Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

SS IIMMPPOOZZIIOONNUULL IINNTTEERRNNAAŢŢIIOONNAALLAALL TTIINNEERR TTĂĂTTOORRII IILLOORR CCEERRCCEE

VOLUMUL II Ediţia a IV-a

(14 – 15 aprilie 2006)

Editura ASEM Chişinău – 2006

CZU 082:001.891=135.1=111=161.1 S 58 COLEGIUL DE REDACŢIE Prof. univ. dr. hab. Vadim COJOCARU, prorector, preşedinte Prof. univ. dr. hab. Ala COTELNIC Prof. univ. dr. hab. Eugenia FEURAŞ Prof. univ. dr. hab. Constantin MATEI Prof. univ. dr. hab. Petru RUMLEANSCHI Prof. univ. dr. hab. Elena TURCOV Prof. univ. dr. hab. Rodica HÂNCU Prof. univ. dr. hab. Vasile BUCUR Prof. univ. dr. Vladimir BĂLĂNUŢĂ Prof. univ. dr. hab. Ion PÂRŢACHI Conf. univ. dr. Nadejda BOTNARI Conf. univ. dr. Aurelia TOMŞA Conf. univ. dr. Lidia MITNIŢCAIA Conf. univ. dr. Evlampie DONOS Conf. univ. dr. Lidia COJOCARU Conf. univ. dr. Natalia LOBANOV Conf. univ. dr. Ala DAROVANAIA Conf. univ. dr. Anatol GODONOAGĂ ISBN 978-9975-75-373-9 (vol.2)

© Editura ASEM

2

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

„Simpozionul Internaţional al Tinerilor cercetători” (2006;Chişinău) Simpozionul Internaţional al Tinerilor cercetători (14 – 15apr. 2006): Ed. a 4-a / col. red.: Vadim Cojocaru. – Ch.: ASEM,2006. - ISBN 978-9975-75-371-2

Vol 2. – 2006 – 362p. - Bibliogr. la sfârşitul art. ISBN 978-9975-75-373-9:

50 ex. 082:001.891=135.1=111=161.1

C U P R I N S

1. TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE Admiterea în instituţiile universitare asistată de calculator 10

Ungureanu Alexandru, an. V, CSIE Manea Iurie, an. IV, CSIE

Sistemul informatic de evidenţă a dosarelor de judecată, controlul şi analiza eficacităţii judiciare „Dosar”

11

Gasan Denis, an. V, CSIE

2. SISTEME DE INFORMATIZARE A SOCIETĂŢII SECOLULUI XXI Proiectul „Ţărăncuţa” 14

Corlăteanu Elena, Schin Carolina, an. I, BAA A real dream in Moldova 15

Mruţ Alina, an. I, BAA Atractions of Saharna 16

Poiată Iulia, an. I, BAA Aspecte ale informatizării instituţiilor de învăţământ superior 18

Sîrghi Iulia, an. I, FIN Securitatea comerţului în Internet 19

Gurău Aliona, an. I, BAA Reţele Wi – Fi 20

Efros Ştefan, an. I, BAA Rezolvarea problemelor de aproximare cu ajutorul metodelor MS Excel 21

Burlacu Elena, an. I, CSIE Impactul comerţului electronic asupra lumii de afaceri 22

Bodrug Tatiana, an. I, CON Автоматизация банковской деятельности 23

Jepan Cristina, Dolgopolaia Svetlana, an. I, FIN Metode şi modele de Site-uri dinamice 24

Dorogan Tatiana, an. I, BAA

3. TENDINŢE ÎN MANAGEMENTUL CONTEMPORAN Rolul femeilor în management 26

Ţîmbaliuc Natalia, an. I, BAA Бизнес-план как инструмент управления 27

Gulco Maria, an. IV, BAA Сетевое планирование в производстве 28

Paereli Margarita, an. IV, BAA Implicaţii ale revoluţiei manageriale globale în managementul firmei 29

Butuc Igor, an. III, Universitatea „Spiru Haret”, Braşov, România Managementul social în România: trecut, prezent şi perspectivă 31

Ene Vasile, an. III, Universitatea „Spiru Haret”, Braşov, România Stilurile şi trucurile folosite în procesul de negociere 34

Nacu Victoria, an. IV, FIN Managementul relaţiilor cu publicul în domeniul culturii 35

Creţu Arina, an. III, USM Impactul invenţiilor asupra businessului din Republica Moldova 36

Teodorescu Sergiu, an.I, EGD Conflictul în management 37

Malcoci Tatiana, an. I, BAA

4. NOI ABORDĂRI ŞI APLICAŢII ALE MARKETINGULUI Новые услуги как главное условие развития компаний телекоммуникационного сектора 40

Ermacicov Anatol, an. III, BAA

3

Inovarea produselor – factor-cheie de asigurare a competitivităţii întreprinderii 41Bogdănaş Constantin, an. III, BAA

Лояльность потребителей и способы ее измерения 42Armanova Natalia, an. V, FIN

Макетинговая деятельность как вариант антикризисной политики учреждений культуры 44Sajina Iulia, an.III, EGD

Marca – element semiotic în promovarea produselor „Vitanta” 45Zavatin Viorica, an. III, BAA

Роль маркетинга в реализации некоммерческой идеи 48Gheneralova Elena, an. IV, BAA

Rolul merchandising-ului în gestiunea suprafeţei de vânzare 49Portas Victoria, Zacon Oxana, an. III, COM

5. COMERŢ, TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE

Evaluarea potenţialului de cazare a oraşului Chişinău 52

Dan Carmina, Balan Ludmila, an. IV, BAA Specificul evoluţiei fenomenului turistic în cadrul societăţii afectate de terorism 53

Olaru Iulia, an. III, BAA

6. MERCEOLOGIE ŞI TEHNOLOGIE Drumul vinului şi perspectivele de dezvoltare 56

Şiman Ana, an. I, BAA Экпертиза товаров – двигатель качества 57

Pahomii Olga, an. IV, BAA Aditivii alimentari 58

Negru Diana, an. II, CNC Corcinschi Dorin, an. I, CNC

Mierea de albine – potenţialul de producere şi asigurarea calităţii 60Chetraru Sorina, an. II, CNC

Gripa aviară în R.Moldova – metode de prevenire şi securitate 61Dicusari Oxana, Portas Victoria, Zacon Oxana, an. III, BAA

7. ANALIZE ŞI POLITICI ECONOMICE

Deficitul comercial – problemă primordială a politicilor macroeconomice ale Moldovei în anii 2005-2006

64

Tizu Angela, an. IV, EGD The challenges the Monetary Policy poses on the National Bank of Moldova 65

Chicu Ina, an. III, FIN Hhe flat tax phenomenon 67

Ursu Ala, an. III, FIN Şomajul şi particularităţile lui în Republica Moldova 68

Bordeianu Diana, an. III, EGD Evoluţia inflaţiei în Republica Moldova. Politici antiinflaţioniste 70

Podlisnic Ina, an. II, Universitatea de Stat “Alecu Russo”, Bălţi

8. ECONOMIA DE PIAŢĂ: ASPECTE MICROECONOMICE Fiscalitatea excesivă şi economia subterană 72

Matcaş Irina, an. I, EGD Piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova 73

Şoclea Oxana, an. I, EGD Datoriile R. Moldova – probleme create de noi înşine 75

Cojocaru Ana , an. I, EGD Piaţa imobiliară – realităţi şi perspective 76

Savciuc Diana, an. I, EGD

4

Impactul comerţului exterior asupra dezvoltării economice a Republicii Moldova 78Gheţivu Ina, an. I, EGD

9. MANAGEMENT SOCIAL

Dezvoltarea regională în Republica Moldova: trecut, prezent şi perspective 82

Tăbîrţă Viorel, an. V, EGD Региональное развитие в Республике Молдова, пример АТО Гагаузия (Gagauz-Yeri) 83

Şalvir Mihail, an. III, EGD Specificul resurselor umane în cadrul Băncii Mondiale 85

Liliana Popescu, an. V, EGD Motivele neîncrederii angajaţilor în activitatea sindicatelor 86

Burlacu Ruxanda, an. IV, EGD Indicele dezvoltării umane: evoluţie şi perspective 87

Vahnovan Olesea, an. II, Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi Problematica recrutării personalului în administraţia publică 89

Victor Rusu, an. IV, EGD

10. DREPT PRIVAT Respectarea drepturilor consumatorilor în Republica Moldova 92

Andone Daniela, an. IV, EGD Проблемы в области правового регулирования промышленных моделей и рисунков 93

Nechit Ecaterina, an. IV, EGD Problemele insolvabilităţii în Republica Moldova 95

Sandulescu Stanislav, an. IV, EGD Информация как объект гражданских прав 96

Fişciuc Serghei, an. III, EGD Фондовый рынок Республики Молдова – проблемы и тенденции 97

Guţu Alexandru, an. IV, EGD Problemele cu care se confruntă acţionarii SA în Moldova la momentul actual 99

Balta Sergiu, an. IV, EGD

11. DREPT PUBLIC Методы уклонения от уплаты налогов в Республике Молдова 102

Vasiliev Maxim, an. I, EGD Separarea şi colaborarea puterilor în stat – condiţia primordială a guvernării democratice 103

Cibotaru Cristian, an. I, EGD Instituţia preşedintelui Republicii Moldova 104

Corgoja Marina, an. III, EGD Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor 106

Lupaşco Larisa, an. I, EGD Conflictele de legi – o preocupare esenţială a dreptului internaţional privat 108

Borta Valentina, an. V, EGD Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor 109

Obrijanu Tatiana, an. I, EGD Экоцид – одно из самых опасных преступлений 111

Guţu Alexandru, an. IV, EGD

12. GEOECOLOGIE, GEODEMOGRAFIE Interacţiunea dintre mediul înconjurător şi activităţile miniere în Valea Prutului Inferior 114

Raboşapca Irina, an. IV, EGD Investiţiile în Republica Moldova: necesitate absolută sau relativă? 114

Mihailenco Alexandru, an. I, BAA Republica Moldova în procesul globalizării 115

Catâşev Elena, an. I, BAA Republica Moldova şi Uniunea Europeană: relaţii, strategii, realizări 116

5

Bobeico Marcel, an. I, BAA Impactul zonelor economice libere asupra dezvoltării Republicii Moldova 117

Sîrghi Iulia, an. I, FIN Politica demografică a Republicii Moldova 118

Leu Galina, an. II, EGD Fenomenele de risc în Republica Moldova şi managementul lor 119

Prepeliţa Natalia, an. IV, EGD

13. IMPACTUL INTEGRĂRII EUROPENE ASUPRA ECONOMIILOR NAŢIONALE Трансформация экономической роли государства и государственной экономической политики в странах с переходной экономикой

122

Павлова Юлия, V курс, Донецкий национальный университет, Украина Moldova trade liberalization – a way of national economy exteriozation 125

Casapu Diana, an. V, REI Aurul negru sau lupta dintre clanuri 126

Cranga Svetlana, an. IV, Rusnac Igor, an. IV, REI Avantajele şi dezavantajele comerţului electronic în dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale 127

Zacon Corneliu, an. V, REI

14. PROBLEMELE RELANSĂRII ŞI EFICIENTIZĂRII ECONOMIEI NAŢIONALE Opportunity cost of Moldova’s energetic independence 130

Marian Snejana, Zacon Cristina, an. III, REI Modification of trade and customs’ regime of the Republic of Moldova in the Framework of the European Integration

131

Bălteanu Alexandru, an. III, REI Investments’, standardization and industrial policy of the R.Moldova – as a means to support the national producer

132

Lupuşor Adrian, an.II, REI

15. TEORIA ŞI PRACTICA PIEŢELOR FINANCIARE Efectele asupra echilibrului general create de cererea agregată 136

Şarban Irina, Timofti Marina, Negru Victor, an. I, REI „Sclavia contemporană”: analiză social–economică 138

Macovei Alina, an. I, REI Role of domestic private investments in re – launching Moldova ‘S economy 139

Cetuleanu Rodica, an. III, REI Model de detectare a problemelor în cadrul băncii la momentul oportun 140

Gîrneţ Mihai, an. IV, FIN Premisele implementării operaţiunilor de titlurizare în Republica Moldova 142

Garaz Elena, Caraman Doina, an. IV, FIN Republic of Moldova –the country of posibilities!!! 144

Reaboi Adriana, Cernov Marina an. I, FIN Cond. şt.: univ. assist. Cinic Liliana

Preluările ostile: impactul modificării structurii acţionarilor în băncile comerciale asupra sistemului bancar în R.Moldova

145

Rînja Stela, Roibu Mariana, an. IV, FIN

16. ÎNTREPRINDEREA ŞI MEDIUL FINANCIAR Sursele de finanţare a întreprinderilor din Republica Moldova 148

Negruţa Ina, an. III, FIN Echilibrul financiar – indicator al stabilităţii financiare a firmei 149

Voloşenco Oxana, an. III, FIN

Resursele financiare ale întreprinderii 150Borcoman Tatiana, an. III, FIN

6

Riscul ca factor de influenţă a gestiunii financiare 152Căldare Adrian, an. III, FIN

Factoring-ul – sursă de finanţare a agenţilor economici 154Corniciuc Vitalie , an. III, FIN

17. POLITICI FINANCIARE PUBLICE

Mobilitatea studenţilor în contextul aderării Republicii Moldova la procesul de la Bologna 156 Grajdian Elena, an. V, FIN

Mediul investiţional în Republica Moldova: actualităţi şi perspective 157Stog Irina, an. III, FIN

Premise financiare de creare a unei economii de piaţă funcţionale în Republica Moldova 159Ceban Sergiu, an. III, FIN

Влияние косвенных налогов на формирование доходов бюджета Республики Молдова 160Lungu Elena, an. IV, FIN

Косвенные налоги как инструмент государственного регулирования внешнеэкономической деятельности в Республике Молдова

161

Ciceli Irina, an. IV, FIN Modalităţi de măsurare a presiunii fiscale în Republica Moldova 162

Golban Olga, an. IV, FIN Zonele economice libere – particularităţile funcţionării lor în Republica Moldova 164

Vragaleva Veronica, an. III, FIN Taxele vamale în contextul proceselor integraţioniste 165

Bejenaru Sergiu, an. IV, FIN

18. INVESTIŢII ŞI PIEŢE DE CAPITAL Teorii de funcţionare a pieţei de capital 168

Ciubotaru Pavel, an. III, FIN Posibilităţile şi oportunităţile de utilizare a contractelor cu titluri derivate pe piaţa bursieră din Republica Moldova

169

Cotorobai Daniela, an.III, FIN Gestiunea investiţiilor străine plasate în terminalul de la Giurgiuleşti 171

Garaz Elena, an. IV, FIN Caraman Doina, an. IV, FIN

Оценка инвестиционной привлекательности регионов Украины 172Гергелижиу А.В., Гурова В. А., Донецкий национальный университет, Украина

Инвестирование Всемирным банком проектов промышленности Украины в 1995 – 2006 гг. 174Честякова Ольга, Донецкий национальный университет, Украина

Волновая теория Эллиота 177Melnic Pavel, Albul Archadii, an. III, FIN

Corelaţia dintre taxele vamale şi preţuri în contextul proceselor integraţioniste 179Vragaleva Veronica, an.IV, FIN

19. FILOSOFIE ŞI POLITOLOGIE

Filosofia businessului, esenţa şi etapele ei principale de dezvoltare 182Bătrânac Doina, an. I, BAA

Viitorul civilizaţiei umane în plan ecologic 183Suruceanu Adelina, an. I, BAA Otgon Stanislav, an. I, CON

Viaţa este făclia, pe care, dacă nu o aprinzi, nu luminează 184Belostecinic Ludmila, an. I, BAA

Modele de soluţionare a conflictului transnistrean 185Vrabie Adrian, an. III, CON

Управленческие паталогии в формировании идеологии организации 186Ermacicov Anatolie, an. I, BAA

Un timp intern 187Ciobanu Ion, an. I, BAA

7

20. CONTABILITATE ŞI AUDIT

Particularităţile contabilităţii operaţiunilor de prelucrare în lohn 190Banaga Maxim, an. IV, CON Cond. şt.: asist. univ. I. Ţugulschi

Filantropia şi sponsorizarea: contabilitate şi impozitare 192Mihailă Anastasia, an. III, CON

Proiectele de Co – Branding. Valoarea şi Contabilizarea 194Munteanu Ivan, an. III, CON

Проблемы учета НДС в строительных организациях 195Новицкая Н., IV курс доктор экономики, сертифицированный аудитор конференциар кафедры «Бухгалтерский учет и аудит», Л.Г. Лапицкая

21. CONTABILITATE Contabilitatea şi fiscalitatea reevaluării mijloacelor fixe 198

Şova Ion, an. V, CON Particularităţile contabilităţii mărfurilor în alimentaţia publică 199

Gherold Dina, an. III, FIN Problemele aferente particularităţilor contabilizării reţinerilor din salariul angajaţilor 200

Puiu Lorica, an. IV, FIN Aspecte în contabilizarea importurilor în Republica Moldova 202

Grădinaru Elena, an. III, FIN Problemele fiscale aferente reparaţiei mijloacelor fixe 203

Negru Eduard, an. V, CON Unele particularităţi în calculul uzurii mijloacelor fixe: aspecte fiscale şi financiare 204

Vasilciuc Elizaveta, an. III, FIN Curlencov Olga

22. ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO–FINANCIARE

Analiza eficienţei utilizării forţei de muncă sub aspectul asigurării unei activităţi durabile 208

Erhan Lica, an.IV, CON Методы оценки качества продукции 209

Слав Наталия, IV курс, Бухгалтерский учёт, МЭА Науч. рук.: конф. унив., д-р Наталия Продан

Particularităţile analizei rezultatelor financiare în unităţile bancare 210Ungureanu Igor, an IV, CON

Analiza şi estimarea raţionalităţii de atragere a creditului 211Dariev Denis, an.IV, CON

Aspecte privind evaluarea bunurilor gajate 213Bordian Svetlana, an.IV, CON

Analiza corelaţiei dintre ritmul de creştere a productivităţii muncii şi a salariului mediu 215Negură Gheorghe, an.IV, BAA

Aprecierea modificării calităţii produselor asupra performanţelor economico-financiare 217Stariş Victoria, an.IV, CON

23. STATISTICĂ ŞI PREVIZIUNE ECONOMICĂ

Les éléments statistiques des modèles d’analyse de chemin critique 220

Curmei Olga, an. V, CSIE Analiza statistică a prestării serviciilor de telecomunicaţii în Republica Moldova în perioada 2000-2005 221

Talmaci Ana, Malic Ina, an. III, CSIE

8

1. TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE

9

ADMITEREA ÎN INSTITUŢIILE UNIVERSITARE ASISTATĂ DE CALCULATOR

Ungureanu Alexandru, an. V, CSIE

Manea Iurie an. IV, CSIE Cond. şt.: conf. univ. dr. Tamara Zacon

În ultima perioadă de timp, tehnologiile informaţionale au suportat schimbări majore în ceea ce

priveşte administrarea bazelor de date, modalitatea de prelucrare a datelor, forma de transfer a acestora (utilizarea reţelelor de calculatoare). Ca rezultat, apar o serie de avantaje, care ar putea fi utilizate pentru a aduce sistemele informatice existente la standardele actuale.

Sistemul informatic „Admiterea” este un sistem format din patru subsisteme (module) care reflectă anumite activităţi legate de procesul de admitere:

Primul modul presupune coordonarea activităţii de bază privind înregistrarea candidaţilor la concursul de admitere. Se prezintă sub forma unei aplicaţii, accesul efectuându-se prin intermediul unei casete de dialog, în care se introduce numele utilizatorului şi parola. Această procedură asigură securitatea sistemului la introducerea nesancţionată a datelor. De asemenea, în funcţie de utilizator şi parola introdusă, aplicaţia oferă opţiuni strict necesare operatorului (secretarului tehnic). Spre exemplu, dacă secretarul tehnic se află în comisia facultăţii „Business şi Administrare”, atunci el va avea acces doar la specialităţile facultăţii respective.

Toate opţiunile aplicaţiei sunt accesibile şi pe înţelesul oricărui utilizator, indiferent de cunoştinţele sale în domeniul utilizării calculatorului. Avantajul principal îl constituie faptul că utilizatorul aplicaţiei este scutit de careva operaţii de calcul, sau de anumite prelucrări de date ce ţin direct sau indirect de activitatea de înscriere a candidaţilor, întrucât procesarea datelor se face automat, fără o intervenţie din partea acestuia.

De asemenea, subsistemul posedă opţiuni privind modificarea anchetelor candidaţilor în caz de necesitate. Această operaţiune are loc prin introducerea codului (cifrului) abiturientului respectiv într-o casetă de dialog, ca mai apoi să se efectueze procesul de căutare a candidatului respectiv, procedură ce durează mai puţin de o secundă.

Cel de-al doilea modul, este destinat generării rapoartelor operative. Aplicaţia se prezintă sub forma unei casete de dialog dotată cu butoane specifice fiecărui raport. Aceste rapoarte au fost anterior proiectate şi reflectă exact situaţia eşantionului de candidaţi la concursul de admitere pe specialităţi, forma de studii, categorii de admitere etc., la momentul imprimării acestora. Datele incluse în rapoarte sunt disponibile în forma cerută de utilizator şi sunt transmise operativ, constituind suportul informaţional în luarea deciziilor. Astfel, avantajul principal îl constituie accesul sporit la informaţia cu privire la modificările produse în baza de date. Totodată, în cazul în care, au loc erori de înregistrare, acestea pot fi depistate, prin intermediul rapoartelor.

Al treilea modul, destinat administratorului de sistem, presupune activitatea de modificare a înregistrărilor din baza de date. Administratorul, poate înregistra, modifica, exclude date cu privire la abiturienţi, specialităţi, categorii de admitere, tipuri de instituţii etc., prin intermediul unor aplicaţii executabile specifice. Întrucât forma de gestionare a datelor se realizează prin intermediul sistemului de gestionare a bazelor de datelor (SGBD) MySQL Server, se pot utiliza programe-soft specializate pentru efectuarea operaţiunilor menţionate. Astfel, procedurile de administrare a SGBD-ului, fie prin utilizarea aplicaţiilor elaborate, fie prin programele specializate, rămâne la discreţia administratorului.

Ultimul modul, cel de-al patrulea, este unul din cele mai importante în cadrul procesului de admitere şi presupune efectuarea propriu-zisă a înmatriculării şi operaţiunilor specifice legate de această etapă. Aplicaţia are forma unei ferestre de dialog, dotată cu butoane care efectuează anumite operaţiuni, cum ar fi: înmatricularea candidaţilor, generarea listelor de lucru utilizate în analiza rezultatelor procesului înmatriculării. Sunt posibile operaţiuni de generare a “Proceselor verbale” pentru fiecare categorie de admitere, „Ordinelor de înmatriculare”, „Extraselor din ordin”, precum şi a actelor de predare-primire necesare transferului dosarelor persoanelor admise către arhiva instituţiei.

Pentru elaborarea întregului sistem informatic “Admiterea”, a fost utilizat pachetul Borland – C++Builder Development Environment. Ca sistem de gestiune a bazelor de date s-a utilizat MySql Server 5.0, ceea ce permite efectuarea transferurilor de date de la utilizatori prin reţea în baza de date centralizată.

10

Sistemul de admitere este un proces complex, indiferent de instituţia de învăţământ în care se desfăşoară, şi presupune gestionarea, controlul şi evidenţa unui volum enorm de date. Acest proces rămâne în continuă dezvoltare şi perfecţionare, în condiţiile în care sistemul de învăţământ din republică se află sub o permanentă modificare.

Sistemul informatic „Admiterea” a fost implementat în Academia de Studii Economice din Moldova, în perioada admiterii 2005. De asemenea, datele despre candidaţii admişi la studii sunt utilizate în alte procese de evidenţă a studenţilor.

SISTEMUL INFORMATIC DE EVIDENŢĂ A DOSARELOR DE JUDECATĂ, CONTROLUL

ŞI ANALIZA EFICACITĂŢII ACTIVITĂŢII JUDICIARE – „DOSAR”

Gasan Denis, an. V, CSIE Cond. şt.: prof. univ. dr. hab. Ilie Costaş

Pentru societatea modernă e caracteristică implementarea tehnologiilor informaţionale în toate

domeniile de activitate. Cu toate acestea, în Republica Moldova încă mai există probleme ce ţin de informatizarea unor activităţi destul de importante.

În comunicarea dată sunt examinate aspecte ale informatizării Judecătoriei Economice a ţării. Actualmente, în cadrul acestei instituţii funcţionează sistemul manual de înregistrare, evidenţă şi selectare a dosarelor şi documentelor suplimentare de proceduri. Sistemul informatic integral sau parţial realizat cu aplicarea mijloacelor informatice lipseşte. Astfel, având în vedere volumul enorm de lucru cu dosarele se manifestă un şir de deficienţe ce ţin de resursele informaţionale:

• lipsa informaţiilor operative; • nivel insuficient de saturaţie cu informaţie; • lipsa unei abordări moderne în procesul de prelucrare a informaţiilor; • informaţia are un caracter nestructural.

Deci, un sistem informatic de evidenţă a dosarelor juridice şi analiză a activităţii judecătorilor ar fi pe cât se poate de oportun. În continuare este examinat sistemul informatic „Dosar”, realizat în cadrul Î.S. „MoldData”. Sistemul constituie mulţimea mijloacelor metodologice şi informatice de realizare a funcţiilor ce ţin de:

− perfectarea fişelor identificatoare ale dosarelor; − selectarea fişelor identificatoare în raport cu indiciile stabilite; − informarea conducătorilor, inclusiv din propria lor iniţiativă, referitor la examinarea cauzelor

şi deciziile adoptate; − crearea şi administrarea registrelor electronice (listelor) ale dosarelor conform indiciilor

stabilite; − elaborarea modelelor registrelor manuale; − calcularea datelor şi perfectarea documentelor statistice şi analitice referitor la examinarea în

instanţe a cauzelor, deciziile (hotărârile) adoptate, sumele încasate etc.; activitatea instanţelor de judecată şi a judecătorilor; termenele normative de examinare a cauzelor;

− crearea şi administrarea registrelor documentelor suplimentare ce ţin de examinarea cauzelor ( cereri, plângeri, referinţe etc.);

Ca mediu de realizare a sistemului informatic proiectat a fost ales limbajul de programare Java, unul dintre cele mai populare şi uşor de utilizat limbaje, iar ca program pentru crearea şi gestionarea bazei de date este utilizat MySQL.

Principalele avantaje ale sistemului „Dosar” faţă de sistemul manual aplicat la moment sunt: − crearea posibilităţii lucrului operativ cu informaţia; − ridicarea nivelului de fiabilitate, actualitate şi exactitate a informaţiei; − eliberarea personalului de la lucrul de rutină; − ridicarea nivelului de confidenţialitate datorită accesului controlat la documente din partea

persoanelor care actualizează BD; − transportarea datelor prin intermediul reţelelor locale şi reglementarea accesului utilizatorilor

la bazele de date administrate de sistem;

11

− posibilitatea de a accesa de la distanţă (WAN prin aplicarea IP-urilor speciale) Baza de Date cu aceleaşi drepturi ca şi pentru reţele locale;

− evidenţa eficienţei muncii judecătorilor (executorilor) în raport cu examinarea cauzelor. Introducerea unui sistem informatic necesită multe cheltuieli ce ţin de proiectarea, organizarea şi

funcţionarea lui, dar cu toate acestea, eficienţa economică a sistemului dat este foarte înaltă. Implementarea SSI poate asigura economii până la 52% din cheltuielile anuale pentru prelucrarea manuală, reducerea resurselor de muncă cu 88% şi, respectiv sporirea productivităţii muncii de 8 ori faţă de varianta de bază (manuală).

12

2. SISTEME DE INFORMATIZARE

A SOCIETĂŢII SECOLULUI XXI

13

PROIECTUL “ŢĂRĂNCUŢA”

Corlăteanu Elena, an. I, BAA Schin Carolina, an. I, BAA

Cond. şt.: prof. univ. dr. hb. Dumitru Todoroi

Moldova, o ţară cu o istorie bogată şi o mulţime de tradiţii şi datini, reprezintă o atracţie turistică care nu e valorificată la justa ei valoare. Generaţia noastră trebuie să revoluţioneze turismul rural. Proiectul “Ţărăncuţa” este orientat spre dezvoltarea acestuia, prin reconstruirea a 3 case în satele Căpriana, Orhei şi Saharna, în stil moldovenesc tradiţional, dar care vor avea toate comodităţile necesare şi vor fi gestionate de gospodar şi gospodină, care vor primi turiştii străini, asigurându-le deservirea calitativă.

Viaţa de la sat, ceea ce pentru noi, moldovenii, reprezintă ceva obişnuit şi de rutină, pentru turiştii străini ar fi deosebit şi spectaculos. Căruţa cu fân, drumurile neasfaltate, butoiul din bordeiul gospodăriei, mămăliga, friptura, sarmalele, hora satului, casa mare sunt elemente specifice ale poporului nostru, iar pentru sfera turismului sunt produse de o valoare deosebită.

În contrast cu oraşele în care se evidenţiază concentrarea, anonimatul, rapiditatea schimbărilor, absenţa valoriilor de referinţă, orăşenii consideră tot mai mult spaţiul rural ca o rezervă de bogăţii naturale fundamentale, de structuri sociale de primire.

Obiectivul proiectului este de a practica turismul 365 zile pe an, organizând în fiecare lună câte 5 tururi de 4 zile în cele mai frumoase locuri ale Moldovei. În prima zi planificăm să facem excursii la Mănăstirea Căpriana şi mănăstirea Condriţa; a doua zi – Orheiul Vechi, muzeul şi parcul cu conac din Ivancea; a treia zi – mănăstirea rupestră din Ţâpova, resursele naturale din Saharna, mănăstirile; a patra zi – Cetatea Soroca, Lumnarea Recunoştinţei. Desigur că pe parcursul activităţii putem întîlni şi obstacole, care ar fi dezavantajele: clima uneori nefavorabilă şi preferinţele turiştilor. Însă trebuie să remarcăm ca în pofida acestui lucru avem şi multe avantaje.

Transport microbus

Alimentaţia 3 ori pe zi HOTEL Excursiile Nr. de

turişti taxa Profit 20% Tarancuta Profit 40% Taxa +

dejunul Profit 20% Taxa Profit

90%

Profit

Profitul pentru o lună

(5 tururi) 5 1500 300 3750 1500 1500 300 1000 900 3000 150006 1740 348 4500 1800 1800 360 1140 1026 3534 176707 2030 406 5250 2100 2100 420 1260 1134 4060 203008 2320 464 6000 2400 2400 480 1360 1124 4468 223409 2610 522 6750 2700 2700 540 1440 1296 5058 25290

10 2900 580 7500 3000 3000 600 1500 1350 5530 27650

Profitul minim–salarii–cheltuieli întreţinere = 15000-9300 - 600 = 5100 Profitul maxim–salarii–cheltuieli întreţinere = 27650 – 9300 - 950 = 17400

Reprezentarea grafică a profitului pentru o lună în dependenţă de numărul de persoane

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

5 persoane 6 persoane 7 persoane 8 persoane 9 persoane 10 persoane

Profitul pentru o luna

(5 tururi)

Profit anual (lei)

Profitul anual

($/13lei)

Profit minim 5100 61200 4708Profit max. 17400 208800 16062

Recuperarea investiţiilor având profit minim: 15000$/4708$ = 3 ani 2 luni Recuperarea investiţiilor având profit maxim: 15000$/16062$ = 11 luni

Bibliografie: 1. Bran Florina, “Turismul rural”. 2. Todoroi Dumitru, “Bases of communication”. 3. www.turism.md. 4. www.google.com.

14

A REAL DREAM IN MOLDOVA

Mruţ Alina, an.I, BAA Cond. şt.: prof. univ. hab. dr. Dumitru Todoroi

To realize such project, where I intend to attract the attention of the local and foreign tourists to visit this

small but very beautiful country, that has the form of the bunch of grapes, were are fantastic places of interest to have a real rest and to develop the knowledge, first of all I planed the objectives ,activities, advertising, financial part and activities day by day.

The objectives of the travel were to visit the most important places of interest, with the help of which the tourist will be able to admire the moldavian level of life; to find out about the culture of this country, that is very rich with a lot of traditions; to find out about the educational system of Moldova, a new one that was adopted in this year; to have meal in the best restaurants of Moldova, were the tourists will have possibilities to taste the national food.

There are a lot of activities that will give to the tourist the possibility to have fun, to admire the wonderful nature, and to realize the beauty of the life. These are entertainment, the activity day by day, financial part, guide services.

This project will be realized by the “Aly_company”, that is greeting you and is glad to inform you that you made the best choice! Do you want to live in a piece of paradise? This is the place where your dreams come true! We say you welcome and have a real fun with us! Our company will have never disappoint you! The best services you can get only with us!

The financial part will include the transport, the loading, the meal, the excursions, the clubs, sauna, excursions etc.

The activities day by day will include: the meal, the visit of the most famous places, the transportation and having fun.

“Aly_company” propose a real dream in Moldova! In 5 days you will have possibility to visit the places of interest, to find out about our culture and educational system. You will find out about the rural and urban life in Moldova. For this you need to be active and to want to visit this real piece of paradise! Only here all your dreams will come true!

5 days finding out about dreams: 1st day: arriving to Moldova, cathedral, “The Victory Arch”, National park, and tasting national food, entertainment 2nd day: Chisinau – visiting ASEM, state university, “Comsomolist“ lake, museum 3rd day: down the city – 4th day: Saharna monastry, Caves, waterfalls, village life, nature, picnic, supper in “Ecuator” restaurant 4th day: “Codrii” reservation, “Hanul lui Hanganu” 5th day: fishing, “Tipova” monastry, Soroca museum, “National” restaurant

The 1st day: 1:00p.m. – arriving to Dedeman grand hotel in Chisinau 2:00p.m. – dinner in Dedeman restaurant 4:00p.m. – a walk to National park, seeing the monuments, “The Victory Arch”, cathedral 7:00p.m. – supper in “Sanatatea” restaurant, national food 9:00p.m. – night entertainment, “New York” club, playing billiard, bowling, other games

The 2nd day: 9:00a.m. – breakfast in “Dedeman grand hotel” 10:00a.m. – visiting ASEM 11:30a.m. – National museum 2:00p.m. – dinner in “Ermak” restaurant 3:30p.m. – visiting the State University 4:30p.m. – A walk to “Comsomolist” lake 7:00p.m. – supper in “Pani Pit”

The 3rd day: 9:00a.m. – breakfast in “Dedeman grand hotel” 11:00a.m. – arriving to Saharna: visiting the monastery, walking in the forest, looking at the waterfalls, going to the caves 3:00p.m. – having lunch in form of picnic, in the forest 7:00p.m. – arriving to Chisinau

15

8:00p.m. – having supper in the restaurant “Ecuator” The Saharna Monastery is situated at120 km from Chisinau. Saint Trinity Monastery in Saharna is

situated in one of the most picturesque gorges on three succeeding alternating terraces, on the shore of Nistru river, near Saharna village. The Monastery is surrounded from all sides by the high rocky hills, which are partly covered with forests. According to the legend. Virgin Maria appeared to Bartolomeu and left in the rock her footstep. You can see for yourselves the Virgin’s footstep printed in the rock. The river Saharna forms 22 waterfalls along its way.

The 4th day: 9:00a.m. – breakfast in “Dedeman” restaurant 11:00a.m. – going to “Codrii” reservation 3:00p.m. – arriving to “Hanul lui Hanganu”, having dinner 4:00p.m. – tasting of honey (in the house of beekeeper) 5:30p.m. – Sauna with wood 8:00p.m. – having dinner

The oldest scientific nature reserve in Moldova is situated near Lozova, 50 km from Chisinau, and is called “Codrii”. Codri are unique in their incomparable beauty, rich flora and fauna, history and legends about people born here. . Within the reserve boundaries there is an area of meadow and a rich "Natural Museum".

The 5th day: 4:00a.m. – going fishing 8:00a.m. – breakfast in a national style 10:00a.m. – arriving to “Tipova” monastery (excursion with a cart), walking and having lunch 4:00p.m. – arriving to Soroca’s fortress 7:00p.m. – arriving to Chisinau 8:00p.m. – having supper in the “National” restaurant

Tourists can visit the splendid Tipova nature reserve. Wonderful landscape, rocky mountains, mirror surface of Nistru river, rumble of waterfalls: here you can rest from the world’s vanity, cheer up and find the peace of mind.

In the medieval period the fortress of Soroca was part of a huge Moldovan defensive system, which comprised four fortresses on the Nistru river, two on the Danube and another three in the northern part of the country. With this “stone belt of fortresses”, the country borders were well protected.

