sisteme de incalzire solara

7/30/2019 Sisteme de Incalzire Solara

1/14

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICIN VETERINARA A BANATULUITIMISOARA

Proiect

consultanta

dezvoltarea comunei

dudestii noi

Student: DRAGOMIR EMANUEL CLAUDIU

AN V IMA Grupa 652

TIMISOARA2008/2009


2/14

17

Energie solara: sisteme solare de incalzire1 Introducere

Energia solara este o sursa inepuizabila de combustibil pentru panouri

solare. Gratuita si ecologica, energia solara este captata de panourile solare subforma de radiatii solare. Supranumita si energie verde, energia solara va deveni inscurt timp principala sursa de energie termica si energie electrica.

Acest proiect are ca scop reducerea cheltuieliilor de incalzire pe lemne saupe gaz metan

Ca localitate pentru dezvoltarea si realizarea acestui proiect am ales comunaDudestii Noi din judetul Timis.

Dudetii Noi (vechiul nume n romn Beenova Nou, germanNeubeschenowa, maghiar Ujbeseny) este o localitate n judeul Timi, Banat,Romnia. Comuna a fost renfiinat n 2004, desprinzndu-se de Becicherecu Mic

Dudetii Noi se gsete n judeul Timi la 13 Km nord-vest de municipiulTimioara. Se nvecineaz la vest cu Becicherecu Mic (2 km), la est cu Snandrei(7 km), la sud cu Sclaz (7 Km), la nord-vest cu Hodoni (11 km) i Satchinez (14km). La sud de localitate trece drumul naional DN6 Timioara - Cenad, precum icalea ferat Timioara - Snnicolau Mare cu halta Dudetii Noi.

In 1968 - comuna Besenova Nou este desfiinat prin Legea nr.2/1968,aezarea fiind arondat comunei Becicherecu Mic, sub noua denumire de Dudetii

Noi;Populaia stabil la 1 ianuarie 2007 - total = 2464 persoane, din care:

- masculin = 1227 persoane- feminin = 1237 persoanePopulaie in 2008a crescut la 2.501 persoaneDensitate 46,35 loc./kmNumrul locuinelor la 31 decembrie 2006 = 787

Instituiile din comuna Dudetii Noi sunt: Primria, Consiliul Local, coalacu Clasele I-VIII, Grdinia cu Program Normal, Grdinia cu Program Prelungit,Cminul Cultural, Postul de Poliie, Dispensarul Medical Uman, Biserica Catolic,Biserica Ortodox, Biserica Baptist, Biserica Penticostal.

Zona geografica in care se afla comuna Dudestii Noi este o regiune de sesacest lucru fiind un avantaj pentru locuitorii comunei datorita faptului ca soarele inaceasta regiune are un timp mai ridicat de stralucire putand astfel fi folosita energiasolara cu succes . Ploiile sunt mai rare decat in alte regiuni ale Romaniei si nuexista forme de relief care sa impiedice stralucirea soarelui peste casele locatarilor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_maghiar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Becicherecu_Mic,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Becicherecu_Mic,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nandrei,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83c%C4%83laz,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hodoni,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Satchinez,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cenadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nnicolau_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Densitatea_popula%C5%A3ieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Baptist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Penticostal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_maghiar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Banathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Becicherecu_Mic,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Becicherecu_Mic,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nandrei,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83c%C4%83laz,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hodoni,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Satchinez,_Timi%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cenadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nnicolau_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Densitatea_popula%C5%A3ieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Baptist%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Penticostal%C4%83


3/14

17

2 Programul Casa Verde

Programul Casa Verde - finantare nerambursabila 90% pentru

sisteme de producere a energiei din surse regenerabile

Programul de finantare a fost lansat de Ministerul Mediului si Dezvoltariidurabile, este finantat din Fondul pentru mediu si are o alocare bugetara de 520milioane lei pentru anul 2009. Din aceasta, 400 milioane lei sunt destinate

persoanelor fizice, asociatiilor de proprietari si ONG-urilor.Plafoanele de finantare sunt:

