7/21/2019 Sinapsa

http://slidepdf.com/reader/full/sinapsa-56d9ab2a546e8 1/3

Sinapsa

  Denumirea de "sinapsa" a fost data de fiziologul britanic Charles Scott Sherrington in1897, si, initial, se referea la locul de contact dintre doi neuroni. Histologistul spaniol

 Santiago Ramón y Cajal  a adus la începutul secolului argumente morfologice siexperimentale pentru întreruperea continuitătii sistemului neros la nielul !onciuniiinterneuronale. #tto $oe%i în 19&1, a doedit pentru prima dată existena mediatorilor c'imiciresponsabili de transmiterea impulsului neros la nielul sinapsei. (nul 19)* a fost marcantpentru istoria sinapsei, deoarece George Emil Palade, rom+nul care a luat iș  premiul obel,a studiat ultrastructura sinaptică cu microscopul electronic lămurind definiti elementeleultrastructurale ale sinapsei.

  -mpulsurile neroase sunt transmise de la un neuron la altul prin !onciuni funcionaleinterneuronale denumite sinapse.( Sinapsele reprezinta locul de intalnire in care este mediat transferul de informatii intre neuroni sau intre acestia si celulele efectoare (fibre musculare,

celule epiteliate secretoare) Deci sinapsa este regiunea de comunicare neuroneuronală sauneuroefectoare /mu0c'i sau glande, unde informatia este transmisa si interpretata. $anielul acestei diferentieri exista diferente morfofunctionale ce determina excitatia sauin'ibitia elementului postsinaptic, atunci cand neuronul presinaptic intra in actiitate.

   2n general, sinapsa reprezinta o bariera pentru potentialul de actiune care se propaga catreterminalul axonal /sau presinaptic. 3tructural, sinapsa cuprinde4

1. membrana presinaptica, continînd ezicule sinaptice5

&. membrana postsinaptica5

6. spatiul dintre cele doua membrane, numita fanta sinaptica.

1. Proiecția neramificată a unui neuron (Axon), care conduce impulsul nervos dinspre corpul

celular(pericarion) spre periferie, se termina printr-o porțiune lărgită care se numeștebuton

sinaptic. Butonul sinaptic are o porțiune de membrană îngroșată unde se pierde mielina,

denumitămembrană presinaptică.

&. - A doua componentă este cea postsinaptică și este reprezentată de regiunea receptoare a

celui de-al doilea neuron/mu0c'i sau glande si consta intro o porțiune mai îngroșată de

membrană plasmatică, numitădensitate postsinaptică. Pe această densitate

postsinaptică se aglomeareazăreceptorii pentru mediatorii chimici ce sunt formați dintr-o

componentă care fixează molecula de mediatorul chimic și o componentă reprezentată de

un canal ionic. Aceste canale ionice, care se deschid numai sub acțiunea mediatorului

chimic specific, determină depolarizarea celulei postsinaptice.

7/21/2019 Sinapsa

http://slidepdf.com/reader/full/sinapsa-56d9ab2a546e8 2/3

6. - Între membrana presinaptică abutonului terminal și cea postsinaptică care primeste

influxul nervos există un spațiu liber cu o grosime de aproximativ 10-30nm ce contine

lichid extracelular, denumităfantă sinaptică

 Clasificare:

Din punct de edere al modalită ii de transmitereț 4

  Sinapsa electrica4 asemănătoare morfologic cu cea c'imica, dar la nielul ei transmitereaimpulsului neros presinaptic asupra zonei postsinaptice se face printrun curent de aciune.analele sinapsei elecrice sunt olta! dependente 0i permit trecerea ionilor dintrun segment în celălalt. (Astfel de sinapse se mai numesc i gap junction)ș .n aspect important este faptulcă sinapsele electrice sunt bidirecionale. -n general, aceste sinapse au spaiu mai îngustdec+t primele /aproximati & nm faă de &6 nm c+t au sinapsele c'imice si se descriumai ales la neertebrate.