ATTRACTIONS OF SAHARNA

Poiată Iulia, an. I, BAA Cond. şt.: prof. univ. dr. hab. Dumitru Todoroi

From all impressive territories of Moldova, with its treasures, forests, landscapes, heights and valleys, I

choose to pay my attention to Saharna because it represents one of the biggest religion centers of Moldova. 1. Objectives At the beginning I have to choose a beautiful site of Saharna, in the middle of the nature, for a

successful sightseeing of the hotel. Also, the place must be a safety one, because I want security for my hotel and for tourists inside it. The hotel will have a local rural style. The recreation park will around the hotel and will have green scenery with splendid flower cultivation that will distinguish the site. The restaurant will be inside the hotel and it will have a food capacity for 200 persons. Every day there will be working on route a certain number of buses and taxes.

2. Activities For the establishment of the hotel there will be necessary to buy materials and technique, and to hire a

certain number of personnel. All of them will be tested, so those should be well informed and trained for their jobs. At this level, I think there will increase the benefit of the local people, because they will have jobs and the possibility to make a recovery for their standard of living.

Another main activity is to sign an agreement with a transport company, which will provide travelers necessary types of transportation that will be working regularly and will be at the convenience of tourists.

3. Publicity Making advertisements –is the most successful way of getting interested persons that want to travel. The

ad should be an interesting one, including main characteristics of the purpose that will differ depending on

16

where it will be delivered. Some main areas are: radio, TV, papers and loose leafs. The most important link for advertisement is an own website. This network has a lot of advantages: many types of data can be placed as references, maps, places to visit and things to do, prices and images, and other information in which a traveler may be interested. A website can be reached and used all over the world; it is the main area that can attract local and foreign tourist market.

5. Day by Day Tourism I day-Tourists will be guided to the ‘Holy Trinity Monastery’ from Saharna. There they will find a big

line of different legends. It has been said that one day a monk from the old monastery saw the footprint of Saint Maria. The other monks thought that it was a big sign and they must build a church (1777). Later, it was built a monastery based on Moldavian traditions, reach decorated and beautiful done, that in time it turned bigger.

You can’t find anywhere in the world more picturesque, generous, tempting lands as in Saharna. Here are harmoniously bound the vineyards, orchards and woods, the calm and restful water of Nistru river, the ranging and foamy waterfalls from narrow paths, the bald and abrupt rocks that are raising proudly to the sky. The village Saharna has its roots in the depth of the centuries.

II day-Tourists will be accompanied to the higher stones of Saharna. There they will see the natural reservation that has an area of 670 has are taken under the state protection. The rivulet on his course of near 10 km descends has 22 cascades, creating in this wonderful reign of trees and flowers a unique microclimate rich in oxygen. They can drink the cold and clear water, breathe the flavor of luxuriant vegetation and feel the invisible force that gives health and strength. Today the monastery has 160tithes of land, a fire mill and a beautiful farmstead, herd of sheep, caws, horses, and apiaries. Also, they can find an archeological station that has a big importance of iron placement and an old citadel, one of the most conserved territories of Moldova.

III day-Tourists will be visiting the village, to see people’s traditions and customs, folklore, the unspoiled life style, communities and village activities. The same or the next day tourists will leave the village.

4. Finances

0

50

100

150

200

250

MONTHS

FEBRUARYAPRIL

JUNE

AUGUST

OCTOBER

DECEMBER

The system applied in this project is the self-financing system without any means of financial contribution from abroad. Some facilities are offered by elaborated project of lows, which stipulate a bunch of possibilities for those who intention to create touristical structures (as exemptions from local, income and land taxes). From some balance sheets that I made, my hotel will have a minimum profit if there will be only one tourist in one day, but for a better profit my hotel needs over 10 tourists in one day. As I want to have profits from the activity of my business I need a certain number of tourists, as you can see on this graphic:

The Foresee Number

of Tourists That Will Visit Saharna The cost of one tourist should be over 55$, and if I will have such income of tourists (as on the graph) I

will have profits on over four years. I hope my project will be possible to apply, as it is waiting to satisfy tourist’s tastes and preferences.

Tourism is a perspective branch in our country, as the country possesses tourist resources. The tourism industry is a field in which one can achieve very good results with a minimum of investments by developing the infrastructure and adapting it to the international market standards. This is a necessary condition for economical and social stability of the country.

Bibliography: 1. www.Allmoldova.com 2. www.google.com 3. www.tourism.md 4. www.moldexpo.md

17

ASPECTE ALE INFORMATIZĂRII INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Sîrghi Iulia, an I, FIN

Cond. şt.: conf. univ. dr. Anatol Prisăcaru În viaţa de zi cu zi calculatoarele sunt mai mult decât ceva obişnuit. Se poate spune că trăim într-o

societate informatizată unde sistemele informaţionale performante înlocuiesc munca manuală care este mult mai costisitoare, iar uneori şi mult mai ineficientă decât un sistem informatic bine structurat. Pe de altă parte, sistemele automatizate au o viteză mult mai mare de prelucrare a informaţiei comparativ cu viteza de prelucrare a aceleiaşi informaţii pe suport de hârtie, ceea ce face indispensabilă prezenţa calculatoarelor şi nemijlocit a sistemelor informatice de prelucrare a acesteia atât în cadrul companiilor, cât şi în cadrul instituţiilor superioare de învăţământ. Un rol major al sistemelor informaţionale este de a prelucra şi eventual transmite informaţia între diferiţi utilizatori ai sistemului care pot fi diferite persoane atât din interiorul instituţiei, cât şi din afara ei.

Conform datelor jurnalului „Asap” şi cercetărilor „Delphi Consulting Group”, anual în lume apar aproximativ 6 miliarde de documente, costul sumar pentru prelucrarea acestora alcătuieşte la întreprinderi 15% din venitul total, iar lucrătorii de birou cheltuie aproximativ 60% din timp pentru prelucrarea documentelor pe suport de hârtie. Această statistică prezintă date care sunt valabile inclusiv şi pentru sistemul academic, care este bazat pe prelucrarea documentelor pe suport de hârtie care prezintă o serie de inconveniente legate de operativitatea redusă în procesarea acestora precum şi lipsa posibilităţii de a urmări „ciclul de viaţă” al documentului şi ca rezultat imposibilitatea de a primi volumul deplin al informaţiei pentru a lua decizii de conducere. Lipsa unei arhive electronice creează tirajarea exemplarelor de hârtie, precum şi incomoditatea organizării lucrului cu acest act.

Informatizarea dirijării procesului didactic al instutuţiilor superioare de învăţământ, în general şi al ASEM-ului în particular, este una dintre problemele primordiale care au fost abordate de-a lungul timpului. Astfel, folosirea efectivă a potenţialului ştiinţifico-pedagogic şi calitatea pregătirii specialiştilor în academie în mare măsură depinde de organizarea procesului de învăţământ care afectează inclusiv eficienţa lucrului cadrelor didactice.

Ca urmare a necesităţilor mereu crescânde în materie de operativitate în perfectarea actelor precum şi necesitatea de a îmbunătăţi calitativ sistemele de învăţământ prin automatizarea circulaţiei documentelor şi asigurarea susţinerii informaţionale a instituţiilor de învăţământ, apare inevitabil şi o cerere de un sistem informatic care ar oferi răspunsuri viabile la toate aceste întrebări de ordin general cu care se confruntă zilnic angajaţii ASEM.

Deşi crearea sistemelor informaţionale contemporane este o problemă complicată şi cere investiţii de resurse materiale şi intelectuale precum şi folosirea tehnologiilor informaţionale contemporane, acest lucru nu reprezintă în sine o problemă de neelucidat, ţinând cont de faptul că instituţiile superioare de învăţământ dispun în mare parte de cea mai performantă tehnică, de cadre bine antrenate în utilizarea acesteia care dispun de asemenea de un potenţial intelectual înalt. Pe de altă parte, în ultimii ani se dezvoltă intensiv resursele informaţionale, care includ infrastructuri metodice şi organizatorice, mijloace programabile de susţinere a lucrului subdiviziunilor şi a procesului de învăţământ ceea ce ar permite să se elaboreze şi implementeze programe ce ar susţine lucrul angajaţilor ASEM cu costuri minime.

Sistemul informaţional automatizat este unul dintre principalii factorii de sporire a eficacităţii activităţii instituţiilor pe contul folosirii tehnologiilor informaţionale contemporane pentru rezolvarea problemelor ce ţin de planurile de învăţământ, orarul, urmărirea gradului de achitare a taxelor pentru studii, accesul operativ la reuşita curentă a studenţilor, distribuirea şi calcularea orelor predate pentru fiecare catedră în parte.

Bibliografie:

1. Jurnalul ASAP, Ediţia 2005. 2. Baze de date, Ion Lungu, Bucureşti, 2005.

18

SECURITATEA COMERŢULUI ÎN INTERNET

Gurău Aliona, an. I, BAA Cond. şt.: conf. univ. dr. Valentina Capaţina

Marea "explozie" a Internet-ului a fost puternic alimentată de perspectiva realizării unor afaceri on-line,

ceea ce se cheamă azi comerţul Internet sau e-commerce, care reprezintă posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea, relaţiile de afaceri derulate între furnizori şi clienţi şi autentificarea digitală.

Conform unui sondaj, se observă că 50% dintre firmele care au peste 1000 de lucrători, au în momentul de faţă cel puţin un site Web, în timp ce 80% dintre firmele ce posedă un astfel de site au sub 100 de angajaţi. Însă, cu toate acestea, sunt unele reţineri în exploatarea pe scară largă a comerţului Internet generate de noutatea şi insecuritatea domeniului, unele probleme de piaţă, ale guvernelor şi probleme de concepţie.

În contextul comerţului electronic, atacurile la securitate se manifestă cu preponderenţă prin următoarele căi: ascultarea comunicaţiilor, furtul parolelor, modificarea datelor, înregistrarea, care tind de a fi aplanate înaintând unele cerinţe ce vizează securitatea: confidenţialitatea, autentificarea originii tranzacţiilor, integritatea datelor etc.

În ultimele decenii s-au intensificat metodele de plată electronică, astfel se identifică cardurile, a căror standarde au fost consolidate în 1996 în sistemul SET (Secure Electronic Transactions) de către MasterCard şi Visa, cecurile electronice, banii electronici (plasaţi pe cartele sau smartcarduri) şi tehnologia Ecash (tranzacţiile se desfăşoară între cumpărător şi vânzător, care trebuie să aibă conturi la aceeaşi bancă. Astfel, cumpărătorii trebuie să înştiinţeze banca că doresc să transfere bani din conturile lor obişnuite în aşa numitul cont Ecash Mint; în orice moment, cumpărătorul poate interacţiona de la distanţă, prin calculatorul său şi folosind un client software, cu contul Mint şi poate retrage fonduri de aici pe hard-discul calculatorului său).

În prezent se apelează mai mult la sisteme electronice de plăţi (Electronic Payment System – EPS), a cărui model implică, în general, trei entităţi care interacţionează: o bancă B, un cumpărător C şi un vânzător V. Atât cumpărătorul cât şi vânzătorul au cont la banca B. Se pot identifica 3 faze comune: faza de extragere de bani electronici din cont – între bancă şi cumpărător, faza de plată – între cumpărător şi vânzător şi faza de depunere a banilor electronici – între vânzător şi banca sa.

Proiectul care poartă numele de CAFE (Conditional Access for Europe) a demarat sub finanţarea Comunităţii Europene. Scopul general al proiectului CAFE este de a dezvolta noi sisteme de acces condiţionat. Dispozitivul de bază pentru CAFE este aşa numitul portofel electronic (un mic calculator de buzunar, alimentat la baterii, cu tastatură, display şi comunicaţii prin infraroşu). Sistemul CAFE utilizează 2 moduri posibile de plată: prin bani electronici şi prin cecuri (se completează şi semnează de către portofelul electronic). Acest sistem este superior celorlalte, deoarece are standarde foarte ridicate de securitate.

Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este impresionantă. Dintr-un recent sondaj rezultă, dacă în 1999 70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-mail-ul ca principal beneficiu şi doar 30% Web-ul, în 2004 50% din persoane consideră pe primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul şi deja 10% comerţul şi plăţile electronice.

În concluzie, menţionăm că viitorul securităţii tranzacţiilor comerciale în Internet depinde de viteza cu care se vor elabora standarde şi de puterea şi corectitudinea implementărilor făcute de firmele producătoare de software.

Bibliografie: 1. www.afaceri.net/articole/Comert_electronic/E-comertul_incotro.htm 2. http://www.twcbc.com

19

REŢELE Wi-Fi

Efros Ştefan, an. I, BAA Cond. şt.: conf. univ. dr. Valentina Capaţina

O reţea wireless (Wi-Fi) WLAN este o reţea fără fir, locală, extinsă pe arii limitate, în funcţie de

echipamentele folosite şi de puterea acestora, prin care se poate face transfer de date şi Internet folosind undele radio.

Eliminarea tuturor tipurilor de cabluri duce la o elasticitate mai mare a reţelei, care poate fi configurată de profesionişti, într-un mod optim, pentru a satisface fiecare utilizator final al reţelei Wi-Fi respective.

Se ştie că echipamentele nu au randament de la sine, fără a fi combinate cu profesionalismul echipelor de instalare şi configurare. Acesta este motivul pentru care foarte mulţi din clienţii care apelează la ele sunt decepţionaţi de randamentul scăzut al reţelelor lor terestre sau radio actuale, deşi au instalat echipamente de ultimă generaţie şi cu costuri semnificative.

Wi-Fi, abrevierea de la "Wireless Fidelity", reprezintă o categorie de produse compatibile cu standardele WLAN (Wireless Local Area Networks) bazate pe protocoale IEEE 802.11. Noile standarde care au precedat versiunile 802.11, cum ar fi 802.16 (WiMAX), fac parte din reţelele actuale şi oferă multe îmbunătăţiri, de la arii mari de acoperire până la viteze mari de transfer.

În general, reţelele Wi-Fi au pierderi datorită concepţiei greşite a reţelei, echipamentelor nepotrivite, distanţelor prea mari sau a fenomenelor naturale (ploaie, ninsoare, ceaţă etc.). Legile în vigoare limitează standardele şi puterile echipamentelor, totodată spectrele de frecvenţă aplicabile, motiv pentru care conceperea reţelei (cu respectarea parametrilor legali impuşi) şi câştigul maxim al acesteia, devin o provocare pentru specialişti.

Diferenţele între o reţea terestră şi o reţea wireless radio sunt multiple şi reprezintă beneficii în favoarea reţelelor wireless :

− Spre deosebire de alte sisteme radio, Wi-Fi foloseşte un spectru de frecvenţe care nu au nevoie de licenţă, deci nu necesită aprobare pentru utilizare.

− Se permite dezvoltarea variată a unei reţele locale WLAN fără utilizarea cablurilor, reducând costurile necesare dezvoltării reţelei şi evitând diferite obstacole în implementarea reţelei (locuri inaccesibile, care nu pot fi cablate).

− Multe reţele Wi-Fi suportă roaming, permiţând unui client să se mute dintr-un punct de acces în altul în aceeaşi clădire, sau zonă geografică.

− Wi-Fi este un standard global, clienţii Wi-Fi lucrând în diferite ţări de pe glob. − Posibilităţi variate de conectare a utilizatorului final, prin intermediul plăcilor Wi-Fi PCMCIA,

PCI, USB sau a variatelor sisteme Wi-Fi 802.11b sau 802.11g integrate în majoritatea notebook-urilor moderne.

− Posibilităţi alternative sau combinate de antene Wi-Fi unidirecţionale sau bidirecţionale, sectoriale, direcţionale, omnidirecţionale, punct la punct, punct la multipunct, sisteme de bridge (interconectarea a două reţele wireless), puncte de acces de diferite puteri, cu diferite câştiguri etc.

Concluzia este că o reţea wireless performantă se construieşte cu echipamente de calitate, implementate de către specialişti în transmisii radio.

Bibliografie:

1. http://esnet.ru/estelecom/resh.shtml?base=&news=9. 2. http://www.ultra-net.ru/dostup.html. 3. http://www.winzone.ru/articles/169/.

20

REZOLVAREA PROBLEMELOR DE APROXIMARE CU AJUTORUL METODELOR MS EXCEL

Burlacu Elena, an. I, CSIE

Cond. şt.: conf. univ. dr. Manuela Burlacu

Actualmente, la modelarea diferitelor procese, în special, economice, fizice, tehnice, sociale se aplică larg unele metode de calculare a valorilor aproximative ale funcţiilor, pe baza valorilor deja cunoscute din anumite puncte fixate.

Acest gen de probleme se întâlneşte des: la compunerea formulelor aproximative pentru calcularea valorilor mărimilor caracteristice a procesului studiat, cu ajutorul datelor tabelare, obţinute în rezultatul experimentului; la integrarea numerică, diferenţierea, rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale; când avem nevoie de a calcula valorile funcţiei în punctele ce aparţin intervalului studiat; la determinarea valorilor mărimilor caracteristice ale procesului în afara intervalului, în special, pentru prognoză.

Pentru modelarea unui proces reflectat într-un tabel, vom elabora funcţia de aproximare (regresie), care va descrie aproximativ acest proces (pe baza metodei celor mai mici pătrate). În MS Excel pentru construirea regresiei sunt două posibilităţi:

1. Adăugarea regresiilor alese (trendului) în diagrama, construită pe baza datelor necesare pentru cercetarea caracteristicii procesului studiat.

2. Folosirea funcţiilor statistice incluse în pagina de lucru Excel, ce permit de a obţine trendul nemijlocit pe baza datelor iniţiale ale tabelului.

Adăugarea trendului la diagramă. În Excel există un instrument efectiv de analiză a regresiei pentru tabelul de date, ce descriu un anumit proces şi sunt ilustrate de diagramă şi el ne permite: de a construi pe baza metodei celor mai mici pătrate şi de a adăuga în diagramă cinci tipuri de regresie, care modelează cu un anumit nivel de exactitate procesul studiat; de a adăuga la diagramă ecuaţia regresiei evaluate; de a determina gradul de exactitate a regresiei alese.

Pe baza datelor diagramei putem construi regresii liniare, polinomiale, logaritmice, exponenţiale, care se determină din ecuaţia y=y(x), unde x – variabilă independentă.

1. Regresia liniară e potrivită pentru modelarea caracteristicilor, valoarea cărora creşte sau descreşte cu o viteză constantă;

2. Regresia polinomială e utilă la descrierea caracteristicilor, ce conţin extreme bine pronunţate (maximumuri şi minimumuri). Alegerea gradului polinomului se determină în funcţie de numărul de extreme a caracteristicii studiate;

3. Linia trendului logaritmică se foloseşte cu succes la modelarea caracteristicilor, valoarea cărora la început se schimbă rapid, iar mai apoi treptat se stabilizează;

4. Prin intermediul regresiei putere se pot obţine rezultate bune, dacă valoarea dependenţei studiate se caracterizează prin schimbarea permanentă a vitezei de creştere. Nu putem folosi acest tip de regresie dacă printre date se întâlnesc valori nule sau negative;

5. Linia trendului exponenţială se cuvine a fi folosită atunci când viteza de schimbare a datelor creşte necontenit.

La alegerea liniei trendului MS Excel automat calculează gradul de exactitate(R2), cu cât el este mai aproape de 1, cu atât mai sigur linia trendului aproximează procesul studiat.

Utilizarea funcţiilor standarde MS Excel. În MS Excel există un instrument de construire a trendului şi în afara diagramei. În acest scop putem folosi un şir de funcţii statistice şi anume: pentru construirea regresiei lineare – funcţii: Trend, Linest, Slope şi Intercept. Iar pentru construirea regresiei exponenţiale: Growth şi Logest. Trebuie să menţionăm că meritele acestui instrument a funcţiilor standarde sunt:

− Prezintă un instrument destul de simplu de formare a şirurilor de date ale caracteristicii studiate pentru toate funcţiile statistice incluse;

− Metode standard de construire a trendului pe baza datelor deja formate; − Posibilitatea de a prognoza comportamentul procesului studiat pentru numărul necesar de paşi. Un

neajuns este imposibilitatea de a construi alte tipuri de trenduri decât cel liniar şi exponenţial. Obiectivul principal al acestui articol este de a demonstra eficacitatea metodelor MS Excel în

prognozare şi construirea regresiei. Bibliografie:

1. Whigham D. Quantitative business methods using Excel. Oxford, 1998. 2. Макарова Н., Трофимец В. Статистика в Excel. М., Финансы и статистика, 2003.

21

IMPACTUL COMERŢULUI ELECTRONIC ASUPRA LUMII DE AFACERI

Bodrug Tatiana, an. I, CON

Cond. şt.: lect. sup. Anton Bologan

Epoca contemporană poate fi apreciată drept epocă a informaţiei şi tehnologiilor informaţionale. O societate bazată pe tehnologii şi produse informaţionale, servicii de telecomunicaţii, business electronic, piaţă electronică, burse electronice. Producerea şi utilizarea informaţiei, după părerea savantului japonez E.Massuda, devine un pilon al dezvoltării economice. Importanţa informaţiei ca produs economic devine tot mai relevantă decât fabricarea produselor, prestarea serviciilor, factorul strategic al dezvoltării economice fiind cunoştinţele.

Dezvoltarea sistemului informaţional modern multifuncţional pe baza Internetului creează posibilităţi pentru globalizarea economiei naţionale, contribuie la intensificarea creşterii economice.

Piaţa electronică şi avantajele ei. Crearea unei pieţe electronice interactive presupune renunţarea completă la hârtie şi imprimantă şi trecerea întregii activităţi pe suport electronic. O modalitate adecvată de realizare a acestui deziderat este utilizarea Web-ului ca suport electronic. Scopul este de a integra multiplele surse de informaţii despre produse, servicii, firme şi a. pentru a oferi un server unic, interactiv de resurse pentru EC (Electronic Commerce).

Strategiile pentru EC. Unul dintre principalele obiective ale strategiilor EC este de a identifica şi de a încuraja utilizatorii de informaţii prin Internet, oferindu-le suportul necesar. EC oferă posibilitatea de a conduce o afacere într-o maniera flexibilă. Forma de prezentare a informaţiei capătă o importanţă la fel de mare ca şi conţinutul ei.

Integrarea Moldovei în spaţiul informaţional internaţional poate fi asigurată în baza unei dezvoltări economice stabile a ţării. Trăsăturile caracteristice ale societăţii informaţionale includ şi:

− dezvoltarea în economie a noilor tehnologii, care se bazează pe utilizarea pe larg a tehnologiilor informaţionale şi care duc la apariţia noilor forme ale activităţii sociale şi economice (învăţământul la distanţă, telelucrul, telemedicina, comerţul electronic etc.);

− crearea şi dezvoltarea pieţei de informaţie şi cunoştinţe ca factori de producere, adică transformarea informaţiei în marfă.

Premisele de bază ale avansării Moldovei spre societatea informaţională sunt: − formarea infrastructurii informaţionale de telecomunicaţie moldave; − realizarea informatizării la nivel statal ca un proces de creare şi utilizare a resurselor

informaţionale naţionale în toate sferele de activitate ale ţării. Impactul tehnologiilor folosite:

− fluxul de informaţie clar şi eficient; − o bună coordonare a acţiunilor şi proiectelor; − reducerea activităţilor inutile; − rapiditatea în luarea de decizii corecte şi oportune; − asigurarea studiului, analizei şi sintezei pieţei informaţionale; − evitarea maximă a riscurilor (pierderilor) într-o afacere.

După părerea noastră, informatizarea joacă un rol important în dezvoltarea viitorului Moldovei. Republica noastră poate deveni un centru informaţional şi geopolitic, care va uni Europa cu Occidentul, şi totodată va accelera procesul de integrare a R.Moldova în Uniunea Europeană. Considerăm că acest fapt de asemenea va aduce un profit maxim pentru ţară. Noi trebuie să dezvoltăm tehnologiile informaţionale, să creăm centre informaţionale noi şi să influenţăm dezvoltarea unei civilizaţii progresiste.

22

АВТОМАТИЗАЦИЯ БАНКОВСКОЙ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ

Жепан Кристина, Долгополая Светлана, I курс, ФИН Науч. рук.: конф. унив., д-р Валентин Бордеяну

Мы вступаем в этап, когда стоящие перед нами проблемы невозможно решить без применения ЭВМ. Я не испытываю страха перед ЭВМ. Меня страшит их отсутствие.

Айзек Азимов В последние годы банковская система нашей страны переживает бурное развитие. Несмотря

на существующие недостатки молдавского законодательства, регулирующего деятельность банков, ситуация неуклонно меняется к лучшему. Прошли времена, когда можно было легко зарабатывать на спекулятивных операциях с валютой и мошенничестве. Сегодня все больше банков делает ставку на профессионализм своих сотрудников и новые технологии. Трудно представить себе более благодатную почву для внедрения новых компьютерных технологий, чем банковская деятельность.

Внедрение электронных систем обработки и передачи информации приобретает универсальный и всеобщий характер, охватив все направления банковской деятельности. Современные информационные технологии позволяют координировать деятельность подразделений банков, расширить межбанковские связи, действовать однократно на финансовых рынках ряда стран. Новые возможности автоматизации банковских операций рабочих мест специалистов информационных технологий банковских услуг позволяют комплексно решать проблемы анализа банковской деятельности, разработки и создания региональных, межрегиональных и международных банковских систем.

Достижения электронной техники и технологии предложили принципиально новый вид услуг – систему автоматизированного управления наличностью денежной массы. Эта система дает операционную информацию о состоянии всех банковских счетов, позволяет регулировать и прогнозировать движение денежных средств, уменьшить трудоемкость работ с наличными деньгами, переходить на безбумажную технологию. Фактор «несовременности» является наиболее очевидной проблемой и чаще других сегодня характеризует предлагаемые на рынке АБС. Совершенствование банковской информации и создание универсальной банковской системы автоматизации окажут влияние на дальнейшее укрепление надежности банковской системы в целом. Перед отделом автоматизации банка встает трудный вопрос выбора оптимального решения. Банковская сфера определяет два основных требования к АБС: обеспечение надежности и безопасности передачи коммерческой информации. Повышается эффективность работы за счет детального анализа и слияния вложенных в систему накопленных технологических знаний, в компьютерной системе уменьшается зависимость банка от собственных сотрудников как носителей знаний. Судя по всему, в ближайшее время темпы развития АБС (особенно в нашей стране) будут стремительно расти. Практически все появляющиеся сетевые технологии будут быстро браться банками на вооружение. Неизбежны процессы интеграции банков в рамках национальных и мировых банковских сообществ. Это обеспечит постоянный рост качества банковских услуг, от которого выиграют, в конечном счете, все – и банки и их клиенты.

Современную жизнь представить без современной техники просто невозможно. Ни одна фирма не обходится без помощи компьютеров. Хранение данных, написание документов, составление графиков, таблиц, расписаний, создание презентаций – во всем в этом нам помогает компьютер, и помогает успешно. Таким образом, необходимо стараться переводить все организации именно к учету хозяйственных операций с применением ЭВМ для быстрого обмена не только между работниками, но и между предприятиями, и странами. Но существуют и некоторые проблемы: меняются законы, некоторые стандарты и для этого нужно постоянно обновлять программное обеспечение.

Следует также помнить, что информационные системы и технологии находятся в постоянном изменении и совершенствовании. Все это моментально внедряется в экономический рынок, поэтому, чтобы не отстать от конкурентов и получать доходы, необходимо следить за этими изменениями. Таким образом, автоматизированные технологии, внедренные в банковскую деятельность, стимулируют и обеспечивают банку успешное развитие, процветание и блестящее будущее.

23

CREAREA SITE-ULUI CCE, FOLOSIND SISTEMUL AUTOMATIZAT DE GESTIONARE A CONTENTULUI

Dorogan Tatiana, anul II, BAA

Cond. şt.: prof. univ. dr. hab. Dumitru Todoroi

Sistemul categorii CMS (Content Management System – sistemul de gestionare a contentului) se

dezvoltă foarte rapid, însă la moment nu are anumite standarde, inclusiv terminologie. Particularitatea contentului constă în aceea că el este format din părţi aparte. Istoria contentului s-a început cu gestionarea documentelor, în sensul tradiţional al cuvântului, adică

cu gestionarea file-urilor textuale. Pe parcursul dezvoltării noţiunii de „document”, sistemele de gestionare a documentelor au început să

fie denumite sistemele de gestionare a contentului. De ce? Se consideră, că aceasta permite să accentueze posibilitatea unor astfel de sisteme să gestioneze cu informaţia independent de forma ei de prezentare şi, totodată, să divizeze informaţia-content de forma documentului.

Funcţiile sistemelor de gestionare a contentului pot fi divizate în câteva categorii principale: • Crearea – acordarea autorilor a mijloacelor obişnuite şi comode de creare a contentului; • Gestionarea – păstrarea contentului într-un singur depozitar. Altfel spus, gestionarea contentului

include în sine păstrarea, urmărirea versiunilor, controlul accesului, integrarea cu alte sisteme de informare şi gestionarea cu fluxul de documente;

• Publicarea – plasarea automatizată a contentului la nivel de utilizator. Instrumente corespunzătoare automat stabilesc aspectul exterior al paginii în conformitate cu design-ul întregului site.

• Prezentarea – funcţii suplimentare, ce permit îmbunătăţirea formei datelor prezentate. Deci, sistemele de gestionare a contentului sunt destinate pentru crearea, modificarea, publicarea şi

schimbul informaţiei. Înainte de a folosi oricare sistem de gestiune trebuie de clarificat cu ce tip de content dorim să lucrăm

– dacă vor fi pe site-ul creat articole, filme noutăţi, for-uri ş.a. În general, sistemele conţin în sine deja careva tipuri de categorii de content şi permit redactarea acestor tipuri de content sau crearea unora noi. Dar sunt şi sisteme în care toate tipurile de content sunt bine fixate.

Academia de Studii Economice a Moldovei, în ultima perioadă, tinde spre utilizarea sistemelor autorizate de dirijare a site-urilor gratuite. Licenţa de distribuţie, pe care o foloseşte ASEM, este GNU General Public License (include distribuirea şi modificarea gratuită).

Motorul site-ul CCE (Centrului de Cercetare Economică) a fost ales sistemul automatizat Sisteman 1.3 (versiunea rusă).

Acest sistem are următoarele caracteristici: − este realizat în limbajul PHP; − contentul este stocat în fişiere textuale; − necesită minimum cunoştinţe în tehnologii informaţionale; − comoditatea folosirii (include tehnologii interactive – noutăţi, articole, legătură inversă cu

propuneri şi sugestii); − conţine sistemul de autorizare şi delegare a drepturilor de folosire (4 niveluri de utilizatori).

Navigarea în site se efectuează după metoda „maxim 3 clicuri”. Design-ul site-ului CCE a fost atribuit la noul stil corporativ al ASEM.

Bibliografie:

1. http://www.cmslist.ru/articles/cms-review

24

3. TENDINŢE ÎN MANAGEMENTUL

CONTEMPORAN

25

ROLUL FEMEILOR ÎN MANAGEMENT

Ţîmbaliuc Natalia, an. I, BAA Cond. şt.: lect. univ. Mariana Şendrea

Începând cu a doua jumătate a secolului XX, când a avut loc mişcarea de eliberare feminină, rolul femeii

în viaţa socială, economică, politică, culturală este într-o constantă creştere. Totuşi, majoritatea societăţilor subliniază rolul femeii ca soţie, ca susţinătoare a unui cămin, diminuând considerabil necesitatea de a evolua pe plan profesional. Bărbaţii dimpotrivă sunt educaţi pentru a „câştiga pâinea familiei” şi a prospera în carieră. În Europa, 40% din forţa de muncă sunt femei şi doar 10% din manageri sunt doamne.

Conform unor sondaje făcute recent [1, pag. 102-108], ponderea cea mai mare a femeilor manageri este în Marea Britanie – 26%, urmată de Franţa cu 25%, Irlanda cu 17,4%. Totuşi, managerii femei sunt concentraţi la niveluri inferioare şi medii ale managementului, foarte puţine reuşind să spargă „plafonul de sticlă” pentru a ocupa poziţiile de la nivelul superior. Deşi femeile sunt la fel de calificate, uneori mai calificate, decât bărbaţii, ele acceptă 3/4 din munca necalificată ce se oferă, limitându-şi veniturile şi satisfacţia obţinute de la muncă. Femeile reprezintă 28% din managerii care lucrează cu normă redusă, pe când ponderea bărbaţilor constituie 4%. Acest fapt se explică prin problema echilibrării muncii cu creşterea copiilor şi responsabilităţile familiale.

Cercetările despre diferenţele între sexe la locul de muncă au tins să se concentreze pe identificarea diferenţelor fizice, cognitive şi motivaţionale între bărbaţi şi femei. Unele studii au examinat şi diferenţele dintre stilurile de conducere şi atitudinile faţă de muncă [2, pag. 37-65]. Deşi femeile au fost considerate dintotdeauna sexul slab, s-a demonstrat că ele sunt mult mai rezistente din punct de vedere fizic în faţa stresului, oboselii, şocului, foamei etc. Din punct de vedere cognitiv se menţionează că femeile posedă abilităţi verbale deosebite şi rezolvă mai repede problemele de comunicare. Bărbaţii, însă, au avantaj în abilităţile spaţio-vizuale, fiind mai capabili în domenii ca: arhitectura, ingineria, construcţia etc. Abilităţile matematice pot fi divizate pe vârste – până la 17 ani fetele se descurcă mai bine decât băieţii, care însă le întrec ulterior în matematica superioară, aprofundată.

Femeile sunt mult mai sociabile decât bărbaţii, manifestând aceasta în cele 3 moduri de comunicare: verbal, paraverbal şi nonverbal. Pe parcursul întregii vieţi femeile au calităţi verbale accentuate: ele sunt mai politicoase, folosesc în vorbire calificatori, neologisme etc. Vocile bărbaţilor tind a fi mai joase şi mai tari decât ale femeilor, insuflând încredere şi autoritate. În comunicarea nonverbală bărbaţii tind să-şi manifeste autoritatea şi superioritatea atât prin gesturi, cât şi prin utilizarea excesivă a spaţiului. Femeile dimpotrivă, afişând „comportamentul unei doamne”, denotă nesiguranţă. Stilul de conducere al bărbaţilor este văzut a fi mai competitiv, de autocontrol, nonemoţional, iar cel al femeilor este prezentat ca fiind democratic, de colaborare şi operativ.

În Republica Moldova situaţia femeilor nu este deloc mai îmbucurătoare, ba dimpotrivă. Femeile se confruntă cu aşa probleme ca: obţinerea dificilă a creditelor bancare (doar 20% din femei obţin creditul solicitat), acceptarea muncii necalificate, obţinerea unui salariu de până la 70-80% din cel al bărbaţilor. Problema esenţială a femeilor din Republica Moldova este „dubla ocupare” – necesitatea îmbinării rolurilor de angajat, soţie, mamă, casnică [4, pag. 56-59].

Argumentele menţionate mai sus relevă dominaţia masculină adânc înrădăcinată din mediile de lucru. Nu este vorba numai de prejudecăţile bărbaţilor împotriva femeilor din poziţiile manageriale, dar şi de pura lipsă de experienţă – de decenii dacă nu chiar de secole – a femeilor în rolurile de conducere de la locul de muncă. Aceasta este reflectarea culturii organizaţionale, în care cultura conducerii muncii a fost întemeiată de bărbaţi şi pentru bărbaţi. Ca această tradiţie să se schimbe, bărbaţii şi femeile trebuie să asculte şi să înveţe unii de la alţii.

Bibliografie:

1. Davidson „European Women in Business and Management” 1993. ed. McGill-Queens University

2. Kanter „Men and Women of the Corporation” 1997. ed. New York. 3. Lips „The Psyichologz of Sex Differences” 1978. ed. Prentice-Hall. 4. Raport naţional al dezvoltării umane.

26

БИЗНЕС-ПЛАН КАК ИНСТРУМЕНТ УПРАВЛЕНИЯ ПРЕДПРИЯТИЕМ

Гулко Мария, IV курс, ВАА

Науч. рук.: проф., д-р хаб. Ион Сырбу

Бизнес-план "Организация спортивно-развлекательного клуба" На сегодняшний день в РМ в связи с тем, что у людей на руках стали появляться наличные

суммы, достаточные для организации бизнеса, все чаще стал возникать вопрос: «Куда их вложить?». В своей работе я приведу пример одного из способов рентабельного вложения капитала. Проведенные мною исследования показали, что в дневное время все большее число успешно работающих людей стало уделять свое внимание спорту, поддержанию хорошей физической формы, посещая при этом теннисные корты, бассейны, тренажерные залы. Можно сказать, что ведение здорового образа жизни становится привычным.

