Sindroamele corticale

Sindromul de lob frontal• ZONA MOTORIE

- iritatia – crize motorii jacksoniene sau focale

- leziunea – grade diferite de pareze cu intindere variabila, conform somatotopiei ariei 4 (in general atingerea izolata

a ariei 4 produce hemiplegie flasca (contralaterala), iar asociat cu afectarea ariei 6 instalarea spasticitatii este mai

rapida)

• ZONA PREMOTORIE (sindr. prefrontal)

1. tulburari reflexe (aria 6a) – grasping, groping, r. de apucare al piciorului, r. tonic al piciorului

2. ataxia prefrontala Bruns

3. crize adversive oculocefalice (aria 8), epilepsie frontala atipica

4. tulburari psihice prefrontale :

o - moria (euforie, glume, calambururi, hipomanie, dezinhibitie, bulimie, erotism exagerat, lipsa simtului autocritic,

megalomanie)

o - apatie, - sindrom Kleist= sindr. apatico-akinetic-abulic cu indiferenta afectiva fata de anturaj sau propria

persoana, familie; leziuni arii 13,24, poate progresa pana la mutism akinetic.

o - atentia, memoria anterograda, calculele matematice, rationamentele, gandirea sunt tulburate, scazute

o - confuzie, amnezie tip Korsakov (asociata cu confabulatii)

5. afazie: motorie Broca (44,45), motorie transcorticala, transcorticala senzitiv-motorie, agrafie (picior F2)

6. apraxie motorie, a mersului, apraxia mainii stangi

7. tulburari vegetative (ariile 10,11,12,13, 14, 24, 25) : sudorale, vasomotorii, termice, digestive, pilomotorii, pupilare,

dar mai ales sfincteriene de tip incontinenta urinara cu indiferenta fata de locul si momentul acestui act.

8. anosmie in leziuni orbito-frontale – v. sindr. Foster –Kennedy.

Examinarea afaziilor

Examinarea afaziilor• LIMBAJUL EXPRESIV

1. Vorbirea spontana : - fluenta (>90 cuvinte/min), prozodia, propozitii cu peste 5 cuvinte,

organizate gramatical, fara exces de substantive.

2. Vorbirea repetata: - initial cuvinte simple, apoi expresii complexe.

3. Vorbirea automata:

- limbajul serial (numarat anterograd, retrograd, zilele saptamanii, lunile anului),

- limbajul memorat (poezii, rugaciuni, formule de politete),

- limbajul emotional si forme verbale automate.

4. Denumirea obiectelor, imaginilor, culorilor, segmentelor corporale, etc.

5. Examinarea scrisului : spontan, dictat, copiat.

• LIMBAJUL RECEPTIV

1. Executarea ordinelor: ordine simple, testele Head (dubla decusatie stg/ dr), proba

Pierre-Marie (a celor 3 bucati de hartie)

2. Sa arate obiecte, culori, sa deosebeasca cuvine corecte de incorecte

3. sa interpreteze povesti, texte de ziar citite, proverbe, etc.

4. examinarea lexiei (texte simple, ordine date in scris).

Afazia motorie Broca

• Apare prin afectarea zonei ariilor 44,45 frontale in zona piciorului F3.

• Vorbirea spontana nu este fluenta, variind de la absenta pronuntiei oricarui cuvant

(afemie), la vorbire rezumata la cateva cuvinte, fara predicate , fara acorduri

gramaticale, cu substitutii de litere sau silabe (parafazie literala, silabica sau

semantica), uneori cuvintele sunt complet distorsionate, de neinteles, cand apare asa

numita jargonafazie. Uneori pacientul foloseste perifraza pentru cuvinte ce nu le poate

spune. In cazurile discrete afazia Broca se rezuma la rare parafazii, dificultate in

pronuntarea unor cuvinte sau expresii complexe. Limbajul serial si automat sunt mai

bine conservate decat cel spontan. Poate dezvolta “intoxicatie” prin cuvant.

• Intelegerea vorbirii este in general mult mai bine pastrata fata de alte tipuri de afazii,

pacientul executa corect ordinele, dar, desi intelege nu repeta corect cuvinte sau fraze,

avand partea de expresivitate verbala afectata.

• Vorbirea repetata este relativ bine conservata doar in forma clinica de afazie motorie

transcorticala, in leziunile situate usor superior fata de aria Broca.

• Exprimarea in scris prezinta de asemenea afectarea limbajului expresiv metionata, atat

pentru scrisul spontan, cat si pentru cel dictat si mai putin copiat.