- persoanele fizice, asociatiile de proprietari si ONG-urile pot primi 90% dinvaloarea proiectului, dar nu mai mult de 25.000 lei

- persoanele juridice pot primi 50% din valoarea proiectului, dar nu mai multde 250.000 lei pentru un system

- scolile si primarile pot primi 60% dinvaloarea proiectului, dar nu mai multde 300.000 lei pentru un sistem

Metodologia de desfasurare a programului de finantare este similara cu cea aprogramului Rabla:

- in intervalul 1 - 28 noiembrie se vor valida furnizorii agreati de sistemepentru producerea energiei din surse regenerabile; fiecare furnizor va aveaalocat un buget fix

- lista furnizorilor validati va fi publicata in jurul datei de 20 decembrie- incepand cu 5 ianuarie 2009, beneficiarii care doresc sa beneficieze de

finantarea nerambursabila se for putea adresa furnizorilor validati, care ii vor

indruma in continuareEste preconizat ca programul Casa Verde sa se desfasoare anual, intre datelede 5 ianuarie si 5 decembrie.

Ordinul pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuiresau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza

energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme careconduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului a fost publicat in pagina4 a Monitorului Oficial, numarul 742, consfintind astfel, la nivel oficial, demarareaProgramului Casa Verde

Prin Programul Casa Verde, in jur de 20 000 de romani vor primi subventii de90% din valoarea unui sistem de panouri solare ori a altor sisteme(geotermale/eoliene). Dosarele de inscriere la subventia de 90%se vor depune cuincepere din 5 ianuarie 2009.
http://www.finantare-proiecte.ro/blogul/2008/10/programul-casa-verde-finantare-nerambursabila-90-pentru-sisteme-de-producere-a-energiei-din-surse-regenerabile/http://www.finantare-proiecte.ro/blogul/2008/10/programul-casa-verde-finantare-nerambursabila-90-pentru-sisteme-de-producere-a-energiei-din-surse-regenerabile/http://www.finantare-proiecte.ro/blogul/2008/10/programul-casa-verde-finantare-nerambursabila-90-pentru-sisteme-de-producere-a-energiei-din-surse-regenerabile/http://www.finantare-proiecte.ro/blogul/2008/10/programul-casa-verde-finantare-nerambursabila-90-pentru-sisteme-de-producere-a-energiei-din-surse-regenerabile/


4/14

17

Extrase din Ghidul de finantare:

Eligibilitatea solicitantului

(1) Pentru a participa la Program prin modalitate indirecta, solicitantul trebuie saindeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate.(2) Solicitantul, persoana fizica, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:a) indiferent de cetatenia, domiciliul sau resedinta sa, trebuie sa detina in

proprietate, concesiune sau locatiune, in Romania, imobilul pe/in care se instaleazasistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul;

b) sa actioneze in nume propriu;c) sa sustina contributia proprie.(3) Solicitantul, asociatie de locatari, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii;a) membrii asociatiei de locatari sa detina in proprietate sau locatiune unitati de

proprietate individuala din condominiul pe/in care se instaleaza sistemul;

b) sa actioneze in nume propriu;c) sa sustina contributia proprie.(4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, trebuie sa intruneascaurmatoarele conditii:a) sa fie persoana juridica romana;

b) sa detina in proprietate/concesiune/locatiune/administrare imobilul pe/in carese instaleaza sistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleazasistemul;c) sa actioneze in nume propriu;

d) sa sustina contributia proprie;e) sa nu se afle in procedura de dizolvare sau lichidare.(5) Prin asociatie de locatari se intelege si asociatia de proprietari.