В представленном Бизнес-плане рассмотрена идея создания такого места отдыха, где жители Кишинева могли бы приятно отдохнуть и провести свой досуг. Этим местом является клуб, соче-тающий предоставление спортивных и развлекательных услуг. При этом необходимо отметить, что на сегодняшний день ни один клуб или спортивный комплекс не предоставляет своим клиентам возможность играть в мини-гольф (даже гольф-клуб).

Таким образом, целями представленного инвестиционного проекта, о котором я хотела бы сказать, являются:

разработка и описание путей создания организации, предоставляющей спортивные и развлекательные услуги, определение ее организационно-правовой формы;

определение предполагаемого места положения создаваемой организации на рынке (рыночной ниши);

описание услуг, которые организация будет предоставлять потребителям, анализ целесообразности создания подобной организации с точки зрения рентабельности и

прибыльности; выбор оптимальных путей решения поставленных в Бизнес-плане задач; разработка конкретных мероприятий, связанных с реализацией Бизнес-плана.

Местом, сочетающим в себе атрибуты спортивно-развлекательного отдыха, может являться клуб, находящийся в удобном месте и предлагающий следующие виды услуг: мини-гольф (представляет собой сочетание нескольких специальных дорожек с лунками для мячиков длиной до 3 метров, которые необходимо пройти с минимальным количеством ударов клюшкой по мячу), бильярд, дартс, спортивные развлекательные автоматы, бар, ресторанную кухню, дансинг. В качестве потенциальных потребителей предоставляемых клубом услуг можно рассматривать все население г. Кишинева в возрасте от 18 до 45 лет, которые имеют доход свыше 200 $ в месяц.

Целями и задачами проекта являются: создание новой ниши на существующем сегменте рынка развлечений в г. Кишиневе, а также новых рабочих мест (50).

В комплекс мероприятий по маркетингу обычно входят следующие: − изучение потребителя услуги фирмы; − анализ рыночных возможностей фирмы; − оценка предлагаемой услуги и перспектив развития; − анализ формы сбыта услуги; − оценка используемых фирмой методов ценообразования; − исследование мероприятий по продвижению услуги на рынке; − изучение конкурентов; − выбор ниши (наиболее благоприятного сегмента рынка).

При анализе ценообразования необходимо учитывать: 1) себестоимость услуг, 2) цены конкурентов на аналогичные услуги или услуги заменители; 3) уникальность данной услуги; 4) цену, определяемую спросом на данную услугу.

В данный момент приведенный проект является оптимальным для привлечения инвестиций, поскольку ценовая ниша еще не занята и вложение капитала может гарантировать инвесторам 150% прибыль при реализации в полном объеме мк- концепций.

27

СЕТЕВОЕ ПЛАНИРОВАНИЕ В ПРОИЗВОДСТВЕ

Паерели Маргарита, IV курс, ВАА Науч. рук.: проф. унив, д-р хаб. Ион Сырбу

Одним из основных экономических показателей, определяющих затраты проведения проектных,

научно-исследовательских, опытно-конструкторских и других, поддающихся экономическому анализу, работ, связанных с разработкой и внедрением на предприятие новой техники или с организацией и управлением деятельности всего предприятия, является общая продолжительность их выполнения. Естественно, что в рамках некоторого рассматриваемого проекта, эта продолжительность существенно зависит от структуры упорядочивания отдельных, входящих в него работ. Поэтому, построение оптимальной структуры упорядочивания проектных работ является основной задачей сетевого планирования.

В основе решения указанной задачи лежит анализ смыслового содержания работ и установление взаимосвязей между ними, что позволяет выявить возможность их параллельного выполнения. Последнее является основным фактором сокращения длительности всего проекта.

Распространены два метода оптимального планирования или упорядочивания проектных работ. Один из методов основан на построении ленточного графика. Другой метод основан на построении сетевого графика, где структура упорядочивания работ изображается графически в виде сигнального графа.

Выбор того или иного метода планирования зависит от числа работ, входящих в состав проекта. Принято, что если число работ превышает 25, то наиболее наглядный и удобный метод оптимального планирования – есть метод, основанный на построении сетевого графика. На практике этот метод более употребителен, в силу того, что число работ, входящих в некоторый рассматриваемый проект, как правило, достигает нескольких сотен.

Сетевым графиком называется графическое изображение комплекса работ в виде ориентированного графа без контуров с дугами, имеющими одну или несколько числовых характеристик, отображающими технологическую взаимосвязь между работами.

Работа – это процесс, происходящий во времени, поэтому можно говорить об объеме работы, выполненном к моменту времени.

Термин «работа» может иметь следующие значения: 1) действительная работа или просто работа, т.е. производственный или творческий процесс,

требующий затрат труда, времени и материальных ресурсов; 2) зависимость (фиктивная работа) – работа, не требующая затрат труда, времени и ресурсов. Действительную работу и ожидание на сетевом графике принято обозначать сплошной стрелкой,

а фиктивную – пунктирной. Событие означает определенное состояние в процессе выполнения работ, т.е. событие – это

определенный результат предшествующих работ, дающий возможность начать другие работы. Предшествующее событие – это событие, которое определяет начало работы. Последующее событие – это событие, которое определяет завершение работы. Исходным (или начальным) называется событие, которое не имеет непосредственно предшествующих ему работ. Конечным (или завершающим) называется событие, которое непосредственно не имеет непосредственно следующих за ним работ.

Ход разработки системы представлен в форме сетевого графика на рисунке, работы, составляющие критический путь, выделены.

Рис. Сетевой график работ по разработке и внедрению системы

28

Ожидаемая продолжительность выполнения работ определена на основе пессимистической, оптимистической и вероятной оценок как:

tож = ( tмин + 4*tвер + tмакс) Дисп = (( tмин – tмакс)/6)^2.

Построение сетевого графика, как правило, является начальным моментом осуществления работ:

главная задача – это последующая оптимизация графика с целью повышения общей экономической эффективности всего цикла «проектирование – реализация – внедрение».

Методика расчета продолжительности выполнения разработки по сетевым графикам основана на оценке так называемого критического пути. Любая последовательность работ в сетевом графике, в которой конечное событие каждой работы совпадает с начальным событием следующей за ней работы, называется путем.

Путь сетевого графика, имеющий начало в исходном событии, а конец в завершающем, называется полным путем. Путь, обладающий максимальной длительностью из всех имеющихся полных путей, называется критическим. Критический путь показывает время необходимое для выполнения всего комплекса работ.

Из этого примера следует, что необходимо провести оптимизацию сетевого графика работ. В решении задачи минимизации сроков выполнения разработки системы могут использоваться разные приемы – такие, как запараллеливание работ, привлечение дополнительных ресурсов на выполнение работ, лежащих на критическом пути, сопровождаемое снятием их с работ, не лежащих на критическом пути и располагающих ресурсными резервами.

Полный резерв времени работы – это предельное время, на которое можно увеличить продолжительность данной работы, не изменяя при этом продолжительности критического пути. Для работ, лежащих на критическом пути, полный резерв времени равен нулю.

Частный резерв времени первого вида возникает у работ (двух и более) с общим начальным событием за счет разности максимального пути, проходящего через событие и максимального пути, проходящего через работу. Частный резерв второго вида образуется в тех случаях, когда в одно событие входят работы с различной продолжительностью максимальных путей у работ, выполнение которых может быть закончено в более близкий срок по сравнению с ранним сроком наступления их общего конечного события.

Независимый резерв времени образуется в тех случаях, когда сама работа не принадлежит максимальным путям, проходящим через ее начальное и конечное событие. Отрицательное значение независимого резерва времени показывает время, которого не хватит у данной работы для ее выполнения к самому раннему сроку свершения ее конечного события при условии, что она была начата в самый поздний срок.

Необходимо отметить, что наикратчайшие пути сетевого графика позволяют в короткие сроки осуществлять решение двух основных задач сетевого планирования: задачу анализа оптимальности уже готового сетевого графика и задачу его оптимизации по длительности в случае, если сетевой график оказывается неоптимальным.

На сегодняшний день нет и не предвидится появления строгих методов и алгоритмов построения оптимального сетевого графика, поддающихся компьютерной автоматизации. Это связано с тем, что процесс построения оптимального сетевого графика требует от экономиста-проектировщика опыта и творческих свойств мышления, реализовать которые на компьютере практически не возможно.

IMPLICAŢII ALE REVOLUŢIEI MANAGERIALE GLOBALE ASUPRA MANAGEMENTULUI FIRMEI

Butuc Igor, an. III

Cond. şt.: prof. univ. dr. Ion Petrescu, Universitatea “Spiru Haret”, Braşov, România Globalizarea şi revoluţia managerială sunt fenomenele esenţiale ce marchează viaţă economico-socială a

acestui început de mileniu. Astfel s-a simţit nevoia ca acestea să se integreze într-un nou model de teorii şi practici manageriale, care să permită şi să favorizeze accentuarea lor reciprocă. Acest nou mod de abordare va avea efecte care se vor răspândi şi amplifica destul de rapid, ceea ce solicită din partea managementului

29

firmei o schimbare şi o nouă orientare în management pe baza asimilării tripletei: empatie, acceptare, congruentă.

I.1 Managementul firmei între cauza revoluţiei manageriale şi efectul acesteia Relaţia între managementul firmei şi revoluţia managerială este una de dublă determinare, fapt ce face

dificil răspunsul la întrebarea – “ce a fost mai întâi, dezvoltarea cunoaşterii sau managementul, care a pus această cunoaştere în slujba afacerilor?”. Un lucru este cert, managementul modern şi firma modernă nu ar exista fără cunoştinţele acumulate în ultima jumătate de secol, iar eficienţa acestei cunoaşteri şi a tuturor persoanelor care posedă cunoştinţe se bazează pe management.

Resursele esenţiale ale managementului firmei, în societatea cunoaşterii ne apare ca rezultantă a compunerii de doi vectori: cunoştinţele – ca bază a managementului modern şi factorul uman – ca generator al procesului managerial. Astfel, putem avea un tablou aproape complet al dependenţelor şi interdependenţelor dintre revoluţia managerială şi managementul firmei.

Provocarea majoră a asimilării noilor orientări în management este dată de faptul că toate aceste mutaţii au loc în condiţiile schimbării permanente a coordonatelor evolutive ale firmei, sub influenţa globalizării evoluţiei manageriale, unde managementul schimbării devine condiţia esenţială pentru supravieţuirea firmei şi succesul managerial.

Concluzia este că într-o societate a cunoaşterii, idealul oricărei firme trebuie caracterizat prin: dezvoltarea organizaţională şi dezvoltarea individuală, promovarea şi susţinerea managementului carierei şi a managementului performanţei, utilizarea informaţiei ca sursă strategică, în plan economic şi managerial, cât şi generalizarea educaţiei permanente.

I.2 Capitalul intelectual, resursa strategică a managementului firmei în societatea cunoaşterii Abordarea globalizării economiei şi revoluţiei manageriale relevă existenţa unor strânse legături

interdependente între acestea şi conturarea societăţii cunoaşterii. Schimbarea naturii şi modului de creare a bogăţiei justifică afirmaţia că economia de mâine va fi o economie a cunoaşterii, unde capitalului intelectual – ce reuneşte capitalul uman şi cel de cunoaştere – îi va reveni rolul de resursă strategică pentru managementul firmei. Aceasta reprezintă cea mai mare schimbare din lumea modernă, unde “cunoaşterea înseamnă putere”. Nouă era economică, caracterizată prin complexitate sporită şi schimbare rapidă, va răsplăti acele firme care vor şti cel mai bine să-şi gestioneze capitalul intelectual.

Trăsăturile esenţiale ce disting societatea cunoaşterii de modelele precedente de societăţi vor fi acelea în care ţările dezvoltate se transformă în societăţi post-capitaliste, unde angajatul cu studii ocupă locul central, iar pentru a obţine un loc de muncă, sau pentru a promova profesional va fi nevoie de o diplomă universitară. Toate acestea vor genera creşterea fără precedent a oamenilor cu pregătire superioară şi medie de specialitate, cât şi a nivelului general de cultură a populaţiei, urmată de explozia numărului publicaţiilor ştiinţifice, tehnice şi enciclopedice.

Un vector important de transmitere a informaţiilor va fi accesul, practic neîngrădit, al întregii populaţii la mass-media, înmulţirea firmelor care oferă servicii intelectuale, profesionale, consultanţă managerială şi de marketing, asistenţă de specialitate etc.

Societatea cunoaşterii este cea în care informaţia semnifică puterea, determinând o adevărată revoluţie informaţională care nu se rezumă doar la sfera tehnologiei, ci a dus la extinderea frontierelor cunoaşterii şi făcând ca obţinerea, stăpânirea şi valorificarea informaţiei să devină cheia de boltă a societăţii.

Societatea informaţională este axată pe producţia valorilor informaţionale, care constituie esenţa necesităţilor economice, sociale şi politice ale societăţii ajunsă la acest stadiu superior de dezvoltare.

Dacă societatea cunoaşterii poate fi privită drept un element al “mediului extern” al managementului firmei, purtătoare a unor oportunităţi şi ameninţări, capitalul intelectual trebuie considerat un element al “mediului intern” al managementului firmei, ce are ca efect succesul sau eşecul acţiunii manageriale a firmei, ce operează în cadrul a trei procese globale: globalizarea economiei, revoluţia managerială şi societatea cunoaşterii.

I.3 Orientări noi în managementul firmei, ca urmare a revoluţiei manageriale Revoluţia managerială determină introducerea unor noi orientări în managementul firmei şi impune din

partea managementului o atitudine proactivă în vederea asimilării acestora, pentru a asigura competitivitatea firmei în mediul global.

Aflat în faţa transformărilor care marchează evoluţia firmei, managerului îi revine nu doar misiunea de a conduce organizaţia pe valurile furtunii schimbărilor planetare, ci şi pe aceea de a găsi în permanenţă echilibrul pentru a o feri de dezastre, iar supravieţuirea şi dezvoltarea firmei va depinde de modul în care el îşi achită datoria. Pentru aceasta, considerăm ca managerul trebuie, în primul rând, să conştientizeze care sunt noii determinanţi ai gândirii şi acţiunii sale, apoi să-i cuprindă în propriul sistem de valori, pentru ca în final să-i valorifice în condiţii de eficacitate şi de eficienţă economico-socială ridicate. Astfel,

30

responsabilităţile pe care le impune profesiunea de manager se constituie într-o obligaţie de rezultat, iar modul în care se va achita de această obligaţie este în strânsă corelaţie cu rezultatele obţinute şi nu cu mărimea efortului depus pentru a le aduce la îndeplinire.

Totalitatea schimbărilor survenite în ultimul timp, în planul teoriei şi practicii managementului firmei prezintă tendinţa de trecere de la un management amatorist, empiric, către un management profesionist, stiinţific, care presupune exercitarea procesului managerial de către persoane special selecţionate şi pregătite în domeniul managementului, în condiţiile obţinerii, de către firmă, a unor performanţe superioare, deosebit de competitive.

În ceea ce priveşte profesiunea de manager, pe plan mondial se observă: îmbogăţirea semnificativă a cunoştinţelor teoretice referitoare la managementul firmei, legitimizarea şi sancţionarea socială crescânde ale rolului de autoritate al managerului, creşterea numărului contribuţiilor teoretico-pragmatice şi prestanţei asociaţiilor profesionale de management, existenţa şi dezvoltarea unui nucleu al autocontrolului, codului eticii şi responsabilităţii sociale, conturarea şi generalizarea conceptului şi practicii culturii manageriale – mutaţii care se constituie în tot atâtea argumente în favoarea acceptării şi asimilării noii profesiuni de manager.

MANAGEMENTUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA: TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR

Ene Vasile, an. III

Cond. şt.: prof. univ. dr. Ion Petrescu, Universitatea “Spiru Haret”, Braşov, România With this work the authors want to draw the interested persons’ attention upon the importance of social

management at the current moment when the development of our society is threatened by the economic and political globalization .

Managementul social semnifică, în principal, preocuparea pentru obţinerea şi menţinerea unui mediu

interior dorit şi proiectat în societate, astfel încât să creeze posibilitatea de a selecta şi transpune practic sarcinile de îndeplinire a obiectivelor sociale planificate la nivel naţional şi local, în strânsă legătură cu mediul ambiant în care funcţionează.

La baza managementului social, în mod tradiţional, trebuie aşezată noţiunea de activitate socială, a cărei începuturi datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Totuşi nu putem să nu menţionăm că încă de “la începutul secolului al XVII-lea, în Anglia se instituie o lege sugestiv intitulată Elisabethan Poor Law, care impune o taxă pentru sărăcie şi care ar putea fi considerată ca debut instituţional al asistenţei sociale. Din taxa plătită de cei care deţineau pământ, se obţineau fonduri pentru ajutorul celor săraci şi dezavantajaţi: bătrâni, bolnavi, copii abandonaţi, orfani etc.”[1] Apariţia şi dezvoltarea preocupărilor de natură socială şi-au făcut simţite prezenţa ca urmare a creării noţiunilor şi legislaţiilor “statului bunăstării”. Cunoscute şi răspândite deja între 1840-1860, aceste concepţii teoretico-pragmatice au asigurat fundamentele juridice ale sistemului de drepturi ale cetăţenilor la educaţie şi instrucţie, deservire medicală şi asigurarea pensiei, ajutorul în caz de invaliditate şi indemnizaţia de şomaj şi altele.

În România, germenii managementului social îi regăsim în activităţile sociale sub forma unor acţiuni caritabile, filantropice cu un pronunţat caracter religios, prin care se urmărea ca bătrânii şi bolnavii săraci şi lipsiţi de ajutorul familiei, copiii orfani, handicapaţii ajunşi cerşetori, săracii aflaţi în situaţii de mizerie severă să fie ajutaţi în mod ocazional.

Elena Zamfir[2] constată că “treptat activităţile de ocrotire socială cu caracter civic-religios s-au structurat sub forma unor măsuri reglementate prin acte juridice-normative, finanţate din bugetul public, în cadrul unor instituţii specializate”. În lucrarea sa, autoarea prezintă o schiţă istorica a tradiţiei asistenţei sociale în România, pe care o redăm, pe scurt, în cele ce urmează:

• actul de naştere al asistenţei sociale moderne în România se plasează în 1775, an în care apare prima lege de protecţie pentru copii şi se înfiinţează instituţii specializate de ocrotire pentru persoane în dificultate (fete-mame, săraci, bolnavi, persoane vârstnice fără sprijin, persoane handicapate fizic şi psihic);

1 Elena Zamfir “Politici sociale în România” ed. Expert, 1999 (op.cit., p.238) 2 Despre această problemă, într-un cadru mai amplu, vezi Zamfir E., op.cit. p 239-246

31

• o dată cu apariţia în 1831 a Regulamentului Organic[3] apare un sistem de asistenţă socială structurat şi sprijinit de măsuri legislative şi susţinut de instituţii corespunzătoare;

• încurajarea spiritului de întrajutorare şi solidaritate la nivel comunitar are loc după Unirea Principatelor Române în 1859, când apar acte normative prin care se stabilesc atribuţii concrete pentru serviciile de asistenţă socială;

• asistenţa socială modernă din România se impune prin adoptarea a două legi: − Legea pensiilor datând din 1912; − Legea sanitară şi de ocrotire socială din 14 iulie 1930;

• crearea în 1920 a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii sociale, prin care se asigură intervenţia sistematică a statului prin acţiuni de coordonare naţională, metodologică şi profesională a întregii activităţi de asistenţă socială;

• înfiinţarea Institutului Social Român, transformat mai târziu în Institutul de Cercetări Sociale a României sub influenţa directă a Şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti [4] cu filiale în diferite regiuni a condus la o mai bună cunoaştere a problemelor sociale specifice şi la acţiuni de soluţionare competentă a acestora;

• înfiinţarea în toamna anului 1929 a Şcolii Superioare de Asistenţă Socială din Bucureşti “Principesa Ileana", cu o programă analitică şi un plan de învăţământ bazate pe obiective majore şi cu modalităţi concrete de efectuare a practicii;

• publicarea revistei Asistenţa socială între anii 1929-1944 şi înfiinţarea în 1936 a Asociaţiei pentru Progresul Asistenţei Sociale şi a secţiei de statistică socială;

• organizarea în 1938 a primului Congres al asistentelor sociale din România; • extinderea prin Legea nr.17 din 1945 a drepturilor de asigurări sociale la toate persoanele salariate,

indiferent de venit, cu excepţia muncitorilor agricoli şi a personalului casnic; Încercările timide de rezolvare a problemelor sociale prin adoptarea legilor de la sfârşitul sec. al XIX-

lea începutul sec. XX-lea au dus la revolte sociale, cea mai importantă fiind răscoala ţăranilor din 1907, populaţia fiind nemulţumită de faptul că taxele şi impozitele erau mari, bugetul strâns în acest mod nu era consumat prin mijloace transparente, de cele mai multe ori activităţile sociale erau prezentate ca fiind din partea regelui sau diverşilor boieri, moşieri, industriaşi etc. Acest fapt e concretizat prin instaurarea unui climat favorabil venirii la putere a doctrinei comuniste ce specula aceste nemulţumiri promiţându-le cetăţenilor o viaţă mai bună, mai multă grijă a statului faţă de contribuabil.

Astfel începând cu mijlocul sec. XX-lea au loc modificări legislative care vizează lărgirea bazei beneficiarilor, totodată se realizează şi transferul controlului atât a colectării resurselor, cât şi a distribuţiei acestora în sistem centralizat. Acum nu mai sunt prezentate ca fiind din partea regelui sau a boierilor, industriaşilor, ci din partea partidului unic, Partidul Comunist Român. Amintim aici câteva acţiuni:

• întreruperea începând cu anul 1952 a procesului de formare la nivel universitar a asistenţilor sociali şi acceptarea doar până în 1969 a pregătirii sub forma unei şcoli post-liceale ce oferea absolvenţilor un statut profesional inferior celorlalţi specialişti;

• desfiinţarea asigurărilor private şi a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, ceea ce a provocat ca fondurile publice şi private să fie preluate de stat prin includerea bugetelor asigurărilor sociale în bugetul de stat;

• axarea asigurărilor sociale în principal pe furnizarea de pensii de bătrâneţe, de invaliditate şi de urmaş la care se adaugă ajutoarele băneşti în caz de boală, ajutorul de deces, indemnizaţia de maternitate;

• nerecunoaşterea şomajului; • finanţarea asistenţei medicale direct de la bugetul de stat;

3 Importanta realizare politică, Regulamentul Organic reprezintă acte asemănătoare unei constituţii moderne prin care s-a introdus ordinea în administrarea Principatelor. Datorită Regulamentului Organic domnitorii nu mai conduc ca nişte despoţi din Evul Mediu, se modernizează si se aplică legile cu ajutorul unor miniştri, exercitând astfel puterea executivă în timp ce Adunările Obşteşti, un fel de parlament, alcătuite din boieri, votează legile, deţinând puterea legislativă. 4 Dimitrie Gusti, sociolog, filozof şi om politic român s-a născut la Iaşi în 1880 şi a decedat la Bucureşti în 1955. A fondat Şcoala Sociologică de la Bucureşti şi Institutul Social Român şi este autorul Legii serviciului social (1938-1939).Prin teza sa de doctorat cu tema “ Egoism şi altruism. Despre motivaţia sociologică a voinţei cu practica”, susţinută în 1904, prefigurează concepţia sa sociologică, respectiv sistemul sociologiei monografice. De asemenea, a formulat idei originale referitoare la sociologia naţiunii, a relaţiilor internaţionale, a războiului şi păcii, reformarea vieţii academice, ameliorarea vieţii comunităţii rurale.

32

• suportarea contribuţiilor de asigurări sociale de unităţile angajatoare; • în urma actelor legislative adoptate în perioada 1950-1970 sistemul de organizare, funcţionare şi

administrare a protecţiei sociale era puternic centralizat, birocratizat şi acorda foarte puţin spaţiu de mişcare autorităţilor locale, iniţiativelor civice, organizaţiilor nonguvernamentale.

Politica socială în România post-revoluţionară se asociază cu ideea de îmbunătăţire şi perfecţionare prin care reforma asigurărilor sociale este plasată în contextul general al operaţiunilor de politică socială şi presupune următoarele acţiuni de reformă şi intenţii de viitor:

• reînfiinţarea în 1990 a învăţământului de asistenţă socială prin regândirea profesiei în condiţiile unui mediu universitar total nou şi asigurarea configuraţiei corespunzătoare a sistemului de servicii de asistenţă socială pe următoarele domenii:

• include toate persoanele, familiile şi comunităţile care se află într-o situaţie de dificultate caracterizată prin absenţa mijloacelor pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă;

• vizează numeroase funcţii care se integrează în sistemul serviciilor de asistenţă socială ca de pildă: − dezvoltarea capacităţilor proprii pentru rezolvarea problemelor grele ce le stau în faţă cu

accent pe suportul profesional bazat pe cunoştinţe şi tehnici profesionale ori prin punerea la dispoziţie de către sistemul public sau cel privat /comunitar a unor servicii şi resurse;

• asigurarea utilizării efective a resurselor alocate pentru nevoia avută în vedere; • apărarea intereselor şi drepturilor persoanelor aflate în nevoie; • aşezarea la baza serviciilor de asistenţă socială a următoarelor principii de organizare:

− îmbinarea asistenţei sociale generale şi care oferă un prim suport celor aflaţi în dificultate, cu asistenţă socială specializată pe anumite tipuri de probleme;

• crearea condiţiilor ca serviciile sociale să ţină de toate problemele sociale ale persoanei sau familiei.

Rolul statului în conceperea şi implementarea programelor sociale moderne devine tot mai accentuat datorită tehnologiilor folosite în procesele de producţie, a modernizării continue a acestora, a robotizării şi nu în ultimul rând datorită fenomenului de globalizare – mutarea unităţilor de producţie în zone cu costuri reduse atât pentru forţa de muncă, cât şi a condiţiilor fiscale oferite de statele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare.

În acest moment statul trebuie să urmărească modul în care companiile multinaţionale îşi maximizează profiturile, pentru fiecare unitate monetară investită proprietarii de capital privaţi încasează dividende urmărind ca acestea să fie mai mari prin, reducerea costurilor cu:

• materiile prime; • forţa de muncă; • implementând noi tehnologii; • robotizând procese tehnologice; • mutând unităţile de producţie; • aplicând noi strategii de atragere a capitalului în propriile companii.

Maximizarea eficienţei capitalului acumulat de către stat prin taxe şi impozite trebuie să se manifeste printr-un control riguros al investiţiilor publice.

În prezent, statul organizează licitaţii pentru lucrările pe care le finanţează. La aceste licitaţii participă societăţi comerciale care au ca principal obiectiv obţinerea de profit. Pentru aşi atinge obiectivul proprietarii sunt dispuşi să plătească comisioane grase pentru a obţine informaţii ce le-ar facilita câştigarea licitaţiilor, comisioane ce vor fi recuperate de cele mai multe ori pe seama calităţii lucrărilor efectuate şi a salariilor mici plătite angajaţilor, profitul prognozat a se obţine din fiecare afacere este un obiectiv îndeplinit indiferent de mijloacele folosite. (A se vedea activităţile de asfaltare a străzilor, care nu sunt de calitate, nu sunt efectuate în timp util, nu au garanţii, străzi ce trebuiesc asfaltate în fiecare an, în aceste condiţii sunt străzi cărora nu le va veni rândul nici peste o sută de ani să fie reparate să nu mai vorbim să fie asfaltate integral).

Milităm aici pentru ca statul să nu se mai comporte ca un nabab cu banul public, să îşi asume responsabilităţi şi să se implice în execuţia directă a lucrărilor, nepermiţând în acest fel patronilor să-şi umfle buzunarele cu bani publici, 10% profit (în cazul cel mai fericit) pentru un patron înseamnă 10% străzi asfaltate în plus şi cu siguranţă de calitate superioară.

Un alt domeniu în care se risipesc bani publici îl reprezintă unităţile pentru instituţionalizarea persoanelor (penitenciarele), acestea ar trebui să se autofinanţeze şi de ce nu, chiar să contribuie cu sume fixe sau variabile la bugetul statului. Este de neconceput ca din bugetul public să se consume între 200 şi 230 de milioane de lei pe an, aproximativ 600 mii lei pe zi, pentru asigurarea pazei, întreţinerii, hranei, (trei mese pe

33

zi la un nivel caloric impus de organizaţii mondiale pentru protecţia drepturilor omului) pentru un deţinut, în condiţiile în care mulţi din cei aflaţi în “libertate” nu îşi pot permite o masă decentă sau nu au acces la medicamente, fac economii la energie electrică, stau în frig, nu-şi pot cumpăra o haină nouă, pentru că luptă să-şi plătească întreţinerea. Sau făcând o comparaţie cu o persoană în vârstă care şi-a îndeplinit toate datoriile faţă de societate (plata impozitelor şi taxelor, a contribuit la bugetul asigurărilor sociale 30-40 de ani) are o pensie de 3,6 milioane pe lună, aproximativ 120 mii lei pe zi şi trebuie să-şi asigure traiul zilnic ba din contră plăteşte în continuare impozite pe proprietăţi, casă, bani care se întorc şi la persoanele instituţionalizate pentru ca acestea să aibă televizoare şi frigidere în celulă, acces la săli de forţă şi întreţinere (când sunt puşi în libertate sunt antrenaţi şi în cea mai bună formă fizică pentru a tâlhari din nou), biblioteci, ba mai nou li se organizează spectacole artistice, atunci te întrebi cine este pedepsitul cel ce se bucură de libertatea de a plăti taxe şi impozite sau cel din celulă?

Activităţile sociale trebuiesc împărţite în activităţi sociale publice şi activităţi sociale private (de caritate), spre exemplu activitatea de ecarisaj, statul, la presiunea organizaţiilor private, consumă din buzunarul cetăţeanului între 500 şi 600 de mii lei pentru prinderea unui câine comunitar, mai consumă aproximativ 150 de mii pe zi pentru hrană şi adăpost timp de 14 zile, toate acestea la presiunile aşa-ziselor organizaţii de caritate în timp ce pentru un copil aflat într-un centru de plasament alocaţia zilnică nu depăşeşte 70 de mii lei pe zi. Astfel de inechităţi sunt impardonabile pe banii cetăţenilor.

Astăzi, în condiţiile democratice moderne, au libertatea de a se organiza şi autofinanţa pentru a funcţiona în orice domeniu în condiţiile legii. Au posibilitatea chiar de a iniţia proiecte de legi, trebuie să conştientizeze problemele cu care se confruntă societatea şi să interacţioneze cu aceasta pentru a le rezolva.

Statul are puterea de a se implica prin acordarea de facilităţi fiscale în condiţiile în care companii comerciale private fac donaţii în contul programelor promovate de guvern.

Bineînţeles că în aceeaşi măsură contribuabilul trebuie să aibă acces la informaţie, el trebuie să poată controla fiecare bănuţ plătit din buzunarul său şi are dreptul să ceară socoteală atunci când rezultatele nu-l mulţumesc, sau când obiectivele programelor anunţate nu sunt îndeplinite conform graficelor stabilite.

Un rol important în controlul consumului bugetului public îl are mass-media independentă, care prin mijloace specifice poate informa contribuabilul.

Pedepsele pentru deturnarea de fonduri publice şi private ce au fost destinate programelor de asistenţă socială trebuie să fie drastice, să fie aplicate repede şi să fie mediatizate la nivel naţional în aşa fel încât să le piară pofta de a mai fura de la 20 de milioane de contribuabili. Numai atunci vom fi siguri că banul nostru va fi investit cu chibzuinţă şi eficient în folosul celor ce au cea mai mare nevoie.

STILURILE ŞI TRUCURILE FOLOSITE ÎN PROCESUL DE NEGOCIERE

Nacu Victoria, an. IV, FIN Cond. şt.: conf. univ. dr. Aurelia Litvin

Mulţi se întreabă de ce oare se abordează un subiect despre arta de a negocia într-un mediu bazat destul

de strict pe regulamente? Un mediu în care totul este foarte bine delimitat prin zeci de articole de lege, prin completări, revizuiri şi adăugiri ale acestora, pentru a nu exista aproape nimic care ar putea la un moment dat să scape de sub control.

Un răspuns ar fi că lucrurile de multe ori nu merg chiar ca la carte. Se lucrează cu factorul uman, problemă destul de delicată de altfel şi acest aspect ar putea conduce de multe ori spre imprevizibil. Negocierea este un talent, un har înnăscut, dar şi o abilitate dobândită prin experienţă şi învăţare. Analiza tipului de negociere în care ne angajăm este întotdeauna importantă. Literatura de specialitate

distinge trei tipuri fundamentale de negociere: Negocierea distributivă este cea de tip ori / ori, care optează între victorie şi înfrângere. Acest tip de negociere este posibil atunci când opoziţia de interese este puternică, iar dezechilibrul de

forţe este semnificativ. Negocierea integrativă echivalează cu victorie / victorie şi este acel tip de negociere în care sunt

respectate aspiraţiile şi interesele partenerului, chiar dacă sunt împotriva celor proprii. Negocierea raţională este aceea în care părţile nu-şi propun să facă sau să obţină concesii, ci încearcă să

rezolve litigii de fond de pe o poziţie obiectivă, alta decât poziţia uneia sau alteia dintre părţi. Un rol aparte îl are şi stilul de negociere. Stilul de negociere se referă la conduita părţilor adverse pe parcursul desfăşurării procedurii de

discuţie stabilite între ele, prin intermediul reprezentanţilor, în vederea ajungerii la un acord acceptabil.

34

Stilul ocolitor. Acest stil este caracterizat prin capacitatea redusă de a-şi impune interesele şi prin cooperarea redusă cu oponentul. Răspunsul este unul de genul „ascunderea capului în nisip”.

Stilul îndatoritor. Semnul distinctiv al acestui stil este cooperare cu cealaltă parte în scopul îndeplinirii dorinţelor acesteia şi nesusţinerea interesului propriu.

Stilul competitiv. Acest stil se caracterizează prin tendinţa de a maximiza impunerea interesului propriu şi de a minimiza răspunsul cooperant.

Stilul concesiv. Acest stil combină doze intermediare de impunere a interesului propriu şi de cooperare. Stilul colaborativ. În cadrul acestui stil, atât impunerea interesului propriu, cât şi cooperarea sunt

maximizate în speranţa obţinerii unui acord integrativ, care să satisfacă interesele ambelor părţi. Deşi tindem spre globalizare, diferenţele culturale şi etnice se păstrează. Spaţiul cultural influenţează

modul de a negocia, percepţia timpului, capacitatea dea stabili contacte interpersonale ale unei persoane. Oameni din ţări diferite se deosebesc prin valori, atitudini şi experienţă. Ei au forţe şi slăbiciuni diferite

unii faţă de ceilalţi. Un negociator competent trebuie să-şi creeze stil potrivit propriilor sale forţe – inclusiv celor caracteristice culturii din care provine.

Negociatorul american, începând negocierile cu entuziasm, apreciază această atitudine de urmărire a câştigului economic. Forţele lui sunt mari în special în fazele de tocmeală ale negocierii. El se mişcă natural cu rapiditate în aceste faze ale negocierii.

Negociatorul german identifică înţelegerea pe care speră să o facă. El identifică forma exactă a acelei înţelegeri, problemele care consideră că ar trebui să fie cuprinse în negociere. Apoi pregăteşte o ofertă rezonabilă acoperind cu grijă fiecare chestiune a înţelegerii.

Negociatorii francezi sunt recunoscuţi pentru trei caracteristici principale în înţelegerile internaţionale: multă fermitate, insistenţa de a folosi limba franceză la negocieri şi un stil de negociere fără doar şi poate lateral.

Englezii sunt văzuţi de celelalte naţionalităţi ca fiind: • amatori, spre deosebire de profesionaliştii americani; • mai degrabă prost pregătiţi decât bine pregătiţi; • drăguţi, prietenoşi, sociabili, agreabili; • flexibili şi receptivi la iniţiative.

Nord-europeanul abordează negocierile mult mai tăcut decât americanii sau germanii. Există o anumită reticenţă în modul în care se implică din punct de vedere social la începutul negocierilor. Este tăcut, vorbeşte încet şi poate fi cu uşurinţă copleşit în această fază.

Cultura mediteraniană este, în primul rând, mai călduroasa. Saluturile şi aspectele sociale degajă căldură, sunt utilizate cu exuberanţă posturile şi gesturile. Este dificil a fixa discuţiile la nivelul anumitor înţelegeri sau la nivelul anumitor faze de negociere.

Negociatorul din Orientul Mijlociu vine dintr-o tradiţie a deşertului – o tradiţie tribală în care comunităţile sunt apropiate şi compacte, o tradiţie în care ospitalitatea este forţa care guvernează. Timpul este neesenţial: încrederea este importantă, iar vizitatorul trebuie să câştige această încredere.