Afazia senzoriala Wernicke

• Apare in leziuni ale ariilor 21,22 din lobul temporal si zonelor de vecinatate.

• Este o afazie cu vorbire spontana fluenta, dar cu parafazii, “neologisme”, uneori

logoree si “intoxicatii” prin cuvant sau expresii, care sunt repetate stereotip.

• Intelegerea vorbirii este afectata in grade variate de severitate, uneori pacientul nu

intelege nici cele mai simple ordine, alteori se deceleaza modificari doar la probe mai

complexe de asocieri de notiuni, sau testul Pierre-Marie. Prezinta frecvent anomie.

• Vorbirea repetata este alterata, in cazuri severe pacientul nu poate repeta nici cuvinte

simple, pentru ca nu le intelege, in cazuri usoare repeta expresii simple, dar nu si

complexe.

• Intelege (lexia) ordine simple in scris (dar uneori deloc – trebuie facuta diferenta cu

alexia prin leziune occipitala , cand nu sunt recunoscute nici literele ca simboluri

verbale ci ca forme grafice), in cazuri usoare intelege propozitii simple, dar texte

complexe (stiri de presa, etc), desi le citeste nu le intelege si nu le poate reproduce

rezumativ sau ca explicatii rezumate.

Sindromul de lob parietal

• Iritativ = epilepsia partiala sau jacksoniana senzitiva

• Lezional = sindromul de lob parietal (deficitar).

Sindromul de lob parietal

A. Indiferent de emisfer (dominant sau nondominant):

- tulburarea de sensibilitate de tip parietal (hipoestezie pe hemicorpul contralateral cu usoara predominanta pentru cea profunda constienta, asociind inatentie senzitiva, astereognozie, largire a cercurilor lui Weber si dermolexie deficitara).

- rar, tulburari trofice contralateral, sub forma amiotrofiilor Silverstein, mai frecvent totusi in leziunile lob parietal nondominant.

- quadrantanopsie homonima inferioara

- afectare a urmaririi cu privirea manifestata prin absenta nistagmusului optokinetic in leziuni parieto-occipitale.

- f. rar, tulburari gustative in leziuni de arie 43, regiunea parietala ascendenta inferioara (opercul rolandic).

B. Lobul parietal dominant:

- apraxie ideatorie (40), ideomotorie

- sindrom Gerstmann in leziuni ale regiunii parieto-temporo-occipitale (agrafie, acalculie, dezorientare stg/dr, agnozie digitala).

- apraxie constructiva majora

C. Lobul parietal nondominant:

- tulburare de schema corporala (sindrom Anton – Babinski= anosognozie, anosodiaforie, iluzii kinestezice, hemiasomatognozie, autotopoagnozie, membru fantoma, alloestezie / allocheirie, neglijare hemicorp si hemispatiu stang.

- agnozie vizuospatiala stanga,

- apraxie de imbracare

- apraxie constructiva minora (neglijeaza zonele din stanga ale desenului fara a avea hemianopsie).

1. Tulburari auditive

– in leziuni unilaterale apare o hipoacuzie contralaterala, eventual unele tipuri de distorsiuni tonale, in leziunisevere, bilaterale ale regiunilor girilor transversi Heschl (ariile 41,42) poate aparea surditatea.

- leziuni iritative – crize epileptice senzoriale auditive

- agnozia pentru sunete sau memoria melodiilor in leziuni de lob temporal drept.

- agnozia auditiva globala – leziuni lob temporal stang,

2. Tulburari olfactive

- aria 34 din regiunea uncusului= hipo/para/anosmii; halucinatii olfactive in epilepsia uncinata

3. Tulburari vizuale – hemianopsie laterala homonima, quadrananopsie lat homonima superioara, halucinatiiin campul hemianoptic in epilepsia temporala.

4. Tulburari vestibulare particulare- vertij complex cu senzatie de deplasare in spatiu, fara nistagmus, faragreata.

5. Pseudoataxia cerebeloasa temporala.

6. Tulburari afazice – leziuni de lob T dominant : afazie Wernicke (21,22); afazie amnestica/anomica (37), afazie senzoriala transcorticala, alexie leziuni temporo-occipitale stg.