  Sinapsa chimica4 este o sinapsa undirec ională, adică permite trasmiterea impulsuluiț

numai de la forma iune presinaptică la forma iunea postsinaptică ceț ț

con ineț  receptori specifici. 2n cadrul sinapsei c'imice transmiterea sinaptică se realizeazăprin intermediul unei substan e c'imice specifice, denumităț  neurotransmi ător ț  c'imicsau neuromediator c'imic.( În patologia umană majoritatea afec iunilor ț   sistemului nervoscentral  au ca mecanism fizio-patologic tulburări morfo-func ionale ale sinapselor chimice, deț 

eemplu! schizofrenie,depresie, boala "ar#inson, miastenia gravis, boala Alzheimer .)

  Din punct de edere alneurotransmi atorului

ț 4 ( Neurotransmi ătorii ț  , sau mediatorii chimici, sunt  subs ante chimiceț   care se găsesc $n sistemul nervos( de eemplu creier  ), prinintermediul cărora se face transmiterea, modularea i amplificareaș impulsurilor nervoase $n sinapse )

- sinapse colinergice  acetilcolină  (Acetilcolina a fost primul neurotransmi%ător  identificat at&t la nivelul sistemului nervos central c&t 'i la nivelul sistemului periferic ste substan ă organică secretată de termina iile fibrelor nervoase.ț ț    )

- sinapse adrenergice  noradrenalină /norepinefrina )( oradrenalina este mediatorul termina iilor nervoase vegetative postganglionare simpatice prezente la nivelul tuturor ț 

efectorilor vegetativi periferici (mu chi netezi, glande)ș

- sinapse dopaminergice  dopamina ( neurotransmitator  din grupa catecolaminelor, precursorul de noradrenalina, avand un rol fundamental in creier pentru controlul motricitatii si utilizat in terapeutica pentru actiunea sa stimulanta asupra sistemului cardiovascular.)

- sinapse serotoninergice  serotonină  (este un neurotransmitator monoamine careeste găsit $n primul r&nd $n tractul gastro-intestinal 'i sistemul nervos central si arediferite func%ii, inclusiv regulamentul de starea de spirit, poftei de m&ncare, somn,contrac%ia musculaturii, 'i unele func%ii cognitive, inclusiv memorie 'i $nvă%are)

- sinapse gabaergice  acidul :aminobutiric /;(<( (este considerat a determinaefecte inhibitoare la nivelul scoar ei, al nucleilor amigdalian i caudat. liberat deț ș

aonii celulelor "ur#inje, ar determina inhibi ia neuronilor din nucleul *eiters)ț 

7/21/2019 Sinapsa

http://slidepdf.com/reader/full/sinapsa-56d9ab2a546e8 3/3

  Din punct de edere structural 4

- tipul   sinapse axodendritice, excitatorii cu o fantă sinaptică mai lungă 6 nm, cu omembrană presinaptică îngro0ată 0i ezicule presinaptice sferice.

- tipul sinapse axosomatice cu o fantă sinaptică mai îngustă /& nm cu o

membrană presinaptică mai subire, eziculele sinaptice sunt turtite sau alungite.

- tipul   sunt cele cu spaiu sinaptic îngustat de & nm/ex4 gap !unctions. Din acesttip fac parte sinapsele electrice.

  Din punct de edere func!ional=4

- Sinapse e"citatorii ce depolarizeaza membrana postsinaptica5- Sinapse inhibitorii ce 'iperpolarizeaza membrana postsinaptica5

  Din punct de edere al păr ilor pre- i postsinapticeț ș 4

- a"o-dendritice

- a"o-somatice

- a"o-a"onice

- dendro-dendritice

  n neuron poate primi fibre presinaptice de la multi alti neuroni prin conergenă 0i lar+ndul său poate trimite fibre la mai muli neuroni prin diergenă. >oarte rar se înt+lnescneuroni în raport de 1 la 1. ele mai multe legături sinaptice sunt de ordinul sutelor sau mai

frecent de ordinul miilor. (ceste rapoarte determină securitatea sinaptică în interiorulsistemului neros.