instruirea periodică suplimentară

Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:- Când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;- Când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind

activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;

- La reluarea activităţii dupa accident de muncă;- La executarea unor lucrări speciale;- La introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale

echipamentului existent;- La modificarea tehnologiilor existente sau a procedurilor de lucru;- La introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.- Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în

instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:- Angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau- Lucrătorul desemnat; sau- Un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau- Serviciul extern de protecţie şi prevenire.

Instruirea periodica suplimentară se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/ lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator şi care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemnează prin completarea rubricilor din fişa de instruire individuală a lucrătorilor, iar validarea instruirii se face prin semnarea fişei de cel instruit, cel care a instruit şi de cel care a verificat instruirea.

3) Instruirea zilnică-nereglementată

- Instruirea zilnică nu este reglementată prin legislaţia în vigoare, dar este recomandată pentru reîmprospătarea cunoştinţelor şi măsurilor de securitate şi sănătate în muncă referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicită activităţii productive.

- Înainte de începerea programului zilnic, conducătorul punctului de lucru va efectua odată cu transmiterea sarcinilor de producţie un scurt instructaj privind lucrările care urmează a se executa in ziua respectivă. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistându-se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protecţie necesare şi se vor face atenţionări asupra măsurilor şi mijloacelor de prevenire a accidentelor de muncă ce trebuie adoptate si respectate.

- Acest instructaj se va efectua pe echipe şi meserii cu şefii formaţiilor de lucru şi muncitorii prezenţi.

- Durata acestei instruiri nu va depăşi 10-15 minute, excepţie făcând lucrările cu grad ridicat de risc şi periculozitate, unde durata poate să fie majorata până la stabilirea detaliată a măsurilor de prevenire şi protecţie.

- Instructajul zilnic-nereglementat nu se consemnează în fişele de instruire individuale ale lucrătorilor.

Fişa de instruire individuală privind securitatea şi sănătatea în muncă este structurată astfel:

Date personale ale lucrătorului; Instruirea la angajare (instruirea introductiv-generală, instruirea la locul de muncă,

admis în lucru); Instruirea periodică; Instruirea periodică suplimentară; Rezultatele testelor; Accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale suferite; Sancţiuni aplicate pentru nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în

muncă; Controlul medical periodic; Testarea psihologică periodică; Reglementări legislative (obligaţiile angajatorilor şi obligaţiile lucrătorilor prevăzute

in Legea 319/ 2006).

Fişele de instruire ale lucrătorilor vor fi păstrate de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de copii ale fişelor de aptitudini, completate de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare.

Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, conform modelului prezentat în anexa nr.11 din HG 1425/ 2006, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.

Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii, la toate rubricile, fără corecturi sau omisiuni.

Dupa efectuarea-instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.

Fişele de instruire care nu conţin semnăturile în original, duplicatele, copiile dupa fişe sau fişele care au menţiunea" indescifrabil "sunt lipsite de valabilitate.

Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizareş funcţionare, reguli privind instruirea şi însoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate.

Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii, în general.

Instruirea prevăzuta la alin. Precedent se consemnează "fisa de instruire colectivă", conform modelului prezentat in anexa nr.12 din HG 1425/ 2006.

Fisa de instruire colectiva se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.

Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.

Unitatea……………..

FIŞA INDIVIDUALĂ

NUMELE ŞI PRENUMELE……………………………….Data şi locul naşterii………………………………………..Calificarea………………….Funcţia……………………….Locul de muncă…………………………………………….Autorizaţii (ISCIR, ş.a.)…………………………………….Traseul şi durata de deplasare la/de la serviciu…………….

INSTRUIREA LA ANGAJAREInstruirea introductiv-generală:a fost efectuată la data……………………………………..timp de………………ore, de către………………………..având functia de……………………………………………Conţinutul intruirii………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………..Semnătura Semnătura celui Semnătura celuicelui instruit care a efectuat instruirea care a verificat însusirea cunoştinţelor

Instruirea la locul de muncă:a fost efectuată la data………………………………………..loc de muncă/post de lucru……………..timp de……….ore,de către…………… având funţtia de…………………………Conţinutul intruirii……………………………………….……………………………………………………………………...………………………………………………………………..Semnătura Semnătura celui Semnătura celuicelui instruit care a efectuat instruirea care a verificat însusirea cunoştinţelor

Admis la lucruNumele şi prenumele…………………………………………...Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.)…………………………Data şi semnătura……………………………………………….

Bibliografie:

M. Toma, Curs ”Management în construcții I”, UTCB, 2010; M. Toma, Curs ”Management în construcții II”, UTCB, 2010; M. Toma, A. Purnuș - ”Elaborarea documentației economice pentru lucrările de

construcții civile” – Editura UTCB, 1998; LEGEA Nr. 319 din 14 iulie 2006: Legea securității și sănătății în muncă; Program de devize în construcții, IntelSOFT Deviz Profesional.