sisteme de operare book

537

Click here to load reader

Upload: brook-lewis

Post on 27-Oct-2015

851 views

Category:

Documents


261 download

TRANSCRIPT

  • Cuvtlnt 'inainte

    No/iunea de ,~tem de operare repreziutii, prob.lbil, mud diut.." termenii rei mai des InUilui/i in domeniul culcu/uto(Jfdor, $i ,I!! ,mmai. Dc la [ormde gret>aw dczt'oilale f" an" '60, cnllO

  • /oco/izaM pe Li"UX, /irxtc CU Ai",/Joluri yra/iN! CU () .,cmnijioolic specwlli; i7llpf'tant, notli. OZN (pCf,if1' lell!lo/O
  • Cuprins

    1 lolroducere 1 1.1 Ce (ISle un sistem de operare? . 1

    1.1 .1 Funcliile unui sistem de ope rare 3 1.1.2 Tipuri de sistema de operare 4 1.1.3 Funclionarea sistemelor de operare 5

    '2 SCUTt istorie al sistemelor de operaTe 7 1.2. t Prima generatie 7 1.2.2 A doua generatie 8 ' .2.3 A Ireia generalie 8 1.2.4 A patra generatie 9

    '3 Sistema de operare modarl'le , 9 1.3.1 Sistema de ope rare desktop si server 10 1 32 Familia Windows 11 1 33 Mae OS X 11 1 34 I ;nux 12 1 35 Alte (In ix. ,.r j 13 1.3.6 Comunitati open source 14 1.3.7 Sistema de ope rare pentru dis(,1ozitive mobile 15

    14 Studju de cal 16 1 .4 . t Virtualizare. Rularea unui SO dintr-o masina virtuala 16

    2 Inslalilrea Linux. Configurarl de bazi 23 2.1 Linu~ . Distribtitii Linux . 23

    2. 1 .1 Prir.c ipale le d istributi i Linux 24 2 1 2 Dabian I Jblmlll 25 2. 1.3 Tipuri de dislribulii linux . 27

    22 Insralarea I jOttX 28 2.2.1 Alegerea dislribuliei linux 28 2.2.2 Pregatirea sistemului 29 223 I iveCD 31 224 InSlalare Kltbltntll 32

    23 Interactiunea eu sislemul de operare ' 38 2.3.1 Interletele eu utilizatonJl 38 2.3.2 Interlala in linie de eomandii (ClI) 40 2.3.3 Oprirea sistemului de caleul , 44

    2A Configurari de baza ale SO . 45 24 1 Adrninistra rea siSlernuitri I ioux 45 2.4.2 Asigurarea eonectiviliitii la Internet 47 2.4.3 Aeluaiizarea sislemuiui si a pacneteior 47 2.4.4 Adrninistrarea utilizatorilor si a grupurilor de uWizatori 48

    iii .1

  • iv INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    2 5 Stud;; de caz I ii i

    3 Gestiunea pachelelor si utilizalorilor 53 31 Geslillnea Illilizalorjlor 53

    3. 1.1 UID,GID 55 3.1.2 Adaugarea si stergerea uti lizatorilor 55 3. 1.3 Ad1lugarea si stergerea unui grup de uti lizalor i 56 3 1 4 ModifiCarea daletor unui utjljzalor 56 3. 1.5 Ad1lugarea si stergerea uflizatorilor 57

    3.2 GeSliunea pachatelor . 58 3 3 Sludi; de caz 64

    3.3.1 Fisierele in care SUl'lt stoeate inlorman despre ut"lizatori 64 3 3 2 ACll1a lizarea unui sislem Dehian sau lJbunlu 55

    4 Sisteme de lisiere 69 4.1 Notiuni introdUClive 69

    4.1. 1 Ce esle un sistem de Hsiere 69 4. 1.2 lerarhia sistemului de lisiere 70 4. 1.3 CAi relative si cAi absolule . 72 4 1 4 Vadabila de mediI! PATH 74

    4.2 Tipuri de lisiere 74 4.2.1 Terminologie 74 4.2.2 Detectia tipului l isierelor . 75

    4.3 Operatii uzuale asupra fisierelor si direetoarelor . 76 4.3.1 Alisarea si sehimbarea direetorului eurent 76 4.3.2 Alisarea eontinutului lisierelor ... 77 4.3.3 Listarea conlinutului unui director. 77 4.3.4 Crearea fisierelor/directoare lor .. 79 4.3.5 Copiere/mutare/redenumirefslergere 80 4.3.6 Arhivarea lisierelor si dezarhivarea 82 4.3.7 Backup 85

    44 RedireclAri de oomenzi 85 4.4.1 Dasedplodi da fisiar 85 44' Redirecll1ri 86

    4.5 Drepluri de aeces 87 4.5.1 Ulilizatori si grupuri de ulilizatori vs. liste de aeces 88 4.5.2 Clasilicarea drep!urilor de aeces 89 4.5.3 Vizualizarea dreplurilor de aeces 89

    4.6 C1Iularea lisierelor 90 4 6 1 Comaoda fjnd 90 4 5 2 Comanda locale 91 4 6 3 Comanda whereis 91 4 5 4 Comanda which 92 4.6.5 Comanda type 92

    4.7 Tipuri de sistema de fisiera 92 4.7.1 Integri talea dalelor . 93 4.7.2 Alegerea unui sislem de lisiere 93 4.7.3 Adresarea intr-un sistem de fisi ere 95

    atanal

  • CUPRINS

    4.8 Lucrul cu sistemele de fisiere . 4.8.1 Crearea unui sistem de fisiere . 4.8.2 Montarea unui sistem de fisiere . 4.8.3 Repararea unui sistem de fisiere 4.8.4 Crearea unei imagini pentru un sistem de l isiere . 4.8.5 "Stergerea unui sistem de !isiefe . 4 B 6 Monjtorizarea uliliz:1irii d jsculuj

    " "

    ..

    410 Studjjdecaz 4. 10.1 Comenzi pentru luerul cu l isiere in Windows 4. 10.2 Utilizarea in sigurantA a comellZilor PEl fisiere

    5 Procese 5.1 --'!<

    52 ~, ~ ~ ~II .~ 1 ,

    ,

    5.2.2 Ulilitarul pstree . 5.2.3 Utilitarul pgrep 5.2.4 Utilitarul lOp

    1 ,

    5.2.5 Timpul de executie at unui proces. Comanda time. 5.2.6 Sistemul de !isiefe procts

    5.3 Rularea proceselor in background. Job-uri. Daemoni . 5.3.1 Rularea unui proces in backgroulld . 5.3.2 Suspend area unui proces 5.3.3 Controlul job-urilor . 534 Daemoni

    54 Semoale

    ii 1 tli~ '~ """'-1 ,

    5.6 Swapping 57 Studj; de caz

    II

    5.7.1 Managementul proceselor/servici"lor pe Windows 5.7.2 Procese importante 5.7.3 Prioritatea unui proces

    ,

    95 96 97 "0 100

    '" 101

    104 104 104

    111 1

    122 123 124 126 127 130 130 131 131 133 135

    1 4 1 142 142 " 3 " 5

    .1

  • INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    6 Pornirea si initializarea sis temului 6 1 pornirea sistemllilli

    62

    63 6 4

    65

    it i ii I i

    6 1 4 POST Bootloader 6.2.1 Dispozitive bootabile 6.2.2 Structura sectorului de boot pel"ltru UI"I dispozitiv boot-abil . 6.2.3 Mecal"lismul de IUl"lctiol"lare a ul"lui bootloader 624 GRllB

    ~~rza;:~e:.,~=,~,~; . 6.4.1 Imaginea de nucleu 6.4.2 Optiuni de boot-are pentru nucleu Initializarea sistemului . 651 jn it 6.5.2 upstart 6.5.3 getty si login 6 5 4 Sesjune de shell

    66 Studju de caz 661 Gwb2

    7 Analiza hardware a slslemulul 7.1 $tructura unui sistem de ope rare . 7 2 Considerenle hardware

    7 2 1 St(llclma unui sislem de calcill 7 2 2 Procesorul 7 2 3 lerarhia de memorje 7.2.4 Placa de bazi'!; il1lerconectarea componentelor 7.2.5 Dispozilive peri/erice; magistrale

    7.3 $uportul penlru d ispozitive la nivelul kerne l-ului

    154 154 155 156 156 159 162 165 165 166 167 167

    '" . 173

    174 175

    185 165 186 187 188 188 19' 192 193

    7 3 1 I istarea mad,delor indrcate la ,10 moment dat in sistem 194 7 3 2 indrcarea IInlli modlll 195 7 3 3 Desclircarea 11011; mad, II din kernel 195

    7.4 Analiza hardware a unui sistem (magistrale. chipset, CPU, memorie, dispozitive) 7.4.1 Usta hardware Isys 7.4.2 7.4.3 I

    7.6.1 7.6.2 763 764

    Comenzi pentru af isarea dispozitivelor Monitorizarea stArii dispozitivelor hardware

    ; Tipuri de dispozitive lnlreruperi hardware Mrese I/O Adrese DMA

    196 196 196 199

    .203

    . 204 205 206

    atanal

  • CUPRINS

    77 7.6.5 Manipularea dateler la nivel scazut (comanda ddt Analiza sislemului 7.7.1 Informati i despre sistem 7 7 2 Kernellunables

    78 Studii de cal

    8 Conliguriiri de retea 8.1 Conceple de relea

    8. 1.1 Notiuni de baza 8 1 2 IPyfi

    , 823 DNS

    8.3 Contigurari temperare . 8.3.1 Inleriele de relea. Conligurari permanente 5i conligl.lrari

    ,

    8.4 Conligurari permanente .

    8.4.6 Configura rea numelui statiei curente 8.5 Teslarea configurati ifo r de retea

    8.5.1 Ping

    "

    vii

    .206 208

    .208 210 211

    2H 217 218

    223 225

    230

    235 .236 236

    8 5 2 Traceroule 237 8.5.3 Cum se depisteaza problemele uzuale In cazul configl.lrarilor

    de relea 238 86 Sludii de caz 240

    8.6.1 Verificarea in linie de comanda a parametrilor de relea in

    8.6.2 8.6.3

    9.1 .2 9 1 3 9 1 4

    Windows Configurari de relaa in Windows Vista Configurarea PPPoE in Linux

    fmpfementarea partiala a stivai TCPIIP . Madelul clientserver por!mi

    240 241 .243

    252 254 255

    .,

  • viii INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    9.2 Execulia comenzilor la d islanta . 9 2 1 Telne! 922 SSH

    ,

    Clienti de email 9 3 3 Secudtatea seryiciuluj de email

    9 4 WWW

    9.4.4 Clientii Web 95 SIIu1ijdecaz

    9 5 1 lJtililarui cURl 952 FIP

    10 Elemenle de securjlale 10.1 Pro~ematjca securillltii .

    10.1.1 Priroc ipiidebaza. 101 2 Termeni

    102 Securjzarea sis!emuluj 10.2.1 Secudtatea sistemului de operare 10 22 Cootmlul accesuluj JO 2 3 Parole

    I i Ii ' Ii.

    10 3 1 Moojlorjzarea sistemll ill i

    . .

    1 I, 1 1 1 10.4.3 Scanarea porturilor

    10.5 Securizarea retele i .. 105 1 Fjrewall .uri 10.5.2 Criptarea inlormatiei , 10.5.3 Monitori zarea retelei ,

    105 Studill de caz 10.6.1 Drepturile pe lis iere In NTFS 10.6.2 Recuperarea parolei ,

    , 1 Campilare si linking 11 1 lotrodlloore

    11 1 1 Ediloare

    11 1 4 pachete necesare 11.2 Compi lare. GCC

    11 2 1 I Jtil izare GCC

    , ,

    "

    "

    .257 257 258

    .266 267 268

    .273 273 273 274

    279 279 .280

    283 284

    284 285 287

    .307 309

    310 310 312

    314 314 315

    '" 319 320

    323 324

    325

    ",.r

  • CUPRINS

    11.2.2 Compilarea din surse multiple .. 11.3 Etapele compil1irii (inclu~v link-editarea)

    1 t .3.1 Preprocesarea. 1 t .3.2 Compilarea . 11 33 Asamblarea

    1 t .3.6 Fisiere executabile . 11.4 Biblioteci de fur.ctii ..