Inscrierea in Program a solicitantilor

(1) Solicitantul care indeplineste criteriile de eligibilitate prevazute la art. 15 seinscrie la un singur instalator validat, dar numai dupa publicarea pe site-ulAutoritatii a listei instalatorilor validati, completand si depunand in acest sens ocerere de inscriere, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.

(2) Instalatorul validat, care a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea,elibereaza solicitantului nota de acceptare, conform modelului prevazut in anexanr. 2.(3) Nota de acceptare eliberata solicitantului asigura accesul acestuia la Program.(4) Inscrierea solicitantului si eliberarea notei de acceptare se fac in limita sumeicontractate de catre instalatorul validat cu Autoritatea.


5/14

17

Documentele obligatorii care trebuie depuse de solicitanti

(1) Solicitantul Inscris la un instalator validat pune la dispozitia acestuiadocumentele necesare achizitionarii sistemului si desfasurarii lucrarilor deinstalare a sistemului.(2) Solicitantul, persoana fizica, depune:a) actul de identitate, in copie;

b) actul de proprietate, contractul de concesiune ori contractul de locatiune, dupacaz, a imobilului sau a unitatii de proprietate individuala, in copie legalizata;c) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent sau

proprietarul locator isi exprima acordul pnvind efectuarea lucrarilor de instalare asistemului, daca este cazul;d) documentul care atesta o situatie particulara: casatorie, desfacerea casatoriei,schimbarea numelui si/sau a prenumelui etc., daca este cazul, in copie.(3) Solicitantul, asociatie de locatari, depune:

a) statutul asociatiei, in copie;b) documentul care atesta dobandirea personalitatii juridice, daca este cazul, incopie legalizata;c) certificatul de inregistrare fiscala, daca este cazul, in copie;d) procesul-verbal al adunarii generale in care a fost ales presedintele asociatiei,in original sau copie legalizata;e) hotararea adoptata in adunarea generala a asociatiei, cu acordul majoritatiimembrilor, care sa cuprinda: decizia privind participarea la Program, persoanadesemnata sa reprezinte asociatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul

cu acesta, sa semneze facturile si alte documente etc. si decizia privind sustinereacontributiei proprii cu indicarea clara a surselor financiare, in original sau copielegalizata;f) procura notariala prin care este imputernicita persoana care va actiona si vaincheia acte juridice in numele si pe seama asociatiei de locatari, in vedereaachizitionarii si instalarii sistemului in cadrul Programului, daca asociatia nu estereprezentata de un presedinte;g) lista proprietarilor/locatarilor si destinatia spatiilor, in copie.(4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, depune:a) actul de infiintare a organizatiei, cu toate modificarile si completarile

ulterioare, in copie;b) hotararea adoptata de organul de decizie al organizatiei, care sa cuprinda:decizia privind participarea la Program, persoana desemnata sa reprezinteorganizatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul cu acesta, sa semnezefacturile si alte documente etc. si decizia privind sustinerea contributiei proprii cuindicarea clara a surselor financiare, in original sau copie legalizata;c) procura notariala prin care este imputernicita persoana, alta decat


6/14

17

reprezentantul legal, care va actiona si va incheia acte juridice in numele si peseama organizatiei, in vederea achizitionarii si instalarii sistemului in cadrulProgramului;d) certificatul de inregistrare fiscala, in copie;e) certificatul eliberat, la cerere, de catre instanta competenta, care atesta caorganizatia nu a fost radiata din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in original;f) documentul care atesta calitatea de proprietar/ concesionar/administrator/locataral imobilului pe/in care se instaleaza sistemul sau al unitatii de proprietateindividuala in care se instaleaza sistemul, in original sau copie legalizata;g) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent,

proprietarul-locator sau proprietarul care a dat spre administrare imobilul oriunitatea de proprietate individuals isi exprima acordul privind efectuarea lucrarilorde instalare a sistemului, dupa caz;(5) Instalatorul validat garanteaza comercializarea si instalarea sistemului, numai

daca:a) solicitantul prezinta documentele obligatorii;

b) locatia si amplasamentul propuse de solicitant permit instalarea sistemului;c) solicitantul achita contributia proprie.


