sistemul de alimentare a motorului cu motorinadiesel.pdf · – carti si articole online gratuite...

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

SISTEMUL DE ALIMENTARE A MOTORULUI CU MOTORINA

Scopul lucrării: De studiat constructia generala ,principiul de functionare,deosebirile constructive si reglarile principale a pompei de injective de presiune innalta.

Timp de efectuare – 4 ore.

Utilaj: Placate de studii,motoare pentru studii,standuri ,agregate si conducte a sistemului de alimentare cu motorina cu aprindere prin comprimare ,carti si agregate a sistemului de alimentare cu motorina.

Metodica de îndeplinire a lucrării de laborator

Lucrarea de laborator presupune studierea cconstructiei generale ,principiul de lucru ,destinatia generala a partilor componente a sistemului de alimentare a motorului diesel si metode de eliminare a aerului din magistrala de presiune innalta

1.Constructia generala a sistemului de alimentare cu motorina a motorului dieselComponenta mecanismelor si conductelor a sistemului de alimentare diesel, sarcinile functionale si prinipiul de actiune a elementelor sistemului de alimentare cu motorina.

R:

. INSTALAŢII DE ALIMENTARE ALE MOTOARELOR DIESEL

Instalaţia de alimentare trebuie să asigure: dozarea cantităţii de combustibil pe ciclu în funcţie de sarcina motorului; crearea unei presiuni ridicate la injector, necesară pulverizării combustibilului în raport cu camera de ardere; pulverizarea combustibilului şi distribuţia acestuia în camera de ardere, potrivit cerinţelor de formare ale amestecului; declanşarea injecţiei combustibilului la un moment determinat pe ciclu, precum şi injectarea combustibilului, ce trebuie să se realizeze după un criteriu stabilit în mod uniform la toţi cilindri.în funcţie de tipul pompei de injecţie, se utilizează două scheme ale instalaţiei de alimentare, cu mai multe variante impuse de posibilităţile componentelor acestora: cu pompă de injecţie în linie sau în V şi cu pompă de injecţie cu distribuitor rotativ.Instalaţia de alimentare Diesel este formată din următoarele elemente comune pentru ambele scheme, fixate independent pe motor şi unite prin conducte:

. Construcţia elementelor instalaţiilor de alimentare Diesel

Instalaţia de alimentare Diesel este compusă din următoarele elemente constructive:

http://www.cartiaz.ro/


• pompă de injecţie, înzestrată cu regulator de turaţie,• pompă de alimentarede presiune joasă, • supapă de refulare, acţionată de motor;• injectoare, amplasate în chiulasa motorului câte unul pentru fiecare cilindru;• pulverizator, care dispune de unul sau mai multe orificii de pulverizare pentru formarea jeturilor de combustibil orientate în camera de ardere;• filtru de combustibil, care reţine impurităţile din combustibil, protejândde deteriorări sistemul de injecţie

Pompa de injecţie

Pompa de injecţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii în instalaţia de alimentare:

• să asigure alimentarea cilindrilor cu o cantitate de combustibil precisdozată în funcţie de sarcina motorului;• momentul începutului injecţiei să fie precis determinat şi variabil înfuncţie de turaţie şi sarcină;• să asigure o lege optimă de debitare a combustibilului;• să asigure debitarea uniformă a combustibilului pe cilindri;• momentul de început şi sfârşit de injecţie să fie brusc.

Având în vedere satisfacerea acestor cerinţe, s-au propus diferite tipuri de pompe de injecţie care, în general, funcţionează pe principiul interacţiunii camă-piston.

Constructiv pompele de injecţie sunt realizate în două feluri:• cu element de pompă de injecţie (cu plonjoare);• cu distribuitor rotativ.Pompele de injecţie cu element sunt realizate la rândul lor în două variante constructive:• cu elemente grupate într-un ansamblu formând un agregat;• cu elementul cuplat cu injectorul, formând un ansamblul numit pompă-injector.

Scheme de alimentare

Scheme de alimentare cu pompă de injecţie în linie. înfig.1 sunt prezentate două scheme de alimentare cu combustibil. Diferenţa dintre aceste scheme constituie modul de dirijare a surplusului de combustibil al pompei de injecţie şi al injectoarelor spre rezervor. Surplusul de combustibil trece prin supapa 9 (fig.1, a sau fig.1, b), care menţine o presiune de 0,1... 1,2 MP a în capul pompei, pentru o umplere mai bună a elementelor pompei.