    11.4.1 Tipuri de bibl ioteci 11.4.2 Informalii despre biblioteci le de fur.ctii 11 43 IJtil izarea bibliotecilor

    11 5 A"tomatizarea sarcinilor _ make

    1 1 1

    ,

    11 57 Sintax1i Make/ila 11 58 Modllri de ulilizare a Make

    ;,

    327 328

    330 331

    339 341 342 343

    344 345

    352 353

    11 6 porlabililate 354 11 6 1 Portabililatea la niyelul arhile

  • ,

    12.5.1 cat, tac, nl 12.5.2 sort, uniq 12.5.3 head. tail 1254 ellt 1255 Ir 1 2 56 we 12.5.7 grep 125 B sed 1259 awk

    12.6 Gomeoz; de lucru cu lis iere . 12.6.1 xargs 1262 loca te 1263 lind

    12.7 Expandarea in sheH . 12.7.1 Simbolul$

    INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    .400

    .400

    .402 403 404 405

    _ 405 406 410

    .414

    12.7.2 Expresii regu late in shell

    .414 415 4 16

    .419

    .419

    .421

    .421 422

    12.8 Parametrii unui script shell 128 1 Comanda shift

    iI

    j il t2 11 Studt; de caz 428

    12.11.1 Contorizarea oumil.rului de ulilizatori autentiliCati in sistern . 426 12.11.2 Schimbarea promplului shel l . 429 12.11.3 Batch scrip~ng in Windows _ 431 12.11.4 PowBrShBIl pB Windows. . 433

    13 Madiul grafic 441 13.1 Concepte in mediul grafic. .442

    13.1.1 Tipurideimagini .442 1312 Eontud Iin iende

    "

    "

    Ii i 13.5.1 System Settings

    I

    13.5.2 Schimbarea aspectului interfetei grafice 13.5.3 ConfiQurari de baza ale sistemului de operare 13.5.4 ConligurAri administrative . 13.5.5 Configurarea retelei 13.5.6 Managemenlul ul ilizatorilor

    .452 _ 452 .453 . 454 . 454 .454

    atanal

  • CUPRINS

    ,

    "

    13.7 Aphcatii KDE vs. GNOME 13 a Studjj de caz

    14 Utilitare pentru delvottare 141 tntmd 'lcere 14.2 Coding style (indent. astyle) t43 Editowl Vim 14 4 Sjsteme de control al vers junji

    14.4.1 Principii. 1442 SIIbversion 1443 Gjt

    14.5 Analiza si parcurgerea codului

    ; 14.7.2 Ulilizarea bibliotecilor parlajale

    , "

    , , ,

    14.9.1 Eclipse 14.9.2 Anjuta

    14.10 Managemenlul prOiecleior software 1410 1 procese de dezvoltare software

    14.11.1 DOCumenlatie otieia la 14.11.2 Documenlarea programalor propri i 14.11.3 Carli situtoriale . 14.11.4 Documentatie din Internet.

    14 12 S'"di" de ca z 14 12 1 Mjcrosof! Vjsual Studjo

    15 Vlala in Linux 151 Muzjca in Linux 152 Ejlme in I jnllx

    "

    ,;

    .460

    469 469

    .470 473 479

    .479 480 481

    .481

    . 486

    .494

    .494

    .496 496

    . 496

    . 499 500

    . 501 502 502

    50' 507 509

    .,

  • xii

    153 Scr jerea IIrui COJQVD in t jnllx 15.4 Messenger in linux 155 BjtTorrentio linux 15_6 Imprimanta in linux _ 157 .Jocl.riinliOl'x 158 Dllal-mon itor in t inllx 159 Doc ll mente office in I jnllx

    A Rilspunsurlla intrebfltl

    BibliografiB

    Glosar

    INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    510 . 511

    512 _ 51 4

    515 516 518

    521

    529

    531

    C JPYnghted matanal

  • Abrevieri

    ACL - Access Control LiSt ACPI- Advanced Configuration and Power Interlace AGP - Advanced GraphiCs Pori API - Application Programming Interlace BIOS - BaSic Input Output System eLi - Command Line Interface CMOS - COmplementary Metal Oxide Semiconductor CPU - Cenlral Processing Unit DOD - Data Display Debugger DE - Desktop Environment DHep - Dynamic Host Configuration Protocol DlL. - Dynamic-link library OM - Display Manager OMA - Direct Memory Access DNS - Domain Name System DoS - Denial of Service DRAM - Dynamic RAM ELF - Executable and Linking Formal FSB - Front Side Bus FTP- File Transfer Protocol FUSE - Filesystem in Userspace GCe - GNU Compi ler Collection GOB - GNU Debugger GID - Group Identifier GNU - GNU's Not Unix GNU CPP - GNU C preprocessor GU I - Graphical User Inlerlace HOD - hard disk drive HTML - Hypertext Markup languaoe HITP - Hypertext Transfer Protocol ICH - 110 C()(Itroiler Hub ICMP - Internet Control Message Protocol IDE - Integrated Development Envirooment IDS - Intrusioo Detection System IMAP - Inlernet Mail Access Protocol IP - Internet Protocol IRC - Internet Relay Chat IRO - interrupt request ISP - Internet Service Provider

    ~iii

  • xiv INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    LAN - Local Area Network LTS - Long Time Support LVM - LogK:al Volume Manager MAN - Metropolrtan Area Network MBR - Master Boot Record MCH - Memory Controller Hub MIME - Multipuprose Intemet Mail Extensions MinGW - Minimalist GNU for Windows MSVC - MK:rosoft Visual C++ NAT - Network Address Translation PC I - Peripheral Component Interconnection PID - process id PKI - Public Key Infrastructure POP3 - Post OffK:e Protocol POSIX - Portable Operatil"lQ System Imerface POST - Power-on Self Test PPP - Point to Point Protocol PPPoE - PPP over Elhemet RAID - Redundant Array 01 Inexpensive Disks RAM - Random Access Memory ROC - Remote Desktop Connection RPM - Rotations Per Minute RTOS - sisteme de operare in timp real S.MA R.T. - Seil-Monitoring. Analysis and Reporting Technology SMTP - Simple Mail Transfer Protocol SNMP - Simple Network Management Protocol SO - sistem de operare SRAM - StatK: RAM SSH - Secure Shell SVN - Subversion TCP - Transmission Control Protocol TFTP- Trivial File Transfer Protocol TLD - Top Level Domain TTL - Time To Live TUI - Text User Interface UDP - User DataQr"am Protocol UID - User Identifier URL - Uniform Resource Locator USB - Universal Serial Bus VBR - Volume Boot Record VCS - Version Control System VNC - Virtual Network Computing WAN - Wide Area Network WIMP - window, iCoo, menu, pointing device WLAN - Wireless LAN WM - Window Manager WWW- World Wide Web XHTML - Extensible Hypertext Markup Language

    C JPYnghted mataf~1

  • CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 15

    crestere iar dezvoltarea intensli a distributiilor Linux conduce la crearea de pachete speCifice care laciliteazli accesulla aplicalii;e necesare. in momenlul de lalli, versiunea slabild a dislribu!iei Debian GNU/Linux olerli pesle 25 de mii de pachele ' .

    Cea mai mare comunitata de programatori ca dezvo~1i aplicatii opensource pentru un numar foarte mare de platforme ~i sistemele de operare este Source Forge' . Microsoft a incurajal dezvollarea unei comunitlili, numilli CodePlex', axatli pe dezvoltarea aplicaliilor opensource lolosind tehnologiile Microsoft, precum .NET Framework, WirKIows Presenlation Foundation, XNA etc. pentru sisteme de operare de la Microsoft, cu preponderentli WirKIow XP si Windows Vista.

    1.3.7 Sisteme de operare pentru dispozitive mobile

    o data cu dezvoltarea hardwareului si a Internetului, un numar din ce in ce mai mare de dispozili~e mobile inleligenle siau flicut aparilia in posesia ulilizalorilor. A~ numitele smartphoneur;' poseda sistema de operara eu laeilitilti aVar1sate de eonectare la Internel, na~igare pe Web, cilire/scriere de emailuri, folosirea unei tastaturi virtuale atc. Example de astfel de dispozitive sunt iPhooel da la Apple, BlackBerrye, Nokia E71 T, HTC8 etc.

    Cel mai rlispanrj it sislem de operare lolosit pe dispozili~e mobile in general, ~i pe smarlphoneuri in particular este Symbian OS de la Symbian LId. Acesta detine aproape 50% din piata sfstemelor de operare penlru smartphoneuri. Sistemul coniine kernel-ul si 0 serie de aplicatii uti le in lucrul cu talefonul mobi l. Symbian as olerli 0 inlerfalli de dezvoHare (SDK) in C .... pentru scrierea de noi aplicati i. inliinlatli in 2006, FurKIalia Symbiar1 are ca seop lolosirea unei licenle libere pentru intreg codul platformei Symbian.

    Windows Mobile este sistemul de opearare ~i suila de apl icalii pentru dispozrtive mobile de la Microsoft. Esle proiectat sli arate simiar interfelei Windows ~i este folosi! cu preponderentli in cadrul d i spoziti~elor Pocket PC. Cota de pialli a Windows Mobile a sclizut constant in uHimii ani pana la 0 ~aloare circa 9%.

    IPhone OS eSle sistemul de operare dez~oltale de Apple pentru iPhone ~i iPod. Inlarfata acestuia lolose~te gesturi de l ip multi-louch - sa atinga ecranul penlru aclionarea unui eveniment iPhone OS olera un numar impresionanl de aphcatii. Detine, in acest moment, ap(Qape 15% din piata dispozitivelor mobile inteligente. Android eSle un sistem de ope rare care lolosesle nucleul Linux. Android este dezvoltat de Open Handset Alliance, un consal1iu infiintat de Gaogle impreuna cu mari companii producatoare de hardware si soltware precum HTC, Intel, Motarala, LG atc. Dezvoltarea acestuia se realizeaza in cadrul unei licente ribere (cu unele exceptii) , lucru care permite dezvoltarea relati~ lacila de nai apticatii. in aceste momente, Android are 0 cola de

    1 hnp1 il'ackages . deb;an.orgl\e n ny/ 'hnp,/ /so urceforge. ne I ' h lip ://www.codeplex.com/ ' hllp,/ /en . wikiped ; a.orWWil

  • 16 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    piala de dcar 3%, cauzata ~i de apari!ia sa receola. Cezvoltarea Android S8 realizeazA independent de platforma hardware pe care va rura.

    UnUlf esle loklsit ca baza pentru mai multe sisteme de operare penln; dispozrtive mob1le. Pe lang1\ Andr~d, LiMo, Maemo 5i Openmoko sunt example de sisteme de operare bazale pe Linux,

    1.4 Studiu de caz

    1.4.1 Virtualizare. Rularea unui SO dintr-o ma~ina virtuala

    o ma!1 ina virlua la aSia 0 ap1icalia ce creeaza un mediu de executie penl1u rularea unui ncu sistem de operare, lolosind resursele gestionate de sistemul de operare gazdA, prin intermediul mecanismelor olarita de masina virtualA.

    o caracteristieA particulara a ma~inii virtuale asia capacrtatea acesteia de a ilola procesele ce ruleaza sistemul de operare din interiorul sau de cele ale sistemului de operare gazda.

    Sistemul de balti, In cadrul caruia (sau peste care) ru leaza ma$ina virtualti se cMama sistem gazda (hostl_ Masina virtuala se mai numeste si sistem oaspete (guest)_

    Aplicatia care permite rularea unui sistem de operare vir1valil at se numeste hipervizor (hypervisor) sau virtual machine monitor (VMM) sau sistem/solu!ie de virtualizare.

    Exemple de solulii de vi rtualizare sunt VMwara, VirtualBox, VirtualPC, Xen, KVM.

    Apli

  • CAPITOLUL 1_ INTRODUCERE 17

    In general, sistamul gazdA alocA pAl1i din resursele sistemului lizic pentru mai?ina virlualA: un procentaj dedk:at din memoria RAM, un spaliu lizk: de slocare de pe hard-disk-ul catculatorului gazd11 (alocal In prealabil sau In timp leal) pe care ma\lina virluala il va lolosi ca pe un hard-disk propriu_ accesul la dilerite dispozitive perilerice. Accesul ce lui de-al doilea sislem de operare la Pfocesor se lace prin intermediul procaselor masinii virluale, care vor rula alMmi de calela ~e aplk:alii I?i VOf imparti

    acel ea~i resurse. No)iunea de virtualizare nu trebuie conlundala cu cea de emulare ' . Un emulator traduce fiecare instructiune din sistamul oaspete In instrucliuni specifice sistemului gazda. Prin lolosirea unui emulator esle astfel posibila rularea unui program pentru 0 arhitectura dilerit 11 de cea a sistemului gazd11, Un sistam virtual izat va lolosi In proportie cat mai mare sistemullizic gazda, din motive de elieienta. Rolul hipervizorului este de a inter media unele opera)ii privilegiate care nu se pot executa direct peste sistemul fizic gazda,

    Notiunea de virtualizare este exlinsa si la nivalul ap licatiilor, Programale Java ruleaza In cadrul masinii virtuale Java'. Masina virtuala Java esle un mediu independent de plattorma care permite execulia in acelasi context a aplical iilOf. Un alt exemplu eSle Common Language Runtime' , ma~ina virtuata lolosita de .NET Framework' . Valgrind (vezi secliunea 14.8.2), Iolosit penlru depanalea programelOf, este, de asemenea. 0 mal?inA virtual11la nivalul aplica!iilor.