7/14

17

Panouri solare

Principiu de funcionare

Din punct de vedere funcional, componenta principal a panoului solar este

elementul absorbant care transform energia razelor solare n energie termic i ocedeaz unui agent termic (ap, antigel). Cu ajutorul acestui agent termic, energiaeste preluat de la panou i este fie stocat, fie utilizat direct (ex. ap caldmenajer).

Pentru a reduce pierderile termice inevitabile, este nevoie de o separaretermic a elementului absorbant de mediul nconjurtor. n funcie de tehnicautilizat n acest scop deosebim:

panouri ce utilizeaz materiale izolatoare obinuite;panouri n care izolarea termic se realizeaz cu ajutorul vidului dar au otehnologie de fabricaie costisitoare;

panouri ce se bazeaz pe tehnici simple i se utilizeaz la nclzirea bazinelor denot.

Mod de construcie

Panouri plate

Panou solar termic

n principiu, un panou solar are o carcas metalic de form dreptunghiularn care se afl montate celelalte elemente. Printr-un geam de sticl, razele solarecad pe o suprafa care absoarbe aproape ntregul domeniu spectral al acestora.Energia caloric rezultat nu se pierde, panoul fiind izolat termic n toate prile.Cldura de convecie spre exterior este linitat de unul sau mai multe geamuri. La

panourile cu vacuum, aceasta este aproape n ntregime eliminat. Cldura deradiaie, datorat temperaturii proprii, este deasemenea mpiedicat de geamul desticl care este opac pentru lungimile de und mai mari. Aceast cldur estereinut n interiorul panoului, echilibrul termic conducnd la o temperatur mainalt dect n situaia fr geam. Acest efect este cunoscut sub numele de efect de
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antigel&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Sonnenkollektor-1.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antigel&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83


8/14

17

ser. La panourile solare moderne se utilizeaz sticl special, cu un coninut ctmai mic posibil de fier i cu o rezisten mrit la grindin i ncrcare cu zpad.

Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta oselectivitate fa de lungimea de und, astfel nct, pe de o parte, s absoarb ogam ct mai larg de radiaie solar i, pe de alt parte, s aib o emisie ct mairedus n domeniul de infrarou apropiat, pentru a reduce emisia de cldur

Elementul absorbant cedeaz cldura agentului termic ce curge princonductele de cupru sau aluminiu ataate acestuia. Agentul termic transportenergia caloric la utilizator sau la un recipient de stocare. Unele instalaii solareau circuitul agentului termic deschis, ceea ce nseamn c prin conductele panouluicircul chiar apa necesar utilizatorului, cum este cazul n principal al instalaiilorfuncionnd pe principiul termosifonului. n regiunile cu pericol de nghe maimare, se apeleaz totui de regul la circuite separate. Circuitul primar, cel al

panoului conine un lichid rezistent la nghe (antigel). Din circuitul primar cldura

este transferat prin intermediul unui schimbtor de cldur apei din circutulsecundar, cel al utilizatorului.

Panouri cu tuburi vidate

Panou solar cu tuburi vidate Detaliu panou solar cu tuburi vidate

O construcie special prezint panourile solare cu tuburi vidate[. Ele secompun din tuburi paralele n spatele crora se afl reflectoare pentru concentrarearadiaiai solare. Tuburile vidate se compun din dou tuburi de sticl concentrice

intre care este vid. Tubul din interior este nconjurat de o suprafa absorbant decare este ataat un tub de cupru prin care circul un agent termic. Vidul dintretuburi reduce la minimum pierderile de cldur prin convecie i conducie,

pemind obinerea de performane superioare(randament i temperaturi mai mari).Datorit temperaturilor mai mari instalaia de nclzire poate necesita elementespeciale pentru eliminarea pericolului supranclzirii. Astfel de panouri sunt maieficiente n zonele cu temperatur moderat, utilizarea lor n zone calde
http://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#cite_note-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Vakuumroehrenkollektor_02.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Vakuumroehrenkollektor_01.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Efect_de_ser%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#cite_note-0