Scheme de alimentare cu pompă de injecţie cu distribuitor rotativ de tip VE BOSCH.

Schemele instalaţiei de alimentare prezentate în fig.2 nu se deosebesc de schemele instalaţiei cu pompă în linie, însă se impun exigenţe sporite filtrării



combustibilului. Instalaţia cu pompă de combustibil 2 cu diafragmă, acţionată mecanic şi amplasată până la filtru de combustibil dezvoltă o presiune de 0,01...0,04 MP a (fig..2, a). Poate fi folosită o pompă suplimentară cu acţionare manuală pentru aerisirea sistemului.

In fig.2, b este prezentat sistemul de alimentare cu pompa de combustibil 2, acţionată mecanica amplasată pe filtrul de combustibil.

Fig. .1. Scheme ale instalaţiei de alimentare Diesel cu pompă de presiune înaltă în linie [cu plonjoare):

a) cu amplasarea supapei retur in pompâ; b) cu amplasarea supapei în filtrul decombustibil: 1 - rezervor; 2 - pompă;3 -filtru; 4 - supapă de refulare ; 5 — pompăde presiune înaltă; 6 – regulator de turaţie; 7 - acţionare pompă; 8 - injector; 9,10-suruburi de inlaturare a aerului;11-levier de dirijare

Fig. 2. Scheme ale instalaţiei dkaămentare cu pompă cu distribuitor rotativ: 1 - rezervor; 2 - pompă de alimentare; 3 - conductă de presiune joasă; 4 -filtru;



5 — pompă — distribuitor; 6 — supapa de refulare; 7 — conductă de refulare; 8 - injector; 9 - conductă de presiune înaltă; 10- conductă retur combustibil.

ConducteleConductele folosesc la conducerea combustibilului intre elementele componente ale instalatiei de alimentare.conductele de joasa presiune sunt confectionate din teava de Cu,alama sau material plastic,fiind prevazuta cu terminatii de racordare.Intre pompa de injectie si injectoare sunt conducte de innalta presiune din teava de otel cu grosimea peretilor mare,pentru rezistanta;lungimea lor este egala.

3. Pompele de innalta presiune in linie,inV si pompe de tipdistribuitor.Destinatia ,scheme constructive, principiul de functionare ,progresivitatea constructiei,locuri si metode de reglare

R:Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub presiune inalta,in cantitati bine determinate si intr-o anumita ordine la injectare,in functie de sarcina motorului.cele mai utilizate sunt pompele cu injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar

Pompa de injecţie in linie (cu piston-sertar). Pompa cu piston (fig. 6.23) folosită la motorul D 2156 HMN 8 are şase elemenţi de injecţie şi este antrenată de la comanda mecanismului de distribuţie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injecţie se montează pompa de alimentare cu piston, antrenată de excentricul de pe arborele ei cu came.Există pompe cu patru, opt sau mai mulţi eleemenţi de injecţie, în funcţie de numărul de cilindri ai motorului.Funcţionarea: motorina venită prin pompa de alimentare 9 intră în camera longitudinală 26, de unde. prin orificiul de admisie. intră în cilindrul 20: pis-tonul 21 este acţionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rolă 16: în cursa sa ascendentă, pistonul refulează motorina cu presiune prin supapa de refulare 23 din racordul 25, care este trimisă prin conducta de înaltă presiune1 l l a injector; după ce cama nu mai atacă tachetul. arcul readuce pis-tonul în poziţia iniţială.Reglarea debitului pompei de injecţie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 19. care angrenează cu sectorul dinţat 22. Acesta este fixat pe manşonul regulator, prevăzut cu o degajare în care intră un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidală a pistonului să ile poziţionată faţă de orificiul de refulare al cilindrului şi să regleze debitul elementului, returnând o parte din motorină în camera longitudinală 26.