    De ce virtuelizare?

    Dezvoltate incii din anii '70, masini le virtuale au Inceput s11 fie folos ite intens odata cu dezvoltarea sistemelor hardware. Cresterea eapacital ii de caleul (procesoare multi-core, memorie) \li a capacilatii de stocare (hard-disk-uri) a condus la aparil ia solutiilor de virtualizare care sii 1010seascA alk:ient resurse le hardware pusa la dispozi~e , Adaugarea de supor! hardware pentru arhilecturile x86 si x86_54 (AMD_Vs si Intal VT") a condus la accelerarea lolosirii solutiilor de virtualizare atat pentru utilizatorul obisnuit cal , mai ales, In mediul business.

    Unul din principalele motive penlru lolosirea virtualizarii , ma, a~s in mediul comarcial, este consolldarea incarcartl slstemelor fizlce, in locul 'olosir ii a patru sisteme fizice, se poale 1ol05i un singur siSlem lizie in cadrul d .ruia sa ruleze patru ma$ini virluale. cu elect In diminuarea costuri lor de achiz~ie \li administrare.

    Un al avanlaj imporlat In reprezinla secorlzarea aplicalll1or. Fiecare masina virruala eSle un madiu izolal si sigur (sandbox). 0 problema care apare pe 0 masinii vi rluali!. nu va afecta niciun all sislem si va putea Ii diagnosticata rapid lolosind sislemul gazdi!.. Virtualizarea este un concept important pentru construirea de platforme de catcul sigure.

    Soluliile de virtualizare permit crearea de instan!e de sisteme de operare sau medII de execulie co limitiiri impuse. Sa pot configura procenlaja de resurse care sa fie lolosile de masina virtuatizata:. Sa asigura astfel un conlrol lin pentru gestiunea resurselor.

    , h lip :lIen , wikiped ia , o,glwikiIE mulalor . ht!p.llI

  • 18 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    Per'llTu utilizatorul obisnuil, cel rnai important avantaj al vi rtual i z~ri i aSIa posibilitatea ruhirii mai mullor sisteme de operare. Sisteme de operare diferite, vers iune de sistema operare diferite, pol rula simultan pe ac~~i sistem. Pomirea ~i repornirea unui sistem de operare oaspete se rezuma la interactitmea ell solutia de virtualizare lara a impliea actiuoi asupra sistemului fjzie. PenlTu un dezvoltator, 0 m~in

  • CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 19

    folose~te 0 forma de virtualizare denumita paravirtual izare care permite perlormantli ridica. Paravirtualizarea necesita insa modilicarea sfstemului de operare oaspete pentru a putea rula peste Xen. Daca sistemul de baza olera suport de virtualizare hardware, aturICi nu mai este necesara modifica rea sislemului de ope rare: electul este posibi litalea rularii unui sistem Windows nemodificat peste Xen.

    KVM ' (Kernelbased Virtual Machine) este 0 inlrastructura de virtualizare a nueleului Unux. KVM olera suport pentru virtual izarea hardware (tntel VT ~i AMDN). KVM este indus in nueleul Linux incep1iI1d cu versiunea 2.6.20. 0 parte din utilitarele necesare sunt lurnizate de QEMU' .

    OpenVZ' este 0 tehnologie la nivelul sistemului de operare bazalli pe Linux. Licenliat GPL, OpenVZ const itu ie baza penlru Parallels Virtuozzo Containers, 0 apl icalie proprietara furnizata de Parallels, Inc: OpenVZ este mai degraba un container decat 0

    ma~i na virlualli. OpenVZ nu virlual izeaza intreg sistemul de operare. Nucleul sistemului de ope rare gazda este Iolosit de toate ma~inile virtuale (denumite si containere sau madii virtuale). Procesele din cadrul lieclirui container sun! izolale, dar se lolosesle acelasi nueleu. Prezenta acelu i~i nueleu inseamna, totu~i, overhead radus pentru lucrul cu diversele containere rezultfmd in viteza 5i perlormanla ridicate.

    Cuvinte che le

    programe de baza opensource

    sistem de operare smartphone

    nueleu (kernel) virtualizare portabilitate hipervi zor

    API VMware

    bibl ioteci Virtual Box

    Windows VirtualPC

    Mac OSX " "

    Linux KVM

    Unix OpenVZ

    Intrebarl

    1. Care dintre urmaloarele aplicatii peale Ii privita ca 0 componenta a Sistemului de ope rare?

    o procesor de text

    o playsr penlru lisiere video

    , h lip :11www.linu. -k.m.o' gJpagelMain_ Page ' h lip :11www.non9nu.O '9I'1"mui , http ://w iki . openv z,o,~ a in _ Pago htlp :l1www.!>...a ll.I . coml...-..

    C JPYnghted matanal

  • 20 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    o interpretor de comenz;

    o client de email

    2. Care din Ire urm1ttoarele NU replezinta 0 resursa partajata in cazul virtualizar ii? DRAM

    o harddisk

    I:) procesor

    o 810S

    3. Care dintre urmatorii asia autorul unu; limbaj de programare? o Larry Wall

    I:) linus Torvalds

    o Wi lliam Henry Gates III

    D Andrew S. Tanenbaum

    4. Care dintre urmatoarele NU aSia 0 funq;e a sistemului de ope rare?

    o controlul accesului la memoria

    o cautarea 5i eliminarea programelor virus

    o asigurarea comunicArii intre procese

    o organizarea fi~ierelor in direcloare 5. Care din urmatoarele sisteme de ope rare NU esle folosil pentru dispozitive mobile?

    o OpenSolaris

    o iPhone as

    o SymbianOS o Android

    6. Care din urmatoarele tehnologii de virtualizare ruleaz;"i NUMAI pe un sistem Linux?

    o VirlualBox

    o VMware

    o VirlualPC

    o OpenVZ 7. Ce reprezint;"i termenul GNU din distriburie GNUlLinux?

    o 0 anlilop;"i din Afr ica

    o 0 anagram;"i a cuv;"intului gun (arma) o un proiect care produce 0 componanla importanta a aplicatiilor ca rulaaza

    peste nucleul Linu~

    o compania care se ocupa de dezvoltarea nucleului Linux

    C JPYnghted matanal

  • CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 21

    8. Care din urmAtoarele sisteme de operare are cea mai mare cotll pa piata sistemetor desktop?

    o Windows

    o Mac OS X o Li nu ~ o OpenSolaris

    9. Care din urmllloarete sisteme de operare are eea mai mare cotll pa piata dispozitivelor mobile intetigente?

    o Windows Mobile

    o iPhone OS

    o Android

    o SymbianOS 10. Care din urmAtoarete sisteme de operare este eet mai vechi?

    ODDS o Uni~

    o Unux

    o Open6SD

    C JPYnghted matanal

  • Copyrighted material

  • Capitolul2

    Instalarea Linux. Configurilri de bazil

    Unix is Ihe answer, but only if you phrase the question very carefully

    Ce se inva!i din acest capitol?

    Ce aSia Linux Dislribu!i i GNUILinux Parti!ionarea discului: pregatirea pentru instal are Instatarea Kubuntu

    Inlertala cu utilizatorul: interfala in linia de comand

  • 24 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    redistribuirea codului sursi'l, facfmd astlel pasibila aparitia Ur'lor noi pro iecte mai mari, care sa adl.me la un loe programe dezvoltate independenl si sa Ie laea disponibi le la un lac sub forma unei distribtJtii.

    o distribul ie Lin .... reprezinta astlel 0 co leC\ie de programe, unele din ele modihcale special penlru acea distribulie, care SUI,)! combinate cu 0 versiune de kernel. de muile or; 5i aceasta modiiicatA pentru aeea distribulie, pentru a crea un sistem de ope rare.

    DistributiilB Linu. au ci'lp

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA 25

    TabeluI2.1: Cele mai Iii Iii I I

    "

    Pe langa aceslea, comunilaWe au dezvollat distribulii caracteristice unor anumite zone geografice - Kiwi Linux 1 este 0 distr ibutie adaptata utilizatorilor d in Romania.

    Pe In ternet sunt disponibile mai multe diagrame care prezinta evolul~ dislribu!i ilor ~i lalul in care au derival una din alta. 0 simpta cautara a sirului de caractere "Iinux dislro timeline'" pe Google Images' va oteri cateva zeci de varianle ale acestei diagrame. 0 versiune care contine doar principalele distributii este prezentata in figura 2.1 .

    2.1.2 Debian. Ubuntu

    Una dintre primete distribulii aparute este Deblan. Din t 993 si pana in prezent aceasta distribu!ie a reprezentat punctul de plecare a peste 40 de d i stribu~i. Unul dintre cele mai mari avanlaje ale dislribu!iei II reprezinta suportul bun disponibil pe Inlernet, alat pe pagina web ofiCialaJ cAt Si pe alte sileuri. Distribu!ia of era posibi litalea de a instala 5i configura sistemul de operare lolosincl pachele, liind d isponibile peste 25000 de pachele' - exista disponibi l suport pentru actualizarea lacila si organizata a sistemului de operare. De asemenea sunt disponibile Irei varianle ale dislribu!iei: slable, testing si unstable, exitAnd astlel posibil itatea alegerii gradului de stabil itate si noutate dorit.

    eea mai cunoscuta distribulie derivala din Debian esle Ubuntu~ . in momentul de fala Ubuntu este si distribu!ia cu cea mai mare popularitate dintre toate distribuji ile exislente, fiind pe primul loc in clasamentul dislrowatch,com de aproape patru ani. Atuul principal

    1 hnp,IJIo. iwilinu . o!g/ ' h lip :11im ages. \/OOg"'.co mI ' h Itp :I/www.d e bian .oryt.,-"porl! ' in ""rsiunu Oeb ian ~.O (Ioonny) http ;l/www.ublJntu .com

    C JPYnghted matanal

  • 26

    , ,

    ,

    o o

    INTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    o

    o ,

    o ,

    o

    ,

    1.- T*

    o ,

    .,

    o

    "':=' If

    o ,

    o

    o

    ~.~' ----~--~--nrT~I-TI --r+ .I.. I I ~ II ,. ~ !;;;:---1, '-+-1 --+-+-~r ~:::p= "~rTT1.-~,~tl ++~~;,~1 ~!

    I! +-+-+-+-+-+-I

    , o o

    o

    o ,

    o ,

    o

    o

    Figura 2.1 : Evolu!ia principalelor distribu!ii Linux

    o

    o ,

    o

    o

    al acestei distributii esle usurinla in ulilizare. Oistr ibu!ia conIine loate aplica!iile de care un utilizator are nevoia 5i reali zeazE!. multe dintre conligurE!.ri in mod automat. Un avantaj mare pe care il olerE!. esle suportul disponibil pe forumul aliciaL

    Nivelul de adoptie al acestui sislem de operare a creseu! usor odata cu distribuirea acesluia preinslalat pe calculatoare. Prima ini!iativa in aces! sens a avuto unul dinlre cel mai man prodl.'Catori de e

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA 27

    2.1.3 Tipuri de distribu,ii Linux

    in IT exista douA concepte importante legale de stabilitatea, siguran!a si gradul de noutale al aplicaliilor (1;i nu numai): ~ersiun il e stabile (slable) si cele cu un grad de noulate richcat (bleeding edge). Acesle doua conceple reprezinlA doua exlreme ale modului in care esle dez~oltata 0 aplica!ie.

    Verslunile stabile (slable) reprezinta ~ers i un i ale programelor care au lost testate un timp indelungal, ale cAror buguri au losl rezol~ale, care nu prezinl

  • 28 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    Pe IA091\ aceste versiuni. Ubuntu are si 0 vers iune LTS (Long Term Support) cu un ciclu de dezvo~are de 2 ani, versiUI18 pentru care asIa oleri! supor, l imp de 3 ani penlru sistema desktop (S ani pentru sistema server). Pentru fiecare versiune de UbuntulKubuntu, cele mai utilizate Ire; varianle de instalare sunl:

    Instalarea server asle rna; apropiatA de Oebian ~i de slabilitalea acestuia. Este recomandata pentru calculatoare care 'rabuie sa alare stabilitate 5i Siguran!a.

    Instalarea desktop (cea rna; uzuala) permite ulilizatoru lui 51\ instalaze varianta desktop a sistemului de operare folosind un aSis!Snl in mod grahc. Pentru 0 buna lunctionare, S8 recomanda utilizarea unui sistem cu eel putin 384MB de RAM.

