sinuciderea emile durkheim ppt
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „A.I.CUZA” IASIFACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL POLITICESPECIALIZARE SOCIOLOGIEAN I
STUDENTI:
POENARU ALEXANDRA
ACATANOAIE ANCA
TICAL CLAUDIA
CHIVOIU OANA
PAVLICENCO LIUBA
CRASMARU OLGA
EMILE DURKHEIM
DESPRE SINUCIDERE
INTRODUCERE printre diversele specii de moarte , exista unele care
prezinta trasatura particulara de a fi fapta victimei insasi,de a fi rezultatul unui act al carui pacient este chiar autorul sau
Numim sinucidere orice moarte care rezulta mijlocit sau nemijlocit dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima insasi.
Aceasta def este insa incompleta,ea nu face distinctia intre 2 tipuri foarte diferite de moarte.
Nu am sti sa asezam in aceeasi clasa si sa tratam in acelasi mod moartea halucinatului care se arunca de la o fereastra inalta ,pt ca o crede la acelasi nivel cu solul,si moartea omului cu spiritul sanatos,care se loveste constient de fapta sa.
INTRODUCERE....
Sinuciderea este inainte de toate actul de disperare al unui om care nu mai doreste sa traiasca,sinuciderea este un abandon.
Ceea ce este comun tuturor formelor posibile ale renuntarii supreme ,este ca actul prin care se realizeaza este savarsit in cunostinta de cauza ;victima in momentul in care actioneaza stie ce trebuie sa rezulte din fapta sa si care a fost motivul.
In mod definitiv: se numeste sinucidere oice caz de moarte care rezulta direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima insasi si despre care aceasta stie ce rezultat va produce.
CARTEA INTAI: FACTORII EXTRA- SOCIALICAP.I „SINUCIDEREA SI STARILE PSIHOPATICE”
Exista 2 feluri de cauze extra-sociale carora le putem atribui a priori o influenta asupra ratei sinuciderilor: dispozitia organo-fizica si natura mediului fizic.
exista maladii a caror rata anuala este relativ constanta pt o societate data,in timp ce variaza destul de mult in fct.de popor –asa este nebunia.
Daca am avea vreun motiv pt a vedea in orice moarte voluntara manifestarea unei tulburari mintale,problema s-ar rezolva,sinuciderea ar fi doar o afectiune individuala
Dupa Esquirol: „sinuciderea ofera toate caracterele unei alienatii mintale”. „ omul atenteaza asupra vietii sale doar atunci cand delireaza,iar sinucigasul este un alienat”
• Falret si Moreau de Tours :„sinuciderea trebuie privita intotdeauna ca un rezultat al alienarii mintale?”
• Daca se poate stabili ca sinuciderea este o nebunie cu propriile sale caracteresi cu evolutia sa distincta,problema este rezolvata;orice sinucigas este un nebun.
• Dar exista oare o nebunie-sinucidere??• Tendinta spre sinucidere fiind,prin natura sa,speciala si
determinata,daca ar constitui o varietate a nebuniei,nu ar putea fi decat o nebunie partiala si limitata la un singur act.
• Ptr ca ea sa poata caracteriza un delir,ar trebui sa se bazeze doar pe acest lucru; daca ar exista si alte cauze,nu am avea vreun motiv sa def tendinta prin una din ele mai mult decat prin celelalte.
In terminologia traditionala a patologiei mintale,aceste delire restranse sunt numite monomanii
Monomanul este un bolnav a carui constiinta este perfect sanatoasa,cu o singura exceptie,el are o songura tara,localizata net.
De ex.are uneori o dorinta irationala si absurda de a bea ,de a fura sau de a insulta.
Fondul vietii mentale este acelasi si la monoman si la omul sanatos,doar ca la primul o anumita stare pshica se detaseaza printr-un relief deosebit din fondul comun.
Sinuciderea este in general plasata sub influnta unei pasiuni anormale care ori isi epuizeaza brusc toata energia ori si-o dezvolta in timp.
Se mentioneaza 4 tipuri de sinucidere:
1.sinuciderea mecanica- se datoreaza fie halucinatiilor ,fie conceptiilor delirante.bolnavul se omoara pt a scapa de un pericol sau de o rusine imaginara,ori pt a asculta un ordin misterios orimit „de sus”.
2.sinuciderea melancolica –este legata de o stare generala de extrema depresie,de tristete exagerata care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecieze corect relatiile sale cu oamenii si lucrurile din jur.viata i se pae plictisitoare si dureroasa.