Arborele cu came primeşte mişcarea de la comanda mecanismului de dis-tr ibuţie prin intermediul cuplajului 8 . iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul dispozitivului 8a. Regulatorul de turaţie 2 limitează turaţia minimă şi maximă a motorului, fiind de t ip centrifugal cu contragreutăţi şi ar-curi. Surplusul de motorină de la pompa de injecţie merge la rezervoarele termoinjectoarelor.în partea inferioară a corpului pompei de in jecţ ie 1 şi a regulatorului se găseşte ulei. care asigură ungerea tacheţilor. a arborelui cu came şi a pieselor regulatorului de turaţie.Unele pompe de injecţie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru ..toate regimurile"", a cărui comandă este asigurată de depresiunea de la colectorul de admisie. asigurând o funcţionare mai precisă.Există şi pompe cu regulator hidraulic.Variaţia cantităţii de combustibil se face în mod automat de către regulatorul de turaţie centrifugal 2, la o poziţie constantă a pedalei de acceleraţie, de la care se comandă cremaliera 19 pentru mărirea sau micşorarea turaţiei motorului în funcţie de sarcină.La unele motoare se utilizează pompe de injecţie individuale, numite pompe

injector

Fig.6.23.Pompa de injectie in linie 1-corpul pompei ;2-corpul regulatorului de turate; 3-pirghie acceleratie; 4-pirghie oprire; 5-pompa alimentare; 6-pompa amorsare; 7-pahar; 8-cuplaj pompa;9-conducta limentare pompa; 12-surub fixare bucsa element pompare; 13-arbore cu came; 15-tija pistonului pompei de alimentare; 16-tachet cu role; 17- surub reglaj moment inceput injectie; 18-arcul elementului pompare; 20-bucsa elementului de pompare; 21- pistonasul elementului de pompare; 23- supapa de refulare; 25- racordul conductei de innalta presiune; 26-canal comun alimentare elemente de pompare; 27- corpul pompei de injectie.

Pompa de injectie cu distibuitor rotativ

Pompa de injectie rotativa (fig.6.20) distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii,care descopera succesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile conductelor de innalta presiune



Funcţionarea: motorina este admisă prin racordul de intrare 1 şi preluată de pompa de transfer 3. presiunea reglând-o supapa de reglare 2. de unde trece prin canalizaţia din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4. care determină cantitativ motorina ce se va injecta; este trimisă apoi prin canalul special al rotorului distribuitor 5. Când arborele de antrenare 12 primeşte mişcarea de la comanda mecanismului de distribuţie şi o transmite la rotor, cele două pistoane 6 ale elementului de injecţie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galeţilor 9. astfel încât motorina este trimisă prin canalul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10. care. prin conducta de înaltă presiune, ajunge la injectorul respectiv, ce o pulverizează în cilindru. O parte din motorină asigură ungerea şi răcirea pompei, după care iese prin racordul pentru ţeava de retur 11Regulatorul de turaţie 13 asigură automat, prin braţul 14. tija cu arc 15 şi arcul 16, poziţionarea supapei de dozaj 4 şi deci cantitatea de motorină ce se va injecta, corespunzătoare sarcinii motorului, la o anumită poziţie a pedalei de acceleraţie.Prin acţionarea pedalei de acceleraţie şi deci a "pârghiei 17~. arcului 16. braţului 14 şi t i j e i cu arc 15. se modifică poziţia supapei de dozaj, pentru un debit de injecţie comandat.Dispozitivul de avans automat 19 cu acţionare hidraulică, prin motorina de-bitată de pompa de transfer, roteşte cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obţine o variaţie a avansului de injecţie corespunzător turaţiei motorului. Oprirea motorului se face prin pârghia 18. care roteşte. în poziţia de debitare nulă. supapa de dozaj. Toate componentele simt montate în corpul pompei de injecţie 20.Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor. deci debitul de motorină se reglează prin poziţionarea fantelor excentrice de la plăcile de reglaj ce se fixează pe butucul de antrenare (care face legătura între arborele de antrenare 12 şi rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turaţie este de t ipul cu colivie şi greutăţi nearticulate, care basculează şi manşonul glisant de la arborele de antrenare 12: acesta acţionează prin intermediul braţului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigură funcţionarea automată a pompei de injecţ ie la orice turaţie a motorului. Racordurile pentru conductele de înaltă presiune sunt prevăzute cu supape de refulare.Pompele de injecţie rotative actuale echipează autoturisme cu motoare Diesel de diferite mărci.Acestea au o construcţie simplificată incluzând în acelaşi corp şi alte com-ponente. Cea mai răspândită este pompa V.E. Bosch (formată dintr-o pompă de alimentare cu palete, pompa de injecţie propriu-zisă cu distribuitor a cărui piston are mişcare combinată regulator de turaţie hidromecanic sau vacuumatic şi electrovalva distribuitorului (care asigură şi întreruperea alimentării cu motorină la oprirea motorului).Funcţionare: motorina este aspirată din filtru de către pompa de alimentare şi trimisă prin canal interior la distribuitor, care realizează presiunea de injecţie, în cantitatea reglată de Iimitatorul de cursă a pistonului; acesta este deplasat fie automat de către regulatorul de turaţie, fie de către pârghia comandată de pedala de acceleraţie. Prin aerisirea instalaţiei, filtrul de motorină este prevăzut cu o pompă de aerisire, de t ip cu membrană. Unele pompe rotative Bosch. au o capsulă vacuumaticâ care acţionează când iese din funcţiune turbina de supraali-mentare cu_aer (limitator.de fum la motoarele turbo).