    Instalarea alternate permite utilizatorului sA instaleze varianta desktop, insA asistenlut de inslatare nu va mai Ii unut in mod gratic ci unut in mod lexl, bazal pe asistentul de inslalare al distributiei Debian. Din acest motiv varianta alternate poate Ii instalatA ~i pe sisteme cu mai pulin de 384 MB de RAM. Un all avantai al variantei alternate este acela ca permitea rea lizarea unei partilionari avansale a hard-disk-ului, oferirod suport pentru utilizarea RAID' sau LVM' (ambele tehnologii permit real izarea de part itii care includ spatiu l de pe mai multe hard-disk-uri).

    Pe IAnga aceste vers iune mai exista ~i versiunea Netbook Remix (pentru calcu latoare de tip nelbaok).

    2.2 Instalarea Linux

    2.2.1 Alegerea distributiei Linux

    Dupa cum a lost mentiona! si in sec!iunea 2.1 , exista mai multe tipuri de d istributii. CAteva criterii de alegere a unei d i stri bu~ i au fost men\ionate anterior,

    Principalele criter ii lolosite In alegerea distributiilor sunt:

    nivelu l de stabilitate ~i gradul de noutate al aplicatiilor (in relatie cu nivelul de stabilitate, dupa cum a fost mentionat antenor)

    suportul oferit de comunitate (sau de compania care dezvoltA distributia) lami liaritatea cu anumite componente ale sistemului, In principal sistemul de

    pachele (aces ta nu reprezintA un criteriu loarte important pentru noi i utilizaton) suportul pentru hardware-ul disponib11 in calculator - distribu!ii le pot Ii disponibile

    pentru platforme dilerite (procesoare dilerite) si pot oferi acces facil la dnver-e pentru hardware variat

    resursele disponibile pe calculator - in cazul in care resursele calcu latorului pe care va instala Linux sun! scazute, se recomaroda cautarea unei distribu!ii cu cannle scazute

    1 Redundant Am' , 01 Inex!"' n ..... Disk. ' Log;;:a t Vo"'me Ma nager

    C JPYnghted ma'ana.!

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA 29

    dastinatia sistemului da operare - in cazul in care sa urmareste utilizarea Linux pentru 0 anum itA activitatelsarcina se rBComandA instalarea unei distributii special concepute (in cazul in care exisla) - (vezi sec!iunea 2. 1,1).

    Oistribulia aleasa ca supor! pentru aceasla carle esle Kubunru 9.10 Desktop', distribulie derivata din Ubuntu. care:

    olan''j un nivel acceptabi l de stabilitate raportat la nivalul de noutate al pachetelor are 0 comunitate loarte larga, formata din toti utilizatorii da Ubuntu si darivate ale

    acesluia

    olera suport laci l pentru hardware proprielar, hardware care nu are drivere open source disponibi le implicit in distributi ila Linux; majoritataa dispozitivelor comune sunt suporlate

    poate lunc!iona bine pe un sistem desktop actual, dat fiind cerin!ele acesteiaZ

    sistemul pe care va Ii instalat va Ii utilizat ca desktop

    2.2.2 Pregatirea sistemului

    Verlficarea eerlnlelor slstemului. Spaliul de swap

    Fiecare sistem de operare (~i implic~ distribu!ie Linux) esle insotrt de 0 serie de cerin!e minime hardware. Aeeslea sunl recomandari care, in cazul in care sunt indeplinite, asigura buna lunC!ionare a sistemului de operate. in anumite situa!ii, programele care se ocupa de inslalarea sislemului de ope rare vor detBCta r.eindeplinirea cerin!elor minime hardware ~i vcr raluza cOI1tiuarea procesului de inslalare. Oistribu!ia aleasa in aceasla carte (Kubuntu 9. 10) ale urmAtoarele cerinle hardware (recomandari, in parantazA se regasesc cerinlele minima):

    prccasor x8S 700 MHz (min: 300 MHz) 384 MB RAM (min: 64 MB RAM -Ia instalarea lara madiu gralic) 8 GB spatiu pa HOD (min: 4 GB) placA video capabila sA aliseze rezolutia I024x768 (min: 640x480) pentru instalare si aclualizare a sistemului - conexiune la Internet (min: CDROM

    sau placa de retaa) Printra principalele probleme ce lin de ulilizarea facila a unui sislem de operare 0 reprezintA lipsa memoriai RAM. Sistemul da operare loloseste pentru stocarea datelor temperare memoria RAM. Aceasta are avantajul unui timp de r3spuns ~i al une; viteze de cilira loarte mari, insa esla limilatA din punclul de veclera al capacitAlii (s istemele ac tuala nu au, in mod normal, mai mull da 2GB da memoria RAM). Atunei cAnd intreaga memoria RAM aste umplutA cu data, existA douA solutii alternative. Prima din ele constA in nealocarea de memorie RAM penlru programele

    , http ://www . ~lJbo.mlu.0'lP ' http.;I"' .. lp,

  • 30 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    care cer acest IUCfU. Ca urmare programul respectiv nu va putea lunctiona si va genera BrorL Atunei cancl programul in cauz3 asle unul vital pentru func!ionarea sistemului de operare, funct ionarea lntregului sistem de operare poate deveni instabilA. A daua variant1\. aSle aceea in care dalete care ar trabui slocale in memoria RAM sunt stocate intr-o alta memoria (pe hard-disk sau pe 0 memoria pEl USB). Oeoarece memoria RAM eSle rea mai rapida memoria din sistem, util izarea unui all tip de memoria va alrage dup:!\ sine penalizAri de perlormanW:. Aceasl

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA 31

    alta partitie, sistemul de operare ou mai poate Ii pornit si este necesarA reinstalarea lui, datele nu vor Ii alectate in niciun lei;

    se poate uti liza acelasi spatiu de swap intre mai multe sisteme de operare de tip Unux instalate pe acetasi sistem de calcut (Iolosind aceea~i partilie de swap penlru toale).

    Tfpurl de partl,..

    Primul sector l izic de pe un hard-

  • 32 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    Termenul "Live" vine de la faptul cA pe un singur disc se gAs esc (cate fis ierele r'lecesare func!ionarii unui sistem de operare, mra a Ii necesara copierea unl.li fi~ier pe hard-disk inaintea pornirii sistemului de ope rare. Astfel un live CD nu modi/iea in niciun fel sislemul de operare instatat pe hard-disk, excep!ie Uicfmd situa!iile c;'md utilizatorul doresle in mod expres aces! lucru. Un sistem de operare prezen\ pe un live CD esla totusi unul normal, astfel inci11 are nevoie de existenla unui suparl penlru a putea salva informatii de stare in fisiere etc.

    Pentru a rezalva problema lucrului cu fisiere, in conditiile in care in mod implicit nu se . .

    lucreaza cu un hard-disk, un live CD !oloseste un ramdisk (0 portiune din memoria RAM) precum un hard-disk.

    Toale dalele care se scriu in ramdisk sunt accesibile pe loala perioada in care sislemul de operare ruleaza. Atunei cand acesla esle opril. dalele din RAM se pierd ~i, impl icil , tot continutul ramdisk-ului eSle ~ters. De aceea, la oprima unui sistem pornit de pe Live CO, sistemul de ca~ul revine la starea anterioara pornirii.

    Uti lizarea unei portiuni din memoria RAM pe post de harddisk olen! avantajul unui timp de acces si a unei rale de transfer mai bune decal in cazul unui disk. Oezavanlajul este acela ca aplieatiile vor avea disponibila 0 cantitate mai mica de RAM. Pentru a putea ru la in condi!ii normale un live CO are nevoie de 5t 2MB de memorie RAM. minimul necesar liind 256MB.

    A~adar un live CO of era posibilitalea teslari i ~i ulil izarii unui siSlem de operare in condibi de deplina siguranta penlru soltwareul instalat pe sistemul de ca~ul. De multe ori, Live COurile sunt lolosrte pentru recuperarea datelor allats pe 0 part itie ce nu mai poate Ii accesata din sislemul de operare instalat pe hard-disk (spre e~emplu atunci cand sistemul de operare nu mai pomeste).

    2.2.4 Instalare Kubuntu

    Kubunlu este 0 distribu!ie derivata din Ubuntu, distributie care lolose~te ca desktop environment KOE in loe de GNOME (vezi seqiunea 13.l). Kubuntu este parte a proiectului Ubuntu si lolose~te aceeasi arhitectura, aceleasi repository-uri ~i aceleasi pachele ca ~i Ubuntu (vezi seqiunea 3.2). Pentru a instala Kubuntu (si in general oriee distributie linux) pe hard-disk este nacesara crearea a cel pu!in doua parti!ii: una pe care va Ii instalat sistemul de operare 5i una perliN swap. Acest lucru poate Ii realizat inaintea instalarii propriu-zise (Iolosind programe specializate in administrarea partitiilor cum ar Ii fdisk. GParted, PQMagic etc.) sau poate Ii realizat in timpul install'irii folosind utilitarul de partitiooare pus la dispozi~e in acest serlS de programul asistenl de instalare.

    Instalarea Kubuntu 9.10 (varianta Desktop) incepe prin inlrOducerea Live COului in unitatea opticl'i ~i repornirea ca~ulalorul u i (allemativ, se poale realiza inSlalarea de pe USB stick) . In cazul in care BIOSul nu aste conligurat sl'i in~ial izeze sistemul de operare de pe unitatea opl ica (USB stick). trebuie realizata aceastl'i conligurare. Oupl'i ce calculatorul a ini!ializat sistemul de operare de pe CO, va Ii afi~at un acran ce permite alegerea modului in care va Ii lolosit live CO-ut (Iigura 2.2)

    ~,., ... ov ... atanal

  • CAPITOlUl2. INSTAlAREA lINUX. CONFIGURARI DE BAZA 33

    Figura 2.2: Alegerea modului in care va Ii lolosit Live CDul

    Prima op!iune din lisla va porni Kubuntu 1010 sind configurarile impl icile. Din mediul grafic porni! se poate alege ulterior pornirea instalarii. A doua op!iune (Install Kubuntu) va porni direct instal area. Check disc fordefeclS este util pentru verilicarea CDului. Memory lesl va porni un test al memoriei RAM , util pentru depanarea problemelor hardware atunei cand memoria RAM este suspectata ca ar Ii defecta.

    Oupa ee este aleasa prima op!iune sistemul de operare va Ii ini!ializat. Desktp-ul implicit din KUbuntu este prezenlat in ligura 2.3 .

    . _,-

    A ,_ .""' ........ ~ - , --_ ..

    Figura 2.3: Oesklopul impl icrt allive CDului Kubuntu

    In acest moment KUbuntu poate Ii lolosit ca live CD. Pentru a il instala pe harddisk, se va accesa pictograma "Install Kubuntu 9.10" de pe desktop. Rezultatul va Ii pornirea unui asistent de instalare (figura 2.4).

  • " INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    _ .. _ .... __ .... ____ ...... rim

  • CAPITOlUl2. INSTAlAREA lINUX. CONFIGURARI DE BAZA

    ...... -~-- .. ,..,.-. -,.,. -..

    , , ', .. , , .

    ... . . , ',' . ,

    _." .. " -

    ~ . . , . , .

    -

    -

    Figura 2.6: Alegerea lelului in care sunt amplasate tastele pe tastalurA

    --

    _ .. ,.._ .. ...---,

    _ ..... _ .. ---

    Figura 2.7: Parli!ionarea manualA a hard diskului

    35

    in cazul in care diseul este neparlilionat este necesarA erearea unei noi labele de parlilii apasand bulonul New Par/ilion labie. Rezullalul va Ii afi~area labelei de parli!ii, prezentatA 5i in ligura 2.8.

    In cazul in care exisla deja partitii pe disc, aceslea vor Ii ali~ale in tabela de parti! ii. in conlinuare, se presupune eli harddiskul nu esle parti\ionat si se vor crea doua part~ii: una e)(/4 ~i una penlru swap. Pentru a realiza acest lucru se apasa bulonul Add ... din fereastra care prezinla tabela de partitii (figura 2.9). Oupa. cum se observa in ligura 2.9. partitia e)(/4 este primara, are 4096 MS, este creatE! la incepulul spa!iului liber 5i va Ii accesala de sistemul de operare prin direc!orul I (moun/poinl) .

  • 36 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    p"" ....... p,IOt1 I'IG~'

    .... , ....

    "

    -- "-'-, .. -

    - 16'

    .~,-~----

    Figura 2.8: Tabela de parti!ii - initial discul nu are nicio parti!ie

    .. 0 < ............ ... ern _ ... w ...,"I

  • CAPITOlU l2. INSTAlAREA lINUX. CONFIGURARI DE BAZA

    P .... .,.. ",,"I'lo~.

    -- --...... '" ... " . ., ...

    ,.

    -_. - -.-

    --.~-

    --'" ~

    -

    -

    -

    Figura 2.11: Tabela de partitii dupa ce au lost create cele doua partitii

    va Ii cr iptat (vezi figura 2.12) (\/ezi sec!iunea 10.5.2).