3.sinuciderea obsesiva – sinuciderea nu are un motiv,real sau imaginar,ci este cauzata doar de ideea fixa a mortii care,fara vreun motiv palpabil,domina spiritul bolnavului. El este obsedat de dorinta de a se omorî,chiar daca stie ca nu are nici un motiv rezonabil s-o faca. este nevoie instinctiva asupra careia nici gandirea ,nici rationamentul nu au vreo putere;este asemeni acelor nevoi de a fura,a ucide,a incendia,dn care a generat conceptul de monomanie.
4.sinucidere impulsiva sau automata-nu este motivata mai mult decat precedenta,nu este justificata nici in realitate nici in imagiatia bolnavului. Ea rezulta dintr-un impuls brusc si imediat,irezistibil. Vederea unui cutit,plimbarea pe marginea unei prapastii ,etc dau nastere instantaneu ideii de sinucidere si actul in sine urmeaza atat de repede incat,deseori,bolnavii nu-si dau seama de ceea ce se intampla.
In rezumat,toate sinuciderrile care se datoreaza unor tulburari mintale,sau sunt lipsite de temei,sau sunt detrminate de motive pur imaginare.
Atata timp cat sinuciderile alienatilor nu formeaza genul de intregime ci repr.doar o varietate a sa,starile psihopatice care constituie alienarea mintala nu pot justifica predispozitia colectiva spre sinucidere,in generalitatea ei.
E.D. Vorbeste de neurastenie- un soi de nebunie rudimentara,este o stare mult mai raspandita decat tulburarea mintala si continua sa se generalizeze.
Neurastenia poate predispune la sinucidere:neurestenicii sunt,prin temperamentul lor,predestinati parca suferintei.
Sinuciderea ca si nebunia este mai raspandita in orase decat la tara.
1.toate statisticile stabilesc ca,in azilele de nebuni populatia feminina este sensibil superioar acelei masculine. Raporturile variaza in fct de tara ,este in general de 54-55 femei la 46 sau 45 barbati.
2.nebunia este mai frecventa la evrei decat in celelalte cconfesiuni religioase.
3.in toate tarile tendinta spre sinucidere creste regulat din copilarie pana la batranetea cea mai inaintata. Chiar daca uneori ea scade,dupa 70-80ani,diferenta e foarte mica ramanand de 2-3 ori mai mare decat la varsta maturitatii.
4. nu se se gaseste un raport intre variatiile sinuciderii si nebuniei nici daca diferitele societati sunt comparate din acest punct de vedere.
CAP.II „SINUCIDEREA SI STARILE PSIHOLOGICE NORMALE. RASA.EREDITATEA
Este posibil ca predispozitia spre sinucidere sa derive din constitutia individului fara a depinde in mod special de starile anormale mentionate.
Ce este o rasa??? Prin rasa se intelege un grup de indivizi cu trasaturi comune ,care,in plus,datoreaza aceasta similitudine de caractere unei origini comune.
Quatrefages a def rasa drept „ansamblul indivizilor asemanatori care apartin aceleiasi specii si care transmit din generatii in generatii caracterele unei varietati primitive”
rasa inseamna un grup de indivizi care prezinta asemanari.
Aceste asemanari trebuie sa fie ereditare ;ele nu se refera la religie,profesie,etc
Prichard spunea,:sub numele de rasa se intelege orice grupare de indivizi care prezinta caractere comune,transmisibile prin ereditate,originea acestor caractere nefiind luata in discutie.
Broca : varietatile genului omenesc au primit numele de rase,ceea ce determina aparitia ideii de filiatie mai mult sau mai putin directa intre idivizii aceleiasi varietati,dar nu rezolva problema inrudirii dintre indivizii din varietati diferite.”
Morselli a gasit 4 grupari:tipul germanic ( avand drept varietati germanul,scandinavul,anglo-saxonul,flamandul),tipul celto-roman( belgienii,fr,it,sp.),tipul slav si tipul uralo-altaic.
in Franta se distinge 150 sinucideri la 1 mil de loc, iar in in Italia 30,in Spania chiar mai putin.
CAP III „ SINUCIDEREA SI FACTORII COSMICI”
Daca predispozitiile individuale nu constituie cauze determinate ale sinuciderii,ele capata mai multa inluenta atunci cand se combina cu anumiti factori cosmici.