Fig.6.20.Pompa de injective rotativa

5. Injectoare,destinatia,constructia generala si principiul de de functionare.Pompe-injector.Particularitatile constructive si principiul de functionare.

R:INJECTORUL

Injectorul este un element component al echipamentului de injecţie, cu rol de introducere a combustibilului în cilindrul motorului, de pulverizare fină a acestuia şi de distribuire uniformă a picăturilor de combustibil în camera de ardere.Partea principală a injectorului o constituie pulverizatorul, în care sunt practicate unul sau mai multe orificii calibrate de pulverizare, cu diametre de ordinul zecimilor de milimetru. Ca atare, pulverizarea fină a combustibilului depinde de construcţia pulverizatorului, dar şi de mişcarea organizată a aerului în camera de ardere.

După cum orificiul de pulverizare este controlat sau nu de către o supapă (în general, în formă de ac), injectoarele se împart în:

a) injectoare deschise;b) injectoare închise.



Î caz ul injectoarelor închise , în funcţie de modul în care se realizează deschiderea supapei, se deosebesc:

a) injectoare hidraulice (comanda se realizează prin intermediul combustibilului care urmează să fie injectat);b) injectoare mecanice (comanda se realizează cu ajutorul unor came şi a unui sistem de pârghii);c) injectoare electromagnetice (comanda se realizează prin impulsuri electrice).

1.1. Injectorul de tip deschis

La unele motoare de puteri mici se utilizează injectoare de tip deschis. Din punct de vedere constructiv şi funcţional, injectorul deschis este cel mai simplu (fig. 2.94). Acesta este format din corpul injectorului 1, pulverizatorul 2 şi piuliţa 3, prin care pulverizatorul se asamblează cu corpul injectorului. Corpul injectorului este prevăzut cu un racord 4 de legătură cu conducta de înaltă presiune şi o canalizaţie interioară 5 prin care combustibilul ajunge la orificiul (orificiile) 6 de pulverizare. La trecerea combustibilului prin orificiul (orificiile) de pulverizare apar rezistenţe hidraulice importante, datorită diametrului mic al acestuia (acestora), ceea ce determină pulverizarea combustibilului.Avantajele injectorului deschis sunt următoarele:

a) construcţie simplă (tehnologic uşor de realizat),b) fiabilitate şi durabilitate sporite în exploatare (lipsesc piese în mişcare care constituie principala cauză a uzurilor şi defecţiunilor care apar în timpul funcţionării);c) posibilitatea eliminării aerului care pătrunde în conducta de înaltă presiune.

Injectorul deschis are o răspândire restrânsă, datorită dezavantajelor pe care le prezintă:a) injecţia începe la presiuni foarte mici, din care cauză pulverizarea şi penetraţia jetului de combustibil sunt nesatisfăcătoare, ceea ce duce la mărirea întârzierii la autoaprindere (motorul funcţionează brutal);b) sfârşitul injecţiei are loc, de asemenea, la presiuni foarte mici şi nu poate fi controlat (fineţea pulverizării şi penetraţia jetului sunt nesatisfăcătoare, astfel că ultimele fracţiuni de combustibil injectat ard insuficient);



c) după terminarea procesului de injecţie, combustibilul din canalizaţia interioară continuă să picure în cilindrul motorului, înrăutăţind considerabil condiţiile de ardere şi înlesnind formarea de calamină, care poate obtura orificiul de pulverizare;d) gazele fierbinţi din cilindrul motorului ridică temperatura pulverizatorului, având consecinţe nefavorabile asupra durabilităţii acestuia.Utilizarea injectoarelor deschise dă rezultate satisfăcătoare în cazul injecţiei de benzină (în colectorul sau galeria de admisie) sau al ansamblului pompă-injector. În acest din urmă caz, efectul de picurare este înlăturat prin montarea unei supape de reţinere.