9/14

17

justificndu-se doar n instalaii tehnice unde este nevoie de temperaturi mai mari.Un alt avantaj l reprezint faptul c suprafaa absorbant fiind mereu

perpendicular pe direcia razelor solare, energia absorbit este aproape constantn cursul zilei. Tehnologia utilizat la fabricarea acestui tip de panou esteasemntoare celei de la centralele termice cu jgheaburi parabolice.

Elementul absorbant

Elementul absorbant trebuie s capteze ct mai bine radiaia solar, att ceadirect ct i cea difuz, i s o transforme n cldur. n acelai timp clduracedat sub form de radiaie s fie ct se poate de mic. n termini tehnici aceastanseamn c trebuie s se comporte selectiv fa de lungimile de undcorespunztoare celor dou procese.

n rile cu clim mai cald se ntrebuineaz adeseori componente acoperitedoar cu aa numitele lacuri solare. Aceste lacuri sunt foarte rezistente la cldur i

de regul sunt de culoare neagr pentru a gradul de absorbie cel mai mare posibilpentru radiaia solar. n acelai timp aceste lacuri au un nivel destul de nalt deemisie n zona de mijloc a radiaiei infraroii ca urmare o parte a cldurii captateva fi emis din nou.

Pentru a reduce la minimum pierderile de energie, se va acoperi parteaabsorbant cu un strat foarte selectiv. Astfel se pot obine coeficieni de absorbiede 94% n banda de 0,4 ... 0,8 m lungime de und i coeficieni de emisie de 6%

pentru lungimea de und de 7,5 m corepunztoare radiaiei proprii a materialuluiabsorbant

Una din primele acoperiri cu materiale cu absorbie selectiv, utilizabil nproducia n serie, a fost acoperirea cu crom. Acesta se aplic pe suprafeele dealuminiu sau cupru prin procedeu galvanic. Pe suprafaa metalului apar firicele decrom care capteaz ntre ele razele de lumin, dar datorit mrimii lor reduse nu

permit emiterea de lungimi de und mai mari. O modalitate elaborat dar care nsnu a mai fost pus n fabricaie a avut ca baz acoperirea cu nichel.

Pn prin anul 1977 procedeul de cromare era dominant pe pia. ntre timpau aprut noi modaliti de acoperire cu strat absorbant care permit obinerea derandamente mai mari pe de o parte, i prin renunarea la procesele galvanice suntmai ecologice din punct de vedere al produciei i reciclrii pe de alt parte.

Actualmente cel mai extins procedeu este cel de depunere n atmosfer degaz inert a unui strat de titan de culoare albastr (procedeul PVD), care cu toate cn comparaie cu negrul din cazul acoperirii cu crom are un coeficient de absorbiemai mic, prezint o emisie mult mai slab i ca atare un randament total mai mare.Primele acoperiri de acest tip s-au elaborat n Germania i au fost lansate pe piade ctre TiNOX GmBH[2]. Teoretic se pot obine i alte culori ale stratului deacoperire, care ns nu au acelai randament.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Central%C4%83_solar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#cite_note-1


10/14

17

O alt tehnologie a fost elaborat n anii 90 de ctre firma Interpane [3] carecreeaz o structur de ceramic metal (probabil tot pe baz de titan) carestrlucete ntr-un ton de negru-albstrui.

Cele dou procedee de acoperire, pn mai recent, erau posibile doar pesuprafee de cupru, pentru aluminiu tehnici corespunztoare au aprut doar de

puin timp pe pia. Chiar i n acest caz pentru transportul cldurii cu ajutorulagentului termic se utilizeaz conducte de cupru care se racordeaz prin sudarelaser cu partea absorbant.