Printre factorii cosmici carora li s-a atribuit o influenta in privinta sinuciderii sunt clima si temperatura sezoniera.
Intre 36°-43° latitudine 21,1 sinucideri la 1 mil de loc 43°-50° - 93,3 „ -------------” 50°-55° - 172,5 „ --------------” peste 55° - 88,1 ”--------------” Influenta temperaturii sezoniere pare a fi mai clar stabilita caci
faptele,desi pot fi interpretate diferit,sunt totusi constante.
Daca am incerca sa gasim rational anotimpul cel mai favorabil sinuciderilor am spune ca cerul trebuie sa fie cat mai intunecat,temperatura cat mai joasa sau cat mai multa umiditate.
Aspectul dezolant al naturii ar avea drept efect sa predispuna omul la reverie,sa trezeasca pasiunile triste,sa provoace melancolia.
Montesquieu considera tarile cetoase si reci drept cele mai favorabile dezvoltarii fenomenului de sinucidere.
Sinuciderea nu atinge valoarea sa maxima nici iarna,nici toamna ,cum s-ar putea crede,ci in cel mai frumods anotimp,atunci cand natura este mai frumoasa,iar temp mai dulce- omul renunta la viata tocmai atunci cand viata este mai usoara.
CAP. IV „ IMITATIA”
Imitatia poate avea loc intre indivizi pe care nu-i uneste nicio legatura de tip social,ceea ce arata ca e vorba despre un fenomen pur psihologic.
Un om poate sa-l imite pe altul,fara ca cei doi sa fie solidari unul cu altul ,sau sa apartina aceluiasi grup.
Cuvantul este folosit in mod curent ptr a desemna simultan cele 3 grupe de fapte:
1.in sanul unui grup social aflat sub actiunea unei aceleiasi cauze,sau a unui fascicul de cauze similare,este posibil sa se formeze o asa numita „nivelare” a constiintelor ,astfel incat toti membrii grupului sa gandeasca si sa simta la fel-ansamblul de operatii din care rezulta acordul a fost deseori numit imitatie.
2. numele de imitatie s-a dat si acelei nevoi care ne impinge sa ne armonizam cu societatea din care facem parte,adoptand stilul general de a gandi si actiona din jurul nostru.
3.este posibil sa imitam un act doar pt ca s-a petrecut in fata noastra sau pt ca am auzit vorbindu-se despre el. Il copiem doar de dragul de a-l copia,fara a-l considera neaparat util si fara a fi manati dedorinta de a semana cu vreun model.
Imitatia exista cand un act are drept antecedent imediat reprezentarea unui act simlar,savarsit anterior de o alta persoana,fara ca intre reprezentare si executie sa se intercaleze vreo operatie intelectuala,explicita sau implicita,referitoare la caracterele intrinseci ale actului reprodus.
Este neindoielnic faptul ca sinuciderea se transmite prin molipsire .
Chiar daca sinuciderea se poate transmite de la individ la individ,aceasta nu inseamna a priori ca „molipsirea” produce efecte sociale,deci ca afecteaza rata sociala a sinuciderilor
Daca este sigur ca sinuciderea poate fi molipsitoare de la individ la individ,ea nu poate fi insa propagata prin imitatie astfel incat rata sinuciderilorsa fie afectata.
Imitatia poate declansa unele cazuri individuale,dar nu contribuie la determinarea predispozitiei inegale catre sinuciderea a diferitelor societati,sau a grupurilor sociale diferite de cadrul unei societati.
Insa,imitatia,doar prin propriile sale forte,nu poate determina sinuciderea.
CARTEA A II-A „CAUZE SOCIALE SI TIPURI SOCIALE”CAP I „METODE PT DETERMINAREA CAUZELOR SI
TIPURILOR SOCIALE”
Cum pot fi determinate cauzele??? In timpul cercetarilor judiciare ce se efectueaza in fiecare caz
de sinucidere,este notat si mitivul (necaz de familie,durere fizica sau de alta natura,remuscare,alcoolism etc) care pare sa fi determinat sfarsitul.
In statisticile fiecarei tari,toate rezultatele acestor anchete sunt reunite in tabele speciale sub titlul: Motive presupuse ale sinuciderilor.
Precizarea cauzelor unui fenomen este intotdeauna o problema dificila,fiind necesare numeroase observatii si experiente.
Dintre toate fenomenele volitiunile umane sunt cele mai complexe.