1.2. Injectorul de tip închis

Injectorul de tip închis are orificiul (orificiile) de pulverizare controlat (e) de un arc, menţinut în poziţia închis cu ajutorul unui arc elicoidal.Injectoarele închise cu comandă hidraulică a acului pulverizatorului au construcţia clasică prezentată în figura 2.95. Corpul 1 este asamblat cu pulverizatorul 2 prin intermediul piuliţei speciale 3. În corpul pulverizatorului se introduce acul 4, menţinut pe sediu de tija 5 şi arcul elicoidal cilindric 6. Tensiunea arcului este reglabilă. În acest sens, se utilizează şurubul de reglare 7, care se deplasează în piesa 8 şi se fixează cu contrapiuliţa 9. Accesul la şurubul de reglare este posibil prin îndepărtarea capacului 10.Motorina este introdusă în injector prin racordul 13 (la care se leagă conducta de înaltă presiune); acest racord poate conţine şi un filtru preventiv capabil să reţină impurităţile din conducta de înaltă presiune.Orificiile a şi b, prelucrate în corpul injectorului şi în corpul pulverizatorului servesc la dirijarea combustibilului către orificiile de pulverizare p. Corespondenţa dintre orificiul a şi orificiul b se asigură fie cu ajutorul unui canal circular c, fie cu ajutorul unor ştifturi.Ridicarea acului de pe scaunul prelucrat în corpul pulverizatorului are loc sub acţiunea forţei dezvoltate de presiunea combustibilului din camera q a pulverizatorului asupra porţiunii tronconice a acului, rezultată prin prelucrarea acestuia cu diametre diferite. Acul este ridicat de pe sediu atunci când forţa de presiune învinge tensiunea arcului elicoidal cilindric, moment ce coincide cu începutul injecţiei combustibilului în cilindrul motorului. După ce combustibilul începe să pătrundă în cilindru, presiunea în camera pulverizatorului scade; când forţa



de presiune devine mai mică decât tensiunea arcului, acul se aşează pe scaunul conic – moment ce coincide cu sfârşitul injecţiei. Durata injecţiei este determinată, aşadar, de intervalul de timp dintre deschiderea şi închiderea acului pulverizatorului.Etanşarea acului la presiunile mari din camera pulverizatorului se asigură prin prelucrarea cu precizie deosebită a alezajului din pulverizator şi a acului, pe lungimea corespunzătoare porţiunii de diametru mare. Astfel, jocul cuplului pulverizator-ac pe această porţiune este de cca. 1,5…3µm. Cu toate acestea, prin jocul respectiv au loc scăpări de combustibil. După ce asigură ungerea suprafeţelor în contact, scăpările de combustibil sunt dirijate către racordul 11 prin orificiul axial practicat în şurubul 7 (fig. 2.95).Etanşarea în zona de aşezare a suprafeţelor plane ale pulverizatorului şi corpului injectorului se asigură prin prelucrarea acestora cu valori strânse ale abaterilor de formă (planeitate sub 1µm) şi de la calitatea prelucrării suprafeţei (rugozitate sub 0,1µm). Etanşarea pe suprafaţa de aşezare a capacului 10 se face cu ajutorul garniturii din cupru 12. O garnitură din cupru sau tablă de oţel se utilizează şi pentru fixarea tubulaturii de înaltă presiune în racordul 13.De regulă, corpul injectorului se montează în chiulasă într-o poziţie univocă, deoarece orificiile pulverizatorului trebuie să orienteze jetul de combustibil după direcţii determinate de cerinţele procesului de formare a amestecului. Fixarea în locaşul din chiulasă se realizează după mai multe metode: prin intermediul unor flanşe şi prezoane; prin intermediul unor bride; prin înfiletare direct în chiulasă; prin înfiletare prin intermediul unei piuliţe speciale.