Orice cultură are o abordare diferită şi analizând o serie de culturi, am identificat o serie de modalităţi diferite de a aborda negocierea. MANAGEMENTUL RELAŢIILOR CU PUBLICUL ÎN DOMENIUL CULTURII

Creţu Arina, an. III BAC, USM Cond. şt.: dr. hab. prof. univ. Simion CERTAN

Relaţiile cu publicul (PR) este o funcţie a managementului, prin care se evaluează atitudinile publice, se

identifică politicile şi procedurile unui individ sau organizaţie cu interesul publicului, se planifică şi execută un program de acţiuni prin care să câştige înţelegere şi acceptare din partea publicului.

Orice organizaţie ar trebui să aibă cel puţin un PR manager, pentru că acesta interacţionează cel mai mult cu mediul intern şi extern al organizaţiei, astfel contribuind enorm la atingerea eficientă a scopurilor organizaţiei.

În domeniul culturii, managementul PR este cu atât mai mult necesar, deoarece procesul de formare a produsului cultural şi de consumare a lui este unul sensibil şi predispus la schimbări continue şi spontane. În domeniul culturii este obligatorie comunicarea reciprocă permanentă, care se face prin ajustarea lumii interioare a artistului cu preferinţele publicului şi educarea publicului spre valori artistice autentice.

35

Profesioniştii din domeniul relaţiilor cu publicul transmit informaţii audienţei ţintă prin intermediul mass-media şi Internet. PR managementul foloseşte anumite tehnici specifice, care sunt supuse adaptărilor de la un domeniu de activitate la altul.

O tehnică fundamentală este identificarea publicului ţintă şi formarea mesajului care va atrage acest public. O delimitare ce trebuie făcută în cazul culturii este cea între cultura de masă şi cea de elită. De exem-plu, comportamentul consumatorului de muzică clasică e diferit de cel al consumatorului de muzică pop, artiştii şi produsele muzicale se deosebesc. Pe lângă spectatori, în cultură adesea există şi o altă categorie de public, şi anume deţinători de interes: toţi consumatorii de cultură deţin un interes, dar nu toţi deţinătorii de interes sunt consumatori. De exemplu, un festival de teatru poate avea mai mulţi sponsori. Aceşti sponsori au anumite interese (de a-şi promova imaginea, de a primi înlesniri din partea statului etc.), dar ei nu sunt neapărat şi spectatori. Aceste diferenţieri solicită mai mult efort din partea specialistului în relaţiile cu publicul. El trebuie să creeze diferite mesaje, dar care să se completeze reciproc.

O altă tehnică care devine populară şi în Moldova, este organizarea conferinţelor de presă. O conferinţă de presă constă în a transmite informaţie în formă verbală mass-mediei, într-un loc public sau semi-public şi la un timp predeterminat. Conferinţa de presă reprezintă comunicarea unei informaţii brute, dar şi inter-acţiunea dintre participanţi. Un PR manager organizează şi moderează această conferinţă.

Pentru a evita anumite confruntări, a deţine mai mult control asupra situaţiei, a fi mai rapizi şi clari, se utilizează tehnica comunicatului de presă. Comunicatul de presă este instrumentul de bază al relaţiilor cu publicul şi reprezintă o declaraţie scrisă distribuită reprezentanţilor mass-media. Pe parcursul activităţii sale, un PR manager trebuie să-şi formeze o listă de contacte cărora le transmite acest comunicat sau alte informaţii. De asemenea, comunicatul de presă poate fi plasat pe pagina artiştilor şi pe site-uri ce permit aceasta, astfel el poate fi accesat liber de către oricine. PR managerul e necesar să ia în consideraţie că comunicatul de presă trebuie personalizat la maximum, să corespundă artistului vizat.

E foarte important ca artistul să fie în văzul şi auzul publicului, îndeosebi atunci când au loc anumite evenimente speciale în activitatea artistului. Pentru aceasta, managerul PR trebuie să organizeze participări ale artistului în diferite emisiuni TV şi radio. Când artistul deja e arhicunoscut şi primeşte invitaţii de a participa la emisiuni, PR managerul trebuie să facă o selecţie a „talk show”-urilor.

În cultură, în special cea de masă, există crezul că „orice publicitate e publicitate bună”. Atât situaţiile favorabile, cât şi situaţiile nefavorabile sunt transformate în atuuri ale artistului. Oscar Wilde spunea „unicul lucru mai rău ca să fii discutat este să nu fii deloc discutat”. Aceasta pare a fi cauza că mulţi artişti îşi diversifică activitatea, implicându-se în politică, acţiuni de caritate, literatură, afaceri în domeniul restaurantelor, modei etc.

Un bun specialist în domeniul relaţiilor cu publicul trebuie să posede cunoştinţe din arta comunicării, psihologie, psihologia socială, sociologie, economie, management, ştiinţe politice, etică şi, desigur, dacă activează într-un anume domeniul al culturii, trebuie să-l cunoască din scoarţă în scoarţă, înţelegând toate specificurile lui. Deci, managementul relaţiilor cu publicul în domeniul culturii este responsabil de previziunea, coordonarea, organizarea, antrenarea, controlul şi evaluarea procesului de comunicare dintre artist şi publicul acestuia, asigurând o eficienţă maximă.

IMPACTUL INVENŢIILOR ASUPRA BUSINESSULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Teodorescu Sergiu, an. I, BAA

Cond. şt.: conf. univ. dr. Rada Boboc

Toate lucrurile, care ne înconjoară sunt creaţii ale minţii omeneşti, care prin urmare, constituie proprietate intelectuală. Un element distinct al proprietăţii intelectuale îl constituie invenţia, care este un procedeu, ce oferă o nouă soluţie tehnică pentru rezolvarea unei probleme.

Pentru a avea dreptul exclusiv asupra invenţiei, este necesar de a o proteja, prin documentul ce confirmă dreptul de proprietate asupra invenţiei, care se numeşte brevet de invenţie.

De fapt, brevetul de invenţie oferă nu numai stimulente materiale, prin aceea că asigură recunoaştere şi recompensă materială titularului, dar şi contribuie la îmbogăţirea patrimoniului de cunoştinţe tehnice din lume.

În Republica Moldova eliberarea brevetelor de invenţie este înfăptuită de Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Intelecluale (AGEPI).

36

Multitudinea problemelor stringente din sectorul agrar, denotă necesitatea apariţiei invenţiilor în agricultură, cât şi a valorificării lor. În sectorul dat au fost brevetate o serie de invenţii, printre care am putea menţiona în ramura viti-vinicolă următoarele: procedeu de tratare a viţei-de-vie, procedeu de cultivare a viţei-de-vie, procedeu de sporire a rezistenţei plantelor de viţă-de-vie la secetă etc.

Este şi cert faptul, că toate aceste invenţii sunt rezultatul inventatorilor autohtoni, care îşi manifestă intenţia de a aplica invenţiile lor în businessul naţional.

De rând cu sectorul viti-vinicol, un component important al economiei naţionale îl constituie şi sectorul alimentar. Realizările în domeniu, de către cercetătorii moldoveni, au determinat, în mare măsură, sporirea calităţii atât a produselor, cât şi a procedeelor de fabricare a acestora. Datorită apariţiei noilor procedee în domeniul alimentar cum ar fi: procedeu de uscare a vişinelor, procedeu de obţinere a biomasei de ciuperci (Lentinus Edodes) etc. s-au diversificat procedeele în domeniu, ceea ce a dus la îmbogăţirea ramurii cu tehnologii noi, care cu mare succes pot fi aplicate în businessul autohton, deoarece datorită acestor invenţii sunt posibile, atât iniţierea noilor afaceri, cât şi implementarea şi valorificarea acestora în afacerile existente.

Unul din domeniile principale de dezvoltare al economiei este şi farmaceutica. Progresele obţinute de către cercetătorii din republică, în primul rând, au condiţionat apariţia pe piaţa naţională a produselor farmaceutice noi, care au o calitate sporită şi concurează cu produsele farmaceutice străine. Un exemplu, ar fi produsul “Fibrofit”, care este rezultatul inventatorilor Filippov. Avantajele produsului sunt: majorarea capacităţilor de absorbţie a metalelor grele; îmbogăţirea conţinutului adaosului cu fibre alimentare etc.

Este cert faptul, că în Republica Moldova exista un număr mare de cercetări şi inovaţii în diferite domenii. Necesitatea şi importanţa implementării şi valorificării rezultatelor obţinute în urma cercetărilor tehnico-ştiinţifice, a determinat statul să sporească resursele în sfera cercetare-dezvoltare pentru anul 2006, până la 1.9% din PIB. De asemenea, în anul 2006 a demarat programul pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului în sectorul tehnico-ştiinţific care este finanţat de Fundaţia SUA de Cercetare Civilă şi Dezvoltare (CRDF) şi Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Moldova (MRDA), care are ca scop principal organizarea şedinţelor Clubului „Ştiinţă şi Business”, cu participarea activă a oamenilor de ştiinţă şi a antreprenorilor. În cadrul programului, a fost elaborat un catalog, în care sunt prezentate ultimele inovaţii în domeniul agricol al republicii. Aceste activităţi sunt îndreptate asupra creării unui mediu favorabil pentru susţinerea schimbului de informaţii între oamenii de ştiinţă şi oamenii de afaceri, pentru crearea de parteneriat şi atragerea de investiţii, pentru implementarea noilor tehnologii. Implicarea statului este importantă, deoarece prin acţiunile pe care le întreprinde, creează un climat favorabil pentru atragerea de investiţii în domeniul ştiinţei şi aplicarea ulterioară a rezultatelor obţinute în business, deoarece afacerile reprezintă cheia de dezvoltare economică a Republicii Moldova.

Bibliografie:

1. Revista ”Intellectus” nr.2-7; Catalogul: Inovaţii top în domeniul agricol; Chişinău, 2006.

CĂILE DEVENIRII UNUI MANAGER DE SUCCES

Malcoci Tatiana, an. I, BAA Cond. şt.: lect. univ. Marina Şendrea

Principala trăsătură care diferenţiază managementul de alte profesii constă în faptul că managerii nu

sunt plătiţi pentru orele petrecute la serviciu, ci pentru rezultatele obţinute. În cadrul relaţiilor cu colegii şi subordonaţii, managerul trebuie să acţioneze cu integritate deoarece

încrederea este precum viaţa: o poţi pierde numai o singură dată. Astfel, prima dată când managerul va fi surprins încercând să ascundă adevărul va fi şi ultima când va mai avea cineva încredere în el. Încrederea stă la baza oricărei relaţii interumane.

Orice nereuşită a managerului în legătură cu capacitatea sa de a conduce efectiv personalul se reflectă în mod negativ. Din moment ce nu doriţi să eşuaţi, ci din contra aţi prefera să aveţi succes, atunci ce ar trebui să faceţi?

Mai întâi, trebuie să vă asiguraţi că niciodată nu veţi uita că succesul subordonaţilor dumneavoastră reprezintă în acelaşi timp şi succesul dvs. Dacă ineficienţa dvs. se datorează unui angajat care este incapabil să muncească cum trebuie, fie îi găsiţi o muncă pe care o poate face cum trebuie, fie vă lipsiţi de serviciul lui, nu aşteptaţi.

37

Un bun manager trebuie să înţeleagă ce anume îi motivează pe oameni şi să încerce să-i ajute pe fiecare să-şi atingă adevăratul potenţial.

Conducerea reprezintă o parte vitală a postului de manager. Utilizarea necorespunzătoare a autorităţii poate să aducă rezultate pe termen scurt. Depinde doar de manager crearea unei atmosfere agreabile în care să lucreze atât el, cât şi subalternii lui.

Adevăratul manager îi face pe subordonaţi să-şi fixeze obiective pe care aceştia le consideră peste puterile lor şi apoi îi ajută să le atingă. [1, p.54]

Competenţele considerate de specialitate permit managerilor să utilizeze metodele şi instrumentele specifice domeniului pe care îl au în grijă. De exemplu: un manager care supraveghează contabilii trebuie să cunoască contabilitate.

Managerii trebuie să posede suficiente cunoştinţe de specialitate pentru a-i îndruma pe angajaţi, a le organiza munca şi pentru a rezolva problemele.

Managerii trebuie să menţină un echilibru între sentimentele de loialitate faţă de angajaţii lor şi cele de loialitate faţă de superiori. La întrebarea care sunt calităţile pe care le respectă la un şef, angajaţii diferitelor întreprinderi au evidenţiat câteva:

• posedă capacităţi solide de comunicare orală şi în scris; • explică acţiunile şi deciziile care îi afectează pe angajaţi; • laudă un lucru făcut bine şi îi felicită pe oameni în aceeaşi măsură în care ştie să critice; • discută problemele cu angajaţii de îndată ce este posibil în loc să amine până ce situaţia va ajunge

la punctul de fierbere; • încearcă să-şi cunoască fiecare angajat la nivel profesional. [2]

Managerii adevăraţi se dezvoltă şi evoluează cu multă muncă, efort şi conştientizează faptul că există mai mulţi factori care le influenţează succesul.

Un manager eficient: • Nu întâmpină nici o dificultate în a-şi asuma rolul de lider şi a da ordine. • Munceşte în calitate de colaborator şi coleg cu membrii grupului său. • Se concentrează pe rezultate şi mai puţin pe metode. • Nu stă tot timpul în preajma muncitorilor. [2]

Decizia joacă un rol important în cariera managerului. Managerii care-şi rezervă timp pentru a pune întrebări gândite încă de la început îşi sporesc şansele de a lua o decizie bună. Uneori, angajaţii ştiu mai multe decât managerii despre o anumită problemă. Faptul că cereţi părerea angajaţilor demonstrează hotărârea dvs de a fi un conducător democrat. Un manager are sau nu succes, nu atât prin ceea ce el însuşi face sau nu face, ci, prin ceea ce este capabil să-i convingă pe alţii să facă. Secretul succesului unui manager constă în abilitatea de a atrage oameni excepţional de capabili şi de a-i trata cu atât de mult respect, încât aceştia să nu-l părăsească niciodată.

Bibliografie:

1. Morris Michael, Cum să devii un manager de succes. Bucureşti, 2002. 2. www.google.com.

38

4. NOI ABORDĂRI ŞI APLICAŢII ALE MARKETINGULUI

39

НОВЫЕ УСЛУГИ КАК ГЛАВНОЕ УСЛОВИЕ РАЗВИТИЯ КОМПАНИЙ ТЕЛЕКОММУНИКАЦИОННОГО СЕКТОРА

Ермачков Анатолий, BAA

Науч. рук.: конф. унив., д-р Лидия Митницкая

В Молдове постоянное генерирование новых услуг и диверсификация коммерческого предложения являются необходимым условием развития компаний сектора.

Доступ в интернет. В связи с возросшей важностью информации в иерархии потребностей молдавских потребителей, усилением конкуренции, диверсифицикацией коммерческого предложения от 128 до 1024 Кбит/сек, значительным уменьшением тарифа за подключение и абонентскую плату, в последние годы предпочтения отдаются высокоскоростному (ADSL) доступу в интернет, а не традиционному (Dual-up). Причём особенность молдавского рынка состоит в том, что организации с гораздо большими потребностями в высоких скоростях по темпам роста подключений отстают от конечных пользователей (их доля составляет 32% и неуклонно падает), что противоречит европейской практике. В узкополосном интернете (Dual-up), напротив, жёсткая конкурентная борьба в 2005 г. привела к уменьшению трафика и рыночной доли большинства операторов. Здесь предпочтения молдавского потребителя устойчиво сдвигаются от предоплаченных услуг (с абонементом) к неограниченным, доля которых в 2005 году возросла с 27 до 59 процентов. Место новых технологий в маркетинговых стратегиях компаний является первоочередным, и они приносят на сегодняшний день основную часть доходов, в то время как, например, локальный трафик традиционной телефонии составляет только 8% доходов «Молдтелекома».

В связи с относительно недавним появлением маркетинговых служб в компаниях не проводится глубинное сегментирование рынка, обычно предлагаются однородные решения, и выделяется только несколько групп по видам деятельности: банковский сектор, страховые компании, охранные агентства и бюджетные организации. Более глубинная сегментация клиентской базы в мировой практике даёт большие преимущества. Например, крупные иностранные компании являются не только высокодоходным сегментом рынка, но и требовательными по номенклатуре предоставляемых услуг. Что касается потенциальных клиентов новых конвергентных услуг в лице строительных компаний, то операторам ещё при планировании сетей прежде всего следует исходить из спроса и распределения плотности перспективной застройки города, что частично решит проблему окупаемости дорогостоящего оборудования.

Мобильная связь. В Молдове наблюдается устойчивая тенденция уменьшения среднего дохода на одного абонента в месяц (ARPU) с 320 леев в 2001г. до 142 леев в 2005 г. («Voxtel»), в то время как средняя заработная плата увеличилась. В этих условиях компания «Voxtel» применяет осторожную тактику внедрения неголосовых (новых) услуг, поскольку особенность поведения молдавского потребителя состоит в том, что продукты, имеющие наибольший интерес, имеют наихудший коммерческий успех. В маркетинговой стратегии компании «Moldcell» новые услуги занимают главное место, однако появление некоторых из них на данный момент нецелесообразно, например, прогрессивная технология доступа в интернет EDGE на момент запуска имела отклик лишь 0,3%. Исходя из этого, обе компании скорректировали свою стратегию в сторону увеличения числа абонентов с более низкими заработками как источника повышения доходов, для чего они диверсифицировали коммерческие предложения, создав доступные всем пакеты с низкой ценой. В частности, за последние несколько лет доля клиентов Темпо увеличилась с 60 до 80% и составила на конец марта 578000 человек – это самый высокий показатель среди всех продуктов связи на нашем рынке. При внедрении новых услуг приоритет в исследованиях отдаётся качественным и объективным показателям: исследуется не только количество вновь подключённых абонентов, а глубинные следствия – особенности молдавской экономики. Например, на лето могли приехать наши гастарбайтеры, новые подключения которых не могут служить показателем эффективности рекламной кампании. Практика свидетельствует и о завышении прогнозов половины потребителей пользования услугами в будущем, поэтому их намерения не является определяющим фактором в принятии решений.

В этих условиях компаниям-конкурентам следует вовремя предвидеть вложения в развитие новых услуг, выявлять возможности клиента по удовлетворению спроса и более активно использовать маркетинговый инструментарий в отношении организаций.

40

INOVAREA PRODUSELOR – FACTOR-CHEIE DE ASIGURARE A COMPETITIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII

Bogdanaş Constantin, an. III, BAA

Cond. şt: conf. univ. dr. Profira Cristofovici Menţinerea unei poziţii competitive pe termen lung e determinată de abilitatea firmei în domeniul-cheie -

inovaţia. Inovarea ca proces global reprezintă activitatea de creativitate şi transformare a unei idei noi sau concept într-un nou produs, proces sau activitate de service acceptate pe piaţă.

În cadrul inovării se admit următoarele tipuri de activităţi: crearea unui nou produs; introducerea unei noi metode de fabricaţie; intrarea pe o piaţă nouă; apelarea la o nouă resursă; noua organizare a firmei; inovaţia funcţiilor; inovaţia strategiilor şi altele.

O inovare pentru a fi eficientă trebuie să fie simplă şi să aibă o adresă precisă. Practica arată ca nu se porneşte la o inovaţie cu gândul că vom revoluţiona întreg domeniul.

Pentru a caracteriza şi evidenţia importanţa procesului de inovare la întreprinderile din R.M. au fost studiate trei întreprinderi cu grad diferit de dezvoltare: Doina Vin SRL; S.A. Fabrica de Vin Cojuşna; S.A. „Vismos”. Acestea au fost analizate prin prisma următorilor indicatori: cota de piaţă; sortimentul (produse noi); design-ul; schimbările tehnologice. Analiza comparativă a proceselor de inovare la întreprinderile menţionate a arătat că S.A. „Vismos” care deţine o cotă de piaţă de 1,7% cu un volum de vânzări de peste 6 mln sticle pe an şi-a obţinut această poziţie datorită mai multor factori, principalul fiind inovarea prin diversificare. Astfel această întreprindere oferă pieţei: 29 tipuri de vin, 19 – vinuri spumante, 7 – divinuri. În prezent se planifică lansarea pe piaţa autohtonă a băuturilor tari de tip brandy, deoarece acesta este un produs bine cunoscut care se bucură de succes în întreaga Europa, cât şi în Rusia.

Doina Vin deţine o cotă de piaţă de 0,9% cu un volum de vânzări de peste 3 mln sticle pe an, mizând în special pe introducerea unor noi mărci, inclusiv: Serţeedca, Wild Cat, Mudrasti Haiama şi Sweet Night care s-au bucurat de un real succes pe pieţele autohtonă şi externă.

De asemenea se planifică lansarea vinurilor slab alcoolizate care vor face concurenţă indirectă la aşa produse ca: bere, gin-tonic sau red-vodka. În urma lansării acestui produs se aşteaptă o creştere a cotei pe piaţa autohtonă cu 15%.

Analiza activităţii de inovare la Fabrica de Vin Cojuşna a arătat că vânzările au scăzut cu 20% în mare parte datorită lipsei de investiţii în diversificarea sortimentală, design şi tehnologii moderne.

Cercetarea schimbărilor tehnice şi tehnologice în cadrul celor 3 întreprinderi analizate a arătat că S.A. „Vismos” îi revine locul întâi în topul clasamentului. Succesul acesteia se datorează în special modificărilor tehnice prin altoirea în verde şi introducerea îngrăşămintelor prin injectare în vederea sporirii roadei. Obiectivul acestor inovări a fost atins: s-a înregistrat o creştere a roadei cu 25%.

La capitolul tehnologii moderne S.A. „Vismos” şi-a înnoit linia de îmbuteliere cu aşa echipament ca Cadalpe Spa, Vaslim Bucher. Randamentul acesteia a sporit de la 3000 sticle pe oră la 6000 sticle, iar numărul muncitorilor s-a micşorat de la 20 până la 6 persoane

La Doina Vin schimbările tehnologice s-au axat pe introducerea desciorchinătorilor, zdrobitorilor, preselor de marcă italiană. Acestea au contribuit la ridicarea randamentului producţiei cu 1,5%, iar preţurile produselor vinicole s-au redus cu 10%. De asemenea au fost implementate noile metode tehnologice de îmbuteliere prin filtrare tangenţială. S-au întreprins măsuri pentru elaborarea etichetelor mai complicate din punct de vedere stilistic şi tehnologic în scopul combaterii falsificării mărfii.

Pentru menţinerea unei imagini înalte printr-un design atrăgător ambele întreprinderi se folosesc de serviciile unor aşa profesionişti ca: Top Graphic, ProArt, Europano.

În concluzie, putem afirma că activitatea de inovaţie reprezintă un adevărat vector al dezvoltării, deţinând un rol decisiv în asigurarea competitivităţii unităţii economice, iar direcţiile sale influenţează toate laturile vieţii economico-sociale ale acesteia.

41

ЛОЯЛЬНОСТЬ ПОТРЕБИТЕЛЕЙ И СПОСОБЫ ЕЁ ИЗМЕРЕНИЯ

Арманова Наталья, V курс, ФИН Науч. рук.: конф. унив., д-р Лидия Митницкая

В последнее время становится всё сложнее удержать самых ценных потребителей, хотя расходы

на различные программы лояльности постоянно растут. Уже много лет предпринимаются попытки определить понятие «лояльность». В таблице 1 можно увидеть, как эволюционировало данное понятие, особенно в последнее время.

Таблица 1 Эволюция понятия «лояльность»

Nr. Определение Год Источник

1. Потребитель, лояльный бренду, – это человек, который покупает ваш бренд в 100% случаев 1923 Jacoby J.,

Chestnut R.W.

2. Лояльность – это схема предпочтения одной марки при каждой покупке продукта 1985 Busch P.S.,

Houston M.J.

3. Лояльность – мера приверженности потребителя бренду. Она показывает, какова степень вероятности переключения потребителя на другой бренд

1991

Aaker D.

4. Лояльность – устойчивая поведенческая реакция в отношении определённого бренда, возникшая в результате психологического процесса оценки

2000 Hofmeyr J, Rice B.

5.

Лояльность – степень нечувствительности поведения покупателей товара или услуги к действиям конкурентов – таким как изменения цен, товаров, услуг, сопровождаемая эмоциональной приверженностью к товару или услуге Х

2002

Цысарь А.В.

6. Лояльность – решение, в первую очередь, о регулярном потреблении того или иного бренда (осознанное или неосознанное), выражающееся через внимание или поведение

2003

Андреев А.Г.

7.

Лояльность к бренду – это его безусловное предпочтение –психологический фактор, связанный с восприятием бренда потребителями, которые в процессе выбора предпочитают именно этот конкретный бренд его альтернативам

2004

Рожков И.Я., Кисмерешкин В.Г.

Лояльность достигается при условии, что потребитель должен: иметь устойчивое предпочтение

данного бренда всем остальным; иметь желание совершать повторные покупки; у него должно возникнуть чувство удовлетворенности по отношению к бренду; быть нечувствительным к действиям конкурентов; в структуре лояльности у потребителя эмоциональный компонент должен преобладать над рациональным; необходимо задать временную переменную, то есть в течение какого времени будут действовать перечисленные условия.

Маркетологи отмечают разницу между поведенческой лояльностью и лояльностью, связанной с отношением.

Поведенческая проявляется, например, при покупке бренда на постоянной основе, но при отсутствии привязанности. Потребитель индифферентен к марке, поэтому при первой возможности легко переходит на другой бренд.

Лояльность, связанная с отношением, предполагает, наоборот, заинтересованность потребителя в покупке именно данного бренда.

Компании стремятся выяснить, почему не все покупатели одинаково лояльны. Если объединить данные по этому вопросу и сведения о структуре расходов, то всех потребителей можно разделить на 6 групп в зависимости от уровня их лояльности. Это показано на рис.1.

Как видно, это могут быть «эмоциональные», «инертные» и «разборчивые» потребители, которые считаются лояльными, но демонстрируют различное отношение, потребности и удовлетворённость. Другие три группы являются снижающими расходы вследствие изменения потребностей, неудовлетворённости или из-за наличия более привлекательных вариантов.

42

Тип потребителей

Лояльные потребители

Снижающие расходы

«Эмоциональные»

«Инертные»

«Разборчивые»

Снижающие расходы вследствие изменения

потребностей

Снижающие расходы из-за наличия более привлекательных

вариантов

Снижающие расходы вследствие

неудовлетворённости

ПОТРЕБИТЕЛИ

Отношение, потребности, удовлетворенность

• Редко пересматривают решение о покупке • Считают, что выбранный бренд идеально подходит им

• Редко пересматривают решение о покупке • Не думают об изменениях или считают, что они не стоят усилий

• Часто пересматривают решение о покупке • Выбирают бренд, руководствуясь рациональными соображениями

• Пересматривают решения о покупке в результате изменения потребностей

• Часто пересматривают решение о покупке • Выбирают новый бренд по рациональным критериям

• Совершенно недовольны продуктом и обслуживанием

• Могут пересмотреть решения по особым причинам

Рис.1 Типы потребителей по уровню лояльности В каждой отрасли свои причины перехода потребителей из группы в группу, но набор факторов

лояльности примерно одинаков. Это частота совершения покупок, эмоциональная или финансовая значимость покупки, отсутствие или наличие похожего предложения у конкурентов, возможность легко сменить поставщика продуктов или услуг, периодичность обращения в службу технической поддержки.

Сравнительный анализ типов лояльности позволяет выделить те из них, которые представляют интерес для компании. К ним относятся: приверженность; истинная лояльность (приверженность + лояльность); латентная лояльность (приверженность без лояльности); ложная лояльность (лояльность без приверженности).

Известно несколько способов измерения лояльности: 1. Наблюдение за моделями покупательского поведения. К параметрам измерения относятся:

показатели повторной покупки; процент покупок конкретного бренда; количество купленных брендов.

2. Затраты на переключение на другой бренд – покупатели предпочитают покупать данный бренд и не желают менять его на другой, опасаясь так называемого «риска изменений».

3. Измерение степени удовлетворённости или неудовлетворённости – это ключевой фактор измерения лояльности.

4. Хорошее отношение к бренду, которое проявляется в уважении, дружбе и доверии, а также в цене, которую готовы заплатить потребители за любимый бренд.

5. Приверженность. Её легко распознать по количеству взаимодействий приверженных потребителей с другими потребителями, связанными с брендом. Обычно приверженные потребители любят говорить о бренде и рекомендовать его знакомым.

Статистика показывает, что связь между истинной лояльностью и уровнем повторных покупок оказывается на уровне 60-80%. Это является весомым аргументом для ведения борьбы за лояльность потребителей.

43

МАРКЕТИНГОВАЯ ДЕЯТЕЛЬНОСТЬ КАК ВАРИАНТ АНТИКРИЗИСНОЙ ПОЛИТИКИ УЧРЕЖДЕНИЙ КУЛЬТУРЫ

Сажина Юлия, III курс, EGD

Науч. рук.: ст. преп. Т.С. Гавриленко

Изменения, коснувшиеся в последнее время всех сторон экономической, политической, общественной жизни людей, процессы демократизации и духовно-нравственного обновления общества заставляют по-новому подойти к проблемам развития социально-культурной сферы. Становление рыночной системы диктует свои нормы и правила поведения, учет которых в повседневной практике учреждений культуры выступает как необходимое условие, помогающее обрести им достойное место в современной жизни, выжить в конкурентной борьбе.

На сегодняшний день учреждения культуры имеют устаревшую структуру, испытывающую значительные трудности по внедрению новых подразделений (отделов по развитию, маркетингу и связям с общественностью, фандрайзингу), которые позволят преодолеть хроническую финансовую убыточность учреждений культуры некоммерческого сектора и успешно осваивать новейшие управленческие технологии, основы сетевого и социального партнерства. Исследование проблемы совершенствования функционирования учреждений культуры и их успешного развития требует ответов на целый ряд вопросов: где взять необходимые материальные средства, как осуществить перепрофилизацию учреждений культуры, как выдержать им конкуренцию с другими социальными институтами, как повысить свой престиж в глазах населения, как создать широкий и пользующийся спросом ассортимент культурных услуг. Я пришла к выводу, что именно активная реализация маркетинговой деятельности учреждениями культуры позволит выйти им из кризисного положения и более эффективно осуществлять свою миссию.

Главной особенностью маркетинга в сфере культуры является соединение трех его направлений, что позволяет подойти к решению проблемы с различных сторон. Кроме привлечения потенциальных потребителей, можно выделить управление отношениями с покровителями, создание репутации и системы внутреннего менеджмента учреждения.

Работа с посетителями (клиентами) необходима для оправдания миссии учреждения культуры, тогда как целью привлечения покровителей является получение финансовой и материальной поддержки. Создание репутации культурной организации важно для дальнейшего развития ее деятельности.

Учреждение, качественно разрабатывающее свою индивидуальную, высокопрофессиональную рабочую программу, становится более интересным для посетителей и для общества в целом. Внимание прессы, создание собственного уникального имиджа и прочной репутации позволяют привлечь интерес частных и корпоративных покровителей (спонсоров), что, в свою очередь, способствует улучшению внутренней работы учреждения и созданию индивидуальной рабочей программы. Следовательно, направления маркетинговой деятельности культурных организаций действуют последовательно — по спирали, переходя с каждым витком на качественно иной, более высокий уровень развития.

Анализируя направления маркетинга в сфере культуры, должное внимание необходимо уделить маркетинговой среде, которая служит ключевым моментом процесса управления. Маркетинговая среда складывается из совокупности факторов на макро- (политические, экономические, демографические, социокультурные факторы) и микроуровнях (включает маркетинговые службы внутри организации культуры и посетителей, партнеров, спонсоров, покровителей и конкурентов), напрямую влияющих на эффективность работы организации. Неслучайно, когда речь идет о культуре, маркетинговая концепция Мак-Карти, получившая название «Four P»: Product – Price – Place – Promotion (ассортимент, цена, место продаж, продвижение) – трансформируется в концепцию «One P». Существенно изменить свой продукт организации культуры не могут: театры предлагают спектакли, музеи – выставки и экспозиции… Цены на их услуги в значительной степени регулируются государством. Место продаж тоже, как правило, оказывается жестко фиксированным. Таким образом, главным маркетинговым рычагом в сфере культуры фактически становится продвижение. При разработке учреждениями культуры маркетинговых стратегий необходимо учитывать следующие, доказавшие свою эффективность принципы продвижения культурного продукта:

44

• Важнейшим принципом формирования пакета предложений становится дополнительность, комплексность услуг.

• Необходимо учитывать базовую потребность человека – потребность в общении, формируя соответствующее качество среды.

• Особое внимание при продвижении любой инициативы необходимо уделить принципу интерактивности (эффект участия). Людей уже давно не устраивает роль пассивного зрителя, они хотят не наблюдать, а участвовать.

• Главным фактором в работе со СМИ становятся адресность и дифференцированость сообщения. Чем точнее сформулировано, что за продукт, кому он предназначен и, соответственно, какими способами он будет продвигаться, тем выше коэффициент полезного действия.

• Необходимо также продумать масштаб коммуникации, сотрудничество с максимально возможным количеством СМИ.

В мировой практике существуют две основные модели организации маркетинговой деятельности:

Американская модель направлена на привлечение индивидуальных, корпоративных и государственных финансовых вложений в некоммерческую организацию, упор делается на работу с меценатами, спонсорами.

Французская модель организации маркетинговой деятельности уделяет внимание созданию и удовлетворению спроса посетителей.

Рассмотренные выше принципы маркетинга в сфере культуры раскрывают важную роль данной деятельности в управлении культурной организацией. Учреждения культуры, занятые поиском путей оптимизации внутренней работы, в первую очередь должны разрабатывать маркетинговую стратегию, отличающуюся своей комплексностью и разнонаправленностью, осваивать новейшие технологии современного маркетинга. Именно это является главным фактором успеха учреждения в осуществлении своей миссии и мощным средством в конкурентной борьбе.

MARCA – ELEMENT SEMIOTIC ÎN PROMOVAREA PRODUSELOR „VITANTA”

Zavatin Viorica, an. III, BAA

Cond. şt.: lect. univ. Natalia Lazarev

„Oricine poate porni o afacere, dar ca să creezi o marcă trebuie să fii genial, încrezător şi iscusit”.

David Olgivly

Marca de întreprindere, reprezintă un semn distinctiv care înmănunchează ansamblul semnificaţiilor referitoare la produs sau serviciu care dau o imagine personalizată a acestora; un mijloc de a găsi, numi, cumpăra şi recupera un produs sau serviciu, de a reduce riscurile cumpărării unui produs care să nu concorde cu propriile cerinţe şi exigenţe; o modalitate simplă de a păstra în memorie un produs sau serviciu; un element de limitare a erorilor de cumpărare şi mai ales de nerepetare a lor.

Elvinger considera marca un mijloc de conversaţie directă cu consumatorul şi totodată de aprovizionare şi coordonare a distribuţiei, un mijloc de standardizare şi reglementare a producţiei, dar şi de identificare individualizare a produsului pentru consumator. În esenţă, noţiunile de bază avute în vedere în procesul fundamentării politicii de marcă a întreprinderii sunt:

• marca este un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen sau orice combinaţie a acestor elemente servind la identificarea bunurilor sau serviciilor unui vânzător sau grup de vânzători, pentru a le diferenţia de cele ale concurenţilor (de exemplu, berea „CHIŞINĂU”, este denumirea oraşului, care denotă tradiţiile şi obiceiurile acestuia);

• numele de marcă reprezintă expresia verbală a mărcii, ceea ce poate fi pronunţat cu uşurinţă şi care permite numirea unui produs, serviciu sau întreprindere ( de exemplu, utilizarea frecventa a numelui oraşului natal „CHIŞINĂU” şi atenţia la caracterul literelor, care au un stil antic ce reprezintă vechimea oraşului);

45

• emblema reprezintă elementul de simbolizare a mărcii, care asigură recunoaşterea acesteia, neputând fi însă pronunţat verbal (de exemplu, un desen, o grafică distinctivă cum ar fi „COROANA”, care reflectă putere şi autoritate şi „CETATEA” ce reprezintă un loc întărit, o unitate cu caracteristici speciale, ceea ce redă protecţie);

• marca depusă este o marcă sau un element al acesteia care se bucură de protecţie legală datorită proprietăţii exclusive a întreprinderii asupra ei; marca depusă garantează juridic dreptul exclusiv al proprietarului ei de a o utiliza; (Legislaţia privind mărcile şi denumirile de origine a produselor nr.588-XIII/1995 din 22.09.1995, modificată prin Legea nr.1079-XIV din 23.06.2000).