    Who ... you)

    -_ .. ,...--_ ....... . -.----~--.- ..... -~ .. , --,,---. _ ....

    -----. -- ,,--,----_ .. _--._ .. _~_ ~ __ ~ _ N_ ..... _ ...... _ ....... 'M ~ -.... ~ .............. ,

    ~.----.-- .. --.--.-. -""-..... ~ ..... ----_ ...... _ .. _-----

    Figura 2.12: Configurarea datelor personale ale uti lizatorului

    37

    In pasul urmator (ultimul pas al instalarii) pot fi revizuite configura rile real izate. Apasand pe butonul Advanced... se poate conl igura unde va Ii instalat bootloaderul (vezi sec\iunea 6.2) bool loader/GRUB (\/ezi figura 2.13). Penlru a incepe copierea fisiereior pe hard-disk se aparli butonul Install. La terminarea instalarii va Ii afi~at mesajul din ligura 2.14. Oupa inchiderea asistentului de instalare sislemul de operare va rula in continuare ca Live CO. Pentru a porni sistemul de operare proaspAt instalat , cak:ulatorul trebuie repornit.

  • 38 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    -"" -"----..... _-..

    ...---.-.-

    --,--

    "

    --~---

    _ ... _--_.

    Figura 2.13: Ver ificarea datelor si alegerea harddisk-ului pe care va Ii instatal GRUB

    0 ....... " ... ( ... P ... _ _ e ..... --_ ......... -~ -"'- "', ............. .... , ... ""'. , ... ..... rt __ , __ .....

    "" .. '" _ ..... "" ,... .... oil oot .. .,, _ [ _ _ I ,.... ............

    Figura 2.14: Mesajul care marcheaza inslalarea eu sueces a sistemului de ope rare

    2.3 Interac~iunea cu sistemul de operare

    2.3.1 Interfetele cu utilizatorul

    Primete interlele eu ulilizatorul au lost, din motive tehnice, create pe moniloare care alisau doar caractere lext. De aceea, posibilitatile acestor interlete de a crea componente grafice au lost limitate. in aceasta categorie (interlete care uti lizeaza doar caractere in mod lext) intra eLi (Command Line Interiace) si TU I (Text User Interface). in limp. atal moniloarete cal ~i pt~ei te video au avansal lehnotogic ~i au ap~ rul astfet afisajete graf ice {eu rezo tutii mai mari deefll eele text}. in acest tet a apMut si 0 nou~ ctasa de interfete eu utit izatorut numit~ GUt (Graphical User Interface). in CLI, inlerae!iunea cu sislemut de operare se bazeaz~ pe comenzi serise de la tastatur~. Exemple de eLI pot Ii v~zule in ligura 2.17 si in figu ra 2.18. Avantajut aceslei metode esle aceta ca pot Ii invocate comenzi complexe uti lizand secvenje seurte de caractere. Pentru a reatiza sarcini echivatente intr-un GUt poate Ii uneori nevoie si de cateva zeei de ctickuri de mouse. Un all avantaj at Cli esle rapid ilalea dobAndila in ulil izare, dupa ce comenzi le au fosl rel inute (in special daca este lotosit istoricul de comenzi: prin apasarea tastei S!igea. t !iSus pot Ii reexecutate comenzi le date anterior). Luand ca exemplu configura rea unei adrese tP (vezi secliunea 8.2. 1) pe 0 interfata de re!ea, diferenta de viteza intre prima si a zecea oar~ cand se rea lizeaza aceasta configurare intr-un GUt este mica. datorita numarutui mare

  • CAPITOlUl2. INSTAlAREA lINUX. CONFIGURARI DE BAZA 39

    de elickuri necesar. in eazul unui ClI, lolosind si iSloricul de comenzi, d iferenla de ~iteza esle extrem de mare,

    Deza~antajul principal al Cli eSle curba abrupta de lnva!are, uti lizatorul obisnuinduse mai greu cu 0 comanda decal eu relinerea locului In care se ana un bulon.

    Desi de la aparrtia sa a Iosl coneural de TUt si GUI, Cli rAmMe metoda de contrOl al sislemului de ope rare preferatA de utilizalorii a~ansa!i datorita elicien!ei in ulil izare. in TUI, inleractiunea cu sistemul de operare se rea lizeaza pr in inlermediul lerestrelor, meniurilor, butoanelor si mouseului. Pentru desenarea inter/elei sunt util izale caractere disponibile pe orice terminal text (Iigura 2. I 5) .

    ... ,_ ....... -.. " .. _,.,. '" ., .. , .. " _'''M, , .. , '"""

    ." "",. ~ tr- ,.,_ ..... ' .... ,., ... , .... .

    , .............. , " .. " ., ..... >

    Figura 2 I 5: Text User Interface

    Acesl lip de inlerfa\a se apropie de modulln care aral1'i 0 interfa\a grafica lnsA, dalorila faptului ca lolosesle caractere text, rezolutia ecranului esle mai mica.

    GUI este un sistem de interactiune cu ulilizatorul de tipul WIMP (window, icon, menu, pointing device) (Iigura 2. t 6) ,

    o --

    . -"~ . _ M M _ _ n

    _ ... "--_~" >H

    Figura 2, t 6: Graphical User Interface

  • 40 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    Penlru desenarea intertetei GUt sun! lolosite moduri grafice de rezolutie lnalta, cum ar Ii VGA .. 640x480, SVGA .. 800x60Q, 1024x768, 1280xl024 , , 600xI200 etc_

    2.3.2 Interfa~a in linie de comanda (eLi) Consola

    o consolii eSle un tip de echipament care permite introducerea ~i afi~area de text lolosil in administrarea si uti lizarea sistemului de ope rare.

    Ini!ial consolete erau formate dinlrun terminal (un monitor ce avea atasata 0 tastatura) care S9 conecta la sistemul de calcul printrQ conexiune serialA. Aces! tip de console esle loarte rar inlalni! in ziua de astazi.

    Pe un calculator obisnuit, monitorul impreuna eu tastatura au acelasi rol ca un terminal. Ete permit, in Linux, accesarea a douA tipuri de console: (erminalele virtuale (console in mod text) si emula(oarele de ferminale (console in mod gralic). Terminalele vlrlllale au 0 rezoh,!ie micil (in general 25 de lin ii cu 80 de caraclere pe linia) . Ele pot Ii accasate din in terfa!A gralicA cu ajutorul tastelor CI RL+ ALI+ Fx, unde Fx reprezintil taste le Fl panilla F6 (in mod implicit). Din aceste terminale virtuale se poate reven i In interfa!A gralicA cu ajutorul combinatiei de taste (CIRL+ ) ALI+ F7 . Treeerea dintrun terminal virtual in allul poate realiza prin trei combinatii de taste. Primele doua sun\: CI RLtA LI t F x si ALI+Fx (unde x este numilrul terminalului in care se va treee). A treia combina!ie de taste este ALI+Sageat!i St a n ga sau ALI+Sageata Dr e a p ta 5i permite treeerea dintr-un terminal in cel precedent, respeetiv in eel urmAtor. De exemplu treeerea din terminalul 4 in terminalul 3 se poate realiza eu CI RL+AL I +F 3 sau AL I +F 3 sau ALI +S agea ta Stlnga. .

    Valor ile taste lor F prezentale sunt cale impl icite pe majoritatea distribu?ilor. Aceste valori pot Ii schimbate. De exemplu. interlata graficA poale Ii plasata pe terminalul trei sau pe terminalul cinei; nurnarul de terminale accesibi le poale Ii sase (valoarea implicitA) sau zeee (hgura 2.17).

    Figura 2.17: Terminal virtual (eLi)

    C JPYflghted matanal

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA "

    Conso/ele In mod grafic reprez inta emutatoare de termlnat (f igura 2.18). Dimensiunea tor pot Ii extinsA peste cea de 25x80 a tarminatetor virtuate. De asemenea, un uti lizator poate porni un numar nelimitat de aslfel de emulatoare. Cele mai cunoscute emulatoare sunt konsola (pentru KOE), qnoma- t arminal (pentru GNOME) ~i xtarm.

    , .... ~ .... JOO1 .. 1. ,., .. 00 .. ",

    Figura 2.18: Emulator consota (CLI)

    Atunei eand un utitizator aeeeseaza un terminat virtuat et trebuie sa se autentihee folosind un nume de utilizator si 0 parolA. La pornirea unui emulator de terminal utilizatorul nu mai trebuie sA sa autentilice, deoarece autentilicarea sa produs inainte de pornirea interfe!ei gralice. De asemenea, la pornirea unui emulator de terminal utilizatorul curent va Ii cel care esta autentilicat in interfata gralicA.

    in ultimii ani , indepartarea de linia de comanda a sistemului de ope rare Linux este d in ca in ce mai accentuatli in detrimentul utilizAri i interfetei gralice, mai intuitive si cu faeil itali mult mai avansate. Cu toate acestea, interiata in linia de comanda ramane 0 componentA esenlialA in conligurarea rapidA a unui sistem si a administrAri i de la distanta. Inter/ala in linia de comandA permite toate operal iile care pot Ii realizate si d in intarfa!a graficl.

    Shell

    in IT, denumirea de shell are mai multe sensuri. Unul dintre acestea este sensul de componentA software care rea lizeazA interfata cu util izatorul. Aceastli inter/atA poate Ii una CLI , eaz in care shellul esle un interprelor de comenzi. sau una GUI, caz in care shell ul este 0 inter/alA gralicA dintre util izator si resursele sistemului de operare (cum ar Ii Explorer in Windows). Comenzile Linux sunt transmise la 0 con soiA. Consola (indilerent de tipul ei - emulator de terminal sau terminal virtual) ruleazA un shell. shell care permite introducerea

    .1

  • 42 lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    comenzilor. ExistA rnai mulls aplicatii shal l de interpretare a comenzilor in linux, cea mai uwalA fiind denumrta bash (Bourne Aga in SHeil).

    Prompt-Ul

    Shell-ul (interpretorul) de comenzi olera utilizatorului un prompt. Acesla are un format de genu!:

    La acest prompt, uli lizalof\.ll poate introduce comenzL use r name reprezinta nurnele utilizatorului, iar l ocalhost esle nurnele stal iei (has/name). Simbolul - indj~ direClorul curent, home-ul util izatorului george' . Simbolul "$ " marcheazA terminarea prompt-ului 5i inceperea zonei de introducere a comenzilor. Oe exemplu, in cawl urmator:

    george h a93 rd ; -$

    geo rge esle nurnele util izatoru lui ~i asgard esla nurnele stalieL

    Pentru mai multe informa!ii des pre interactiunea cu shellul consulta!i seqiunea 12.2.

    Comenz!

    Comenzlle sunt cuvinte che ie care se introduc la consolil (s i interprelate de inlerpretorul de comenzi). folos ile pentru a configura sislemul de ope rare sau pentru a ob!ine informa!ii de la acesta.

    Comenzile pol fi simple sau pot avea parametri. 0 comandii s implil eSle 0 comandii care conUne un singur cuvanl che ie suficienl pentru a execula 0 actiune. Majoritalea comenzi lor sunt insil comenzi compuse si pol primi unul sau mai mul!i parametri care pot alecla rezultalul comenzii. Separarea inlre numele comenzii si parametru sau intre doi paramelri se realizeazil prin intermediul caraclef\.llui "spaliu". De multe ori. primul parametru (sau si alti paramelri , in funclie de caz) eSle marcat prin caraCleru l .'.". Mai jos eSle prezental un exemplu de comandii simpla si apoi aceeasi comandii cu paramelri. Comenzile au de obicei rezultale, rezultale care sunt afisale de cillre interprelolul de comenzi (shel l) pe consola ulilizatorului. in exemplui nOSlru, fiecale comandil are un rezultal care esle al isat.

    , qeorq~@asqa rd:-S p~ 2 FlD IH riME tMD , 13391 pts/O 00 : 00 : 00 ba~h 13666 pt , /O 00 : 00 : 00 p ' ,

    " qeorqe @a.qard : -S p. - 0 uid , pid , cmd 7 UlD PID CMD .. 1000 13391 - ba.h 100013669 p. - 0 \lici , pici , cmd

    " george @a aga rd : -S

    ' d.lalii de .",. ie ' arhia $i$lemului de li. ie r ga c in $roct i""u ~ . 1.2

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA "

    Setul eel mai important de comenzi este eel care interactioneaza cu sistemul de fisiere . Aceste comenzi sunt lundamenlale pentru interac!iunea cu sislemul ~i rularea allor comenzi imporlante.

    Ciutarea de ajutor

    Daca se doreste cautarea de informati i in fegatura cu 0 comand;"i (parametri, date de iesire, lunclionalilate elc.) distributiile de Linux pun la dispozitie mai multe optiuni:

    . .