Pulverizatorul injectoarelor închise comportă două piese: corpul 2 şi acul 4 (fig.2.95). Vârful acului pulverizatorului poate fi:a) conic;b) cu ştift.Când acul este prevăzut cu vârf conic, în corpul pulverizatorului se prelucrează punga P, din care combustibilul este pulverizat prin unul sau mai multe orificii de pulverizare p (fig. 2.96.a şi b). În cazul existenţei unui singur orificiu de pulverizare (fig. 2.96.a), acesta se execută, de regulă, înclinat. Valorile optime ale diametrului şi unghiului de înclinare ale orificiului de pulverizare se stabilesc în concordanţă cu procedeul de formare a



amestecului. Vârful pulverizatorului cu un singur orificiu se execută conic (fig. 2.96.a). În cazul existenţei mai multor orificii de pulverizare (fig. 2.96.b), vârful corpului pulverizatorului are formă de bulb, iar orificiile ase dispun echidistant pe suprafaţa laterală a unui con imaginar, numit con de pulverizare. Unghiul acestuia şi diametrul orificiilor constituie parametri care se optimizează cu ocazia stabilirii soluţiei energetice a MAC-ului. De asemenea, se optimizează şi lungimea orificiilor, parametru care influenţează penetraţia jetului de combustibil.Când acul este prevăzut cu ştift, în corpul pulverizatorului se execută un singur orificiu de pulverizare dispus central (fig. 2.96.c şi d). Dacă ştiftul este cilindric, rolul lui principal este de a curăţi orificiul de pulverizare de depunerile carbonoase (fig. 2.96.e). Dacă ştiftul este tronconic (fig.2.96.c) sau dublu tronconic (fig. 2.96.d), la acţiunea de autocurăţire se adaugă şi efectul de dispersie a jetului (particulele de combustibil se lovesc de ultima suprafaţă conică a ştiftului, formând o pânză conică.Secţiunea de curgere variază proporţional cu înălţimea de ridicare a acului. În cazul pulverizatoarelor cu ştift, secţiunea de curgere creşte lent la începutul ridicării acului, datorită prezenţei ştiftului conic sau dublu tronconic. Ca urmare, la începutul injecţiei se introduce o fracţiune mică din doza pe ciclu, doza principală introducându-se ulterior. Această particularitate este convenabilă pentru limitarea mersului brutal al motorului.În acelaşi scop se utilizează şi pulverizatoarele denumite Pinteaux (fig. 2.96.e), care permit realizarea injecţiei pilot de combustibil. Acestea au prelucrat sub scaunul conic din corpul pulverizatorului un orificiu lateral, înclinat. Ştiftul cilindric formează cu orificiul principal de pulverizare un ajustaj cu joc foarte mic (cca. 0,003mm). La ridicarea acului, atâta timp cât porţiunea cilindrică a ştiftului (cea care formează ajustajul) nu deschide orificiul de pulverizare, combustibilul curge numai prin orificiul lateral, jetul fiind îndreptat către centrul camerei de ardere; se produce injecţia pilot. Ulterior, când acul deschide orificiul de pulverizare, se produce injecţia dozei principale. Raportul dintre doza injectată prin orificiul lateral şi doza principală variază în funcţie de regimul de funcţionare al motorului. Injectoarele Pinteaux asigură pornirea uşoară a motorului; se utilizează pe motoare cu camere de ardere de mare turbulenţă.La motoarele navale de puteri mari, se utilizează injectoare de combustibil greu care nu diferă esenţial de injectoarele de motorină. Datorită regimului termic mai ridicat al pulverizatorului, injectoarele de combustibil greu trebuie răcite. În acest sens, atât în corpul injectorului, cât şi în pulverizator se execută o canalizaţie suplimentară, în care circulă ulei sau apă. Se preferă apa (distilată sau tratată, pentru evitarea coroziunii şi a depunerilor) din motive de securitate. Circuitul de răcire al injectoarelor trebuie să fie independent de circuitul de răcire al motorului.



Corpul injectorului se execută din OLC de calitate pentru cementare sau de îmbunătăţire, semifabricatul obţinându-se prin forjare în matriţă. Suprafaţa de aşezare se carbonitrurează şi se căleşte pentru evitarea deformării şi asigurarea unei etanşări corespunzătoare.Arcului injectorului i se impune o caracteristică precisă, fiind necesare tratamente de stabilizare care să-i asigure menţinerea calităţilor în timp.La rândul lor, pulverizatoarele se execută din oţeluri speciale. Corpul pulverizatorului se împerechează cu acul, astfel încât jocul în porţiunea de etanşare să rezulte în limitele prescrise (1,5…3µm). odată împerecheate, corpul şi acul pulverizatorului, devin ansamblu neinterschimbabil.