Toate cauzele sunt plasate sub actiunea unei stari mai generale,pe care fiecare cauza o reflecta mai mult sau mai putin fidel.
Aceasta stare determina „productivitatea” fiecarui motiv si tot ea constituie adevarata cauza a sinuciderilor.
Fortele care imping la sinucidere muncitorul si intelectualul orasean sunt foarte diferite...aceasta demonstreaza ca motivele atribuite de investigatii si chiar cele pe care si le imagineaza insasi victima nu sunt decat cauze aparente..fiind doar repercursiuni individuale ale unei stari generale,ele nu o exprima totusi fidel,deoarece cauzele raman aceleasi chiar cand starea se modifica.
CAP II „SINUCIDEREA EGOISTA”
Conceptul de egoism: Societatea nu se poate dezintegra fără ca, în
aceeași măsură, individul să nu se degajeze de viata sociala, fara ca propriile sale teluri sa nu devina preponderente fata de telurile comune, fara ca personalitatea sa, într-un cuvânt sa nu tinda a ajunge deasupra personalitatii colective. Cu cat gruparile sociale sunt mai slabite, cu atat individul depinde mai putin de ele, cu atat se bizuie mai mult pe sine insusi, recunoscand doar acele reguli de conduita ce servesc propriului interes. Egoismul este acea stare în care eul individual se afirmă în exces față de cel social și putem da numele de egoist tipului particular de sinucidere care rezulta dintr-o individualizare nemasurata.
OMUL ESTE DUBLU,CACI OMULUI FIZIC I SE ADAUGA OMUL SOCIAL
Societatea are o mare influență în viața individului căci răul pe care îl resimte se transmite și părților sale componente. Societatea este scopul spre care tinde cea mai buna parte a fiintei noastre, ea nu poate deci sa dispara fara sa realizeze ca activitatea membrilor sai ramane fara scop. De vreme ce suntem opera societatii, ea nu poate avea sentimentul propriei decaderi fara a intelege ca opera sa nu va mai servi la nimic. Astfel se formeaza curentele de depresie si dezamagire. Acest tip de sinucidere merita deci numele de egoism. Egoismul nu este un factor auxiliar ci chiar cauza sa generatoare. Daca ceea ce îl leagă pe om de viata dispare, înseamnă că a dispărut legătura lui cu societatea.
In tarile catolice ca Spania,Portugalia, Italia sinuciderea este putin dezvoltata,ea atingand valoarea maxima in tarile protestante:Prusia,Saxonia,Danemarca.
Protestantii furnizeaza mult mai multe sinucideri decat orice alt cult
In cazul evreilor aptitudinea lor catre sinucidere este inferioara celei a protestantilor.
Sinuciderea este prohibida la fel de categoric de ambele culte;nu numai ca fapta atrage pedepse morale extrem de severe,cele 2 relatii propovaduiesc faptul ca dincolo de moarte incepe o viata noua,in care faptele rele,printre care si sinuciderea,sunt aspru pedepsite.
CAP III „SINUCIDEREA EGOISTA”CONTINUARE
1.Casatoriile prea timpurii au o influenta agravanta asupra sinuciderii mai ales in cazul barbatilor.
2.Dupa 20 de ani persoanele casatorite,de ambele sexe,beneficiaza de un coeficient de aparare in raport cu celibatarii.
3.coeficientul de aparare al persoanelor casatorite fata de celibatari variaza in fct de sex
4. vaduvia diminueaza coeficientul de aparare al persoanelor casatorite,indiferent de sex,dar de obicei nu il anuleaza total.
Imunitatea de care se bucura persoanele casatorite poate avea doar una din cauzele urmatoare:
Ori se datoreaza influentei mediului familial,care ar neutraliza in acest caz inclinatia spre sinucidere sau ar impiedica-o sa izbucneasca.
Ori are drept de cauza ceea ce numeste selectie matrimoniala
CAP VI „SINUCIDEREA ALTRUISTA”
Starea altruistă=starea în care eul nu-și aparține deloc sie însuși, în care se confundă cu altceva din exteriorul său, cea în care polul conduitei sale se află în afară, în grupul din care face parte. Sinuciderea altruistă este sinuciderea care provine dintr-un altruism intens.
Sinuciderea este frecventa la popoarele primitive,dar prezinta caracteristici particulare
1.sinuciderea barbatilor ajunsi la batranete sau atinsi de boala
2.sinuciderea femeilor la moartea sotului 3.sinuciderea servitorilor si supusilor la moartea
stapanului.