    Transmiterea parametrului --help unei comenzi penlru a afi~a un sumar al parametrilor posibili ai acelei comenzi. De exemplu: george@asgard ; -S cp --he l p

    Usage; cp IOPTION] . [- T I SOURCE DEST , or: cp IOPT I ON] ... SOURCE ... DIRECTORY ,

    or; cp [OPTION] . - t DIRECTORY SOURCE .

    6 Copy SOURCE to DEST . or mu ltiple SOURCE{S) to DIREC10RY . ,

    ~ Mandatory arguments to long options are mandUory for short options

    too.

    " 11 -a . --archiv@ .ame H -dpR 12 --b a ckup (-CONTROLj make backup "

    each existing destination tile

    1J - b li ke --b .. ckup '"'

    dO@5 00' accept ,. argument

    ,. --copy- contents copy contents "

    special fi l es when recursive

    1$ -d .ame a. --no-dereference --pre.erve- link ,. [ . .. I

    Comanda what is este folosita penlru a afi~a 0 scurta deseriere a unei comenzi:

    george@asgard ; -S ,

    " ", , george@asgard : -$

    ,., ,,,

    , george@asgard:-$ , 0, ", , george@asgard : -$ po"e roff '",

    what is l s - list directory contents

    whatls p .. d - print name of current/work ing directory

    what is cp - copy tJ Ie. and directories ~hUis powe roff

    - HOp the 'Y'te m.

    Comanda apropos afiseaza comenzi le care au legatura cu cuvAntullransmis ca parametru: george@a$gard : -$ apropos Zl P

    , bu n'ip2 ,,, bl ocl: - sort i ng fi l e compreuor , vl . 0 . 3 , b:cmp ,,, compare b:ip2 compressed files bzdift ,,, compare bzip2 compre9Sed files , bz e gre p ,,, s earch p09Sibly bzip2 compress ed filM '0. r e gular

    expre'"ion , bzfgrep ,,, MHCh p09Sibly bzip 2 compr e Med files b. regular

    e x p r e "ion , , I

  • ,

    " lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    Comenzile man si in f o sunl uti lizale penlru a afisa paginile de documenlatie complete asociate unei comel'lz i dOfile. Acesle pagini conlin informalii detal iate des pre op~unile posibile ale comenzilor 5i utiliz1\rile acestora. Comenzile man 5i info primesc ea argument numele comel'lzii a carei documentatie sa dore~te a Ii ali~ali1: qeorge~a"gard : -S man i"

    2 Re formatt ing hili . plM" e "ait . , . ,

    'l""o r g,,@asgard : -S man p"d , Re fo r rna ttin9 p"d(i) . plM5e wa i t .

    7 "eorge@asgard : -S info coreut il . 1. s george@asgard : -S Info coreutils cp

    Aulentifica rea , i pirasiTea sistemului

    Autentilicarea locala in sistemul de ope rare se poate reallza Iolosind un terminal virtual sau S9 poate realiza in interfala grafk:a, prinlrun display manager (ve~i secliunea 13.2.2). in cazul in care util izatorul sa autentifk:at in inter/ala grafk:a, el poate parasi sistemul de operare (logout) 101 din mediul gralic, folosind optiunea Logout. In cazul in care utilizatorul sa aulentilicat intrun terminal virtual, el poale parasi sislemul de operare lolosind comaroa loqout sau comanda exit . Comanda logout este lolosrta pentru a parasi un login shelt. Acesta este un shelt creal aturICi cand utilizatorul sa autentilicat in sistem. Comanda e x it este folosiUi pentru a parasi atal un login shell cal si un shelt creat din acesl login shell (cu ajutorul comenzi i IIU de exemplu).

    2.3.3 Oprirea sistemutui de calcut

    Penlru a opri sau reporni un sistem de calcul se lolose~te comanda shutdown . Aceasta comanda poate Ii utilizata doar de catre un utilizator cu drepturi administrative (vezi secliunea 2.4.1). Sintaxa comenzii este:

    sh~tdown [ OP'l"lON [. '1"1"' (MESSACI

    Printre optiunile folos ite in mod uzual se numara: - r pentru a reporni slatia si - h penlru a 0 opri. time reprez inla momentulla care va Ii oprita sau repornila stalia, iar message eSle un mesaj ce va Ii trimis pe loate lerminalele legate la sistem. De exemplu, pentru a opri slatia imedial, se ruleaza comanda:

    root~a.g~rd:/home/george~ shutdown - h now

    , Bro~dcost mes.~ge from george~a.gud I/dev/pts/O) at 18 : 28 ,

    , The ~ y ~ t e m is

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA

    Penlru a reporni statia imediat. se ruleazli comanda: root@asg~rd; / home/georget $hutdo~n - r now

    Broadcast message [rom george@asgard , (/dev/pts/4) at 11 : 04 ... , 6 The system is going down for reboot NOW !

    Penlru a opri statia la ora 20:00:

    3 Broadcast message [rom george @asgard (/dev/ p ts/4) at 11 , 03 ,

    , The system ts going down for reboot In 537 mInu t es!

    Penlru a opri statia in 10 minute de la executarea comenzii se lolose~te comanda: roo t @asga r d : / home/george# s hu tdo~n - r +1 0

    l Broadcast message f rom georgehsgard I/dev/pts/O) at 18 : 33 ,

    6 The system is going down tor reboot in 1 0 minutes!

    o altli posibi litate de a reporni sta)ia este uti lizarea comenzii restart. Pentru oprirea statiei se pot lolosi si comenzile halt sau powe r off, Toate aceste comenzi pot Ii executate doar daca utilizatorul are cu drepturi administrative.

    2.4 Configurari de baza ale SO

    2.4.1 Administrarea sistemului Linux

    in sistemele de operare Windows pan1\la Windows XP (inclusiv), in timpul procesutui de instalare se crea un utilizator cu drept de administrare. De cele mai multe ori. sistemul era folos it cu acest utilizator, situatie care putea crea probleme de securitate daloritii drepturilor extinse de care beneficia utilizatoru l (vezi sectiunea to,2). in sistemele de operare Linu~ se lace 0 distinctie implicila. inlre drepturi le de administrare si drepturi le de util izare a siSlemului.

    in Unux, un singur utilizator are drepturi de administrare depline. Acesta este un uti lizator special numil root.

    Uti lizatorul root poate realiza configurliri, poale modif ica modul in care porne~te sistemul de ope rare. poate acorda drepturi partiale altor utilizatori etc_

    Penlru a putea realiza configurlir i sau acliuni pe care doar utitizatof\.ll root Ie poate realiza, un uti lizator are tre i posibil itlili.

    Prima posibililale 0 reprez inta autentificare in sistemul de operare lolosind numele de utilizator root si parola asociatli acestuia. in cele mai multe sisteme de ope rare lolosite

  • " lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    in produclie autenlificarea ca root eSla dezactivatll. din motive de sigurantA. De aceea aceas@. metoda poate sa nu funcUoneze.

    Schlmbarea intre utili~atori (au)

    in cazul in care util izatorul eSla deja autentificat in sistem, exisla posibi lilatea schimbarii utilizatorulu (a doua posibililale de obtinere a dreplurilor administrative). Din sllell ul in care S8 g1ise~te deja, utilizatorul poate sa porneasca un nou shell in care sa se autentifiCe ca un alt uti li zalor. Atunei cfu1d p1l.rAsesle shell-ut nou creat (de exemplu pr in comanda exi.t) el va reveni in shell-ul iniliaL Pornirea unui nou shell in ca fe 59 real izeaze autentifiCarea ca alt util izator 59 face eu ajutorul comenz!i au (swifCh user) . Aceasla comandA poale primi ca parametru numele utilizatorului in contul carUia se va lace autenlilicarea: george@asgatd , -$ su uso

    2 P~SS"Otd ' ,

    usohsgard :/home/georgeS exit 5 exit

    , george@ugard-5

    Din mOlive de securilate, caracterele lastate i n dreptul parolei nu vor Ii ali~ate, 1n exemplul anterior, uti lizatorul autentificat in sistem este george . Uti lizatorul george schimba uti lizatorul in uso folosind comanda SU u80 ~i se autentif ica uUlizand parola utilizatorului usa. Util izatorul paraseste she ll -ul nou folosind comanda exit, moment in care se observa revenirea acestuia in shell-ul ini!ial.

    In cazul in care comanda 8U nu prime~te niciun parametru, implicit se va considera ca se doreste autentificarea ca uti lizator r oo t . Ca root, execu)ia comen~ii 8U U80 va permite autentificarea ca ulili~ator U80 tara introducerea parolel pentru acesta.

    Pentru a parasi un shell creat cu 8u nu se peate lolosi comanda loqout , deoarece sesiunea autentilicata in sistem (login shell) apar)ine tot utilizatorului initial (uti lizatorul ini!ial liind george in exemplul de mai jos) ~i nu noului uti lizator (noul utilizator liind uso in exemplul de mai jos): george@asga r d : -$ S\l \ISO

    Pass"ord : ,

    usohsgard: /home/georgeS l ogout 5 b&sh : logout : not login s hell : use ' exit ' , usohsgard: /nome/geo~geS ent

    ent

    10 g@org@@a'ga r d -$

    Ubuntu (~i Kubuntu) au dezactivat in mod implicit contul de roo t , nefiind eonligurata nieio parola pentru acesta. De aceea, autentifiearea ca root atiit la prompt-ul de login in sistem eiit si eu 8u va e~ua.

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA 47

    Execu,ia comenzilor cu drepturi administrat ive (sudol

    in cazul in care este dezaclivata autenlif icarea ca root. a trela posibll1tate de oblinere a drepturi lor administratiV1'l 0 reprez inta utilizarea comenzi i audo. Aceasti!. comaOOi!. permite executarea unui program ca all util izator. Spre deosebire de su, care cerea parola uti lizatorulu i al carui cont va Ii utilizat, sudo cere parola uti lizalorului curenl '. Din acest motiv comanda audo au va aV1'la succes (este cerulA parola utilizatorului curent, nu cea a uti lizalorului root, dupa care comaOOa au esle executata ca root) :

    g~o rge@asgard : -$ ~ud o ~ u , P~55"ord : ,

    roo t @asgard: /homelgeorge#

    Atunci cflnd utilizatorul root 10lO5esie comaOOa Budo penlru a perni un shell in care sa se autentifice ca all utilizator, nu i se va cere nicio parola.

    2.4.2 Asigurarea conectivital ii la Internet

    Una dintre primele configurari ce trebuie realizati!. pe sistemul de operare instalat este asigurarea conectivitapi la Inlernet. Kubunlu este 0 distributie de Unux care se bazeaza pe pachete si necesili!. 0 conexiune la Internel pentru a putea copia ~i instala V1'lrs iuni mai recente ale acestora, realizAOO in acest fel actualizarea intregului sislem de operare.

    Pentru asigurarea conectivitatii la Internet exista mai multe allernatiV1'l, Cea mai simplii varianta este aceea in care 101i paramelrii de relea (vezi secliunea 8.2) (adresa IP, masca de retea, gateway, server DNS) sunt configura!i in mod automat IolosiOO DHCP'. Aceasta metoda este cea incercata impl ic it de catre sistemul de operare. Daca aceasta reuseste, utilizatorul are aeces la Internel, nemailiiOO necesara 0 alta configurare.

    Daca incercarea de configurare folos ind DHCP esueazi'l., utilizatoru l va !rebui si!. configureze manual parametrii de retea. Acest lucru se poate rea liza temporar (electele configurarilor vor dura pana la urmatoarea pornire a sistemului de ope rare sau pflna la o noua configurare) sau permanent (electele configurarilor se vor pastra si dupii repernirea sistemului de ope rare). Configurarile temperare pentru adresa fP, masca de relea ~i galeway se real izeaza folos iOO comenzile ifconfiq si r out .. , Pentru a putea Iolosi aceste comenzi utilizatorul trebuie sa oblina drept de adminislrare. Pentru mai mulle informatii legate de conligurarea relelei consultali capitolul8.

    2.4.3 Actualizarea sistemului Ji'i a pachelelor

    Printre primele acliuni care se realizeaza imedial dupa instalarea unui sistem de operare se regaseste actualizarea acestuia, [nlrun sistem bazat pe Debian (precum Ubuntu ~i Kubuntu), acest lucru se face prin executia urmiitoarelor comenzi ca root :

    ' aCMI compo,' amftn' ... , .. ""poInd .. nl d" d i~l, ibuli" _In Ubunlu oi in d i;t, ibu!iiifl d",iYal". comand .. udo ce,e parola ul~izalo,uUi eu,enl

    ' Dynam ic Host Conligu""ion Prolocol

  • 48 lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    r oot~asgard:'J apt - get update ,

    ~ root@&'gard : -I a pt-get dist-upgude

    Prima comanda actualizeaza lisla de pachele cunoscuti'l. de ca:tre managerul de pachele, iar a doua comandi'l. actualizeazi'l. pachetele instalate pe baza inlormatiilor adunale de prima comanda. Pen\ru mai mulle informa!ii des pre gestiunea pachelelor consultati sect iunea 3.2.