7. Epilepsia de lob temporal (v. acolo) – baraj verbal, crize psihosenzoriale, psihomotorii, absenta, modificariparoxistice ale constientei (dismnezice, modificari de personalitate, memorie panoramica, idee parazita, anxietate, depresie , euforie paroxistica, crize uncinate, etc)

8. Tulburari psihice complexe (memorie tip Korsakov, accese de furie, agresivitate, sindrom Kluver-Bucy=apatie, crestere activitate sexuala, bulimie, tendinte de cercetare prin pipait ducere a obiectelor la gura)

Sindromul de lob temporal

Indiferent de lob (dr/stg)

1. Epilepsia occipitala : fosfene, viziuni colorate simple, scotoame scintilante sau hemianoptice.

2. Tulburari de camp vizual: hemianopsii homonime complete, sau doar periferice, sau doar maculare, sau vedere tubulara, sau vedere doar periferica bilaterala, sau hemianopsie altitudinala, sau cecitate corticala.

3. in leziuni bilaterale:

- pierderea perceptiei culorilor , - prosopagnozie, - sindrom Balint (paralizie psihica a privirii, ataxie optica, inatentie vizuala)- paliopia- alloestezia vizuala- perceptie anormala a trecerii timpului.

4. tulburari psihice si de comportament = scadere memorie, mai ales vizuala si topografica, indiferenta afectiva, afectarea capacitatii de calcul matematic.

5. agnozii vizuale: pentru imagini fotografice, stereoscopica, cecitatea psihica.

Lobul occipital drept, nondominant

1. metamorfopsii si halucinatii vizuale (macro/micropsii, distorsiuni, microteleopsii, poliopie)

2. pierdera memoriei topografice, orientarii in spatiu, pierderea familiaritatii locurilor cunoscute

Lobul occipital stang (dominant)

1. alexia (aria 19,39)

2. agnozii pentru culori (agnozie cromatica)

3. obiectagnozia

Sindromul de lob occipital

AGNOZIILE

• TACTILE – leziuni parietale, arii 7 si 40.

- ahilognozie

- amorfognozie

- astereognozia

- macro / microstereoagnozia

• VIZUALE – leziuni occipitale, parieto-occipitale

- obiect agnozia

- agnozia cromatica

- asimbolia cromatica

- agnozia ptr imagini

- agnozii vizuospatiale topografica, stereoscopica, geometrice,

- alexia

- sindromul Balint (paralizie psihica a privirii+ataxie optica+tulburare atentie vizuala)

- prosopagnozia

- cecitatea psihica

• AUDITIVE

- agnozia auditiva completa

- agnozii tonale, melodice, ritmice

- agnozia verbala in afazia Wernicke

• SCHEMA CORPORALA

- asomatognozia

- sindr Anton Babinski: anosognozie, anosodiaforie, hemiasomatognozie, iluzii somatice

de forma, marime, pozitie, miscare a membrelor, alloestezie, membru fantoma, iluzii

kinestezice

- sindr Gerstmann arii 39/40 stg = agnozie digitala+dezorientare stg/dr+acalculie+agrafie

- heautoscopia –lez parietooccipitale stg

AGNOZIILE

APRAXIILE

• Schema clasica a eupraxiei – Liepman (1905)

- centrul pentru compunerea ideativa a planului de actiune motorie - lobul parietal

nondominant, aria 40 (paraxia idatorie)

- centrul pentru compunerea engramei motorii a actelor voluntare (schema bloc kinetica)

in aria 6 frontala dominanta (apraxia motorie)

- centrul motor = ariile 4 frontale bilateral, primesc impulsurile din centrul ideomotor, cea

din dreapta prin corpul calos.

• Clasificare

- apraxii globale: ideatorii, ideomotorii (leziuni in caile ce unesc centrii ideator si motor),

- apraxii specifice unei functii : de imbracare, a mersului, constructiva;

- apraxii localizate: facio-buco-linguala, a mainii stangi, motorie (melokinetica),

constructiva

APRAXIILE

Apraxia ideatorie Apraxia ideomotorie Apraxia motorie

(melokinetica)

cortex parietal dominant / 40 conexiunile intre centrii I / M cortex prefrontal aria 6

bilateral uni-/ bilateral unilaterala

afecteaza mai ales miscari

tranzitive (cu obiecte)

mai ales intranzitive ambele miscari

executa doar acte simple, nu

pe cele complexe

nu executa acte simple, nici

complexe

desincronizari in grupe

limitate de muschi

poate sa imite mai bine

decat sa execute la ordin

nu executa, nu imita este constient de deficit

imita gesturi simple, nu si

complicate

afecteaza doar actiunile la

ordin, cele automate,

spontane sunt normale

miscarile automate,

voluntare, la ordin sunt la fel

de afectate