În prezent "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY" asigură 20% din operaţiunile internaţionale ale grupului. Întreprinderea este astăzi cel mai mare producător de bere, băuturi răcoritoare şi slab alcoolizate şi unul dintre cei mai mari producători de apă minerală din Moldova. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” asigura peste ¾ din berea Moldovei, jumătate din cantitatea din băuturi răcoritoare, 14 la sută din volumul de apă minerală. Compania este prezentă pe piaţă prin 3 mărci proprii de bere – „Chişinău”, „Arc”, „Vitanta Premium”, precum şi prin mărcile de import „Efes” şi „Starîi Melnic”.

În urma realizării unui sondaj, în scopul cercetării mărcii „Vitanta” pe piaţa autohtonă, pe un eşantion de 100 de oameni de vârstă şi ocupaţie diferită, am sesizat următoarele rezultate:

(A) Care este procentul de consumatori ai produselor alcoolice „VITANTA” ?

1) 50% – din persoanele investigate sunt consumatori ai produselor alcoolice ale companiei „Efes-Brewery-Vitanta”;

2) 20% – nu consumă; 3) 30% – uneori consumă.

Diagrama consumatorilor de bere, marca "Chişinău" (pe baza sondajului din februarie 2006)

20%

30%

50%

da

nu

uneori

46

B) Ce semnificaţie are marca în luarea deciziei de cumpărare?

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%50%

Nr. d

e con

sum

ator

i

importanţămajoră

garanţiaprodusului

semndistinctiv

preţul nu ştiu

Caracteristici ale mărcii

Aprecierea mărcii "Vitanta"

1) 50% – importanţă majoră, deoarece marca denotă calitatea; 2) 10% – importanţă majoră deoarece reflectă garanţia produsului; 3) 01 % – nu prea mare importanţă, este doar un semn distinctiv; 4 ută, cu atât preţul e mai înalt; ) 20% – are importanţă, deoarece cu cât marca e mai cunosc5) 10% – nu ştiu.

(C) Care sunt simbolurile de recunoaştere a mărcii produselor?

Simboluri de recunoaştere a mărcii

50%

20%

30%

Coroana regală "Chisinau" Spicele de orz, hamei

1) 50% – coroana regală; 2) 20% – expresie verbală „Chişinău”; 3) 30% – spicele de orz şi hamei.

(D) După importanţa produselor slab alcoolizate, comercializate pe piaţa autohtonă:

1) Vitanta – 3,26 (locul I – 38voturi/ locul V – 17 voturi); 2) Baltica – 3,74 (locul I – 24 voturi/ locul V – 25 voturi); 3) Ciuc – 4,83 (locul I – 5 voturi/ locul V – 17 voturi); 4) Calsberg – 3,71 (locul I – 10 voturi/ locul V – 25 voturi); 5) Starii Melnic – 3,19 (locul I – 24 voturi/ locul V – 16 voturi).

Topul mărcilor prevalente din Republica Moldova a băuturilor slab alcoolizate este: Locul I – Vitanta

II – Starîi Melnic III – Baltica

47

(E) Culorile aplicate asupra mărcii au o importanţă deosebită: 1) Da – 74% 2) Nu – 7% 3) Nu ştiu – 19%

Produsele companiei „Efes Vitanta” sunt solicitate pe piaţa locală datorită calităţii, garanţiei şi nu în ultimul rând stilului de a reclama produsele firmei prin promovare, tombole, surprize etc. În scopul avansării mărcii „Vitanta” au fost efectuate următoarele activităţi, pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni de bere s-au obişnuit să urmărească atent campaniile promoţionale organizate de „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”. „EFES VITANTA” este şi unul dintre cei mai mari sponsori ai evenimentelor culturale şi sportive din Republica Moldova. Sub marca „EFES” este a fost sponsorizat Festivalul Etno Jazz, „Vitanta Premium” este brand-ul care susţinea Bienela teatrală „Eugen Ionesco”, iar berea „Chisinau” şi-a confirmat numele de marcă cu adevărat „naţională” prin susţinerea unor sărbători de amploare ca Festivalul Berii, Ziua Studentului, hramurile mai multor localităţi. РОЛЬ МАРКЕТИНГА В РЕАЛИЗАЦИИ НЕКОММЕРЧЕСКОЙ ИДЕИ

Генералова Елена, IV курс, ВАА

Науч. рук.: конф. унив., д-р Лидия Митницкая Как известно, Республика Молдова небогата природ ыми ресурсами, не располагает

количеством полезных ископаемых, не имеет ресурсов мирового значения и не имеет выхода к морю. Промышленность находится в застойном состоянии. Республика Молдова – аграрное государство, но и сельское хозяйство не достигло того уровня, который мог бы дать государству мощный финансовый толчок. Следовательно, единственный ценный ресурс, кото

н большим

дарства. Ведь любой экономист понимает: чтобы й нами идеи в случа

Иде ается в создании центра по развитию молодёжи и его филиалов по всей респу тие молодёжи; организация системы социачувства

Цензначками осознаходи ток по решению проблем в разлитренинквалиф ько обучению, но и вос анных равилах поведения и общечеловеческих ценностях, так как значительная часть молодежи бладает низким уровнем культуры и моральных устоев. В периоды каникул центром будет организовываться отдых в параллельно отдыху будет проводиться сла и обучающих игр, также выпол

воплощения в жизнь вышеописанной иднекоммерческого маркетинга. Некоммерческий морганизациями и отдельными лицами, которые высту

рым обладает Республика Молдова – это человеческие ресурсы, а именно молодёжь, на которую и следует направить внимание, усилия, а также инвестиции госу

получить прибыль, необходимо вложить капитал, а отдача от предлагаемое её реализации для нашего государства будет максимальной. я заключ

блике, целями которого являются: всестороннее развильного воспитания; восстановление и развитие у молодёжи культурных ценностей; развитие

ответственности и долга перед Родиной; внедрение проекта повсеместно. тр будет обладать всеми необходимыми атрибутами: названием, эмблемой, девизом, и и возможно формой, что необходимо для создания нужной атмосферы командного духа нания принадлежности к определённой организации с конкретными целями. Тут будет ться ряд лабораторий для исследовательских работ и разрабо

чных областях, а также необходимое количество помещений для проведения дебатов, гов и курсов. Организацию этих мероприятий будут осуществлять привлечённые ицированные специалисты. Внимание будет уделяться не тол

питанию. Будут проводиться семинары по этике, беседы о так называемых неписпо

лагере. Лагерь будет подобен скаутским, то есть воспитание молодых граждан путем познания природы, ременения ряда волонтёрских работ. а

Для еи необходимо использовать ряд приёмов ркетинг – это маркетинг, осуществляемый адействуют в общественных интересах или

пают за какую-либо идею и не стремятся к получению финансовой прибыли. В реализации данной некоммерческой идеи роль маркетинга первостепенна. Было проведено

исследование, посредством которого выяснилось, что: • прямых конкурентов вышеописанному центру на национальном рынке нет; • существует ряд организаций, которые могут поделиться опытом и оказать финансовую помощь;

• школьники обладают широким спектром интересов;

48

• есть студенты, которые хотели бы участвовать в проекте в качестве организаторов и помощников, и что эту идею подавляющее большинство находит интересной. Ввиду того, что экспериментальная группа студентов обучается в Экономической академии, самой

офилирующим дисциплинам.

обна и её можно претворить в жизнь.

привлекательной для большинства сферой изучения стала экономика. Предполагаю, что в случае проведение глубокого опроса интересными сферами для изучения окажутся те, которые близки к изучаемым пр

• родители в большинстве случаев хотят, чтобы их дети посещали какие-либо кружки и отдали бы своего ребёнка в подобный центр. Также, по их мнению, воспитание их детей должно проводиться совместно с педагогическими учреждениями.

Всё это говорит о том, что данная идея жизнеспос

ROLUL MERCHANDISING-ULUI

ÎN GESTIUNEA SUPRAFEŢEI DE VÂNZARE

Portas Victoria, Zacon Oxana, an.III, BAA Cond. şt.: conf. univ. dr. Profira Cristofovici

În prezent asistăm la trecerea de la o distribuţie de masă printr-o mare suprafaţă de vânzare, la una

seg nme tată sau chiar personalizată . Magazinul devine un loc de extindere, de manifestare a contactului social şi de educare a cumpărătorului. În acest context un instrument eficient de creştere a vânzărilor dev ine merchandising-ul

Merchandising-ul reprezintă un complex de acţiuni menite să pună un produs în cel mai mare pericol de a fi vândut. Ideea a venit din Statele Unite unde produsul vestimentar trebuie să se integreze perfect în decorul magazinului. În Europa merchandising-ul nu a ajuns încă la o asemenea perfecţiune. Ca şi marketingul, merchandising-ul este totodată o ştiinţă şi o artă. Este o ştiinţă pentru că se bazează pe cunoaşterea organizată, pe cercetare şi pe rezultate previzibile. Este o artă pentru că nu se poate dezvolta fără creativitate.

Instrumentele merchandising-ului sunt: design-ul magazinului (interior şi exterior); planificarea magazinului; blocarea de culori (constă în faptul că mărfurile ce au ambalajul de aceeaşi culoare se situează alături); sortimentul de mărfuri.

Principiile de amenajare a sălii de vânzare au la bază observarea şi analiza comportamentului cumpărătorului în perioada când acesta se află într-un magazin. Studierea literaturii de specialitate şi analiza activităţii de merchandising la întreprinderile comercile pe piaţa autohtonă ne permit să evidenţiem următoarele principii de realizare a acesteia:

− Marfa care nu este disponibilă …nu se vinde – marfa trebuie să fie în permanenţă disponibilă atât pentru vânzarea imediată cât şi în stoc, pentru a acoperi intervalele de aprovizionare. S-a constatat, pentru ţigări de exemplu, că în cazul în care consumatorii nu găsesc produsul la raft, 50% vor căuta în altă parte, 35% vor cumpăra alt produs şi doar 15% pot fi bănuiţi că vor încerca mai târziu.

− Clienţii aleg în primul rând cu ochii – trei sferturi din merchandising se bazează pe acest al doilea adevăr simplu. Pe al patrulea sfert stau lejer auzul, mirosul, pipăitul şi alte ispite mai mici. Pe larg este răspândită folosirea efectelor sonore care pot crea în diferite secţii ale magazinului o atmosferă orespunzătoare (de ex.: muzica dinamică îc n secţia de sport). Pentru a schimba dispoziţia umpărătorului deseori se folosesc în interiorul magazinului diverse mirosuri. Vânzătorii de produse limentare folosesc mirosurile de prăjituri sau cafea pentru a-i atrage pe cumpărători.

− Alegeţi punctul cu trafic maxim – cu cât standul este mai în drumul clienţilor cu atât creşte probabilitatea de a fi văzut de mai mulţi clienţi şi, deci, de a creşte vânzările.

− Alegeţi cu grijă vecinii - de exemplu, cine cumpără un aparat de fotografiat va cumpăra foarte probabil cu aceeaşi ocazie şi un film sau un album, baterii, acumulatori sau alt accesoriu specific.

− Nivelul ochilor ridică nivelul vânzărilor – materialele de reclamă şi produsele ar trebui să fie plasate la nivelul ochilor, pe axa vizuală a consumatorilor. Aceasta înseamnă o înălţime de 1.40 – 1.70 m faţă de nivelul solului. Cifrele arată că urcarea unui produs pe un raft de la nivelul mâinilor la nivelul ochilor au sporit vânzările cu 60% ,în timp ce aceeaşi mişcare în sens invers a diminuat vânzările cu 30%.

− Dă culoare pieţei – despre culori şi percepţia lor trebuie reţinut că, în principiu, evocă amintiri şi trăiri intense. De aici şi lupta pentru culori: roşu Coca-Cola, verde Voxtel, portocaliu Moldcell.

ca

49

− Raftul este mâna întinsă spre buzunarul clientului – efectul maxim l-ar avea rafturile roiectate special pentru marfă. Cele mai răspândite sunt rafturile de tip "gondola", pe care, de obicei, le edem în magazinele alimentare. Exista mai multe moduri de prezentare a mărfurilor în raft: orizontală erticală şi de tip fereastră. Daca rafturile sunt după tejghea, deci la distanţa de cel puţin 1 metru de

lient, atunci se preferă aranjarea pe orizontală. Dacă raftul este accesibil clientului, atunci se preferă ranjarea pe verticală.

− Dacă tot întinzi mâna, fă-o cu mănuşi – un stand special este un aranjament al unei anumite antităţi de marfă, separat de locul său obişnuit din raft. Campaniile Coca-Cola sunt cel mai cunoscut xemplu. Scopul unui astfel de stand este de a stimula cumpărarea de impuls.

Intrând astăzi într-un chioşc modern, într-un supermarket, cash & carry sau hipermarket nu trebuie ă-ţi propui să cumperi nimic, dar dacă ai ieşit cu mai puţini bani în buzunar şi cu mai multe bonuri seamnă că merchandising-ul şi-a făcut datoria.

pv,vca

ce

sîn

50

, TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE

51

5. COMERŢ

EV

Oferta hotelieră a oraşului Chişinău se prezintă cu o dezvoltare pe verticală, odată cu apariţia a tot mai ulte ririi

calităţ stor unităţi prestatoare de s iterii şi trăsăturile lor distinctive.

În urma documentării şi analizei efectuate, s-a constatat că numărul hoteluriloraşul Chişinău se ridică la 29. Se remarcă o creştere a invmare de hotele renovate (25%) şi cele recent construite.

Tabelul

ucani

ALUAREA POTENŢIALULUI DE CAZARE A ORAŞULUI CHIŞINĂU

Dan Carmina, an. IV, BAA Balan Liuda, an. IV, BAA

Coord. şt.: conf. univ. Adrian Bulican

Industria hotelieră considerată în cele mai multe ţări ca o activitate distinctă a economiei, are ca domeniu

de referinţă totalitatea proceselor desfăşurate în unităţile de cazare în legătură cu primirea, sejurul şi plecarea ălătorului. c

m structuri de primire cu funcţiuni de cazare, şi pe orizontală, prin intermediul diversificării şi a spoii serviciilor prestate de aceste structuri. În acest context, se impune studierea temeinică a ace

ervicii de cazare, clasificarea lor în funcţie de anumite cr

or ce activează momentan în estiţiilor în acest domeniu, dovadă fiind numărul

Zonarea hotelurilor chişinăuiene de diferite categorii de confort

Centru Botanica Râşcani Bui Cartier Hotel Locul I Locul III Locul III Locul II 4 stele 4 2 3 30% 6,7% - - - - 3 stele 7 46,7% 1 50% - - 4 40% 2 stele 1 50% 2 13,3% 1 50% 2 20% 1 1 stea 2 13,3% - - 50% 1 10% TOTAL 15 2 2 52% 7% 7% 10 34%

Concentrarea sporită a hotelurilor în zona centrală (sector tru – 52%) este argumentată de

avantajul în imediata apropiere de centr omerciale, ri, ad strativ ituţii de stat, reprezenta ţionale, ambasade străine, parcuri centrale.

Pe locul doi, după densitatea hotelurilor în cartierele oraşului Chişinău, sector iucani cu o pondere de 34%, urmat de sectoarele Botanica şi cu o pondere de 7% ntaju din urmă se rezumă la unt am ate într-o zonă liniş u aer cura dă o accesibilitate ridicată, iar spre deosebire de centrul istoric al capitalei sunt scut aglomera laţiei, deci şi a tensiunii de trafic rutier.

La mo ctuării studiului, clienţilor un r hoteliere ietate mare de spaţii de cazare. În cele 29 hotele analizate numărul spaţiil e cazare se 50. Trebuie menţionat fapt l total de camere propuse oaspeţilor. Aceste hote .

ul şi

e li

ul Cenamplasării ele c de aface mini e, instnţe interna

este ul BuRâşcani . Ava l celor

faptul că s plas tită, c t şi poseite de ţia circu

mentul efe ităţilor d

o le sunt oferite o varridică la cifra de 12

ul că 4 hotele acoperă 75 la sută (930 numere) din număruri sunt: Dedeman Grand Chişinău, Codru, Naţional şi Cosmoslu

Preţurile pentru camere se stabilesc în funcţie de gradul de confort oferit şi variază: pentru Single room – între 30 euro la un hotel de 2* („Turist”),

70 euro la un hotel de 3* („Luna”) şi 95 euro la un hotel de 4* („Codru”).

pentru Apartament – între 105 euro la un hotel de 2* („Cosmos”), 140 euro la un hotel de 3* („Naţional”) şi 500 euro la un hotel de 4* („Dedeman Grand Chişinău”)

Serviciile suplimentare oferite de hotelurile Chişinăului au un caracter complex şi diversificat. În cadrhotelurilor, se prestează următoarele servicii conexe serviciului de cazare, care pot fi atât gratuite, cât contra plată:

1. Pentru oamenii de afaceri (xerox, fax, mesagerie vocală, canale de noutăţi, Internet, închirieri doficiu, servicii de secretariat, tapare, translator). La dispoziţia oamenilor de afaceri stau 24 de săde conferinţă cu o capacitate totală de 1272 de locuri.

2. Pentru familiile cu copii (servicii de babysitting, meniu pentru copii);

52

3. De asemenea, servicii de curăţătorie şi spălătorie, safeuri, organizarea excursiilor, bilete spectacole, prezenţa saloanelor de coafură şi frizerie, manichiură, magazin de ziare, cărţi suvenire, room service, transmiterea de mesaje, predarea corespondenţei clienţilor.

4. 24 restaurante, 22 baruri şi s

la şi

ăli de banchete pot deservi la cel mai înalt nivel recepţii, banchete,

Form a organizatorico-juridică – societa uală.

Di hişinău este bogată ontinuă, în conformitate cu pref

mese à la fourchette, cu specific naţional, european şi asiatic. a de proprietate prioritar întâlnită este cea privată, iar în funcţie de form

tea cu răspundere limitată şi întreprinderea individn informaţiile prezentate şi analizate se poate conchide că oferta hotelieră a oraşului C, diversificată şi atractivă, dar necesitatea perfecţionării rămâne a fi c

erinţele consumatorilor produsului hotelier.

SPECIFICUL EVOLUŢIEI FENOMENULUI TURISTIC ÎN CADRUL SOCIETĂŢII AFECTATE DE TERORISM

Olaru Iulia, an. III, BA

Cond. şt.: lect. sup. dr. Roman Livandovsch

Actualitatea problemei impactului terorismului asupra economiei în general şi a industriei turistice în particular, este reflectată de multiplele acte teroriste care au marcat debutul secolului al XXI-lea.

A i

Variaţie Variaţia

Amploarea şi extinderea acestora precum şi larga lor mediatizare au provocat o psihoză de insecuritate în Occident care s-a tradus într-o contracţie imediată a turismului mondial provocând astfel o primă scădere a numărului de călătorii turistice începând cu anul 2001 (vezi tabelul 1).

Tabelul 1 Evoluţia turismului pe plan mondial

Anul Nr. sosiri (mil.)

Variaţie în volum absolut (mil. $)

Variaţia anuală (%)

Încasări (md de $) în volum

absolut anuală (%)

1996 586 34 6.2 438.8 1997 610 24 4.1 442.9 4.1 0.93 1998 629 19 445.2 2.3 0.52 3.1 1999 652 23 455 9.8 2.20 3.7 2000 697 45 6.9 473.4 18.4 4.04 2001 692 -5 -0.6 459.5 -13.9 -2.94 2002 703 11 1.6 474.2 14.7 3.2 2003 691 -12 -1.7 Nu este disponibil 2004 760 69 10 Nu este disponibil

Sursa: htt //www.travel2world.be/pratique/pra_dossier_14.htmp: O influenţă primordială în acest sens au avut-o atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din

SUA. Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT) numărul total de turişti internaţionali a înregistrat o scădere de 1,3% în perioada care a urmat atacurilor amintite până la sfârşitul anului 2001. Cererea pentru serviciile agenţiilor de turism a scăzut în aceeaşi perioadă cu ¾. Pierderi colosale au suportat companiile aeriene. Spre finele anului 2001 compania aeriană British Airways a evaluat profitul ca fiind cu 78% mai mic decât pentru aceeaşi perioadă a anului precedent, iar numărul de pasageri s-a redus cu ¼, vizând cursele cu destinaţia din Europa spre SUA şi Orientul Apropiat.

Consecinţele au avut caracterul unei reacţii în lanţ. Restricţii de activitate au fot impuse nu doar prestatorilor direcţi de servicii turistice (reţelele hoteliere, agenţiile de transport şi călătorii), dar şi agenţilor locali din teritoriu, reprezentanţi ai micului business (furnizorii de materie primă pentru unităţile de alimentaţie publică, meseriaşii antrenaţi în artizanat etc.), fiind însoţite de pierderi a locurilor de muncă pentru circa 8 milioane de angajaţi sezonieri.

Dintre atentatele teroriste orientate asupra obiectivelor şi destinaţiilor turistice care au avut un impact negativ asupra sectorului amintim: atentatele de la Cairo (1997), de la Luxor, Egipt (noiembrie 1997),

53

Turcia (februarie-martie 1999), asupra sinagogii de la Djerba, Israel (11aprilie 2002), asupra hotelurilor Paradis” (28 noiembrie 2002, Kenya) şi „Marriot” din Jacarta (5 august 2003, Indonezia), acţiunile roriste de la Madrid, Spania (11 martie 2004), cele din Marea Britanie, precum şi explozia în clubul de oapte de pe insula Bali din 2005 etc.

Cauzele pentru care teroriştii aleg destinaţiile turistice ca repere-ţintă sunt: • tendinţa de a implica cât mai multe persoane din diferite state; • turiştii sunt percepuţi ca „ambasadorii” ţărilor; • centrele şi staţiunile sunt locuri de concentrare a elitei politice, sociale sau economice; • cosmopolitismul staţiunilor asigură teroriştilor securitate şi camuflare.

Geografia terorismului se extinde rapid. Din cauza refuzului clienţilor pierderi colosale suportă ţările are nu au legătură directă cu terorismul, dar care au nimerit în „lista ţărilor nefavorabile”, fie din cauza tentatelor care au avut loc pe teritoriul lor (de exemplu ţări ca Egiptul, Spania), fie din cauza situaţiei eografice nefavorabile (Tunisia, limitrofă cu Libia şi Algeria, – ţări instabile din acest punct de vedere) u pur şi simplu din cauza apartenenţei la lumea musulmană (Emiratele Arabe Unite, Turcia, Cipru). depărtarea acestor ţări, infrastructura uneori mai puţin avansată, cultura diferită, prezentată ca fiind

stilă, le conferă imaginea destinaţiilor mai puţin stabile şi sigure (numeroase ţări din Orientul Apropiat). Evenimentele din 11 septembrie 2001 au determinat schimbări importante în obiceiurile de consum

a turiştilor. Aceşt ijloace de transport perpcepu e şi creşte ponderea achiziţii n alegerea produselor turistic

Totodată, criza a nele statelor au acordat facilităţi de o mai eficient cu

ur-operatorii intern noi condiţii de sigurare a securităţii persoanelor: restricţiile ţin de formalităţile în cadrul regimului de control la

aeroporturi şi în locurile publice, asigurarea protecţiei călătorilor etc. Metodele, deşi apreciate ca fiind destul de drastice, s-au bucurat de popularitate în rândul consumatorilor, determinând creşterea gradului de încredere.

În concluzie, trebuie menţionat că atentatele au provocat nu o paralizie, ci o reorientare a activităţii. Modificările au vizat activitatea agenţilor din domeniu şi comportamentul de consum. Astfel, dezvoltarea de mai departe a sectorului depinde în mare măsură de flexibilitatea şi capacitatea de adaptare la noile condiţii pe care le vor manifesta participanţii luaţi în parte, atât la nivel naţional, cât şi pe plan internaţional.

Bibliografie:

1. Arhiva Adevarul: Nr.3868 - 29 Noiembrie 2002. 2. Arhiva Adevarul: Nr.4415 - 11 Septembrie 2004 (www.adevarulonline.ro

„ten

cagsaÎno

ia s-au reorientat spre călătorii de scurtă durată, mai puţin îndepărtate, cu mte ca fiind mai sigure (trenul, automobilul). Rezervările devin tot mai tardivlor ”de ultim minut” care oferă mai mult „spaţiu de manevră” turiştilor îe după „tiparul” acestora.

creat noi stimulente pentru investire în dezvoltarea ramurii. Guverrdin fiscal pentru agenţiile sale turistice, au început să colaboreze

aţionali şi au lansat noi campanii de marketing. Au fost elaborate toa

). 3. Cotidianul, 25 Iulie 2005. 4. http://www.travel2world.be - dossier nr.14 : Tourisme & Terrorisme : l'effet "Nine

eleven”. 5. Бизнес-процессы: Терроризм угрожает туризму? декабрь 2001.

54

6. MERCEOLOGIE ŞI TEHNOLOGIE

55

DRUMUL VINULUI ŞI PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE

Şiman Ana, an. I, BAA Cond. şt.: conf. univ. dr. Valentina Calmîş

Viticultura este o adevărată carte de vizită a ţării noastre, vinurile ei unice făcând-o cunoscută

în întreaga lume. Interesul turiştilor de peste hotare asupra întreprinderilor şi cramelor vinicole moldoveneşti poate

duce la dezvoltarea turismului, care ar contribui într-o mare măsură la relansarea economiei naţionale, oferind posibilitatea promovării imaginii ţării noastre peste hotare.

În scopul dezvoltării şi promovării turismului vitivinicol ca una din formele prioritare ale turismului şi ca instrument de recunoaştere a Moldovei pe plan internaţional, la 24 mai 2004 a fost aprobat şi a început să se deruleze Programul Naţional în domeniul turismului „Drumul vinului în Moldova”. Scopul constituie: includerea rutelor turistice vitivinicole moldoveneşti în circuitele europene, în special, în Ruta Vinului în Europa; ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii, ceea ce ar permite îmbunătăţirea condiţiilor de primire a turiştilor la întreprinderile vinicole; îmbunătăţirea căilor de acces spre obiectivele incluse în prezentul Program; majorarea numărului de locuri de muncă, ca rezultat al prestării serviciilor turistice; susţinerea populaţiei locale (în special rurală) la acordarea unor servicii turistice adiţionale, precum: cazare, servire a mesei, producere de suvenire, desfăşurarea unor spectacole folclorice, demonstrarea stilului d dărire rurală ş.a.

Ministerul Culturii şi Turismului, în acor groindustrială „Moldova Vin”, administraţia publică hi”, „Codrii-Moldov s”, verificând

radul corespundere a întreprinderilor din cadrul acestor rute. În Zona de Codru sunt concentrate mai mult de 50% din viţa-de-vie cultivată în Moldova. Aici

riştii vor p duc renumite vinuri de ca treprinderile: Vinis-Nig” (Iurceni), „Nis-Struguraşi”(Nisporeni), „Călăraşi-Divin”, şi Întreprinderea Cojuşna, care

dispune de o vinotecă cu o capacitate de un milion de sticle şi do r avea ocazia să guste din colecţia întreprinderii.

Zona Purcari – specificul zonei constă în obţinerea unor vinuri remarcabile din soiuri roşii. Anume aici

„Dionysos-Mereni”, „Carahasani”, „Kvint” ş.a.

nţia cuvenită datorită faptului că într-o perioadă bună de e ă a ,

i

tii Mici,

a

at p

c i ş

. Aici se găseşte una din cele mai impunătoare colecţii de vinuri de origine autohton r

ional de Viticultur i ,

in

i

e viaţă şi gospod cu Agenţia A

locală şi alte instituţii de profil, a format cele şapte rute turistice: „Orheiul-Veci”, „Lăpuşna”, „Stepa Bugeacului”, „Purcari”, „Chişinău-Bălţi”, „Dunărea de Joe

deg

tu utea savura vinuri albe şi roşii de origine şi origine controlată, căci se prolitate superioară din ţară. Din această rută turistică vitivinicolă fac parte în

„uă săli de degustare unde turiştii vo

este amplasat centrul vinicol Purcari, faima căruia este cunoscută peste hotarele ţării, ca una dintrecele mai perfecte întreprinderi după amenajare şi landşaft din Europa. În această zonă turiştii vor vizitaşi întreprinderile:

Zona Sudică se slăveşte şi cu vinurile roşii de înaltă calitate, fiind adeseori comparată cu zonaBordeaux din Franţa. În ruta turistică vitivinicolă „Lăpuşna” din această zonă, turiştii vor putea vizitaîntreprinderea „Vinuri-Ialoveni”, care merită ate

timp ra unica fabric din tot sp ţiul fostei Uniuni Sovietice, care producea vinuri maturizatecapabile să concureze după criteriile de calitate şi aromă cu renumitele vinuri de acest fel din Spania şPortugalia.

Nu departe de vinăria „Ialoveni” este situat Combinatului de Vinuri de Calitate „Mileşintrodusă în CARTEA RECORDURILOR GUINES, datorită vinotecii sale, care conţine cea mai bogatăcolecţie de vinuri din lume, vând o capacitate de circa 6 milioane decalitri.

În estul Moldovei sunt situate şi alte întreprinderi, cum ar fi „Vitis-Hânceşti”, „Combinatul devinuri Taraclia”, „Aur-Vin” (Vulcăneşti), „Imperial-Vin”(s.Pleşeni), „Podgoria Dunării” (or. Cahul), Fabrica de vinuri „Grappe-Valley” (s.Borciag) ş.a.

În Zona Nordică sunt cultivate, în special, plantaţii de viţă-d-vie, recolta cărora este destinată pentrupregătirea m erialului vinicol rimar folosit la producerea divinurilor.

Zona turisti ă vitivinicolă „Orheiul Vechi” include Combinatul de Vinuri „Cricova”, unde călătorivor avea deosebita plăcere de a se plimba pe străzile unui adevărat ora subteran. Lungimea totală astrăzilor numără peste o sută de km

ă (de peste 3 mln dal) şi săli spaţioase de degustare. De asemenea, vizitato ii vor puteatrece şi prin „Colegiul Naţ ă şi Vinificaţie” „Vinul Codr lor” (s. Peresecina)„Buchetul Moldovei” (or. Dubăsari) ş.a.

Şi din ultima rută turistică vitivinicolă, merită a fi menţionat Combinatul de Vinuri şi Divinuri dinBălţi, care este unul dintre cei mai mari producători de v uri şi divinuri atât din Moldova, cât şi dinţările CSI, obţinând diverse medalii şi premii, inclusiv premiile Grand Prix, la diferite concursur

56

internaţionale. Menţionez că turiştii pot vizita atât întreprinderile vitivinicole, cât şi diferite muzeemănăstiri, biserici şi alte monumente de

, o valoare culturală de unicat.

le, evaluate în această perioadă, corespund cerinţelor şi normelor de primire, caz

, .

pregătire profesională. Pentru formarea personalului de calificare înaltă se recomandă

intr l

l

Bibliografie:

1. Ministerul Culturii şi Turism Moldova-Vin”.

ЭКСПЕРТИЗА ТОВАРОВ – ДВИГА

Науч. рук.: ст. преп. Мария Чофу

сть предприятий и организаций на рынке не в оследнюю очередь обеспечивается качеством товара, его конкурентоспособностью, ассортиментом.

Управление качеством продукции является составной частью любого производственного проце масштабах он не осуществлял м из элементов управ ством является экспертиза.

П изой понимают установление соответствия отечеств кции требо дународных, национальных стандартов или иных док имно согла дукции. Соответс ниям подтв или п знака соотв изгот антия успех ктом то ряде закон мотрена енка, озда и негосуд (SGS o

тов

и ю основывать требования к качеству и безопасности таких пищевых продуктов, материалов и изделий; должны разрабатывать программы производственного контроля за качеством и безопасностью, методики их испытаний, а также

În urma verificărilor la faţa locului, efectuate de instituţiile de profil s-a constatat că din cele 38 întreprinderi vitivinico

are şi deservire a delegaţiilor şi turiştilor numai 10 întreprinderi – Combinatul de Vinuri „Cricova”S.A. şi S.A. „Pivniţele din Brăneşti”, Î.M. „Călăraşi –Divin” S.A., Fabrica de Vinuri „Cojuşna” S.A.Î.S. „Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileştii Mici”, S.A. „Vinuri Ialoveni”, F.V. „Aurvin”, Î.M„Vinimpex” SRL, „Carahasani-Vin” S.A şi Î.M. „Vinăria Purcari”.

Conform informaţiei Serviciului Grăniceri, în perioada de 1-15 octombrie 2005 în R. Moldova ausosit 26874 turişti din circa 99 de ţări, cu 45 % mai mult ca în anii precedenţi.

Turismul este o industrie intensivă care implică utilizarea activă a forţei de muncă cu diverseniveluri de

oducerea în planurile generale de învăţământ la nivel preuniversitar a unei discipline consacrateturismului, care ar include ore de laborator, ore de degustare şi chiar excursii de studiu şi, nu în ultimurând, se recomandă o pregătire intensivă a somelierilor şi persoanelor care reprezintă întreprindereavitivinicolă turiştilor.

Republica Moldova, ca destinaţie turistică, este puţin cunoscută peste hotare. Este necesar de amonitoriza performanţele ţării noastre în domeniul vinificaţiei, peizagistica şi în domeniumonumentelor de cultură şi istorie.

ului şi Agenţiei Agroindustriale „

ТЕЛЬ КАЧЕСТВА

Пахомий Ольга, IV курс, BAA

В настоящее время успешная деятельноп

сса, в каких бы формах и ся. Одниления качеод эксперт енной продуваниям меж ументов, взасованных между изготовителем и потребителем про твие требоваерждается выдачей специального документа (сертификата)

гарантия качества, длярисвоением

етствия. Для потребителей сертификат – овителя –гара. Значимость и роль экспертизы подчеркивается фа

едусго, что в

одательных актов и положений в обязательном порядке прны специальные государственные (Молдова-стандарт)

экспертная оцарственные с

M ldova) подразделения; на предприятиях создаются экспертные комиссии. Любая экспертиза, особенно товароведная, является показателем и двигателем качества. В

результате товароведной экспертизы определяется: соответствие товарных качеств действующим нормативным документам, санитарным требованиям; соответствие качества

ара договорной цене; правильность уценки и переоценки товара; причины брака; правильность списания товара.

Например, очень интересна экспертиза, проводимая при разработке новых пищевых продуктов, материалов и изделий, новых технологических процессов их изготовления, упаковки, хранения, перевозки и реализации. В этом случае индивидуальные предприниматели

ридические лица обязаны об

57

устанавливать сроки годности таких пищевых продуктов. Показатели качества должны быть ючены в технические документы. Методик испытаний при проведении

вкл экспертизы множество. Одной из них является

приняла участие в проведении экспертизы по определению показателей

кол яков, выпускаемых SA Aroma. Экспертная оценка проводилась специально

мягмой елей эксклюзивных

явл процедур обеспечения качества производимого продукта и услуг, зав

на надл ивать на экспертизе. Для качественного това ижения продукции. И, наоборот, для товара не дост ению.

органолептическая. Например, я

качества нового элитного дивина AROMA 45, который вскоре должен пополнить ассортимент лекционных конь

созданной комиссией, которая дала отличную характеристику все показателям, определяющим качество вновь созданного продукта: полный слаженный вкус, отличающийся исключительной

костью и гармоничностью, тона энантового эфира, придающие неповторимость вкусу. На взгляд, дивин AROMA 45 станет хорошим подарком для ценит

напитков. В заключение можно сделать вывод, что экспертиза для предприятий Республики Молдова яется одной из основных оевания достойного положения на внутреннем и внешнем рынке. Производитель сам

заинтересован в повышении качества продукции. Когда качество продукции будетежащем уровне, производитель сам будет настара экспертиза – это ещё один способ продваточно высокого качества экспертиза – стимул и толчок к её повыш

ADITIVII ALIMENTARI

Negru Diana, an. II, Merceologie Corcinschi Dorin, an. I,Comerţ

Cond. şt.: lect. sup. Olga Tabunşcic

Aditivii alimentari sunt substanţe adăugate în produsele alimentare, cu scopul de a le modifica sau crea anumite proprietăţi, a facilita anumite operaţii de prelucrare, a asigura o anumită stabilitate în timp.

Aditivii poartă un cod format din litera E urmată de un număr ce cuprinde trei sau patru cifre, care semnifică grupele principale şi efectul urmărit.