Pe lng materialul de acoperire utilizat, productorii se disting i prin formade realizare a prii absorbante. Frecvente sunt soluiile ce utilizeaz o placmetalic ce acoper toat suprafaa interioar a panoului. n acest caz conducta estesudat/lipit n form de harf sau serpentin pe spatele plcii. Pe lng aceastaexist construcii pe baz de benzi se cca 10-15cm lime pe reversul crora se aflcte o conduct sudat. Benzile mai apoi sun racordate prin sudur la cele dou

capete la o conduct colectoare. O a treia form este asemntoare unei perne, pespatele plcii absorbante fiind sudat o a doua placformat prin stanare. Agentultermic circul printre cele dou plci. n principiu prima variant de realizare

prezint eficiena cea mai mare. Dar pentru c productorii, la nceput au putututiliza noile procedee de obinere a straturilor foarte selective doar n cazul plcilorde cupru cu dimensiuni limitate, mai ales n cazul modelelor mai vechi a fost

posibil utilizarea doar a benzilor. ntre timp noile tehnologii permit fabricarea deplci de pn la 1200mm lime, ceea ce asigur o mai mare flexibilitate nvariantele de fabricaie. n schimb utilizarea benzilor pe de o parte face posibil

doar asamblarea n form de harf, pe de alt parte permite adaptarea mai uoar laforma acoperiurilor (panouri cu dimensiuni la cerere).

Utilizri

Principiul termosifon Schem simplificat de prepararea apei

calde menajere cu panou solar 1. Panou solar;2. Comand; 3. Pomp;

4. Vas de presiune; 5. Rezervor de ap;6.Surs de cldur complementar)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#cite_note-2http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Solar_water_heating_schema.pnghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Thermosiphon.pnghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar_termic#cite_note-2


11/14

17

Panoul solar este componenta principal a unei instalaii termice solare ipn n anul 2002 a fost utilizat ndeosebi pentru prepararea de ap cald, iar recenti gsete aplicare i n furnizarea energiei necesare nclzirii cldirilor. Dac esteasociat cu un rezervor de stocare a energiei, se poate asigura nclzirea cldiriinumai cu energie solar.

Vehicularea energiei termice ntre panoul solar i locul de utilizare saudepozitare poate avea loc cu sau fr utilizarea unei surse de energie extern. n

primul caz avem de a face cu sisteme ce utilizeaz pompe acionate electric,sisteme de reglare automat, etc., n al doilea caz se utilizeaz principiultermosifon bazat pe diferena de densitate a agentului termic la diferite temperaturi.Apa cald se ridic n sus, pe cnd cea rece coboar. Altfel dect la nclzirecentral funcionnd pe acelai principiu, n acest caz rezervorul trebuie s segseasc deasupra panoului solar. Adesea panoul solar i rezevorul constituie un

bloc comun.

Cele mai cunoscute i frecvente utilizri ale panourilor solare termice este nprepararea apei calde menajere. La montare corespunztoare a panourilor i arezervorului,n Europa Central se poate asigura apa necesar pentru splat i baie

pe ntreg pe o perioad de cca o jumtate de an (sezonul de var). Teoretic se poateasigura cldura necesar consumului casnic pe parcursul ntregului an, dar n acestcaz este nevoie de o suprafa mai mare acoperit cu panouri, rezultnd un excesde ap cald pe perioada verii. La o astfel de supradimensionare, randamentulinvestiiei semnificativ mai mari va fi redus i nu va fi compensat de economia decombustibili fosili(gaz, pcur, lemn, etc.) sau electricitate devenind nerentabil.

Panouri dimensionate economic, pot nlocui sau completa sursele de energietermic ntr-un procent suficient de mare contribuia la prepararea apei caldevariind ntre 30% i 100% raportat la un an ntreg.