Concluzionând, injectoarele închise cu comandă hidraulică prezintă următoarele avantaje:a) injecţia începe la o presiune relativ mare, care poate fi reglată convenabil prin modificarea tensiunii arcului;b) întrucât injecţia se termină la presiuni relativ mari, se elimină fenomenul de picurare, fenomen ce duce la o ardere prelungită şi la cocsarea pulverizatoarelor;c) nu este necesar un dispozitiv special de comandă.

Aceste injectoare prezintă însă şi o serie de dezavantaje:

a) construcţie mai complicată, cu piese în mişcare care fac posibilă apariţia defecţiunilor şi reducerea duratei de funcţionare;b) din cauza şocului produs la închiderea acului, scaunul şi brâul de etanşare a acului se uzează rapid;c) datorită presiunilor variabile ale combustibilului din camera pulverizatorului, sistemul ac-arc poate intra in vibraţie;d) datorită dilatării şi contracţiei volumului de combustibil conţinut în pompa de injecţie, conducta de înaltă presiune şi injector, doza de combustibil care poate fi injectată în cilindru este limitată.Injectoarele prevăzute cu comandă mecanică sau electrică nu sunt aplicate la motoarele navale.



Fig.2.33

Fig. 2.33. Injectorul:

a) de tip închis cu comandă hidraulică; b) de tip deschis (cu ştift) cu comand ăhidraulică; c)de tip deschis cu comandă electrică;1 - admitere combustibil; 2 -filtru; 3 — corp al injectorului; 4 - corp al pulverizatorului; 5 - duză (ştiftul); 6- ac al duzei; 7- pulverizator; 8 - taler al arcului; 9 — arc; 10 — taler de tensionare a arcului; 11 — racord retur combustibil; 12 - electromagnet; 13 - racord semnal electric.

Schema instalaţiei de alimentare cu pompă - injector.

Caracteristic pentru instalaţia de alimentare cu pompă injector prezentate înfig. 2.4 este lipsa conductelor de înaltă presiune, astfel se elimină acţiunea lor perturbatore şi se îmbunătăţeşte sensibil injecţia. Combustibilul este aspirat din rezervorul 7 prin conducta 2 de către pompa de alimentare 4, după ce în prealabil a trecut prin filtrul 3 şi e trimis apoi prin conducta de joasă presiune 5 la pompa injector 6. Deschiderea injectorului este comandată de cama 10, tija 9 şi culbutorul 8. Surplusul de combustibil se întoarce în rezervor princonducta 7.

Fig. 2.4. Schema de alimentare cu pompă-injector:1 - rezervor; 2 - conductă de combustibil; 3 —filtru; 4 - pompă de

alimentare;5 — conductă de presiune joasă; 6 — pompă-injector; 7 — conductă de retur

alcombustibilului; 8 - culbutor; 9 - tijă; 10 - camă.

Astfel de instalaţii cu pompă-injector sunt utilizate pentru automobilele de capacitate mare. Firma CUMMINS a realizat o instalaţie de alimentare cu pompă injector cu un sistem original de dozare şi a înlocuit conductele cu canale realizate direct în blocul şi chiulasa motorului, iar Rusia a echipat cu pompă-injector sistemul de alimentare al motorului IAZ, în doi timpi cu patru şi şase cilindri în linie (Pe - 80 kW. respectiv 121 kW. la o turaţie de 2000 rot/min).



3.1 Partea practica a lucrarii de laborator

In parte practica a lucrarii de laborator e preconizat, indeplinirea lucrarilor de inlaturare a aerului din sistemul de alimentare cu motoruina de la rezervor pina la pompa de presiune innalta.

R:

Pentru inlaturarea aerului din sistema de alimentare se desusurubeaza dopul pompei manuale.se dessurubeaza stutarul care vine de la filtrele de curatire fina si intra in pompa de presiune innalta si se pune intrun vas cu combustibil.Manual pompam si atent urmarim combustibilui care ese din conducta pina cind va veni conbustibul fara bule


sistemul de alimentare a motorului cu motorinadiesel.pdf · – carti si articole online gratuite...

Documents