Clasificarea aditivilor

Principalele grupe de aditivi Codul E Coloranţi E100...E199 Conservanţi E200...E299 Antioxidanţi E300...E321 Emul o E322...E495 gat ri, gelifianţi, întăritori, acidifianţi, stabilizatori Regla E500...E585 tori de aciditate, antiîntăritori, emulgatori, fixatori de culoareCorectori de gust, intensificatori de arome E600...E640 Înălb anţi, conservanţi gazoşi E900...E967 itori, substanţe de suprafaţă, edulcorUme i de viscozitate, gume vegetale E999...E1520ctanţi, stabilizatori, agenţ

Oficiul Europeană a întocmit o listă cu cei mai periculoşi

aditivi prez i1. E123 – late, brânzeturi topite şi creme de

brânză. Este considerat cel mai puternic cancerigen, de aceea este interzis în S.U.A. şi în fostele state sovietice;

2. E102 (tartrazina) – un colorant galben care se găseşte în sucuri şi dulciuri şi are acţiune cancerigenă;

3. E330 (acid citric) – produce afecţiuni ale cavităţii bucale şi are acţiune cancerigenă puternică, se conţine în majoritatea sucurilor;

Consumatorilor din Piaţa Comună enţ în produsele alimentare: se găseşte în unele bomboane, jeleuri, dropsuri mento

58

4. E621 ( şi boala numită Alzheim laptelui, brânzeturilor, mezelurilor

E951 (aspartam) – îndulcitor des folosit, foarte periculos, deoarboli mortale; E131 (albastru patentat), E213 (benzonat de calciu), E214 (p-hidroxefect cancerigen;

i timp în unele alimente. Conform celor menţionate, propunem:

1. De a modifica Normele şi regulile igieno-sanitare privind utilizarea aditivilor în Moldova, prin interzicerea nitraţilor şi nitriţilor de sodiu ale căror efecte toxice sunt dovedite;

Bibliografie:

, "Bazele merceologiei", Ed. ASE Bucureşti 2004.

glutamat monosodic) – unul dintre cei mai nocivi aditivi, care produc cancerer, se gă zat la conservareaseşte în supele concentrate şi este utili

şi ciupercilor; 5. ece poate fi sursa a peste 70 de

6. ibenzonat de etil) – posedă

7. E250 (nitrit de sodiu), E251 (nitrat de sodiu), E252 (nitrat de potasiu) –afectează vasele sanguine; 8. E211(benzonat de natriu) – folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul

unor alimente de calitate slabă, băuturi răcoritoare, lapte şi produse din carne, produse de brutărie şi dulciuri. Poate provoca urticarie, agrava astmul, posedă efect cancerigen;

9. E420 (sorbitol şi sirop de sorbitol) – îndulcitor artificial, folosit la prepararea dulciurilor şi uscarea fructelor. Se interzice utilizarea în hrana pentru sugari şi copii mici, deoarece poate provoca tulburări gastrice;

Cercetând mai multe etichete de produse alimentare, care trebuie să conţină informaţii privind lista ingredienţilor, inclusiv aditivii încorporaţi, am selectat produse, care conţin mai mulţi aditivi:

1. “Kириешки” – E621, E627, E631, E270, E551; 2. “3 корочки” – E330, E140, E621, E551; 3. Maioneza “Моя Семья” – E1422, E412, E415, E202, E211, E385; 4. Băutura răcoritoare “VIVA” cu gust de portocale – E330, E414, E306, E320, E211, E102,

E110; 5. Băutura răcoritoare “VIVA” cu gust de banane şi căpşune – E330, E414, E211, E124; 6. Cipsuri “Delicio Bacon” – E330, E551, E627, E631, E160; 7. Guma de mestecat “Airwaves” – E953, E420, E422, E301, E414, E421, E171, E951, E950,

E903; Efectele aditivilor alimentari asupra sănătăţii consumatorilor sunt încă insuficient cunoscute,

îndeosebi influenţa în timp (efecte mutagene etc.). Numai studii de lungă durată şi experienţele efectuate pe un număr mare de subiecte ar putea aduce date precise. Cu toate acestea, la noi în ţară mai continuă utilizarea unor aditivi toxici (ex. nitriţi şi nitraţi de la 12 mg% la 7 mg%). Nitratul de sodiu este un aditiv folosit la conservarea alimentelor în special a cărnii şi a produselor din carne, deşi este toxic, în sensul reducerii capacităţii sângelui de a transporta oxigenul din plămâni în ţesuturile corpului. Pe de altă parte, acidul ascorbic, aditiv şi el, activează acţiunea nitratului de sodiu. Dar se întâlnesc cazuri când aceşti doi aditivi sunt prezenţi în acelaş

2. De a informa prin diverse mijloace populaţia despre efectele aditivilor alimentari.

1. Ion Diaconescu2. Roxana Procopie, "Bazele merceologiei 2",Ed ASE Bucureşti. 3. Norme şi reguli igieno-sanitare privind aditivii alimentari din Republica Moldova. 4. Monitorul oficial al României. 5. Ziarul "Curentul". 6. www.google.com. 7. www.flpaloevera.ro/aditivi.php. 8. www.medicalxxl.com/SanatateXXL/index.htm. 9. www.popeanga.go.ro/comert/referate/aditivi.htm.

59

MIEREA DE ALBINE, POTENŢIALUL DE PRODUCERE ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

Chetraru Sorina, an. II, CNC

Cond. şt.: Maria Bulgac

ierea de albine a fost apreciată pentru toate calităţile sale de-a lungul tuturor civilizaM ţiilor. Este un produs alimen eutice deosebite. Mierea este rezul dulci de pe alte ărţi ale plantelor, p i le depozitează în elulele fagurilor sub formă de miere. Definiţia respectivă este extrasă din Norma regională europeană

recomandată pentru miere, documCalităţile nutritive ale mierii sunt date de compoziţ

ctarului în guşa albinei etc. Mierea conţine 38% fructoză, 31% glucoză, aproximativ 17% apă, com

uşirile terapeutice ale mierii sunt indicate în tratarea afec

ierea de mană etc.

milioane de km cu un consum de un litru de miere. Activitatea melifică a un

aici rezultă şi creşterea preţului.

tar nativ cu o valoare nutritivă înaltă, cu însuşiri dietetice şi teraptat orul prelucrării de către albini a nectarului florilor sau a sucuril

e care acestea le recoltează, le îmbogăţesc cu substanţe proprii şpc

ent provenind de la Comisia pentru Codex alimentarius. ia nectarului, tipul florii, prelucrarea

neponente secundare (vitamine, pigmenţi, enzime), proteine, acizi şi substanţe minerale. Glucoza şi fructoza intervin direct în metabolismul uman, asigurând energia necesară

organismului (100g miere – 320 kcal). Însţiunilor aparatului hepato-biliar, cardiovascular, sistemul nervos ş.a. Mierea stimulează pofta de

mâncare şi facilitează digestia. Sortimentul mierii îl putem împărţi în două categorii distincte: mieri monoflore şi mieri

poliflore. Mierile monoflore sunt acele mieri în compoziţia căreia predomină un singur tip de floare. Aici

putem menţiona mierea de tei, lavandă, floarea-soarelui, păpădie, trifoi, salcâm, mMierile poliflore constituie partea principală a producţiei de miere. În compoziţia acestora se

conţin mai multe feluri de flori. Performanţele albinelor sunt foarte deosebite. Ele consumă 1/2 mg miere pentru un zbor lung de

1km sau altfel spus, parcurg 3 ei colonii depinde de populaţia ei de albine şi de echilibrul dintre diferitele grupuri de vârstă. Potenţialul de producere a mierii depinde de specia de albini, condiţiile climaterice, mărimea

familiei de albini, tehnologia şi experienţa apicultorului, distanţa de la prisacă şi plantaţii. În R.Moldova, potenţialul de producere a mierii de albini se află în dezvoltare, dar piaţa nu este

încă complet asigurată, de

Creşterea preţului la miere din 2002-2006

50

60

40Creştereapreţului la mieredin 2002-2006

0

10

20

30

2002

2003

2004

2005

2006

Pentru ca orice consumator să fie sigur de mierea pe care o consumă, ea trebuie să fie supusă

unui control de calitate. Evaluarea calităţii constă în depistarea fabricărilor, stabilirea calităţii, utilizând acte normative şi

standarde GOST 19792-2001.

60

Prin încălzirea mierii la temperatura până la 45°C se împiedică fermentarea şi se întârzie cristalizarea mierii. Încălzirea la temperatura mai mare de 50°C duce la distrugerea enzimelor şi la formarea hidroximetil-furfuraldehidic care este o substanţă toxică. Temperatura şi durata încălzirii trebuie să fie cât mai mici posibile.

Cristalizarea mierii este un proces natural care depinde de raportul glucoză/fructoză din compoziţia mierii şi este favorizată de prezenţa polenului.

Higroscopicitatea. Fiind o soluţie foarte concentrată, mierea este foarte higroscopică. onţinutul de apă din miere în contact cu aerul, creşte sau scade în funcţie de temperatură, imeditate

şi presiunea de vapori din aer. Prin higroscopicitate, mierea se diluează, creşte activitatea enzimelor şi produsele preparate cu miere îşi păstrează prospeţimea.

Fluiditatea. Mierea care conţine o cantitate mare de fructoză se menţine fluidă pentru un timp mai îndelungat, de exemplu la mierea de salcâm. Atunci când glucoza depăşeşte fructoza, mierea este mai puţin dulce şi se cristalizează mai uşor.

Mierea veche, ca şi mierea falsificată cu zahăr are aciditate mai mare decât cea normală. Mierea de albine poate prezenta o toxicitate parţială atunci când albinele culeg nectarul unor anumite flori care sunt sporadice, de exemplu mierea provenită de la ciumăfaie, laurul de munte etc. Toxicitatea poate proveni şi de la unele substanţe fitofarmaceutice introduse de albine în stup, care pentru moment nu sunt toxice. Albinele le depozitează în alveolele fagurilor şi aceste substanţe devin toxice în timp.

Având în vedere datele obţinute, credem că toate tipurile de miere analizate corespund cerinţelor de calitate prescrise în standard. Mierea este necesară pentru organismul uman, deoarece în compoziţia ei intră foarte multe substanţe de care el are nevoie. Are o valoare consumistă înaltă şi de aceea este foarte bine de a fi utilizată în alimentaţia zilnică.

C

GRIPA AVIARĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA – METODE DE PREVENIRE ŞI SECURITATE

Dicusari Oxana, Portas Victoria, Zacon Oxana, an. III, BAA

Cond. şt.: conf. univ. dr. Ion Panfil

Gripa aviară este o infecţie a păsărilor determinata de virusul Orthomyxovirus, denumit între persoanele de specialitate "influenţa A"; veterinarii o numesc "gripa păsărilor" sau "gripa aviară". Unii practicieni îi mai spun şi "pesta aviară".

Virusul se menţine mai multe săptămâni în apele de suprafaţă, adică într-un mediu umed. Din acest motiv sunt infectate mai ales păsările ce populează mediul acvatic. O caracteristică a acestui virus este aceea că rezistă la temperaturi scăzute şi chiar în cazul îngheţării apei, fiind însă foarte sensibil la temperaturi ridicate, adică la +60°C timp de 5 minute, iar la 100°C prin fierbere este nimicit într-un minut. Virusul poate deveni foarte virulent, deci foarte patogen si foarte contagios, determinând moartea păsărilor infectate în proporţie de 90% în timp de 48 ore.

Luând în considerare situaţia epidemiologică în Republica Moldova şi ţările vecine cu privire la gripa aviară şi importanţa măsurilor de profilaxie în scopul protejării sănătăţii populaţiei, facem apel către mass-media din Republica Moldova să participe activ la informarea populaţiei în acest domeniu de importanţă socială majoră.

Măsurile de protejare pentru populaţia Republicii Moldova sunt: evitarea, pe cât posibil, în special de către copii, a contactului cu păsările vii, îndeosebi, de baltă, călătoare; evitarea atingerii păsărilor moarte sau bolnave cu anunţarea urgenţă a autorităţilor; respectarea măsurilor igienice personale cu spălarea mâinilor cu săpun sau soluţii pe bază de alcool după fiecare contact cu păsările, animalele, secreţiile şi dejecţiile lor.

Protejarea consumatorilor de carne, produse din carne şi ouă constă în: respectarea tuturor măsurilor igienice generale de prelucrare, preparare a cărnii de pasăre, a ouălor şi produselor din ele; prelucrarea separată a cărnii crude de alte feluri de carne sau bucate; prelucrarea termică la temperaturi mai mari de 75 grade a cărnii şi a produselor din ea, atât la fierbere, cât şi la prăjire; spălarea ouălor şi prelucrarea lor termică adecvată, nu se va consuma ouă cu gălbenuş sau albuş neprelucrat, moale; prelucrarea suprafeţelor si ustensilelor de bucătărie cu soluţii dezinfectante, după finisarea lucrului; spălarea regulată a mâinilor după contactul cu carnea crudă şi semipreparatele din carne.

61

Caile de transmitere pentru virusul gripal aviar nu sunt pe deplin elucidate. Dar, contactul direct cu pasările bolnave este considerat ca factor de risc primordial. De altfel, prelucrarea, prepararea păsărilor bolnave, jocul cu ele, în particular cu raţele infectate asimptomatic, consumul de sânge sau al cărnii preparate termic insuficient, de asemenea, prezintă un risc major de îmbolnăvire. Suprafeţele ouălor păsărilor infectate la fel pot fi contaminate cu virus. Un alt factor de risc ar fi contactul cu dejecţiile, excrementele păsărilor netratate in timpul curăţării coteţelor, transportării lor, fertilizării solului cu excremente etc.

În R.Moldova, peste 200 de găini au pierit în satul Crihana Veche, raionul Cahul doar în câteva zile, fapt ce i-a alarmat pe săteni, deşi veterinarii spun că nu este cazul de gripă aviară. Oamenii au ars păsările moarte, iar pe cele încă în viaţă le congelează, deşi virusul gripei aviare este rezistent la temperaturi scăzute. Ţăranii se tem de gripa aviară deoarece localitatea se află în apropierea Dunării, unde autorităţile române au confirmat mai multe focare. Mai mult decât atât, lângă sat se află lacul Manta, loc preferat pentru popas de păsările călătoare. Medicul veterinar al raionului Cahul susţine însă că la Crihana Veche pasările au murit din cauza ciumei. Ministerul Sănătăţii de la Chişinau a interzis importul păsărilor vii şi a produselor avicole din ţările în care a fost confirmat virusul gripei aviare, precum şi comercializarea păsărilor vii pe întreg teritoriul ţării.

Situaţia sanitaro-epidemiologică şi sanitaro-epizootică privind gripa aviară în R. Moldova se află sub co unui ntrol permanent. Acţiuni concrete de prevenire a gripei aviare se realizează conform Progra erul m de profilaxie elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în comun cu MinistAgriculturii şi Industriei Alimentare.

Co fi o nsiderăm că această informaţie va fi benefică pentru protejarea consumatorilor, şi va măsură de precauţie pentru

populaţia Republicii Moldova.

62

7. ANALIZE ŞI POLITICI ECONOMICE

63

DEFICITUL COMERCIAL – PROBLEMĂ PRIMORDIALĂ A POLITICILOR MACROECONOMICE ALE MOLDOVEI ÎN ANII 2005-2006

Tizu Angela, an. IV, EGD

mult timpcreşte n

Cond. şt. conf. univ. dr. Aurelia Tomşa

Practica internaţională arată că o ţară cu un sold negativ al balanţei comerciale, care se menţine de nu poate să-şi păstreze suveranitatea sa economică, iar în Moldova deficitul comercial este în

re î cepând cu anul 1994.

a. 2003 a. 2004 a. 2005 a. 2003 în % faţă de anul

a. 2004 în % faţă de anul

a. 2005 în % faţă de anul

precedent precedent precedent Export, m 985,2 1091,3 122,7 124,7 110,8 ln $ 789,9 Imp 126,1 130,7 ort, mln $ 1402,3 1768,5 2311,8 135,1 Deficcomm i 155,8 it 612,4 783,3 1220,5 155,4 erc al, mln $ 127,9

Un m

de proven olă: produse zootehnice, struguri, castraveţi, peşte, legume şi fructe conservate, ţigarete şi bău

Aceas e nu sunt în stare să concureze cu cele de impor d externe, de aceea suntemlivrăr

Balanţă comercială pozitivă a fost înregistrată cu ţările: Rusia (+137,1 mln dolari SUA), SUA (+13,3 ln dolari SUA) Italia (+4,5 mln dolari SUA);

Balanţă c ania (-79,0 mil. dolari SUA), Rom il. dolari

UA), Polonia (-38,2 3,4 mil. dolari SUA), ulgaria (-24,1 mil. dolari SUA).

Problema creşterii exporturprepond rent pe trei categorii de prodesfacere restrânse;

otiv de indignare şi îngrijorare este şi faptul că în ţara noastră agrară creşte şi importul de produse ienţă agric

turi nealcoolice. ta înseamnă că după preţ şi calitate mărfurile noastr

t, a ică piaţa internă nu poate face faţă cererii. Ele nu pot concura nici pe pieţele dependenţi de pieţele CSI şi în special de cea a Rusiei – care consumă 36,5 la sută din totalul

ilor externe ale Moldovei. Nivelul exportului, importului şi deficitului comercial în R. Moldova

Conform datelor Departamentului de Statistică şi Sociologie în R. Moldova

Balanţa comercială negativă sporeşte dependenţa statului de exportatorii externi, lipseşte ţara de resurse

pentru achitările la timp şi duce la deprecierea leului şi la şomaj.

momercială negativă a fost înregistrată cu: Ucraina (-371,7 mil. dolari SUA), Germ

anţa (-41,5 mânia (-65,6 mil. dolari SUA), Turcia (-57,2 mil. dolari SUA), Frmil. dolari SUA), China (-37,8 mil. dolari SUA), Kazahstan (-3S

Bilor se datorează bazei de export foarte restrânse fiind centrată duse – produsele alimentare şi băuturile, legumele şi textilele; pieţe de e

aspectul, dimensiunile şi ambalajul mărfurilor sunt puţin competitive, fiind sub standardele altor producători.

Reducerea productivităţii în industrie este cauzată de barierele non-tarifare substanţiale impuse firmelor şi lipsa unui climat adecvat pentru investiţii; volumul investiţiilor în PIB este foarte mic şi insuficient pentru revigorarea economiei; lipsei serviciilor de susţinere a afacerilor, exportul este marcat de corupţie şi restricţii.

Un grup de experţi internaţionali independenţi din SUA, Italia, Marea Britanie, autori ai raportului „Republica Moldova: Politici de creştere economică, creare a locurilor de muncă şi reducere a sărăciei” au

2 0 0 0

2 5 0 0

5 0 0

1 0 0 0

1 5 0 0

0- 1 5 0 0

- 1

- 5 0 0

0

0 0 0

1 9 9 5 1 9 9 7 1 9 9 9 2 0 0 1 2 0 0 3 2 0 0 5D e f ic i t c o m e r c ia l , m ln $ S U A

2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5E x p o r t m ln $ Im p o r t m ln $

64

afirmat că creşterea economică în ţară a fost descurajată de greşelile politice în macroeconomie făcute de guvernele ţării şi de Banca Naţională a Moldovei.

recierii leului, cauzate de transferurile de peste

ectuat un studiu minuţios al conjuncturii pieţei.

alificate (în sectorul producţiei de încălţăminte, la opera ice) şi producerea produselor alimentare ecologice.

Exper u planificat un şir de măsuri ce presupuneau relansarea comeobiectivelexportulu nciară adecvată şi nu au fost prevăzute elementele şi m

Monetary policy is the government

Greşelile de politică macroeconomică făcute de guvernele ţării şi de BNM: − Majorarea ratelor dobânzilor de BMN – un instrument inadecvat pentru a lupta cu inflaţia în R.

Moldova. − Inflaţia în Moldova este un fenomen structural care rezultă din constrângerile interne şi fluxurile

de transferuri, şi nu este sensibilă la ratele dobânzilor. − Guvernul Moldovei şi autorităţile sale monetare ar putea aplica fără complicaţii o politică a ratelor

mici ale dobânzii fără a provoca inflaţie. − Deficitul comercial masiv s-a datorat parţial şi ap

hotare, operate în mare parte neoficial. − Absenţa mecanismelor ce asigură monitorizarea publică, transparenţa şi responsabilitatea în

activitatea BNM. Iată sfaturile experţilor menţionaţi ce ţin de nivelul macroeconomic:

1. Nouă strategie bugetară pentru dezvoltarea creşterii economice; 2. Majorarea cheltuielilor bugetare va intensifica creşterea economică; 3. Deficitul bugetar apărut să fie finanţat din contul vânzării obligaţiunilor sau prin monetizarea

datoriei publice. Nici una din aceste metode de finanţare nu va genera o creştere substanţială a inflaţiei.

4. Majorarea investiţiilor publice, în special în infrastructura economică. Investiţiile publice corect direcţionate pot atrage sau stimula investiţiile private.

5. BNM ar trebui să diminueze rata dobânzilor până la un nivel real de 4-5 la sută. 6. BNM ar trebui să poarte responsabilitate directă în faţa Parlamentului şi cetăţenilor acestei ţări.

Sistemul Rezervei Federale a Statelor Unite oferă un asemenea model. 7. De a menţine o rată de schimb competitivă pentru a reglementa supraevaluarea leului ca urmare a

fluxurilor de transferuri. 8. Bugetul public al Moldovei trebuie axat asupra accelerării creşterii economice, crearea locurilor de

muncă şi direcţionarea resurselor pentru reducerea sărăciei. Pentru a avea succes pe pieţele externe, ţara are nevoie nu simplu de a produce multe bunuri calitative, ci

de bunuri solicitate pe piaţă. În această direcţie trebuie efPunct de reper pentru industrializarea ulterioară, orientată spre export ar putea fi: industrializarea

economiei, pe baza forţei de muncă ieftine şi bine cţiunile de asamblare a aparatelor electron

ţii locali remarcă faptul că şi anterior s-arţului exterior. Bunăoară în Strategia de promovare a exportului pentru anii 2000-2005 au fost stabilite

e şi priorităţile în evoluţia comerţului exterior, instrumentele şi elementele de promovare a i. Din păcate aceste acţiuni nu au o acoperire fina

ecanismele de funcţionare a sistemului de stimulare a exporturilor.

THE CHALLENGES THE MONETARY POLICY POSES ON THE NATIONAL BANK OF MOLDOVA

Chicu Ina, BBV 23C

Scientific adviser: Tatiana Pâşchina, PhD., University Professor

or central bank process of managing money supply to achieve specific goals—such as constraining inflation, achieving ploymentfull em and economic growth. Monetary policy can involve changing certain interest rates, either directly or indirectly through open market operations, and se gttin reserve requirements.

referred to as either being an Monetary policy is generally policyexpansionary , or a contractionary policy, where an expansionary policy increases the total supply of money in the economy, and a

policy decreases the total money supply. Expansionary policy is traditionally used to combat unemploymentcontractionary

in a recession by lowering interest rates, while contractionary policy has the goal of raising interest rates to combat inflation.

65

In the Republic of Moldo with the Government of the epublic of Moldova, establish as integral part of

ic policy of the state. The strategy of the NBM policy is based onas operational target and of broad money as intermed

rgeting, which has the objective to strengthen public cqu

va the National Bank of Moldova, in cooperationes and promotes the monetary and foreign exchange policyR

the single econom the use of reserve money iate target. So, NBM is committed to monetary onfidence in the leu by maintaining tight domestic ta

li idity conditions, while supporting a strengthening of the banking system. The monetary strategy implemented by NBM has as a target market variable the growth in money supply, having the long-term objective in mind to maintain a given rate of change in CPI.

Undoubtedly, banking sector managed to steer away from a system crisis due to this monetary policy promoted despite the difficulties it faced, and that’s why one may find Moldova's macroeconomic achievements (given the economic growth registered in the last three years) acceptable. But still, the country is not able to secure sustainable economic growth, reduce unemployment (estimated at 7.3% in 2005) and keep inflation (estimated at 11.9% in 2005) down. There are great many factors both at the macroeconomic level, i.e. structural deficiencies of Moldovan foreign sector of economy (exports – negative balance of trade which in 2005 reached 98.3milUSD), as well as the microeconomic level, i.e. slow progress of enterprise restructuring, privatization, and institutional development in general; that account for such a state of affairs. Another big challenge, perhaps the biggest at the moment, which NBM faces, is the great amount of remittances which are sent from abroad by the 600,000 Moldovans who work abroad. The remittances constitute 23.5% of the GDP, and mainly, the increase in GDP caused by an increase in the Consumption component is a result of the increasing amount of remittances from abroad. Thus, the foreign currency in the form of remittances are another difficult element to control for NBM.

Achieving a relative stability of the prices and exchange rates no breakthrough in the financial or banking sector occurred. Hence, NBM policy has had a contrary effect, i.e. holding back economic and investment activity. Because of still high interest rates, bank credits have become inaccessible for investment projects funding, while great many jobs were cut. On a short-term such a policy is acceptable, as the first risk any economy should address is that of inflation out of control. However, on the long-term, once a macroeconomic stabilization is achieved and once populations' inflationist expectations are hold back, keeping inflation down should no longer be a top goal in the macroeconomic policy, which should instead focus on economic growth and fighting unemployment.

To execute the monetary policy, the NBM applies the instruments of banks’ liquidity management, including instruments of excess liquidity sterilization:

• Certificates of the National Bank; • Deposits placed with the National Bank; • Sales of State Securities from the NBM portfolio and SS selling REPOs; as well as the intraday

credit, which shall be implemented under the scope of maintaining banks’ liquidity along with SS buying REPOs and overnight credits / deposits.

As a conclusion, NBM faces a double challenge in its monetary policy attempting to reduce inflation. Firstly, this policy mix should include a revenue policy and small budget deficits based on rigorous controls coupled with rationalization of public spending and financial discipline imposed at the company level. Huge deficits lead to high interest rates and require a more flexible monetary policy for counterbalance, however such a policy poses a number of difficulties for an open economy like Republic of Moldova is. Secondly, liquidity should be under control and strong inflationist expectations after years of "programmed inflation" should be ended. As long as there are no major changes in the monetary policy, either because of the lack of political will or lack of relevant institutions or infrastructure, it would be quite difficult to bring about a turnaround in the expectations.

Bibliography:

1. National Bank of Moldova website: www.nbm.org 2. Wikipedia, Monetary Policy, www.wikipedia.com

66

THE FLAT TAX PHENOMENON

Ursu Ala, an. III, FIN Cond. şt.: conf. univ. dr. Tatiana PÎŞCHINA

The Flat Tax is a system which taxes all entities in a class (typically either citizens or corporations, or

both) at the same rate. Flat tax proposals eliminate most, if not all individual deductions except a single, large deduction for each member of a household. It also simplifies the tax policy by cancelling all the tax brackets, which, under progressive-tax systems, can reach 4 or 5 in number.

There are three main important theories or possible implementations of flat tax policy. The first one is the flat tax with deductions proposed by US presidential candidate in 1998, Steve Forbes. This system is currently applied in Eastern Europe countries which adopted a flat tax policy. This most common flat tax implementation proposition calls for base deductions for people and dependents. This deduction prevents the taxation of lower-income families and makes the flat tax a progressive tax. The second flat tax variant which has been extremely popular among US economists is the Negative Income Tax that Milton Friedman proposed in Capitalism and Freedom. Under NIT, a deduction system and a flat tax rate would also exist, but the people who have an income lower than the deduction will actually receive money up to the amount of the deduction. This flat tax system intends to replace both the tax structure and the welfare structure within a country. The third proposal is the true flat tax. Under such a system, the flat rate would be applied to every dollar of taxable income and profits without ex

The flat tax phenomenon conquered almo stern Europe. Estonia was the first nation to tr c years later, Russia

becUkrmovem are taxed in t

Europea panish, German, British, and Dutch governments have ordimplem

efits of a flat tax system compared to the comand simadvantais that t t on the actual level of the tax

te: the lower it is, the more efficient it tends to become. The positive changes which occurred in Eastern uropean countries after implementing a flat tax regime are: declining unemployment, rising standards of

living (Lithuania has e five years, real GDP growth has averaged roughly % increase in its first year of implementation), and attra ew firms registering in Slovakia jump ).

Having mentioned the positive effects the flat tax policyworth mentioning the other appealing features of the flat taxbe levied, the exclusion of various deduction, exemptions, and loopholes simplifies a lot the tax structure of the s

avings accounts, corporate dividends, and capital gains would already have been taxed at the corp

es could be abolished or massively downsized. Currently, Germany

ception or exemption. st the entire Ea

in odu e a flat tax system in 1994, followed by Latvia and Lithuania in 1995. Five the largest economy (thus far) to sign on to the flat tax movement. Seame rbia followed in 2003, with

aine and Slovakia following suit in 2004. The countries of Georgia and Romania then joined the ent, starting to implement the flat tax beginning in 2005. And the rate at which the entities

hose countries ranges from 12 % in Georgia to 33 % in Lithuania. The growing number of countries in Eastern Europe which have adopted a flat tax pressure Western

n nations to lower their rates. Hence, the Sered "serious feasibility studies" on the flat tax. They are now digging into the possibilities of

enting a flat tax as well. The Eastern European experience in flat tax showed that the benplicated, variable-rate schemes that are in effect in many modern countries are significant. The fairness

plicity of the flat tax could be considered reason enough to make the switch, but the economic ges of a flat tax are even more appealing. However, one key conclusion cited by several researchers he efficiency and success of a flat rate regime is inherently dependen

raE

xperienced the fastest growth rate in Europe; over the past 7 % nced a 26), increasing tax revenues (Russia experie

cting foreign investment (the number of ned 12%

had on Li. First of all, one-single rate at which the tax will

thuania, Russia, and Slovakia, it is

tate and also adds simplicity to the tax code. In US, for instance, the tax code is over 9 million words long. A more simplified system leads to enhancing transparency of taxation and to decreasing bureaucracy. These two reasons lead to another one, which is reducing tax avoidance. Because of the flat tax’s decreased rate and increased transparency, there is less of an inducement to evade taxes. Less people avoid paying taxes; this means that more revenues will come in the state budget. Reducing tax avoidance was one of the reasons behind Romania's introduction of the flat tax.

Flat tax is also one method of eliminating double taxation, as solely the income earned is taxed, while personal s

orate income level. It is also argued that the governments' cost of processing tax returns would become much smaller since

the relevant tax bodi for example spends 3.7 billion euros per year on this.

67

Flat tax means everybody is taxed at one rate. Hence, the tax system will be equitable towards all citizens and everybody will be treated the same, no matter who you are or how much money you earn. The flat tax also encourages people to work harder, earn more, and keep more of their income.

The Republic of Moldova is also a former Soviet Union country, but unlike the Baltic States, such as Esto

es in ensuring a stable economic growth, in improving its economic indicators, and,

ould take an e

levied here do not differ a lot from the ones in flat tax countries. The issue is that Moldova is curr

plification of the tax system which will result in bene

stments, if the p

Bibliography:

nia, Lithuania, and Latvia, it experienced a more challenging period of transition to a market economy. Now, it faces some difficulti

overall, in catching up with other Eastern European neighbours in issues such as European integration. The Baltic countries achieved high rates of growth through the policies they adopted. Moldova sh

xample from these countries. The adoption of a flat tax policy, as described above, has a range of advantages for an emerging country and has already proven to be efficient in all countries which chose to make this wise step. The current context in the Republic of Moldova shows that this step is possible as the tax rates

ently implementing a progressive tax policy. The personal income tax rates are 8%, 13% and 20%. The corporate tax rate is 15% and the Value-added Tax is 20%. At the same time, the Tax Code of the Republic of Moldova provides 3 brackets for personal income taxation, and various deductions and exemptions. The adoption of a flat tax policy would imply a major sim

fiting both the government and the population. I believe that Moldova can achieve higher economic performances, a higher economic growth, lower unemployment rate and increasing foreign inve

olicy makers join their neighbours in this flat tax wave.

1. Wikipedia, the free encyclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Flat_tax 2. Flat-tax movement stirs Europe, By Andreas Tzortzis, Correspondent of The Christian Science

Monitor, http://www.csmonitor.com/2005/0308/p01s03-woeu.html 3. Flat Tax, http://www.euractiv.com/Article?tcmuri=tcm:29-136190-16&type=LinksDossier

n on Tax Reform, May 11, 2005

html

4. Testimony of Richard K. Armey, Co-chairman at FREEDOMWORKS, before the US President’s Commissio

5. The flat tax may spread to Poland sooner than expected, Comments and Articles, Alvin Rabushka, March 17, 2005, http://www.russianeconomy.org/comments/083005.

6. The Fiscal Code of the Republic of Moldova, www.fisc.md 7. The Flat Tax: A Worthy Competitor in the Global Economic Game, NTUF Policy Paper 157; Ryan

Kool, Policy Analyst with the National Taxpayers Union Foundation; Originally Published September 13, 2005; Updated February 15, http://www.ntu.org/main/press.php?PressID=766&org_name=NTUF

2006,

ULARITĂŢILE LUI

ăţi reale să se autorealizeze în muncă, să-şi câştige cel puţin mijloace de existenţă. Şomajul este un fenomen macroeconomic, totalitatea persoanelor disponibile fără ocupaţie, în căutare

Biroul Internaţional al Muncii (B.I.T) consideră că şomerul poate fi definit ca acea persoană care: este lipsită de muncă, este aptă de muncă, caută loc de muncă remunerat, este disponibilă să înceapă lucrul imediat (în 15 zile).

ŞOMAJUL ŞI PARTICÎN REPUBLICA MOLDOVA

Bordeianu Diana, an. III, EGD

Cond. şt.: conf. univ. dr. Dorin Vaculovschi Problemele ocupării şi şomajului întotdeauna au fost unele de maximă intensitate pentru istoria

omenirii, deoarece afectează în direct însăşi existenţa omului. Pentru Republica Moldova fenomenul şomajului, deşi cunoscut şi în perioada economiei planificate (mai ales sub formele sale latente), a devenit extrem de acut în perioada de tranziţie la economia de piaţă, astfel încât, conform estimărilor, în ultimii ani aproape fiecare al cincilea cetăţean apt de muncă părăseşte hotarele ţării în căutare de lucru, deoarece în

publică nu are posibilitre

de lucru.

68

Princitează întreprinderilor de a angaja. O altă cau ca migraţie a forţei de muncă.

dici de evaluare a şomajului: şomajului este indicatorul statistic care arată partea celor car

celor care doresc s

6

permAd ăţământ general, la condiţiile schimbătoare ale

pieţei m rmen lung. Fle

să promPol

− −

ve pe piaţa muncii reiese din faptul că angajarea în câmpul muncii, remunerată corespunzător, este cea ma dă de combatere a sărăciei şi de promovare a integr rii sociale.

tre cauzele şomajului, pe primul loc se situează creşterea economică neînsemnată. De asemenea, se frecvent reconversiunile economice, intrarea noilor solicitanţi pe piaţa muncii, ezitarea

ză a şomajului o reprezintă puterniInNivelul e nu au de lucru în numărul total al

ă lucreze. Masa şomajului constă din numărul persoanelor care întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în categoria

şomerilor. Ea cuprinde populaţia activă disponibilă, respectiv din acea forţă de muncă nonocupată. Rata şomajului, ca mărime relativă a fenomenului, se calculează ca raport procentual între masa

şomajului şi unul din parametrii de referinţă ai acestuia. Astfel de parametri sunt: populaţia activă, populaţia activă disponibilă, forţa de muncă (populaţia ocupată plus şomajul), populaţia ocupată, populaţia ocupată ca salariaţi.

Conform datelor statistice, observăm că rata şomajului în Republica Moldova în 2004 a scăzut cu 0,3% faţă de anul 2003 în mediul urban şi s-a majorat cu 0.5% în mediul rural. Făcând comparaţie cu rata şomajului masculin care a crescut cu 0.4% în 2004 observăm o scădere la rata femeielor cu 0,1%, ceea ce denotă faptul că femeile sunt mai exploatate ca bărbaţii.5

În ultimii ani (2001-2004) numărul şomerilor în Moldova se află la o cotă relativ constantă, oscilând între 110 şi 118 mii persoane ceea ce constituie 3,0-3,2% din totalul populaţiei economic active.

Starea de criză a pieţei muncii este reliefată de faptul că numărul real al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este mult mai mare decât cel al şomerilor înregistraţi la un moment dat şi pe baza căruia se calculează rata şomajului.

Politica de ocupare reprezintă ansamblul de intervenţii publice pe piaţa muncii, atât pentru asigurarea unui nivel cât mai deplin de ocupare a populaţiei active, cât şi a unuia decent de protecţie socială a şomerilor.

Obiectivul general al acestei politici fiind ocuparea eficientă a forţei de muncă, sarcina principală este găsirea unor proporţii optime a sistemului de legături dintre ocupare – şomaj – protecţie socială pe piaţa muncii.