Primele suprafee mari acoperite cu panouri solare termice au aprut dupcriza petrolier din anii 70 fiind utilizate la nclzirea apei din bazinele de nnot

publice i private. Instalarea de panouri solare termice a primit un impulssuplimentar n Germani datorit sprijinului guvernamental federal i celui allandurilor. Chiar i procese industriale utilizeaz energia termic solar. Unexemplu n acest sens l prezint nclzirea biomasei n procesul de preparare al

biogazului.

Dac instalaiiile cu panouri solare se racordeaz i la intalaiile de nclzire,se poate contribui i la reducerea costului cu nclzirea cu pn la cteva zeci de

procente. n cazul unei exigene mai mari la ntregul sistem se poate racorda unrezervor de stocare sezonier a cldurii ceea ce va permite acumularea desuficient energie caloric pentu a putea complet elimina utilizarea altorcombustibili. Un astfel de rezervor de stocare de cldur, n cel mai simplu caz
http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/2002


12/14

17

poate fi o cantitate suficient de ap sau pietri(cca. 20T) din mijlocul cldirii sausubsolul acesteia.

Amortizarea unei instalaii solar termice pentru producerea apei calde esteposibil n cca 8 ani n condiiile unei construcii optimale, a unei utilizri raionalei a existenei unui sprijin din partea statului la tendinele actuale de pe piaacombustibililor fosili. Productorii livreaz panourile solare termale cu o durat devia previzibilp de cca 20 ani. Durate de amortizare de peste 16 ani sunt posibiledoar dac instalaia a fost necorespunztor proiectat,respective utilizat.

Pentru a dispune de ap cald suficient i n zilele ploioase panourilorsolare li se ataeaz din construcie un rezervor special de ap cald cu schimbtorde cldur care n funcie de numrul de membri de familie poate avea o capacitatede 300-1500L. Pentru cldirile mai mari (blocuri, spitale, hoteluri, etc.), caredatorit mrimii au o utilizrii aproape continu, putnd avea un termen deamortizare mai redus, se contruiesc rezervoare de stocare a cldurii industriale

dimensionate corespunztor consumului. n rezervoarele obinuite, circuitul primaral panoului nclzete doar jumtatea de jos a acestuia, apa cald ridicndu-sedatorit conveciei i temperatura ajungnd pn la valoarea admis de 95

Considerente economice

Panouri solare pentru prepararea apei Panouri solare pentru nclzirea apei unui

calde la un hotel din Mallorc bazin de not

Panourile solare transform energia radiaiei solare n cldur atunci cndaceasta cade pe suprafaa de absorbie

Pentru a obine o temperatur de 40-60 C n rezervor, este necesar ca npanou s se ating cel puin 65 C. Dac panoul solar este montat n circuit doarpentru a prenclzi apa din rezervor, randamentul va fi mai mare deoarece nivelelede temperatur pot fi mai mici.

Izolarea termic mpiedic schimbul de cldur ntre dou medii.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Zonnecollectoren.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:Esolarhotel.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsiushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celsius


13/14

17

Scopul i locul instalrii sunt importante din punct de vedere al gradului deexploatare, al eficienei n exploatare i ca urmare al economicitii instalaiei.Cele de mai sus au o greutate considerabil n analiza economicitii utilizrii

panourilor solare termice unde ntrebarea de baz se refer la recuperareainvestiiei. Tendina este de a utiliza capacitatea panourilor la maximum fr

perioade de mers n gol.Pentru prepararea apei calde menajere de exemplu, este nevoie s se

cunoasc nevoia zilnic de ap cald. n acest caz este bine ca instalaia s sedimensioneze la 70% din necesarul de energie din cauza diferenelor de capacitaten funcie de anotimp. Dac se dimensioneaz la o capacitate de 100% din energianecesitat iarna, n var vom avea un exces de ap cald care nu se poate utiliza,deci o suprafa de panou neutilizat n care s-a investit. Dac se dimensioneazrezervorul astfel nct s stocheze toat energia caloric produs, apar pierderile ntimp datorit izolaiei imperfecte a acestuia. Rezult c att din punct de vedere

economic ct i ecologic, este raional s se apeleze la un sistem hybrid carecombin panourile solare cu sisteme clasice de nclzire..