    2.4.4 Administrarea utilizatorilor ~i a grupurilor de utilizatori

    Majorilatea programelor de instalare a distribu! iilor Linux permit cetui care realizeazil. procesul de instalare sa adauge direct util izatori non-rOOI in sistem, lara a Ii nevaie de configurari ulterioare.

    In cawl in care mai trebuie adaugati util izatori sau grupuri, administratorul are Ie dispozilie comenzile adduser ~i addqroup pe sisteme Debian (~i implicit UbuntulKubuntu). adduser permite edaugarea in mod interactiv de uti lizatori. Daca se doreste lucrul mai avansat cu ulilizatori si grupuri (precum stergarea, modilicarea ulilizatorilor/grupurilor) consultati sectiunea 3.1.

    2.5 Studii de caz

    2.5.1 Inleroperabililalea sislemului de ti~iere fnlre Linux ~i Windows

    Atunei cand pe un calculator esle instalal ~i un sislem de operare Windows ~i unul Unux se pune de eele mai multe ori problema partajarii de lisiere inlre eele doua. Ca exemplu concret:

    eum se pot accesa din Linux (pentru seriere si cilire) datele allale in Windows eum se pol accesa din Windows dalele afiale in Unux (penlru c iti re ~i seriere).

    Solul ia la aceasla problema se bazeaza pe ideea ca pentru datele allate pe cal pulin 0 parli)ie se va asigura suporlul de cilire ~i de seriere alaI din Linu~ eal ~i din Windows. in aeest sens exista Irei variante.

    Prima din Ire ele const1i.ln ulil izarea unei parli)i i FAT32 penlru a sloca dalele ce se doresc a Ii parlajate. Avantaju l acestei solutii aste laptul ca, atoll in Windows cal ~i in Unux, exisla suport naliv pentru sislemul de lis iere FAT. Dezavanlajele majore sunt limitarea dimensiunii unei partitii FAT32 la maxim 32GB 5i limitarea dimensiunii maxime a unui

    li~ier la 4GB (ca atare pe 0 astfe l de partitie nu se poate salva imaginea unui disc DVD de exemplu). A doua solu!ie 0 reprezinta utilizarea unei part i!i i exl2 sau ext3 pentru slocarea dalelor partajate. Aceasta solulie nu prezin!a limitarile parti!iei FAT, lnsa Windows nu olera suport naliv pentru aees! tip de partit ii. Pentru a pulea aeeesa din Windows 0 parti) ie

  • CAPITOLUL 2. INSTALAREA LlNUX. CONFIGURARI DE BAZA 49

    ext2 sau exl31rebuie inslalalun driver special. Acesl driver se nurneSle Ext2 IFSsi este disponibil online' .

    Acest driver olen! suport de scriere ~i citire pentru sisternul de I~ i ere ext2. Sistemul de /i$iere ext3 este asernAmitor eu ext2, diferen\a dintre ele hind reprezentalA de suportuf de jurnal izare pe care it o/erA ext3. Ext2IFS poate citi ~i scrie date de pe 0 partitie exl3, insA nu va lolosi suporlul de jurnalizare pe care 11 olera aeeasla. Exl2 IFS nu fuoctioneaza cu sistemul de fi~iera ext4, struclurile de dale aflate pa disc /iind di/erite. Aces! lucru trebufe luat in considera re in colld i!iile in care se dore~te uti lizarea aceslai variante pe r"ltru partajara, rnai ales dmd dislribu!iile actuale au ca sistem de fis iere implicit exl4 (vezi si secl iunea 4.7). A treia varianta 0 reprezinta aceesarea unei partitii NTFS din Unux. in linux exista suport pentru c itirea datelor de pe un sistem de lisiere NTFS, Oatorita faptului ~ slano'ardul NTFS este unul lnchis. dezvoltarea unui driver care sa of ere supor! de seriere a lost greu de realizal. in momentul de Ia!a exista lnsa un driver care olera acesl supor!. EI sa nume~te ntfs3g2 ~i suporl panlru acesta eSle olaril implicit in Ubunut/Kubuntu.

    2.5.2 GParted

    GParled esle 0 aplieatie de parti!ionare specifica Gnome' (f igura 2 19). Aceasta poate crea. slerge, redimens iona, mLJIa, verilica ~i copia parli!ii. GParted of era si 0 versiune d isponibilA sub forma unui Live CD' , Aceasla eSle bazata pe dislrib\.ili a Gentoo ~i permite administrarea parti!iilor in cawl in care sislemul de ope rare nu mai pornesle. De asemenea permita raalizaraa unai copii de siguran!1'i a datalor in

    aeel ea~i condi!ii.

    Cuvlnte chele

    eLi consola

    dislributia Linux

    gestionare utilizatori

    GUI

    Kubuntu

    live CD

    MBR

    inSlalarQ , hnp.llIOl ~,;:. i in $o>ctiun .. a 13.7

    ' http ;llgp" ,t"d.sourc" forge.n.tilivecd,php

    C JPYnghted mater'~1

  • 50

    ldov/.Figura 2.19: GParted

    U"'" Gill) : I .....

    7~,.' Goil

    ~1.S9G

  • CAPITOlUl2. INSTAlAREA lINUX. CONFIGURARI DE BAZA 51

    4. Operatia de reporni re a sistemului poate Ii initiata doar de uti lizatorul privilegiat. in urma repornirii sistemului tol conlinulu l memoriei RAM esle golil.

    o adevarat, adevarat

    o adevaral, fals

    o fals, adevarat

    o fals, fals

    5. Care dintre variante esle adevarata, daca la execulia comenzi i au nUvan

    se obtine un prompt de shel l lara a se solicita autentiliCare:

    o comanda a losllansata de ulilizatorul root

    o comanda a losllansata de I)\ilizatorul rra zvan o comanda a lost lansata din d irectoru l fe t e

    o comanda a fosllansata din d irecloru l / root

    6. Care din urmatoarele NU reprezintA un sistem de lisiere?

    o FAT32

    o swap

    o exl3

    o NTFS

    7. Care din urmaloarele NU esle un tip de parti!ie?

    o extinsa

    o logicA

    o pr imara

    o virluala

    6. Care din urmatoarele distribupi este derivata din Debian?

    o Ubuntu

    o Fedora

    o Gentoo

    o OpenSuSE

    9. Care din urmAtoarele NU se relerA la ell?

    o comanda

    o prompt

    o terminal

    o window manager

  • 52 INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE

    10. Care din urmatoarele comenzi NU eSle 0 comarKIa de ajutor po un sistem Linux? Oman o info

    o apropos o adduser

    C JPYnghted matanal

  • Capitolul3

    Gestiunea pachetelor !iii utilizatorilor

    Users InmJ: collective term for Ihose who use computers. Users are divided into three Iypes: novice, intermediate and expert. Novice Users : people who are afraid that simply pressing a key might break their computer. Intermediate Users: poop/e who don't know how /0 fix their computer after they've just pressed a key thaI broke it. Expert Users : people who break other people 's computers_

    The Jargon File

    Ce se invali din acesl capitol?

    Gestiunea utilizalorilor si grupurilor in Linux

    Fisiere lolosite pentru gestiunea l1Iilizatorilor

    Ce asle un pachel Care SUi'll operatiile de baza asupra unui pachel in linux

    Gestiunea pachetelor in DebianJUbuntu: uti litarele apt $i dpkg

    Personal Package Archive (PPA)

    3.1 Gestiunea utilizatorilor

    Gestiunea ulilizalorilor 5e refsni la adaugarea de noi uhlizalori, slergerea unui ulilizalor existenl, modificarea informaliilor despre un ulilizator ~i afi~area diverselor inform alii.

    In sislemele Unix, informaliile des pre ulilizatori sunt relinule in fisierul / etc Ipasswj, Fiecare linie din aces\ fisier conIine numele util izalorului, identificatorului du, home-ul, shell-ul rulal in momenlul autenlificarii si aile informal ii de deseriere:

    53

  • INTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    .oot~anaconda : " cat /etc/passwd 2 and re i r: x: 1114 ; 1 02 6 ; And~e i Rho i u : Ihorne lot udenu/ andre i r : Ibinlba sh

    ~ & I exn : x : 111 5 : 1 026 : Alex Negce& : (home (stude nt. I a lexn : /b in/b&sh (. .. 1

    Din motive de securilale, hash-ul asocial parolei nu se gase~le in l isierul /ete/ pass wd, ci in lisiarul fete/shadow cara nu poata Ii accasat de majoritatea utilizalorilor (vezi sec) iunea 10.2.3):

    .oot~anaconda : -I 1 $ - } /etc($h~do~ - r"'- r ----- 1 root s h ado'" 7068 2008-0~- 12 1 1:5~ Jete/shadow

    Pentru a alia iniormalii des pre un ulil izalor al siSlemului se pol Iolosi comenzile id sau ringer: root~anaconda " 1 id andreir

    2 .. lld-111 4 (andrei .oothnacond~ ; " finger ale~n 5 Log i n : ale xn e Directo~y : Ihome/.tudents/alexn 1 Neve r logged in. No ma i l. No Pl"n .

    Na me ; Alex Neg~ea Shell : /bin/bash

    Utilizalorul privilegiat lntr-un sistem Unix eSla utilizalorul root cu uid-ul 0 ~i homeul ln / roo t : root~~n~cond~ : -I head - I /etcfpass~d

    , Ioo t : x : O : O : r oot : /root : /bin/b~~h

    Utilizalorui root (de lapt utilizatorul cu uid-ul O) are drepturi absolute in cadrul sistemului si poale rula orice comanda. Se recomanda lolosirea unui conI neprivilegial. Door alunei c:l.nd este nevoie se va lolosi contul pr ivilegial. Schimbarea unui ulilizator se realizeaza cu ajutorul comenzii su urmala de inlroducerea parolei pentru acel ulil izator. Dac1i ulilizalorul ini)ial esle r oot , nu se solicil1i introctucerea parolei:

    .oot~anaconda ; 'J head - I /etcfpasswa 2 root : ~ : O : O : root ; l

  • CAPITOlUl 3. GESTIUNEA PACHETElOR SI UTILIZATORllOR 55

    3.1.1 UID, GID

    FiecArui uti lizator din sistem ii este asociat un identilicator numit urD (User Identilier). UIO este un numar inlreg ce poate lua valori inlre 0 ~i 32767 sau 65535, lunc!ie de distributie. Valoarea 0 eSle rezervata pentru ulil izatorul root . Pentru a gasi identitatea unui utilizator SiSlemul de operare loloseste UID, si nu numele utilizalorului. De aceea. daca in liSierul /etc/passwd se inlocuieste UIDul unui utilizator normal cu 0, aeel utilizalor va d .pata drepturi administrative agale eu ale utilizatorului root .

    Pe sistemele de operare Linu~ utilizatorii pot Ii organizali in grupuri. in acest lei se pot realiza diverse configurAr i administrative mai us~r, aplicAnduse politici la nivelul intregului grup si nu per uti lizator. Un grup peale conIine mai mulli util izatori. Un utilizator poate lace parte din mai muite grupuri. Penlru fiecare grup sistemul de operare asociazA un identificator, numit GIO (Group Identilier). Acest identilicator este un numar intreg ce poate lua valori intre 0 5i 32767 (Iimita superioar1l poate sa dilere in func!ie de distribu!ie). GID 0 este rezervat penlru grupul utilizatorului roOI. La lei ca la UID, sistemul de operare loloseste GID penlru a identilica un anumit grup ~i nu numele grupului.

    3.1.2 Adaugarea!?i !?tergerea uti1izatorilor

    AdAugarea unui util izator poale Ii rea lizata. doar de root, in douA moduri. Primul dintre ele este util izarea comenzii useradd. Ulilizarea acestei comenzi esle greoaie. moliv penlru care adAugarea unui utilizator se realizeaza in mod uzual cu ajutorul eomenzii adduser. adduser este un script care apeleaza la randullu i useradd.