Atingerea obiectivului general se bazează pe realizarea unor obiective specifice, mai importante din ele fiind următoarele:

Asigurarea volumului necesar de locuri de muncă sub aspect cantitativ, calitativ şi structural, care să ită încadrarea nivelului ocupării în nivelul cerinţelor sociale de muncă.

a ii forţei de muncă, a sistemului de învapt rea pregătiruncii, prin intermediul unei politici adecvate de formare profesională şi reciclare pe texibilitatea pieţei muncii, prin crearea condiţiilor instituţionale, legislative şi informaţionale capabile oveze realizarea mecanismelor de ajustare a cererii cu oferta de muncă.

i pasive mai importante peitic ntru ţările în tranziţie ca Republica Moldova: susţinerea producătorului autohton; −

− ăsirea pieţei de desfacere; gîncurajarea întreprinderilor cu capital mixt; noi tehnologii.

SuAjutorul de şomaj se plăteşte cetăţenilor identificaţi în corespundere cu prevederile Legii Republicii

Moldova „Privind utilizarea forţei de muncă”

rse: Fondul de şomaj, bugetul de stat, legalizarea economiei tenebre.

7 ca şomeri. De menţionat, că alocarea indemnizaţiilor de şomaj, a altor forme de susţinere materială, pentru a

permite ajustarea nivelului de viaţă al şomerilor la cel mediu pe societate a început în diferite perioade pentru diverse ţări (în Danemarca – 1907, Marea Britanie, Italia – 1919, Germania – 1927, Olanda – 1949, România, Republica Moldova – 1991).

Importanţa promovării unei politici actii naturală meto

ă

5 Anuarul Statistic al Moldovei. – tab. 3.1.6.

Statistic al Moldovei. – tab. 3.1.1. 7 Legea RM nr. nr. 878 din 21.01.92. - MO nr. 158 din 27.12.2001 art. 1262. 6 Anuarul

69

EVOLUŢIA INFLAŢIEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA. POLITICI ANTIINFLAŢIONISTE

Podlisnic Ina, an. II, Economie

Fenomenul inflaţionist s-a făcut simţit în viaţa oamenilor încă de la începuturi sub diverse forme, care

au afectat într-o mare măsură bunul mers al vieţii economice, sociale şi politice. Republica Moldova a cunoscut fenomenul inflaţiei din anul 1991, odată cu destrămarea URSS şi

prăbuşirea sistemului economic centralizat. Reducerea nivelului inflaţiei în ultimii 10 ani de la 104,6% în 1994 până la 11,9% în 2005 a constituit o tendinţa pozitivă în direcţia stabilizării leului moldovenesc. Ar trebui să remarcăm că această diminuare a inflaţiei a fost precedată de anumite fluctuaţii dure, uneori chiar galopante precum ne-a demonstrat practica anilor 1998-1999, în care rata inflaţiei a variat între 18,3% şi respectiv 43,7%. Această decădere a survenit drept urmare a crizei financiare din Rusia, Republica Moldova fiind captivă acestei distorsiuni financiare de proporţii, dat fiind faptul că aproximativ 70% din comerţul exterior al ţării revenea partenerilor săi estici. În anii următori, datorită îmbunătăţirii situaţiei macroeconomice şi respectiv, a politicii monetar-creditare îndreptată spre stabilizarea schimbului valutar, procesele inflaţioniste au devenit mai previzibile.

La începutul anului 2006, indicele preţului de consum constituia 104,9% comparativ cu lunile ianuarie-decem rea brie 2005 când acesta era de 101,4%. Pe parcursul lunii februarie, au crescut tarifele pentru prestaserviciilor de alimentare cu gaze din reţea şi alimentare cu apă potabilă.

Totuşi, anii 1995-2003 se car nca Naţională a unor importante acterizează prin practicarea de către Baoperaţiuni cvasifiscale, fie prin p edite preferenţiale. Operaţiunile olitica cursului de schimb, fie prin crcvasifiscale au contribuit la m hidităţi. Ele ărirea emisiunii monetare şi au făcut mai dificil controlul de licexprimă insuf are, în mod icienta restructurare din economia RM şi preluarea de către BNM a unor finanţări cnormal, ar fi trebuit să cadă în sarcina bugetului public.

Efectele omice prin inflaţiei afectează direct sau indirect întreaga societate, se răsfrâng asupra vieţii econcreşterea inst e negative. abilităţii şi prin căutări febrile ale agenţilor economici de a diminua urmările salPoliticile inflaţioniste necesare pentru diminuarea acestor efecte sunt:

l. Apărarea sau protecţia agenţilor economici împotriva creşterii preţurilor şi scăderii puterii de cumpărare a banilor care se realizează prin: a. Indexarea; b. Creşterea dobânzilor plătite pentru economiile păstrate la instituţiile financiare; c. Acordarea de compensaţii de către stat şi întreprinderi pentru salariaţi, pensionari şi alte

categorii ale populaţiei; d. Subvenţionarea preţurilor unor produse pentru a le menţine constante.

2. Diminuarea şi controlul inflaţiei: a. Creşterea ratei dobânzii creditelor acordate de bănci; b. Echilibrarea bugetului de stat şi a balanţei de plăţi externe; c. Dezvoltarea activităţilor productive cu scopul de a mări oferta de bunuri şi servicii.

Succesul luptei antiinflaţioniste presupune încorporarea diferitelor măsuri prezentate, ca şi altele, în „pachete de măsuri”, în programe unitare care trebuie astfel concepute, încât să se îmbine şi să se completeze cât mai bine pe termen mediu şi lung, atât prin implicarea statului, cât şi prin accentuarea rolului mecanismelor pieţei în reglarea economiei. Experienţa ultimelor decenii atestă faptul că nici una dintre remediile antiinflaţioniste nu s-a impus cu o soluţie miracol. Esenţial este că procesul aducerii inflaţiei în limite normale să continue cu fundamentarea căilor de trecere de la stabilizarea economico-monetară la creşterea economică autentică (M.Friedman).

Bibliografie:

1. Dezvoltarea nr. 10-11, 17 martie 2006. 2. Iurie Gotişan, Retrospective & perspective economice, 18 ianuarie 2005, Guvernare şi democraţie în

Moldova, e-journal, an. II, nr. 44, 3 ianuarie –16 ianuarie 2005. 3. Iurie Gotişan, Fenomenul inflaţiei din Republica Moldova: cauze şi efecte, 9 februarie 2004. 4. Ţugui Alexandru, Inflaţia: concepte, teorii şi politici economice, Chişinău, 200.

70

8. ECONOMIA DE PIAŢĂ: ASPECTE

MICROECONOMICE

71

FISCALITATEA EXCESIVĂ ŞI ECONOMIA SUBTERANĂ

Matcaş Irina, an. I, EGD Cond. şt.: lect. univ. Dorina Stăvilă

I. Impozitarea excesivă: efecte şi măsuri.Fiscalitatea este, fără îndoială, un element de constrângere pentru orice contribuabil, indiferent cât de

mult civism fiscal ar dovedi acesta. În bugetul propus pentru anul 2005, impozitul pe venitul persoanelor juridice era de 18%. Prin urmare,

stereotipul marcat de administrarea postsovietică, conform căruia impozitele înalte asigură venituri publice mari, a fost păstrat cu fidelitate şi în continuare.

Această stare de fapt are ca efect “orientarea contribuabilului către obţinerea unor venituri cu caracter ilicit, sustrase de la impozitare.

La nivelul firmei, o fiscalitate excesivă este percepută ca o decapitalizare a agentului economic, fiind practic, o formă de agresiune exercitată asupra activităţii acestuia. Acest fenomen poate conduce la amplificarea generalizată a blocajului financiar din R.M.

În contextul general al economiei moldoveneşti, caracterizat prin înrăutăţirea rezultatelor activităţii întreprinderilor, apar următoarele întrebări: cum ar putea fi pusă în practică o eventuală relaxare fiscală şi ce efecte ar propaga? Care ar fi modalităţile de finanţare pentru a evita apariţia unui deficit bugetar? O reducere a fiscalităţii poate genera în viitor, în mod cert, declanşarea unei revigorări economice? Ca răspuns la aceste întrebări, ţara noastră trebuie să aibă în vedere relansarea economică, adică dezvoltarea economiei reale şi creşterea produsului intern brut, iar principalele direcţii de acţiune ar putea fi următoarele:

1) adoptarea şi punerea în practică a unui buget rigid, cu reducerea drastică a cheltuielilor, fiind cunoscută legătura directă între creşterea presiunii fiscale şi implicarea statului în viaţa socială şi economică;

2) în contextul extinderii fenomenului de globalizare şi intensificării concurenţei economice, manifestate pe plan mondial, care opune produselor ce au în preţul lor niveluri ridicate ale impozitelor celor realizate în ţări cu o fiscalitate mai scăzută (Coreea de Sud, China etc.), Moldova trebuie să se orienteze către un nivel mai scăzut al fiscalităţii care să nu creeze în viitor probleme dezvoltării economice prin realizarea unor produse necompetitive pe pieţele externe, din punct de vedere al preţului.

Din contextul celor enunţate mai sus, fiscalitatea excesivă apare ca fiind un suport al intensificării economiei subterane, care reprezintă un răspuns de adaptare la acest tip de fiscalitate şi care se dezvoltă din instinctul de conservare al mediului economic. Cu alte cuvinte, conjunctura economică precară şi mediul de afaceri ostil îl împing pe contribuabil către un comportament de supravieţuire care presupune şi activităţi legale. i

II. Economia subterană: surse, consecinţe şi măsuri "Economie subterană", "bani murdari", afac omia de

piaţă a În 2005, Departamentul de Statistică şi Sociologie a anunţat că volumul econom

31,6% din PIB. Pentru comparaţie se cere de remarcat că până la finele anilo 4-17%. Dacă e să credem statisticilor neoficiale, R.M. este plasată p ar nivelul economiei neoficiale este evaluat de către unii experţi între 50% şi 70%.

od conştient şi calculat sunt produse de variate cercuri de inte

te metodele pentru obţinerea veniturilor ilegale atât

ice: evaziunile fiscale, escr

lui internaţional cu d

ofitabile bunuri din economia subterană se află la vedere: produsele petroliere, alim

tul, afacerile

" eri ilicite" - sunt doar câteva dintre noţiunile ce definesc lunga perioadă de tranziţie la econ ţării noastre.

iei subterane constituia r 90, acest indice nu depăşea 1

e locul 3 în Europa la capitolul corupţie, i

În categoria factorilor care ţin de fenomenul spălării banilor şi de veniturile ilicite un impact deosebit îl are cadrul legal complex, instabil şi ambiguu specific Republicii Moldova. Mai mult ca atât, maniera opacă în care apar, se modifică şi dispar unele acte legislative, fenomen catalogat de mai mulţi experţi drept "inflaţie legislativă”, creează impresia că ele în m

rese corporative, aparţinând mediului birocratic. În Republica Moldova sunt răspândite practic toa

cele care au un substrat de contracarare penală, cum ar fi traficul cu droguri, traficul de armament şi de marfă vie, jafurile şi furturile, cât şi cele ce ţin de încălcarea legislaţiei econom

ocheriile, contrabanda, nerambursarea creditelor etc. Potrivit unor date statistice volumul investiţiilor străine alocate Moldovei în ultimii câţiva ani se estimează a fi mai mic decât valoarea traficu

roguri care ne penetrează ţara, acestea estimându-se la peste 200-250 mln de dolari. Cele mai prentare şi alcoolice, produsele de tutun, farmaceutice şi cele mai puţin "observate", neluate în consideraţie

de datele statistice: comerţul (în care economia subterană deţine 60%), construcţiile şi transpor

72

lega mai eficient mecanism de evaziune fiscal destinaţia Transnistria prin punctele vamale controlate de Ch izate direct în Moldova sau fiind reimportate, după ce o perioadă de tim ite ca circa 80% din mărfurile importate să nu fie supuse acc

ei nu au fost alocate accize în valoare totală de peste 600 milioane de lei.

desfăşurarea operaţiunilor de exp

me impresionante. Astăzi, în Republica Mo

lar, rezultate miraculoase în direcţia combaterii economiei subterane dacă ele nu sunt susţinute şi de î n comportamentul fiscal al agenţilor economici.

C c omiei neofic eprenorilor mici şi mijlocii; stimularea legalizării venitudin econo i ilegal de droguri şi fiinţe umane.

Pefectuări e în numerar de către persoanele fizice şi juridice, stabil

subteran ză marja de acţiune a statului prin sustragerea veniturilor de către această zonă şi pune astf

Oxana, an. I, EGD

nfirmă drepturile patrimoniale ale unei persoane în raport cu altă p oînscrierea e evidenţă ale de ă

Valor tive financiare prin următoarele caracteristici princi e

Posibîmpreună ptului de încasare a venitului pentru ea cumpărătorului.

în circulaţie valorile mobiliare corporative, valorile mobiliare de stat, alte valori mobiliare şi instrumente financiare.

te de restaurante, operaţiunile cu imobilele. Cel mai simplu şi ă este importul şi exportul mărfurilor cuişinău, acestea fiind de fapt comercialp au fost stocate în Transnistria. Aceasta perm

izelor. Ca efect numai al acestui mecanism de evaziune fiscală, în perioada 2002-2004 în bugetul de stat al Moldov

Un caz aparte îl constituie produsele petroliere care se importă în Republica Moldova. Necesităţile anuale ale Moldovei în produse petroliere sunt estimate la circa 1 milion 200 mii tone. În realitate, anual prin sistemul vamal controlat de autorităţile moldoveneşti este importată o cantitate totală de 300-400 mii tone, restul ajungând în ţară în mod fraudulos prin Transnistria.

O altă realitate a situaţiei economice din Republica Moldova este că laort-import sunt implicate aşa-zisele “firme-fantomă”. Cel mai frecvent acestea sunt înregistrate pe

numele unor persoane în baza actelor pierdute sau furate care, de cele mai multe ori, nu cunosc că sunt patroni de firme cu conturi deschise în bancă prin care circulă su

ldova înfiinţarea unei asemenea firme nu reprezintă o problemă. Având în regulă toate actele de la Camera de Înregistrare, Departamentul de Statistică, Inspectoratul Fiscal, "proprietarii" unor astfel de firme găsesc "clienţii", adică alte firme, cu care convin că, chipurile, livrează sau achiziţionează de la ei mărfuri. În consecinţă, banii sunt transferaţi, fără ca cea mai infimă operaţiune comercială să se deruleze. Banii circulă de pe un cont bancar pe altul, ajungând exact în buzunarele "destinatarilor".

Economia subterană, mai mult decât poate oricare alt fenomen economic, are un caracter de autogenerare, în sensul că sustragerea unor firme de la plata obligaţiilor fiscale conduce în mod inevitabil la înăsprirea fiscalităţii care, la rândul ei, determină “alunecarea” a tot mai multe societăţi din zona transparentă a mediului economic către economia subterană.

Autoritatea statală trebuie să înţeleagă însă că numai aplicarea unor măsuri coercitive nu pot genera, în mod singu

nlăturarea cauzelor care au generat această stare de fapt îon luzia: este necesară o politică eficientă a statului privind diminuarea volumului econiale prin: stimularea comerţului legal, susţinerea antrrilor neoficiale, ocrotirea proprietăţii şi a personalităţii antreprenorilor; distrugerea elementelor corupte

mia subterană, în special a contrabandei şi a traficuluractica internaţională indică şi alte măsuri, cum ar fi: stabilirea unor restricţii suplimentare asupra

i şi documentării operaţiunilor financiarirea destinaţiei operaţiei precum şi sursei legitime de provenienţă. În caz contrar, prin amploarea distorsiunilor pe care le generează în mediul economic, economia

ă limiteael în pericol îndeplinirea funcţiilor vitale ale statului.

PIAŢA VALORILOR MOBILIARE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Soclea Cond. şt.: lect. univ. Dorina Stăvilă

„Valoarea mobiliară – titlu financiar, care co

ers ană, drepturi ce nu pot fi realizate sau transmise fără prezentarea acestui titlu financiar, fără respectivă în registrul deţinătorilor de valori mobiliare normative sau în documentele d

ţin torilor acestor valori mobiliare”. ile mobiliare se deosebesc de celelalte tipuri de ac

pal : posibilitatea de a circula, lichiditatea şi riscul. ilitatea de a circula caracterizează capacitatea valorii mobiliare de a fi cumpărată şi vândută cu transmiterea dre

Lichiditatea reprezintă capacitatea valorii mobiliare de a se vinde rapid şi de a se transforma în mijloace băneşti, fără pierderi mari pentru purtător, în condiţiile oscilaţiilor preţurilor şi cheltuielilor.

Riscul presupune posibilitatea de pierdere, intercalată cu investirea în valorile mobiliare care inevitabil le este caracteristic.

Conform legislaţiei în vigoare, pe piaţa valorilor mobiliare a R.M. sunt admise

73

În acest sens, structura pieţei valorilor mobi− valorile mobiliare corporative – 70%; − va− valoril

Piaţa val oacţiunile.

Proprietarii ante, cum sunt: primesc o parte din beneficiile sode a fi despăgub ecum şi drepturile de participare la decizie, care includ dreptul de vo

Actualmente eată toată infrastructura pieţei de capital. La baza rată conform standardelor internaţionale, ce reglementează activitatea a

mai mult de 140 de participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Piaţa valorilor mobiliare din Moldova este o piaţă tânără şi dinamică, cu o tendinţă spre progres.

P ciar-conomică la nivel macro; procesul iniţial de naţionalizare a pachetelor de acţiuni, ulterior privatizate, ceea ce

creează o atmosferă de neîncredere în protejarea drepturilor de proprietate; nivşi, ca urmare, posibilitatea limitată a acesteia de a face economii; l

opulaţie a resurselor financiare de lungă durată în scopul asigurde buzunar” şi de aparat a or publici faţă de interesele economice

e stat. Este firesc faptul că problem obiliare sînt cauzate de lipsa emi

3. Nivelul redus de cunoştin alorilor mobiliare şi al administrării

renţei informaţionale şi a principiului asigurării accesului egal al tuturor participanţilor pieţei la inform

5. Lipsa m elor reale ţionarilor şi investitorilor. 6. Pro gistrării de stat a ilor valorilor mobiliare corporative este complicat şi de lungă

durr mobiliare naţionale îl joacă statul. Anume statul poate

crea tor al economiei naţionale, anume el, prin reglementarea a cerinţelor faţă de participanţii la piaţa valorilor mobiliare, de procesul emisiunii şi circulaţiei

licenţierea şi supravegherea profesioniştilor la piaţa valorilor mobiliare, inclusiv cu ăsurilor de supraveghere şi de sancţionare a încălcărilor grave ale

regu tab ecare trebu liz ntru redresarea situaţiei pe piaţa valorilor m e ă în

e durabile, deoarece investitorii nu doresc să-şi asume riscurile de r-o economie nestabilă:

− recunoaşterea, mai întâi de către structurile statale, a faptului că piaţa valorilor mobiliare corporative reprezintă un mecanism necesar pentru înviorarea situaţiei financiare în ţară;

− recunoaşterea că, actualmente, în ţară nu există societăţi pe acţiuni, care corespund noţiunii internaţionale de societate pe acţiuni de tip deschis;

− recunoaşterea ca scopul statului constă în crearea condiţiilor favorabile pentru formarea şi dezvoltarea normală a pieţei valorilor mobiliare, sporirea atratictivităţii ei atât pentru emitenţi, cât şi pentru investitori.

Crearea unui sector financiar competitiv şi a unei pieţe de capital civilizate în Moldova ar mobiliza surse investiţionale pentru sectorul real al economiei, ar stimula producerea şi ridicarea eficacităţii

conomiei în general. Pentru aceasta este necesară promovarea unei politici active de stat direcţionate spre obiliare în R.M., care ar fi integrată efectiv pe piaţa mondială de capital,

ţiilor pentru dezvoltarea economiei R.Moldova.

liare este următoarea:

lorile mobiliare de stat – 26%; e mobiliare emise de bănci – 4%.

oril r mobiliare corporative a R.M. este reprezentată doar de un singur tip de valori mobiliare –

lor dobândesc o serie de drepturi pecuniare importcietăţii, dreptul preferenţial de subscriere în caz de majorare a capitalului social al firmei, dreptul

it în caz de lichidare a societăţii, prt, dreptul la informaţie şi dreptul de a iniţia acţiuni în justiţie.

, în republică este crei se află legislaţia elabo

roblemele generale, care influenţează asupra pieţei valorilor mobiliare, includ: instabilitatea finane

elul de trai al populaţiei redus ipsa mecanismelor de acumulare de la ării sociale, precum şi predominarea p

intereselor „ le unei bune părţi a funcţionarilele principale ale pieţei valorilor md

tenţilor şi a investitorilor „vii”. Aceasta nu semnifică nicidecum că în ţară lipsesc persoanele fizice, veniturile cărora depăşesc cheltuielile de consum şi care ar dori să le investească, depunând economiile în diferite tipuri de instrumente financiare. Pe piaţa valorilor mobiliare, însă, aceste mijloace băneşti, de regulă, nu ajung.

Problemele pieţei valorilor mobiliare specifice sunt: 1. Lipsa de posibilităţi la întreprinderile autohtone de a atrage investiţiile mari pe termen lung. 2. Posibilitatea redusă a populaţiei de a economisi.

ţe al populaţiei în domeniul pieţei vcorporative şi credibilitatea scăzută a investitorilor.

4. Încălcarea principiului transpaaţie.

de asigurare a protecţiei drepturecanismcesul înre

ilor ac emisiun

ată. Un rol determinant în dezvoltarea pieţei valorilocondiţii favorabile pentru dezvoltarea acestui sec

sa, stabilirevalorilor mobiliare, prin utilizarea pârghiilor fiscale, efectuarea m

lilor s ilite, stimulează sau bloch ază dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare. Prima condiţie, ie rea ată pe obiliar , const

asigurarea stabilităţii macroeconomicrocurare a acţiunilor întp

reedezvoltarea unei pieţe a valorilor masigurând în acest mod atragerea investi

74

Bibliografie:

1. -Dr.Stela Muntean, „Măsurile necesare pentru înviorarea pieţei valorilor mobiliare omica”

ice privind natura valorilor mobiliare” rev. „Economica” aţia hîrtiilor de valoare şi bursele de valori, nr. 1427-XII din

30.07.1993 torului” rev.

2 mobiliare corporative din R.M.”

6. md

DATORIILE R.MOLDOVA – PROBLEME CREATE DE NOI ÎNŞINE

Principalii creditori ai R. Moldova rne ale R.M. constituiau 1938,36 mln USD (1,9 mlrd $), adică 600 $ pe locuitor.

atoria internă era de circa 2,7 mlrd lei.

Groapa săpată de noi înşine

corporative în R.M.” rev. „Econ2. -Dr. Stela Muntean, „Aspecte teoret3. -Legea R.M.privind circul

18.05.1993, „Monitorul oficial”, nr.7 din4. -Gheorghe Călcîi, „Piaţa valorilor mobiliare- imperativ al prezentului şi vii

„Administraţia publică” nr.1, 2005. -Dr.Stela Muntean, „Problemele specifice pieţei valorilor

rev.”Economica”. -www.moldse.

Cojocaru Ana, an. I, EGD

Cond. şt. lect. univ. Dorina Stăvilă

Introducere, noţiuni de bază

I. Povara datoriilor noastre e o piatră grea pe care o purtăm noi şi o vor purta încă multe generaţii. A fi dator nu e o ruşine şi nu e un pericol atât timp cât datoriile se află în vizorul datornicilor.

Datoriile enorme acumulate pe parcursul anilor stopează dezvoltarea economică şi duc la o calitate a vieţii ce lasă de dorit, deseori sub nivel. Astfel, oricât am încerca să acoperim datoriile, tot nu ne-ar reuşi, căci odată acumulate şi-au lăsat amprenta pe economie şi au redus considerabil posibilitatea de a visa, a se dezvolta a micului stat Moldova şi a sărmanului ei cetăţean.

II. În 2005 datoriile exteD

Stagnare Decalaj Şomaj Sărăcie Corupţie Inflaţie

R. Moldova e considerată o ţară cu datorii mari.

reditorii lvare sau . . .? (mln $)

FMI Banca Mondială BERD Fondul internaţional pentru Agricultură Japonia Rusia SUA 113,16 376,03 5,86 7,86 26,35 98,30 57,26

I. Datornicii din totalul datoriilor

Csa

II Situaţia actuală Situaţia optimă

IV. Instrumentele datoriei publice

75

Folosirea eficientă a instrumentelor datoriei publice atât interne cât şi externe constituie un real succes în acest domeniu. Părerea mea e că iniţial ele trebuie cunoscute, înţelese şi apoi aplicate.

Deosebim: − Instrumentele datoriei publice interne:

titlurile de stat în monedă naţională;

le; de stat de la alte instituţii de credit şi de la agenţii guvernamentale.

tă emise pe pieţele financiare externe; uverne străine, agenţii guvernamentale străine, alte organisme

i paşi spre prosperare Republica Moldova neavând cunoştinţe în acest domeniu a mers pe o cale greşită, însă acum volumul

mar

împrumuturile de la BNM; împrumuturile de la băncile comercia împrumuturi

− Instrumentele datoriei publice externe: titlurile de stat în valu împrumuturi de la g

internaţionale; împrumuturi sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung; împrumuturi directe de la investitorii privaţi pe termen scurt, mediu, lung; alte împrumuturi.

Concluziile cinc

e de resurse financiare alocate pentru deservirea datoriei cere o rezolvare cât mai eficientă a problemei. Datoria externă constituie o parte componentă a sistemului economic, iată de ce gestiunea ei rămâne o sarcină prioritară şi actuală.

Situaţia R.M. privind datoriile s-a îmbunătăţit faţă de anii precedenţi. Acum datoriile noastre reprezintă 25% din ceea ce producem (25% din PIB). Astăzi suntem în stare să contractăm noi împrumuturi, căci dacă ele sunt folosite eficient, vom avea doar de câştigat. Nu trebuie să ne sperie datoriile ce le avem, dar modul cum le utilizăm. Ele trebuie contractate doar pentru acţiuni concrete în domenii stricte (agricultura, industria, infrastructura). Aceşti bani, care de fapt nu sunt ai noştri, necesită direcţionare spre un profit viitor, căci luăm credite astăzi pentru a ne rezolva o problemă de viitor.

Consider că siguranţa în ziua de mâine se află în legătură directă cu siguranţa în ziua de azi, deci cu posibilitatea de a folosi instrumentele datoriei publice şi cu capacitatea de a le ţine în vizor. Cinci paşi spre prosperare

PIAŢA IMOBILIARĂ – REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE

1. Creditele trebuie contractate doar dacă suntem siguri că le putem întoarce şi folosi eficient.

2. Contractarea împrumuturilor doar pentru proiecte investiţionale şi nu pentru consum.

3. Se cer negocieri cu S.U.A., Rusia, 4. Informarea populaţiei privind folosirea Japonia pentru o eventuală amânare a datoriilor existente.

banilor împrumutaţi. Folosirea cât mai eficientă a instrumentelor datoriei publice.

5. Crearea unui sistem care v-a controla cum au fost cheltuiţi banii luaţi cu împrumut.

Saviuc Diana, AP-251 Cond. şt.: lect.univ. Diana Stăvilă

“Succesul este intersectia în care se întâlnesc visurile şi munca asiduă”.

Dezvoltarea şi funcţionarea pietei imobiliare reprezintă o componentă esenţială a dezvoltării economiei

unei ţări care se află în tranziţie de la o economie centralizată la o economie de piaţă. Proprietatea imobiliară poate fi folosită, în general, independent, de ctre proprietari pentru a obţine venituri, dar în particular,

76

terenurile pot fi o cale complementară de a susţine şi a garanta împrumuturile de capital. În acest mod, proprietatea imobiliară şi sectorul financiar se intrepătrund şi pot forma un segment cu adevarat puternic într-o economie de viitor.

Piaţa imobiliară – se poate defini ca fiind acea piaţă care reuneşte toate tranzacţiile ce implică transferul de proprietate asupra terenurilor şi imobilelor. Specialiştii din domeniu au găsit o serie de factori ce afectează formarea pieţei imobiliare, dintre care sunt:

− mediul cultural, politic şi socio-economic; − cadrul legislative; − mediul guvernamental şi administrative; − sistemul financiar-bancar; −

CuTrecerea de la o ec plan imobiliar, dar nu

pute a ca avem progrese enorm ă ne putem şi noi pronunţa pe piaţa imobiliară internaţională. Comparativ cu anii precedenţi, putcâteva relizări.

0-35%. Valoarea medie a unui pătrat de spaţiu loca începutul anului până la 600$ în luna decem u simte corect pulsul pieţei imobiliare. Spre să apară strict din statisticile notarilor. Cu toate c ă nişte sume derizorii, şi

ună publicului statistici, care să arate clar preţurile apartamentelor. preţul "de strigare",

adică propriu locuinţa. D oria principală a

cumpbanii câmai m diţiilor de trai, ci în calitate de investiţii, după dateleprelimîn imo t nu nu

rt timp (maximum 3 ani). Un investitor sau artener strategic va ad ologii moderne, relaţii

avantajoase cu furnizori ceea ce va contribui la reducerea preţului de cost a imobilului cu 40% faţă de cel existent la ora actuală. Pentru cresterea pieţei imobiliare în R.M., pe lângă sistemul ipotecar existent este necesară implementarea altor soluţii financiare ca de exemplu: cooperativele, asociaţiile de economii etc.

Modalitatea de dezvoltare urbană actuală, când sunt folosite micile insuliţe de teren ce au mai rămas, nu permite apariţia unei industrii adecvate a construcţiilor. Pentru a-şi dezvolta afacerea un investitor strategic are nevoie de masive de construcţie de cel puţin 10-20 ha. Astfel, Administraţia Publică Centrală şi Administraţia Publică Locală trebuie să pregătească loturi de pamânt şi să asigure infrastructura. Această abordare va soluţiona impedimentul de bază al dezvoltării industriei imobiliare – lipsa spaţiilor pentru construcţii.

Alte soluţii pe care le prezintă alţi experti în domeniu, ar fi ca băncile locale trebuie să se implice mai activ în activitatea de acordare a împrumuturilor ipotecare, oferind credite cu o dobândă nu mai mare de 10% şi cu o maturitate bancară, adică un termen de rambursare a creditului nu mai mic de 25 de ani, având în

sectorul privat al serviciilor. m putem descrie situaţia de la noi din Republică?

onomie centralizată la una de piaţă a permis dezvoltarea pe e, ci doar sperăm să atingem un nivel satisfăcător ca sm afirm

em spune că totuşi se văd

Piata imobilului locativUn an în urmă, când participanţii şi observatorii pieţei imobiliare din Chişinău îşi făceau prognozele

pentru anul 2005, au fost pronunţate mai multe puncte de vedere, unii afirmau că va avea loc o scădere inevitabilă de preţuri, alţii despre posibilă creştere nesemnificativă, cineva opta pentru o poziţie echilibrată, că preţurile vor rămâne constante. Dar de fapt nici una din aceste prognoze nu s-a infaptuit pe deplin. În anul 2005 rească şi s-au mărit cu circa 3, preţurile au continuat să c

tiv o, t t conform rezultatelor vânzarilor a crescut de la 450$ laoldova de fapt nbrie. După părerea mai multor specialişti, M

exemplu, în Chişinău, preţurile pe sectoare şi categorii de locuinţe ar trebuiă încasează taxe imense în tranzacţiile imobiliare aceştia declar

nici o lege nu-i sileşte deocamdată să pCred că singurul indicator după care se orientează piaţa imobiliară din Moldova este

suma cerută de agenţiile imobiliare sau de vânzătorul individual, care-şi vinde pe contii precedenţi categespre cauzele creşterii preţurilor s-a vorbit mult. Ca şi în an

ărătorilor a fost constituită de cetăţenii republicii aflaţi peste hotare la muncă. Ei preferă să investească ştigaţi peste hotare in imobil locativ, de preferinţă, în capitală. În perioadele de scumpire bruscă tot

ulte apartamente se procură nu pentru îmbunătăţirea con noastre, acestea reprezintă până la 30% din procurările totale de imobil locativ. Conform estimărilor inare, până la 20% din banii ajunşi în republică se investesc în imobil. La momentul actual investiţiile bil, sunt cea mai atractivă şi răspindită metodă de investire eficientă a banilor. Venitul poate fi obţinu

lui in arendă. mai de la creşterea valorii imobilului, dar suplimentar de la darea Totuşi, actuala ascensiune imobiliară loveşte extrem de dur în cei mai săraci şi în familiile tinere care nu-

şi pot permite să-şi procure o locuinţă. O soluţie de ai stimula pe aceştia este susţinerea dezvoltării unei pieţe ipotecare prin politici locative mai eficiente, piaţă care în Republica Moldova este încă slab dezvoltată.

În opinia experţilor de la (Idis) Viitorul, este extrem de important ca Guvernul să-şi concentreze efortul pentru atragerea unui investitor sau partener strategic pe piaţa imobiliară. Aceasta este cea mai eficientă oluţie de dezvoltare a industriei imobiliare în cel mai scus

p uce pe piaţa imobiliară un management eficient, tehni de materiale de construcţie, instrumente financiare noi,

77

vedere şi fapt construcţie a cuinţelor noi. Subvenţionarea unei părţi a dobânzii de către stat ar fi o altă opţiune avantajoasă pentru cei

ce doresc să-şi cumpere o locuinţă, metodă care este pe larg aplicată în toate ţările europene. În plus, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are deschise linii speciale de credit destul de ieftine la câteva bănc

nci când avem un vis, dorim din tot sufletul să se

RIOR ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE A REPUBLICII MOLDOVA

Gheţivu Ina, an. I, FGD

Cond. şt.: lect. univ. Dorina Stăvilă Comerţul exterior este ansamblul operaţiunilor de export-import de bunuri şi servicii care reprezintă

latura tradiţională a colaborării economice internaţionale desfăşurată de o anumită ţară în procesul de participare la diviziunea mondială a muncii. Comerţul exterior cuprinde vânzarea, cumpărarea sau schimbul de mărfuri, prestări de servicii între parteneri din ţări diferite.

Comerţul exterior poate fi: 1) comerţ vizibil (schimbul de bunuri materiale şi mărfuri); 2) comerţ invizibil (schimbul de servicii).

Comerţul exterior este compus din 3 elemente: export; import; reexport.

Caracteristicile de bază în anul 2005 • În 2005 comerţul exterior a constituit 3403,1 mlrd USD în majorare cu 23,6%; • Importul a constituit 2311,8 mlrd USD cu o rată de creştere în valoare de (30,7%);

• Gradul de diversificare a importurilor este în creştere; e datorează, în special dependenţei de resursele energetice, utilaje şi materii

ştere de 30-35%;

• eficitul balanţei comerciale cu 60%. E lor proprii ale unei ţări

într-o tra plată. Pieţele de desfac50% că te), 30% către U.E. (Uniunea Europeană), 15% către Ţările Europ

Comerţul exterior pe zone geografice (% în anul 2005)

ul că băncile dispun de resurse financiare enorme ce ar putea intensifica ritmul de lo

i comerciale locale, credite care, în opinia mea, ar fi absolut necesare pentru finanţarea cheltuielilor de construcţie a spaţiilor locative. Concluzia ar fi că totuşi avem o rază de lumină în piaţa imobiliară, dar trebuie să depunem eforturi maxime, ca să reuşim, important să conştientizăm faptul că avem nevoie de o dezvoltare în acest plan, şi că totul depinde de noi şi de dorinţa noastră. Atu

realizeze, dar pentru asta avem nevoie de muncă şi voinţă şi atunci vom deţine cheia succesului.

IMPACTUL COMERŢULUI EXTE

• Exportul a constituit 1091,3 mlrd USD în creştere cu (10,8%); • Gradul de diversificare a exporturilor rămâne scăzut (700 grupe de produse) şi este în permanentă

descreştere

• Creşterea importurilor sprime importate care constituie cca 50% din importuri şi sunt în cre

• Importurile de produse agroalimentare constituie cca 275 mln USD sau 8% din totalul importurilor; S-a majorat semnificativ d

xportul reprezintă ansamblul operaţiilor de vânzare a mărfurilor sau produse altă ţară sau de investire în străinătate de bunuri, şi prestarea de servicii conere a bunurilor moldoveneşti au rămas practic aceleaşi, exporturile concentrându-se în proporţii de tre CSI (Comuniunea Statelor Independen

ei Centrale şi de Est, de asemenea 15% către alte state.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

Export 2005

Comunitatea Statelor Independente

Uniunea Europeana

Ţările Europei Centrale şi de Est

Alte

78

Evoluţia exportului principalelor grupe de mărfuri în anii 2004-2005, mil. USD

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

prod

use

alim

enta

re,b

autu

ri si

tutu

n

mat

artic

o

prod

u

me

arti

apar

ate,

gras

orig

ieria

le te

xtile

si

le d

in a

cest

ea

se a

le re

gnul

ui

vege

tal

piei

bru

te,p

iei

taba

cite

etc

.

tale

com

une

si

cole

din

ace

stea

mas

ini s

i

echi

pam

ente

elec

trice

imi s

i ule

iuri

de

ne a

nim

ala

sau

vege

tala

Exportul 2004Exportul 2005

Mai mult de are au crescut

comparativ cu anul 2004 cu 13,8%. P t “materialele textile şi bunurile din acestea”, care au constituit 17,3%. Pe origine vegetală – 14,3%. Celelalte mărfuri ocupă volume nesemnificative

Importurile reprezintă totalitatea operaţiilor cu caracter comercial privind cumpărarea şi aducerea în ţară a unor mărfuri produse în alte ţări. Importurile au constituit 2311,8 mlrd USD, cu o rată a creşterii în valoare de (30,7%), majoritatea importurilor, în proporţie de 40% sunt din CSI, 35% din UE şi 10% din Ţările Europei Centrale şi de Est şi 15% din alte state.