CAP V „SINUCIDEREA ANOMICA”
Sinuciderea anomică este rezultatul dereglării mecanismelor sociale care se repercutează direct asupra numărului de morţi voluntare. Anomia este, în societățile noastre moderne, un factor regulat și specific al sinuciderii, este una din cauzele cifrei anuale.
Singurul motiv al înmulțirii sinuciderilor este catastrofa financiară. Numărul falimentelor este un barometru care reflectă cu suficientă sensibilitate variațiile prin care trece viața economică. Când acest număr crește brusc de la un an la altul înseamnă că s-a produs o perturbare.
Orice zdruncinare a echilibrului, chiar dacă provoacă belșug și sporirea vitalității generale, favorizează sinuciderea. Întotdeauna când structura socială suferă modificări importante, datorită fie unei dezvoltări suplimentare , fie unui cataclism neașteptat, omul își ia viața cu mai multă ușurință
În cadrul dezastrelor economice, se produce un soi de declanșare ce aruncă brusc anumiți oameni într-o situație inferioară celei pe care o avuseseră înainte. Ei sunt nevoiți să-și reducă exigențele, să-și restrângă nevoile, să renunțe mai mult. Pierd dintr-o dată avantajele sociale, iar educația lor morală trebuie refăcută. Societatea nu-i poate adapta noii vieți într-o clipă, nu-i poate obișnui instantaneu cu surplusul de tensiune la care sunt supuși. Chiar perspectiva decăderii le este insuportabilă, suferințele îi detașează de noua existență, chiar înainte de a încerca să se acomodeze. Lucrurile se petrec asemănător și când criza provine dintr-o creștere bruscă a puterii și averii. Când condițiile de viață se schimbă, se schimbă și scara de valori după care se reglează nevoile societății, căci ea depinde de resursele sociale și fixează partea ce trebuie să revină fiecărei categorii sociale.
Starea de dereglare sau de anomie este întărită de faptul că pasiunile sunt mai puțin disciplinate exact în momentul când ar avea nevoie de mai multă disciplină.
Există însă o sferă a vieții sociale în care anomia se află astăzi în stare cronică: lumea comerțului și a industriei. Funcțiile industriale și comerciale furnizează o mare parte din sinucideri.
Ele se ridică până la nivelul funcțiilor liberale, iar uneori chiar le depășesc, sunt mult mai afectate de sinucidere decât agricultura, în industria agricolă veche, puteri reglatoare au însă o mare influență, iar febra afacerilor a pătruns cel mai puțin
Însă bogații suferă cel mai mult de pe urma sinuciderii în timp ce clasele inferioare au un orizont limitat și de aceea dorințele lor sunt mai clar definite. De aceea acest fenomen care apare din suferința oamenilor datorită dereglării activității lor se numește sinucidere anomică.
CARTEA III „DESPRE SINUCIDERE CA FENOMEN SOCIAL IN GENERAL”
CAP I , ELEMENTUL SOCIAL AL SINUCIDERII
conditiile individuale de care putem presupune a priori ca depinde sinuciderea sunt de 2 feluri.
Mai intai vorbim despre situatia exterioara in care se gaseste plasat agentul....oamenii se sinucid pt ca au suferit necazuri de familie sau deceptii ale amorului propriu,alteori pt ca au cunoscut saracia sau boala,alteori pt ca isi reproseaza o greseala morala etc.
Sinuciderea este favorizata mai degraba de prea multa bunastare,iar nr cel mai mare de cazuri se inregistreaza in epocile si in clasele sociale in care viata este mai putin aspra.
Putem auta cauzele aptitudinii pt sinucidere in insasi natura societatii.
Pe cat de indoielnice si echivoce erau legaturile dintre sinucidere si faptele de ordin biologic si fizic,pe atat de vizibile si constante sunt cele cu anumite stari ale mediului social.
Daca femeia se sinucide mai putin decat barbatul,este pt ca e mai putin angajata decat el in viata colectiva,careia ii simte mai putin influenta pozitiva sau negativa.
Fiecare grup social are intr-adevaro inclinatie colectiva proprie,din care deriva inclinatiile individuale,si care este constituita din curente de egoism,altruism sau anomie.
Tendintele colective au o existenta proprie;sunt forte la fel de reale ca fortele cosmice,chiar daca au alta natura.