    Apelarea adduser se poate realiza cu urmalorii paramelri: adduser loptions l [ --home OlF\] [-- s hel l l - s $Het.LJ ( --no - create- home

    [--u id W I [ --firsto id IDJ [--h.tuid 10 1 [ -- ingroop GROUP I - - gid 10 1 [--disab l ed - passwordJ (--disabled-login l [ --gecos GeCOSJ [--

    a dd...extra_ groupa l user

    Daca adduser esle apelat doar cu numele utilizatorului ce va Ii creat. el va porni un asislent care va cere loate dalele necesare crearii conlului:

    root@~sgard,/home/georgef adduse, uso Add; ng user 'uso ' , Md;ng new group ' uso ' (1001) ,

    6 Adding n~w user ' u~o ' (1001) "Hh g r oup ' U30 ' ... ,

    8 CIM t ing horne d i r " ctory ' /hom~/u50 ' ,

    10 Copying ti l e. hom ' /etchkel '

    " 1> En t e r new UNIX p.os~"ord : 13 Retype new UN I X paH"ord : ,. pas.wd, pas.wo~d updated. successfu lly '" Changing the user infor"'~tion for u ao

    , ~ Enter the new Y~ lue , Or press ENUR for the default

  • " " " "

    56

    Full Name [] : 0$0 Room Nurn!)"r II ' EGJO~ \lorl: ?nooe [ I; Home Phone [ I: Other [I,

    lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    .. Is tne ! ~ form"tlon correct? (yiN] y

    " ,. root@a $qard : /home/george f

    Din motive de securitale caracterele tastate in dreptul parolei I1U vor Ii af~ate.

    La crearea unui ul ilizator eSle creal si un grup ell acelasi nume la care este adaugat utilizatorul creat.

    $tergerea unui utilizator se poate realiza cu u s erdel sau cu deluser (del user este un script care apeleaza la rdndul lui use r del ): Ioo t @asga r d , /home/georgef de lu5e r U50

    , Remov i ng- u ser ' uso ' ... ,

    Done .

    3.1.3 Adaugarea ~ i ~tergerea unui grup de utilizatori

    Adaugarea unui grup de ulilizatori se poate real iza cu ajulorul comenzii qroupadd, sau cu ajutorul comenzii a dd 9ro up. a d d 9 r oup este un script care apeleaz3 la randul lui groupa dd.

    roo t @asga r d : /horn"/g"org'" addgcoup usog r o u p > Adding g r o u p ' u,ogcoup ' (GID 1002) ,

    Done .

    $tergerea unui grup de util izatori se realizeaza tot prin doua comenzi, gro updlOl si de l group (de l g roup este un script care apeleaza g roupdel ).

    , coo t @a'gard , /horn"'g"ocgel de lgcoup us og r o u p > Removing group 'u'09roup ' ... ,

    Done .

    ,

    3.1.4 Modificarea datelor unui utilizator

    Modificarea datelor unui utilizator se realizeaza cu ajutorul comenzii us ermo d . Aceasta permite modifica rea grupului din care face parte un util izator, a directorului de !>aza (home). a numelui de uti lizator. a parolei etc. De exemplu. pentru modiflea directorul de baza al util izatorului geo rge se folose~te optiunea - d .

    , usohsgard:-$ pwd Ihome! uso ,

  • CAPITOLUL 3. GESTIUNEA PACHETELOR SI UTILIZATORILOR

    6 U.o@~.g~rd:-$ .udo SU ,

    A roothsgara:!nome!usol usermoa - a !nome!usoair! uso

    10 roothsgara,!nome!uso' exit

    " 1 ~ exit

    " ,. u ~ o @~5ga r a , -$ e"it

    " 1 ~ uso @"eq"ra ; -$ pwa 11 !nom~!u5o

    " ,. usoh.gua:-$

    57

    in e~emplul anlerior a losl schimbal directorul curent in directorul de baz~ al uli lizatorului usa, apoi a lost a1isat directorul curent (pentru a vedea care este directorul de baz

  • " " "

    sa lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    Wor k Pho"" I I : Home Phone II : Other [I:

    " IS the information correct? (yIN] y " " rcothnacond3 : -J 1

  • CAPITOLUL 3. GESTIUNEA PACHETELOR SI UTILIZATORILOR 59

    Aplicatii frontend peste PMS pot interoga depozitele si POI descArca si instala noi pachete.

    in lumea Li n u ~ e~ istA diverse formate de pachete, cele mai cunoscule jiind formalul DEB , specifiC distributi ilor Debianbased si formatul RPM folosit de Fedora/RedHat. Mandriva, SuSE. etc. Fiecare format are propriul PMS, Utilijarul alien' per mite convers ia intre diverse formate de pachete,

    Gestiunea pachetelor DEB

    Utililarul de bazA (PMS) pentru gestiunea pachelelor DEB esle dpkg. Folosit electiv penlru inslalarea sau dezinstalarea unui pachet, acesl ulil itar of erA optiuni penlru interogarea stAri; actuale a pachetelor sau a continutul acestora. Prinlre 0p!iunile uti le se numarA:

    lislarea conlinutului unui pachel root@anaconda : Itmpf dpl:g - L coreuti l s

    , ,. , Ib in lbin/ml:dir , lbi n/mv

    !bin/true , Ibin/mknod !bin/"leep Ibin/touch

    " Ibin /ch'ijrp

    " Ib in /uname

    " Ibin /echo

    " Ibin/sync

    " [ . .. [

    afisarea pachelelor al caror nume se potr ivesle cu 0 e~p res i e regulalA roOt@anaconda : /tmpf dpl: g - 1 " linux ,"

    > Des i r e d - Unknown/ I nsta ll/Remove IPur'ij" I Hold J I Status_Not I I ns t al h d/Conf ig - f i l es/Unpacked/F a i h d-conf i g I Hal f -

    i notalled I I Err? _ (none ) /Hold/Rei n st - required/X- both-problems I Status , Err,

    upp,,"case-b ad) " II I Name Ve rsion Description

    +++------------------------------------------------------------------

    "" linux

    '"" de s criptIon

    "" linux-doc-Z . 6 .

    '"" descr . pt i on

    "" linux- gnu

    '"" descr i ptIon

    "" linux- image

    '"" d escrIption

    "" 1i nux - ima'ije - Z .

    '"" de~cript ion

    ,

    "

    " "

    u li nux-ima'ij@-2 . 2 . 6 .18 .6Hch3 Li nUK hrnd U C" l "

    1J I , .. ] cAutarea pachelului ce contine un anumit liSier

    root@~naconda : /tmpf dpl:g - $ !bin/p " > procp; : Ibin/ps

    , http;lll< itenet.neV-joeylcode/alieni

    ~,,~il~ble J ~"~il~bleJ ~,,~ihbleJ ~,,~il~ble ) available)

    Irnaq" 00 Pprol

  • 60 lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    1n mod obi snu~, insa, cea mai mare parte a acestor actiuni vor Ii rea lizate prin intarmediul utililarului APT (Advanced Packaging Toefl APT esle un front-end peste dpkq 5i permite interogarea depozilelor de pachele conf igurate. verificarea dependenlelor, descarcarea automata a pachetelor din reposijory, actualizarea acestora, upgrade-ul unei distributii etc.

    Fisierul de conf;gurare a unui depozit DEB pentru folos irea eu AP T eSle /etc/apt/sourc e s . list :

    root @a naconda , /t rnp ' c a t /@tc /~pt /sou r c@" . l i ' t 2 ( ] 3 deb http : //ft p . l ug . ro/debhn etch main co ntr ib non - free deb- sre http: //ttp . \ ~9 . r o /de''un etch m3! n contrit, no n- f "ee

    Adaugarea unui nou depozil inseamna adAugarea unei noi linii in fisierul de oonfigurare. Ac!iuni le care pot Ii real izate cu ajutorul utilitarului apt sunt:

    actualizarea listei de pachete r oo t8a na c ond a : / t rnp ' ~pt -g~ t updat~

    2 GH : 1 htt p : // ftp . lug . ro Hch R" l ,,~ s e . g1'9 [386B] 3 Get : 2 h tt p : // f t p . lug . ro etch /upd~te$ Re l ease . g pg I I S9BI Hit h tt p , llftp. lug . r o etch Re l ease " Get : 3 h ttp : // ... ~~ . b~ cl: ports . org etch-bac~ports Relebse . g pg 11996 1 Get : 4 h tt p : // f t p . lug . ro etch l updates Rel

  • CAPITOLUL 3. GESTIUNEA PACHETELOR SI UTlLlZATORILOR

    Need to get I06 kB o f ~ rchive . ' " "'Her unp~cking 406 kB of oddit i o no l disk space will be u sed . " 00 you want t o c ont i nue IY/ n ] ? ~

    dezinstalarea unui pachel a naconda : /tmp ~ apt - get re move --purge ap t - f i le

    2 Reading package li sts ... Done ) Bu ild i ng depe ndency t ree ... Done The fo ll owing p~ck~ge5 wi ll be REMOVED 5 ~ pt -file.

    Cura!area cacheului local de pachete

    r oot@an~conda : / t rnp f apt - qe t cl@a n i n otalarea surselor unu i pac het ,

    root@anacond a : /trnpl ~pt -qet .ource a p t - file 5 Read i nq p~ckage lists ... Done Bu ilding dep endency tree .. Done 7 Need to get l'l . ll

  • 62 lNTRODUCERE iN SISTEME DE OPEAARE

    PPA

    Exisla 5i conceptul de Personal Package Archives, un sistem ce-j petmile programatorului sa~i locarce pachetele proprii pentru a Ii incluse in updateuri le ul\erioare de pachete, fiind astlel mai usor distribuite caIre ut i li~ato rii finali. Astlel, acesta ~a putea instala programul scris de altcineva ca pe un pachel normal. Totusi, penlru a pre~eni problemele de securitate, acesllLICru nu poate Ii Hicut oarecum. in continuare vern enumera pasii necesari pentru a putea instala programe dintr-un PPA, numit someone561 necesar pen\ru a instala 0 vers iune mai recenta a unar compi latoare.

    t _ Vorn crea un fiSier nou cu un continu! 5i 0 locatie ca mai jos pentru a oferi detalii cu privire la adresa de unde se vcr descArca pachetele mi ha i 8keldon : Itmp# ca t IHc/apt/ "ource~ . li ~ t . d!h~5k~1l . l i ~ t

    2 deb http : //ppa . hunchp~d . nH/,om,,on,,S61/ppa/ubun tu j ~ u nt y ma i n , d"b - , rc h ttp : //ppa . l~u nchp~d . net / ,omeone561 /pp~1 ubunt u j~unt y rna i n

    (se va schimba jaLJnty CLJ nLJmele versiLJnii distribLJtiei fofos ite) 2. PasLJI LJ rmAtor constA in aLJtentihcarea acestLJi PPA. Desi poate Ii li\cLJti\ si pr in

    editarea unui li~ier sau este opUonali\, acest lucru nLJ esle recomanda\. Se preleri\ fo losirea urmAtoare i comenzi:

    mi h a i 8ke ldon : /tmp# ~pt- k ~y adv -- recv -key ~ --k~y ~~rv~ r k~y"e rver . ubuntu.com E51 D9310

    uncle ultimul argument reprezintA un cod unic de autentilicare al posesorului PPAuILJi. DacA nu dorim sA realizAm autentiliCarea vom avea mereu mesaje de avertisment in cazul instali\r ii unor pachete din aceste repositoryuri.

    3. UI1imul pas va consta in reactualizarea cacheului local de pachete ~i instal area pachetelor din acest PPA mi ha!@teldon : /tmpf apt - get upda t e

    ,

    , mlha!@teldon : /tmp# apt - get install ghc6

    update-alternatives

    in timpul rLJIArii linux, este LJn caz obisnuit sA exisle mai muHe programe avAnd aprox i mati~ acela~i scop. in special, compi latoarele ~i editoarele de text sunt exemple des intfl lnite ale acestui Cal. Prin urmare, deseori apare probfema alegerii programLJILJi potrivit.

    AceastA problemA este accentuatA de laptul ca exista multe programe ce vor apela aile programe dupA un nume - de exemplu, mulle programe permit utilizatorilor sa editeze un li~ i e r , lArA a Ii ele insele un editor. Ar trebui deci rLJlat un all editor din sistem, dar care din ele? Un exemplu ar Ii managementul taskurilor utilizancl cron. Prin urmare. pentru 0 clasA de aplica!i i care pot lolosi 0 suitA de aile programe. este nevoie de 0 modalilate de a conligura variante alternative. 0 variantA simplA ar Ii folos irea unor ~ariab i le de mediu (EDITOR de exemplu).

  • CAPITOLUL 3. GESTIUNEA PACHETELOR SI UTILIZATORILOR 63

    Varianta propusa de Oebian este de a avea un set de comenzi standard, precum editor . ..---br o wser, v iew etc. De lapt, toate aeestea sunt linkuri simbot ice spre comanda reala.

    Pentru a seta aceste linkuri, se va lolosi comanda update-alternat ives. Acest sistem poate lunetiona in doua moduri:

    automatic mode - sislemul decide singur catre ce program vor indica linkurile

    manual mode - administralorul sislemului va decide acest lucru

    Impl icit, modul este automatic. Linkurile simbol ice sunt structurate in grupuri con!inflnd priorita!ile diverselor programe (edilorul cu prioritate maxima esle eel ales in cazul rularii edi t or).

    Putem realiza urmatoarele:

    listarea intormatiilor despre un grup

    m!ha!@~eldon , ~'