Costuri suplimentare la montarea de sisteme solare

Procesul de transformare a razelor solare in apa calda si aport la incalzirealocuintei este mai lung si presupune mai mult decat simpla achizitie de panourisolare. Iata de ce trebuie sa stiti exact ce costuri suplimentare presupune montareaunui panou solar in gospodaria dumneavostra. Textul de mai jos se bazeaza pe

exterienta Idella in panouri solare si este conceput impreuna cu instalatorii depanouri solare. Instalarea de panouri solare difera de la caz la caz. Totusi,diferentele de instalare de panouri solare nu sunt prea mari, astfel ca se poate vorbide o metoda generala de instalare panouri solare.1. In cazul panourilor solare cu rezervor exterior (tuburi conductoare sausuperconductoare) montarea e simpla: se fixeaza pe acoperis, se prinde in grinzisub tigla si se leaga la reteaua de apa rece. Apoi se monteaza o teava de scurgere(izolata foarte bine) din rezervor prin care va curge apa incalzita de soare si stocatain rezervorul exterior (boiler cu interior de portelan si foarte bine izolat). Semonteaza controlerul care va indica ce temperatura are apa din rezervor. Tot

controlerul va fi setat sa porneasca rezistenta electrica a rezervorului atunci candafara este innorat si temperatura apei este prea mica.

2. In cazul panourilor solare fara rezervor exterior (tuburi conductoare sausuperconductoare) este nevoie de boiler interior care sa stocheze apa incalzita desoare. Apa din boilerul cu doua serpentine poate fi folosita ca apa calda menajeracat si ca aport la incalzire. Cea mai buna incalzire este considerata cea prin


14/14

17

pardoseala, unde este nevoie de o temperatura de circa 30-35 de grade celsius,temperatura obtinuta de la soare si pe timpul iernii.In cazul montajului panourilor solare fara rezervor exterior mai este nevoie de:- glicol (agentul termic incalzit de soare ce face un circuit prin serpentinele

boilerului cedand caldura apei), circa 20 de litri in functie de lungimea sidiametrul tevilor de la panou la boiler. Cost aproximativ 300 Ron;- Aerisitor automat, doua bucati. Cost aprox 100 Ron/buc;- Pompa de recirculare aagentului termic (glicolul). Cost aprox 1200 Ron;- Vas de expansiune. Cost aprox 80 Ron;- Izolatie a tevilor exterioare ce intra si ies din panou. Cost aprox 12 Ron/m liniar;- Manopera de montaj in functie de complexitatea lucrarii. Cost aprox 700-1000Ron;- In cazul in care beneficiarul se afla in alta localitate va fi si un cost al deplasarii(combustibil) si cazarii echipei de montaj. Cost aprox 200-800 Ron

3. In cazul montarii panourilor solare cu tuburi vidate martie octombriemontajul il poate face gratuit si usor beneficiarul, fiind foarte simplu si avandinstructiuni de montaj in limba romana cat si desen.

4. In cazul in care aveti deja incalzire pe gaz, lemne, motorina sau pompa decaldura, panourile solare se pot corela in principiu cu instalatia deja existenta. Estevalabil si daca aveti boiler interior pe curent. Avantajul in asemenea situatii este case face economie semnificativa la consumul gazului, lemnelor, motorinei sau

curentului atunci cand functioneaza panoul solar

Taxele de transport variaza intre 100 si 300 de lei, in functie de greutateacoletului.

sisteme de incalzire solara

Documents