Realitatea tendintelor colective este demonstrata,ca si in cazul fortelor cosmice,prin constanta efectelor lor.
cand constatam ca nr deceselor variaza foarte putin de la un an la altul,spunem ca mortalitatea depinde de climat,de temperatura,de natura solului,adik de un anumit nr de forte materiale care,fiind independente de individ,raman constante chiar daca generatiile se schimba.
CAP II „RAPORTURILE SINUCIDERII CU CELELALTE FENOMENE SOCIALE”
Fiind prin elementul sau esential un fenomen social,sinuciderea trebuie cercetata din perspectiva locului pe care il ocupa in ansamblul celorlalte fenomene sociale.
Prima problema este clasarea ei printre actele permise de morala sau printre cele condamnate.
Sinuciderea este oare o fapta criminologica?? Codul penal al statului New York(1881) considera ca
sinuciderea este o crima. Societatile mahomedane condamna sinuciderea la fel de
aspru. „Omul – spune Mahomed- nu moare decat prin vointa Domnului,dupa Cartea ce fixeaza sfarsitul vietii lui”
Sinuciderea si omuciderea constituie doua curente contrare si opuse, sau este vorba de doua canale diferite ale unui singur curent,alimentat de o sursa unica si care nu se poate orienta intr-o directie,decat retragandu-se din cealalta intr-o cantitate egala.
Criminologii italieni vad in sinucidere si omucidere doua manifestari ale unei stari unice,doua efecte ale aceleiasi cauze,care se exprima cand sub o forma cand sub cealalta,fara a putea sa imbrace ambele aspecte simultan.
CAP III „ CONSECINTE PRACTICE”
Nu tot ce este evitabil este morbid,insa tot ce este morbid este evitabil,cel putin ptr majoritatea subiectilor.
Daca vrem sa nu renuntam la a face distinctie intre idei si termeni,este posibil sa denumim „boala” o stare sau un caracter pe care fiintele unei specii nu pot sa nu il aiba,care este implicat obligatoriu in constitutia lor.
Exista obligatoriu crima,ea nu poate sa dispara,este implicata de conditiile funddamentale ale organizarii sociale,asa cum sunt ele cunoscute.
Crima este deci normala Daca este normal sa existe crime,este normal sa fie si
pedepsite....pedeapsa si crima formeaza un cuplu inseparabil.
CONSTANȚA SINUCIDERII IN PRINCIPALELE TARI EUROPENE
(CIFRE ABSOLUTE)
Anul Franta Prusia Anglia Saxonia
Bavaria
Danemarca
1841 2814 1630 290 337
1842 2866 1598 318 317
1843 3020 1720 420 301
1844 2973 1575 335 244 285
1848 3301 1649 398 215 305
1850 3596 1736 390 250 340
1855 3810 2351 568 307 399
1860 4050 2105 1365 548 339 468
1869 5114 3544 1588 710 425 462
RAT A SINUCIDERILOR LA UN MILION DE LOCUITORI IN DIFERITE TARI ALE EUROPEI
Perioada (1866-70)
1871-75 1874-78 Nr de ordine in
I per
II per
III per
italia 30 35 38 1 1 1
belgia 66 69 78 2 3 4
anglia 67 66 69 3 2 2
norvegia 76 73 71 4 4 3
austria 78 94 130 5 7 7
suedia 85 81 91 6 5 5
bavaria 90 91 100 7 6 6
franta 135 150 160 8 9 9
prusia 142 134 152 9 8 8
danemarca 277 258 255 10 10 10
saxonia 293 267 334 11 11 11
TENDINTA SPRE NEBUNIE IN DIFERITE CONFESIUNI RELIGIOASE
nr de nebuni la 1000 de locuitori din fiecare cult
protestanti
catolici evrei
Silezia (1858) O,74 0,79 1,55
Mecklemburg( 1862) 1,36 2,0 5,33
Ducatul bade (1863) 1,34 1,41 2,24
Ducatul bade (1873) 0,95 1,19 1,44
Bavaria (1871) 0,92 0,96 2,86
Prusia (1871) 0.80 0,87 1,42
Wurttemberg (1832) 0,65 0,68 1,77
Wurttemberg (1853) 1,06 1,06 1,49
Wurttemberg (1875) 2,18 1,86 3,96
Marele ducat hesse (1864 0,63 0,59 1,42
Oldenburg (1871) 2,12 1,76 3,37
Cantonul bema (1871) 2,64 1,82