Comerţul exterior pe zone geografice (%, în anul 2005)

jum. din exportur le agroalimentare, ci (53,5%) au constituit produseonderi semnificative au mai deţinulocul trei se clasează produsele de în structura exporturilor.

0

10

20

30

40

Importul 2005

Comuniunea Statelor Independente

Uniunea Europeană

Ţările Europei Centrale şi de Est

Alte

Evoluţia importului principalelor grupe de mărfuri în anii 2004-2005, mln USD

0

100

200

300

400

500

600

prod

use

min

eral

e

maş

ini ş

i

apar

ate,

echi

pam

ente

prod

use

chim

ice

mat

eria

le te

xtile

şi

artic

ole

din

aces

tea

prod

use

alim

enta

re,bău

turi şi

tutu

n

mat

eria

le p

last

ice

mijl

oace

şi m

ater

iale

de tr

ansp

ort

79

Petrolul, gazul şi energia electrică continuă să domine în structura articolelor de import cu o cotă (aproximativ 80% din ele se efectuează din Rusia şi Ucraina), Ucraina fiind principalul furnizo

de 22% r de energie electrică în Moldova. Probleme în comerţul exterior

• Dificultăţile pe pieţele de export şi incertitudinea cadrului juridic; • Ritmul de creştere a producţiei autohtone net inferior ritmului de creştere a cererii pe piaţa internă –

stimularea importurilor; • *Lipsa factorilor de producţie pentru producerea unor mărfuri competitive; • Sistemul de standardizare existent creează dificultăţi atât interne, cât şi externe; • Lipsa unor politici sectoriale (agricultură şi industrie) care să pună accentul pe dezvoltarea

sectoarelor cu valoare adăugată sporită; • Dificultăţile la perfectarea documentelor de export.

80

81

9. MANAGEMENT SOCIAL

81

D

r

regaîn 40 de raioane, totupână la 6situaţia p

În anca acelocale şi fdeoarece vechea organizare terito

iei

fo r

a

EZVOLTAREA REGIONALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA: TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE

Tăbârţă Viorel, an. V, EGD Coord. şt.: conf. univ. dr. Vasile Şoimaru

Analiza istoriei, dar mai cu seamă a situaţiilor actuale, referitoare la conceptul de dezvoltare regională

şi corespondenţele sale reale în Europa este o întreprindere cu sigure raţiuni practice pe lângă cele teoretice. Conceptul de dezvoltare regională semnifică multe lucruri pentru multe persoane. Însă dezvoltarea

regională este un concept nou ce urmăreşte impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, cont ibuţia la reducerea şomajului şi nu în cele din urmă la o îmbunătăţire a nivelului de trai.

Primele încercări de regionalizare şi elemente ale tradiţiei administrative pe tărâmul autohton s-au constituit pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun s-au creat unităţi regionale de gradul II, intermediare între primul nivel local şi cel central ierarhia”. Statul medieval Moldova era împărţit în ţinuturi, iar apoi în judeţe.

În diferite epoci şi etape ale istoriei, Moldova a promovat politica de regionalizare şi teritoriul ţării se împărţea în ţinute, judeţe, raioane, dar totdeauna economia ţării o consolidau oraşele şi drumurile. Ţin să aduc omponenţa României aminte, că în gubernia Basarabia a Rusiei ţariste (1812-1917), la fel ca şi în c

le 9 e r e (1 18-1940), pe teritoriul ţinutului existau 6-9 judeţ . În pe ioada sovi tică teritoriul RM era împărţit şi în această perioadă numărul raioanelor s-a schimbat nu mai puţin de 10 ori de la 18

3. După anul 1991 baza ştiinţifică şi de proiectare a politicii regionale în RM nu a fost înnoită, iar e teritoriu (cu excepţia Chişinăului şi suburbiilor) s-a agravat pretutindeni. ul 1998 a fost întreprinsă o încercare de a împărţi cele 40 de raioane ale ţării în 10 judeţe mai mari,

stea să fie în conformitate cu angajamentele ce decurg din ratificarea Cartei Europene a autonomiei să fie orientate spre o autonomie economică şi auto inanţare. Însă aceasta nu a durat foarte mult în anul 2003, în corespundere cu Hotărâre Parlamentului a fost restabilită

rială, teritoriul RM a fost împărţit în 32 de raioane în partea dreaptă a Nistrului, UTA Găgăuzia (3 raioane) şi Transnistria (5 raioane), adică tot 40 de raioane, la fel că şi până în anul 1998.

Scurta experienţă a autonomiei locale în RM arată că problematica regiunilor este în continuare un subiect greu şi dificil, atâta timp cât administraţia centrală mai tratează existenţa regiunilor ca pe o povară, aplicând tactici autoritare şi politici fiscale stânjenitoare, care au scopul de a ţine în subordonare regiunile existente. În prezent, sunt expuse noi poziţii privind formarea politicii regionale în RM, în condiţiile în care ţara, trecând prin criza anilor 90, a intrat în faza reformelor structurale şi a renaşterii social-economice. Componentul-cheie al acestei transformări a statului, econom şi societăţii este orientarea Moldovei spre o participare mai activă în procesele integrării europene. Ţinând cont de aceasta se acordă o deosebită atenţie experienţei europene de dezvoltare regională, atât în cadrul UE, cât şi în ţările Europei Centrale şi de Est şi Statele Candidate. În UE, regiunile de dezvoltare au fost formate şi clasificate după sistemul NUTS (Nomenclatorul Unităţilor Teritorial Statistice). Con rm Regulamentului NUTS, toate ţă ile membre ale UE acumulează, analizează şi distribuie datele statistice în regiunile de trei niveluri (NUTS I, NUTS II, NUTS III). NUTS I cuprinde unităţile administrativ cu o populaţie între 3 şi 7 mln. de locuitori, NUTS II la unităţile cu o populaţie de la 800 000 până la 3 mln de locuitori, NUTS III la unităţile cu o populaţie de la 150 000 până la 800.000 de locuitori.

Pentru RM, care tinde la integrarea în Europa unificată, mai acceptabil este formarea statisticii teritoriale la nivelul NUTS III. În cazul în care RM ar folosi sistemul de clasificare NUTS, ea în întregime ar constitui o regiune de nivelul NUTS I (minimul 3 mln de locuitori). Populaţia Republicii Moldova (inclusiv Transnistria) este de aproximativ 4 229 milioane. Nu există nici o regiune de nivelul NUTS II în RM: municipiul Chişinău cu o populaţie de 780,000 poate avea cel mai minim nivel (800,000), totuşi, se pare că în anii următori, migrarea internă va duce la o continuă creştere a populaţiei. Astfel, se poate aştepta că oraşul va atinge nivelul NUTS II al populaţiei într-un an sau doi.

Populaţia Transnistriei este de 611,200 mii calificându-se ca o regiune NUTS III (nivel minim de 150,000 mii). Adiţional, la Chişinău şi Transnistria mai sunt două alte unităţi teritorial-administrative de nivelul NUTS III în RM: municipiul Bălţi (populaţia 150,600 mii) şi UTA Găgăuzia (populaţia 158,900 mii), totuşi, municipiul Bălţi poate pierde acest statut în următorii ani, dacă migraţia nu va fi oprită (în ultimii 13 ani populaţi s-a micşorat cu 9,7%).

82

Raioanele Cahul, Orhei, Hânceşti, Soroca şi Ungheni au populaţia între 103,000 şi 131,000 mii, cu mult mai jos de nivelul NUTS III, toate celelalte raioane au populaţia cuprinsă între 29,800 şi 96,400 mii. Un proiect anterior al deciziei Guvernului sugera ca politica regională să fie bazată pe 4 regiuni de planificare (nord, sud, est şi centru), plus Chişinău. Mai există şi alte probleme: regiunile de planificare vor fi de diferite niveluri NUTS; Nordul (1,066 milioane) şi regiunile din Centru (1,395) vor fi de NUTS II; Chişinău, regiunile din Sud şi Est (Transnistria) vor fi de NUTS III.

cat în 9 regiuni de dezvoltare. Această clasificare şi organizare a teritoriului RM corespunde sistemului de clasificare NUTS III, adic de la 150.000 până la 800.000 de locuitori. Un alt aspect important al acestei organizări, este că toa on

, care rezultă din extinderea UE. Unul din criteriile de bază la delimitarea regiunilor de d

cestora în criteriile europene ale Eurostat, definite prin NUTM

În RM pot fi constituite regiuni de dezvoltare din unităţile administrativ-teritoriale învecinate, prin asociere în baza liberului consimţământ, ca consecinţă s-a elaborat un proiect al „Legii privind dezvoltarea regională”, în 2005, de către TACIS şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, în care teritoriul este organizat şi clasifi

ăte regiunile de dezvoltare se mărginesc cu hotarul României, care în 2007 va adera la UE. În acest cazform „Planului de acţiuni RM şi UE”, se poate aplica principiul cooperării regionale şi cooperării c

transfrontaliereezvoltare trebuie să-l constituie încadrarea S şi crearea premiselor pentru eligibilitatea a

R pentru alocarea fondurilor de dezvoltare regională din partea UE. Ţinând cont de avantajele constituirii regiunilor de dezvoltare regională şi implementarea politicii de

dezvoltare regională în RM, şi orientarea ţării spre integrarea în UE, ar fi necesar, în primul rând, adoptarea „Legii privind dezvoltarea regională”, elaborarea şi adoptarea Planului Naţional de Dezvoltare Regională, Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, crearea Fondului Naţional de Dezvoltare Regională. De asemenea, trebuie să fie create Structurile la Nivel Naţional (Comitetul de Coordonare pentru Dezvoltare Regională, Agenţia pentru Dezvoltare Regională),Structurile la Nivel Regional (Comitetul Regional de Administrare, Agenţia Regională de Dezvoltare).

Regiuni de dezvoltare

Sursa: Legea cu privire la dezvoltarea regională (Proiect)

РЕГИОНАЛЬНОЕ РАЗВИТИЕ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА, ПРИМЕР АТО ГАГАУЗИЯ (GAGAUZ-YERI)

Шалвир Михаил, III курс, EGD

Науч. рук.: конф. унив., д-р В. Шоймару План действий Европейский Союз – Республика Молдова в качестве одного из важнейших

нап включает меры по реформированию системы госуд т к на уровне центральных органов, так и в области местного публи о

тивной регио иально-экономического дисбаланса, сущ

regi iidministrave

incluse în regiunea de dezvoltare Populaţia Centrul Unităţile teritorial-a

un de dezvoltare 1. CH N 780,0 mii IŞI ĂU Mun. Chişinău şi suburbiile lui 2. SO C 443,6 mii RO A Soroca, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia, Briceni 3. BĂ I i, Floreşti 523,8 mii LŢ Mun. Bălţi, Răşcani, Glodeni, Făleşti, Sângere4. UN Teleneşti, Călăraşi, Rezina Şoldăneşti 346,1 mii GHENI Ungheni, 5. OR I 76,3 mii HE Orhei, Dubăsari, Criuleni, Străşeni, Nisporeni 36. HÂNCEŞTI Hânceşti, Ialoveni, Anenii Noi, Căuşeni, Ştefan Vodă 460,5 mii 7. CAHUL Cahul, Taraclia, Leova, Cimişlia, Basarabeasca, Cantemir 363,3 mii 8. UTA GĂGĂUZIA Comrat, Ceadâr Lunga, Vulcăneşti 155,7 mii 9. TRANSNISTRIA Tiraspol-Bender, Râbniţa, Grigoriopol, Slobozia, Dubăsari 580,0 mii

равлений евроинтеграции Молдовыарс венного управления качн го управления.

Республика Молдова в последние годы предпринимает активные шаги в разработке эффекнальной политики, с целью выравнивания соц

ествующего внутри и между региональными единицами Молдовы.

83

Этот шаг в правильном направлении. Ведь Парламент РМ ратифицировал Европейскую хартию местного самоуправления еще в 1997 году. Затем, однако, последовали весьма противоречивые действия: отказ от укрупненной сетки регионов (10 уездов, АТО Гагаузия и Приднестровье) и возврат к 32 мелким районам в границах советского времени, плюс АТО Гагаузия и Приднестровье. Потен адополняю нсфертов из центра.

А о Гагаузия (Gagauz-Yeri) находится на юге Республики Молдоваплощадью По этим параметрам автономия вполне соп Европы. Этот регион, в отл

кальное сочетание факторов природной среды, сто

одства и производства изделий из кожи и шерсти, а также ков

а.

зии составляет около 84% от всего промышленного производства, и в результате экономических санкций, применяемых РФ, в промышленности автономии намечается резкий спад.

• Отсутствие так называемых «полюсов роста», т.е. городов, способных своим развитием обеспечить

• Полная завВ 2001 году Исполк едований и реформ, при

инансовой поддержке ПРООН, была разработана региональная программацель обеспечить комплексное, гармоничное развитие территориалрационального использования природного, экономического, трповышение на этой основе жизненного уровня населения.

кого, эко

необеспеченных компетенций» у субнациональных властей, что дел

нсов, что

еспублики Молдова? Эта проблема перманентно актуальна для Гагаузии уже более были разногласия в тракт Гагаузии (Гагауз Ери)», где отмечено, что бюдж тельством РМ и Нар

ударственных доходов, как НДС и акц

формирования ее бюджета. Так, в 2005 году по стране объем оцениваемых доходов, собираемых в

ци л этих районов явно не достаточен для самофинансирования, и все они, включая Гагаузию, т доходы своих бюджетов за счет тра

вт номно-территориальное образование и объединяет территорию трех районов (Комрат, Чадыр-Лунга, Вулканешты), общей

в 1,88 тыс. м2 и населением 159 тыс. человек. оставима с мезо-регионами других стран Центральной и Восточнойичие от других регионов Молдовы, достаточно стабилен, и с 1995 года не претерпел

существенных изменений. Стратегическими преимуществами данного региона является его сопредельность с еврорегионом

(Нижний Дунай); прохождение через его территорию трансконтинентальных газопроводов и линий электропередач межгосударственного значения; уни

ль важных для выращивания винограда и плодовых культур, зерновых и подсолнечника; многовековые навыки в области овцев

роткачества. Также, значительным преимуществом является новые обстоятельства, открывшиеся с созданием автономии, в плане международного экономического и культурного сотрудничеств

Однако следует также выделить следующие ограничения и факторы риска: • Неустойчивость финансово-экономической базы региона, определяемой в основном

доходами агро-промышленной сферы, рентабельность которой зависит от погодно-климатических условий каждого года. Кроме того, виноделие в Гагау

рост экономики автономии в целом. исимос и др. ть региона от внешних поставок энергоресурсов,

омом Гагаузии и Центром стратегических исслф (Гагауз-Ери), имеющая

ьной автономии путем наиболее удового и духовного потенциала и

Согласно Европейской хартии местного самоуправления, органы местного публичного управления имеют право на обладание достаточными собственными финансовыми ресурсами на осуществлении своих полномочий.

Реалии Молдовы таковы, что поиск путей к финансовой автономии сейчас наиболее активно предпринимает Гагаузия. И для этого есть все основания, ведь согласно Конституции РМ, АТО Гагаузия самостоятельно, в пределах своей компетенции, решает вопросы политичес

номического и социального характера. Еще одна проблема – наличие «ает провозглашенные для них права не вполне реализуемыми из-за ресурсной необеспеченности.

Изменить эту ситуацию необходимо, несмотря на традиционные опасения Министерства фина фискальная децентрализация создаст препятствия для обеспечения стабильности бюджетного

процесса страны в целом. Однако в какой мере финансовая автономия Гагаузии присутствует в современной финансово-

бюджетной системе Р десяти лет. Вплоть до 2003 г. между органами власти РМ и АТО Гагаузияовке ст. 18 Закона РМ «Об особом правовом статусеет автономии формируется из всех видов платежей, установленных законода

одным Собранием АТО. После ряда дискуссий, Парламентом РМ были внесены изменения в Конституцию (ст.72, 110 и 111). Главное новшество, которое Гагаузия получила после изменений в Конституции – это ее право (в отличие от других административно-территориальных единиц РМ) на получение 100% отчислений от таких емких видов общегос

изы. Но готова ли Гагаузия к самофинансированию? Отнюдь нет, при нынешнем порядке

84

территориальных единицах, был определен в 3699,5 млн. леев (включая НДС и акцизы), а по Гагаузии – 856,1 млн. леев, или 2,3%, что заметно меньше ее доли в населении РМ (4,4%). С учетом это

ь 98,4%, а в среднем по остальным районам – 67%. Доля трансфертов из государственного бюджет ительно ниже, чем по

Из автономии Гагаузии можно сделать следующий вывод. Регион не обл

ловия для экономического роста в регионе.

SP C

d. şt.: conf. univ. dr. Lidia Cojocaru

C rcalitatea r cele mai g asta având c ă cât şi peste hotare), motiv a

A din cele mai compDe ob i

re; domeniul solicitat;

s);

Cmem

entanţii Departamentului Resurse Umane încearcă prin intermediul întrebărilor să stabilească capacitatea persoanei de a lucra în echipă; de a face faţă anumitor situaţii; de a soluţiona conflicte.

În larul acestu

ă persoana corespunde cerinţelor, cu acordul tuturor membrilor comisiei ea este angajată. De asemenea, angajatul este obligat să

Numai după asta se poate începe negocierea salariului în limiteMoldova. La angajare, între Banca Mondială şi viitorul angajat se încheie un contract într-un singur exem

re Banca Mondială, şi angajaţii acestora au următoarele beneficii:

го, для Гагаузии из общего объема оцениваемых доходов в распоряжении региона намечалось оставит

а в бюджете автономии в последние годы составляла от 17 до 35%, что значбольшинству районов. оценки финансовой

адает пока экономическим потенциалом, достаточным для того, чтобы обеспечить себя с финансово-бюджетной точки зрения. Для этого целесообразно направить усилия на расширение налоговой базы в Гагаузии, создавая ус

E IFICUL RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL BĂNCII MONDIALE

Popescu Liliana, an. V, EGD Con

hia de la începutul activităţii sale în Moldova (1992), la Banca Mondială s-a pus şi se pune accent pe esurselor umane, astfel recrutarea şi selecţia personalului la această organizaţie au fost şi sunt

reu de trecut. De asemenea, Banca Mondială anual investeşte bani în potenţialul uman angajat, lo prin pregătirea profesională seminare şi cursuri care au loc atât în ţarare personalului, dezvoltarea carierei, recompensele.

La momentul actual, Banca Mondiala are în oficiul central 23 de persoane, activitatea acestora în frunte cu managerul (pe ţară) este orientată spre a contribui la reducerea sărăciei şi respectiv la creşterea economică a Moldovei.

stfel, la Banca Mondială procesul de recrutare şi selecţie poate fi considerat unullicate în comparaţie cu alte organizaţii în care se implică nemijlocit şi managerul pe ţara. ice , criteriile de selecţie impuse de Banca Mondială sunt: − specialişti de înaltă califica− minimum cinci ani de activitate în − capacităţi puternice de comunicare (oral şi scri− obligatoriu cunoaşterea limbii române şi engleze (oral şi scris); − cunoaşterea calculatorului;

personalitate bine pr− onunţată şi capacitatea de a formula şi îndeplini sarcinile de lucru. V-urile sunt citite şi analizate de către comisia de intervievatori din care fac parte 6 persoane, patru

bri ai comisiei sunt persoane tehnice şi obligatoriu doi membri ai comisiei sunt din Departamentul Resurse Umane. CV-urile sunt selectate după criteriile care au fost specificate în textul anunţului. De asemenea, este obligatoriu ca CV-urile sa conţină scrisori de referinţă. Persoanele ale căror CV-uri au fost selectate sunt invitaţi la interviu.

Interviul nu durează mai mult de 45 de minute, reprez

acelaşi timp se ţine cont de ţinuta persoanei; modul de a-şi expune punctul de vedere; vocabuia; abilitatea de a-şi demonstra practicitatea.

Dacprezinte certificatul medical eliberat de medicul de familie.

le grilei de salarizare a Băncii Mondiale

plar care este păstrat de organizaţie, copia i se dă angajatului. Contractele pot fi de două feluri:

− contracte pe termen lung; − contract pe un anumit termen (minimum un an, maximum patru ani).

Contractele pe termen lung înt− asigurare medicală (care este separată de cea naţională).

Trăsătură specifică (la Banca Mondială) în asigurarea socială este aceea că fiecare angajat are dreptul să-şi includă rudele de gradul întâi pentru a avea parte de o astfel de asigurare.

85

Contribuţia angajaţilor la asigurarea medicală este de 1/3, iar a Băncii de 2/3. În caz de îmbolnăvire angajatul primeşte o rambursare de 80% din întreaga sumă cheltuită. Contribuţia la asigurarea socială este de 5% a angajatului şi 10% a Băncii. Angajatul are posibilitatea de a alege valuta în care va primi pensia, aceasta constituind 75% din ultimul salariu primit:

− asigurarea vieţii lucrătorului în cazul în care este accidentat la locul de munca, prima de asigurare constituie în acest caz 3 salarii anuale;

− zilele de concediu plătite; − fiecare angajat are dreptul la 60 de zile de concediu de maternitate sau paternitate, în această

perioadă Banca achită un salariu integral angajatului;

ător: ca repe

Cond. şt.: conf. univ. dr. Alic Bîrcă

: care este situaţia celor angajaţi în câmpul mun

i benevole, persoane fizic

un aspect: au angajaţii încredere în sindicate?

nizaţie publică. Aş dori să menţionez unele aspecte care au părut interesante şi totodată neob

ţei la sindicat, 60% au răspuns că toţi sunt membri de sindicat, de ce sa nu fie şi ei; pe când doar

Pentru rambursarea creditului angajatului i se retine 45% din salariul lunar. Salarizarea la Banca Mondială se efectuează în valută naţională. Salariul este stabilit în felul urmr se iau Ambasadele; ONG-urile; companiile private străine; Bănci Comerciale; Banca Naţională;

Ministerul Finanţelor şi se analizează grilele lor de salarizare, de obicei, se încearcă a stabili o corelaţie dintre funcţia îndeplinită şi salariul plătit. În dependenţă de rezultatele obţinute se efectuează grila de salarizare pentru Banca Mondială, oficiul din Moldova.

Grila de salarizare se revizuie anual şi se ajustează în funcţie de inflaţie şi costul vieţii. În aceşti ani nu s-a înregistrat o creştere mai mare de 5-6%.

De asemenea, mărirea salariilor la Banca Mondială se face în dependenţă de succesele obţinute a fiecărui angajat în parte, astfel se ţine cont de performanţele fiecărui angajat în dependenţă de poziţia ocupată.

În concluzie, putem spune că la Banca Mondială resursa primordială se consideră resursele umane, de care depinde în mare parte atingerea obiectivelor organizaţiei. În cadrul Băncii Mondiale accentul se pune pe calitatea muncii şi nu pe cantitate, iar pentru îndeplinirea sarcinilor cu succes este nevoie de cei mai buni, cei mai competenţi, cei mai pregătiţi şi cei mai antrenaţi oameni de pe piaţa muncii.

MOTIVELE NEÎNCREDERII ANGAJAŢILOR

ÎN ACTIVITATEA SINDICATELOR

Burlacu Ruxanda, an. IV, EGD

Situaţia actuală din Republica Moldova, şomajul de proporţii şi exodul forţei de muncă peste hotarele ţării în căutarea unui loc de muncă m-au adus la întrebarea

cii? Sunt ei oare apăraţi şi susţinuţi? Legea defineşte sindicatele drept „organizaţii obşteşti din care fac parte, pe principie unite după interese comune în scopul apărării colective şi individuale a drepturilor şi intereselor

membrilor lor”. Apare de la sine necesitatea de a elucida Ce este de fapt încrederea? Încrederea este disponibilitatea individului de a acţiona în baza cuvintelor,

acţiunilor şi deciziilor altei persoane. Trebuie să menţionez că în Republica Moldova fiecare al şaptelea angajat este membru de sindicate.

Conform datelor Confederaţiei Sindicatelor Republicii Moldova ar fi aproximativ 480000 de persoane. Pentru a înţelege atitudinea angajaţilor faţă de sindicate am solicitat îndeplinirea unui chestionar pe un

eşantion de 40 de persoane. Respondenţii sunt angajaţi a două organizaţii: una se află la autogestiune, iar cea de-a doua este o orga

işnuite, şi anume: 1) panica în care intrau respondenţii la rugămintea de a îndeplini chestionarul; 2) administraţia este cea care efectuează chestionarul; 3) eventualele consecinţe negative ce-i aşteaptă în urma îndeplinirii chestionarului.

Iată care sunt rezultatele chestionarului: angajaţii în câmpul muncii peste 10 ani sunt 100% membri ai sindicatelor, pe când angajaţii până la un an sunt doar 30% membri ai sindicatelor. La întrebarea care este motivul apartenen

40% sunt membri ai sindicatelor pentru a li se apăra drepturile. Interesantă este unanimitatea următoarelor răspunsuri: 100% nu au fost susţinuţi de sindicate în nici o

situaţie;100% din respondenţi nu cunosc direcţiile de utilizare a sumelor colectate din cotizaţia de membru

86

de sindicat (1% din salariu); 100% nu au putut participa la nici o manifestaţie de protest, deoarece nu au fost organizate de către sindicatele a căror membri sunt.

Cauzele neapartenenţei la sindicate printre cei aflaţi în câmpul muncii până la un an s-au identificat astfel:

• 48% – activitatea ineficientă şi lipsa vreunui beneficiu din activitatea sindicatelor;

gia partidului;

l de „participant” al negocierii contractului colectiv de muncă. − nerespectarea principiului „apolitic” de funcţionare, azi susţin un partid, mâine altă ideologie; − sindicatele cunosc foarte bine „− înfiinţa

Cea mai mare dilemă este c tron decât în sindicate. Pentru redobândi încrederea angajaţilor în activitatea sindicatelor acestea din urmă ar putea începe prin

îmbunătăţirea imaginii realizând anumite măsuri, şi anume: 1. Atragerea specialiştilor, liderilor capabili să formeze o imag2. Crearea unui fond de grevă ca instrument de influenţă şi presiune în parteneriatul social;

PERSPECTIVE

• 40% – influenţa patronajului sau a guvernului, a superiorilor asupra conducerii organului sindical; • 12% – alte motive.

Acestea fiind rezultatele chestionarului, pot trage concluzia că angajaţii tineri nu au încredere în sindicate, iar cei care sunt încadraţi în câmpul muncii de peste 10 ani sunt membri ai sindicatelor prin efectul fenomenului de „imitare şi colectivism”.

Pentru a înţelege rădăcina acestei neîncrederi în activitatea sindicatelor putem face o analiză retrospectivă, astfel:

− mentalitatea sovietică transmisă sau rămasă după desfiinţarea U.R.S.S., unde toţi erau membri ai sindicatelor fără să realizeze că aceasta era încă o pârghie de îndoctrinare cu ideolo

− după obţinerea independenţei statale şi sindicatele s-au trezit lipsite de experienţa unui dialog social, lipsite de capacităţi de mobilizare a membrilor săi;

− necorespunderea imaginii de instituţie democratică cu realitatea Republicii Moldova; − sindicatele sunt turbulente, scindate şi în contradicţie reciprocă; aprinse în declaraţii, dar limitate în

acţiuni, mulţumindu-se cu titlu

teoria”, dar nu trec la realizarea în practică; rea sindicatelor „galbene” ca mijloc de scindare a mişcării sindicale.

ă 50% din angajaţi au mai mare încredere în paa

ine bună a sindicatelor;

3. Crearea unor fonduri de solidaritate pentru membrii sindicatelor; 4. Transparenţă în activitate; 5. Implicarea activă în viaţa socială; 6. Neimplicarea în activitatea politică a statului; 7. Apropierea de angajaţi şi rezolvarea problemelor stringente ale acestora; 8. Stabilirea cu obiectivism a programelor de lucru, delimitarea direcţiilor de acţiune pentru o

activitate eficientă; 9. Conlucrarea între sindicatele de ramură şi naţionale din considerentul unor obiective comune de

realizat. Statutul de vecin al Uniuni Europene atât de actual pentru Republica Moldova după aderarea României

în 2007 aduce în faţa sindicatelor rolul de actor important al dialogului social. Sindicatele trebuie să înceapă a funcţiona conform funcţiei pentru care au fost create, dacă mai doresc ca membrii lor să aibă încredere în activitatea lor şi în general să mai fie membri de sindicat.

INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE: EVOLUŢIE ŞI

Vahnovan Olesea, an. II, Univ. de Stat „A.Russo", Bălţi Coord.: drd. lect. univ. Crina Malcoci

Moldova, stat decis să-şi consolideze locul printre naţiunile democratice ale lumii, tinde spre o

economie de piaţă modernă şi eficientă. Dar printre ţările europene, Republica Moldova se situează pe ultimul loc, cu un venit mediu anual de 230 EUR per capita, iar salariul mediu pentru o oră de muncă constituie 0,3 EUR. Sărăcia a atins proporţii îngrozitoare, estimându-se că mai bine de 40% din populaţie trăieş ute s b minimul de existenţă.

P itol icile europene de dezvoltare prevăd, pe lângă înregistrarea unor rezultate economice favorabile, şi creşterea indicatorului dezvoltării umane. Astfel, dezvoltarea umană este obiectivul fundamental al umanităţii ce reprezintă procesul de îmbogăţire a spectrului oportunităţilor persoanelor întregii lumi. Ea

87

permi şte i facilitează realizarea unei vieţi frumoase, lungi şi sănătoase. Evoluţia Indicatorului Dezvoltării Umane (I ecare ţară. Acesta DU) este diferenţiată şi corelată cu obiectivele politicii economice şi sociale din fia fost introdus pentru prima dată în Raportul PNUD în 1990. Acest indicator reuneşte informaţiile conţinute de alţi trei indicatori: speranţa de viaţă la naştere, nivelul de şcolarizare şi venitul naţional, per capita. El urmăreşte evoluţiile conjugate ale acestor componente şi sintetizează în final rezultatele lor. IDU permite caracterizarea dezvoltării umane şi efectuarea unor comparaţii între ţări în ceea ce priveşte progresul lor socio-economic. După nivelul IDU deosebim trei grupuri de ţări: cu dezvoltare umană înaltă când IDU > 0,8; cu dezvoltare umană medie când IDU este cuprins între 0,5 şi 0,8 şi cu dezvoltare umană redusă când IDU < 0,5.

În Raporturile realizate de ONU privind IDU, în ultimii cinci ani în fruntea clasamentului se află Finlanda, fiind urmată de Suedia, Norvegia, Canada, Luxemburg, Belgia, Islanda, Australia şi SUA.

Deşi, în prima jumătate a anilor '90, Moldova a fost una dintre cele mai progresiste republici post-sovietice, ea nu a fost capabilă să-şi menţină poziţia. Dacă în 1990 ţara noastră a fost poziţionată pe locul 64 conform IDU-ului său, atunci, peste 15 ani poziţia ei este de aproape două ori mai joasă printre multitudinea ţărilor comunităţii internaţionale. Astfel, în Raportul Global al dezvoltării umane realizat de către ONU, în anul 2002 Moldova se plasa pe locul 113 din aproximativ 175 de state incluse în Programul de Dezvoltare al acestei organizaţii, cu un IDU de 0,681. În raportul similar pentru anul 2003 Republica Moldova era clasată pe locul 108, apoi în anul 2004, ţara noastră a fost retrogradată cu cinci trepte, ajungând iarăşi pe locul 113. Anul trecut a mai înregistrat o retrogradare cu 2 unităţi după nivelul dezvoltării umane şi din 177 de state incluse în program Moldova ocupa locul 115. Atenţia ne este captivată de faptul că deşi PIB-ul Moldovei de 5 ani este continuu crescător, nivelul IDU este continuu descrescător. Creşterea economică în Moldova de 6-7% anual în ultima perioadă nu a ameliorat în mod semnificativ situaţia pe piaţa muncii. Din păcate, afirmaţiile că creşterea economică va elimina toate deformările sociale nu este altceva decât o iluzie la care trebuie să renunţăm.

Educ făcător al situaţiei sănătăţii sunt indici pe deplin recunoscuţi ai aţia insuficientă şi nivelul nesatissărăciei. Deci, eforturile trebuie să fie concentrate şi direcţionate spre eliminarea acesteia.

IDU ne oferă informaţii nu doar pentru a şti cât de dezvoltaţi suntem în comparaţie cu celelalte ţări ale lumii, dar şi pentru a putea deduce un număr de concluzii privitoare la dinamica dezvoltării Moldovei în raport cu ecesare un număr de măsuri pentru a îmbunătăţi nivelul celelalte state şi domeniile în care sunt nnostru de dezvoltare umană.

Valori apropiate ale IDU-ului cu cele ale Moldovei înregistrează aşa ţări ca Mongolia, Honduras, Guatemala.

În comparaţie cu alte ţări membre ale CSL Moldova este devansată de Azerbaidjan (locul 91), Georgia (97), Uzbekistan (107), Kîrgîzstan (110), dar se află înaintea Tadjikistanului (116). În acelaşi clasament Federaţia Rusă ocupă locul 62, România – 64 şi Belarusi – 67.

După evoluţia economică din ultimii ani am rămas, totuşi, mai competitivi în privinţa potenţialului de creştere decât Indonezia, Venezuela, Nigeria, Ecuador, Haiti, Nicaragua, Paraguay etc.

Evoluţia IDU a diferitelor state ne arată ţările care au progresat, care ar putea să ne dea un exemplu de reformă, implementarea cărora s-a dovedit a fi eficientă.

În domeniul educaţiei, din momentul desprinderii de blocul sovietic, situaţia s-a înrăutăţit considerabil, cu toate că învăţământul reprezintă principalul pilon al dezvoltării umane în Republica Moldova. S-a redus atât rata d ţământul primar, secundar şi e alfabetizare a populaţiei adulte, cât şi nivelul de încadrare în învăterţiar riile părinţilor lor şi ulterior, în loc de a merge la . Tinerii sunt obligaţi să lucreze în gospodăunive tarsi te, mulţi din ei aleg să lucreze în ţară sau peste hotare. Deşi numărul total al instituţiilor de învăţămân utul anilor '90, numărul total al elevilor şi t din Moldova este acum mai mare decât la începstudenţilor a scăzut.

Anua ntului repartizează în instituţiile preuniversitare din ţară circa 500 de l Ministerul Învăţămâabsolvenţi ai învăţământului universitar, dintre care aproape jumătate îşi abandonează activitatea emigrând peste hota 48 000 de cadre re (potrivit raportului ONU, în ţara noastră pe parcursul ultimilor zece ani circadidactice şi-au abandonat activitatea pedagogică în schimbul obţinerii unor venituri suplimentare peste hotare ca l încadrându-se în alte sectoare ale economiei re le-ar asigura un trai mai decent) sau eventuanaţion e oarecum suficiente pentru a se bucura de condiţiile al unde retribuţiile pentru munca prestată sunt unui t drai ecent.

În această ordine de idei, Guvernul a adoptat un proiect de completare a Legii învăţământului care are drept scop atragerea tinerilor absolvenţi pedagogi în instituţiile de învăţământ rurale. Conform documentului adoptat ei vor beneficia de o indemnizaţie unică, echivalentă a patru/şase salarii minime de bază. De asemenea, li se va atribui şi un spor salarial în mărime de 50% din salariul minim pe economie şi un şir de

88

alte facilităţi deloc neglijabile menite să-i atragă pe tineri în mediul rural pentru a-şi desfăşura activitatea. Pe lângă aceasta, Banca Mondială a acordat în 2005 Republicii Moldova 10 mln. USD pentru dezvoltarea învăţământului în mediul rural. Acest proiect prevede cheltuieli pentru înnoirea programelor şcolare, editarea manualelor şi calificarea cadrelor didactice. Acest ajutor financiar va permite reducerea diferenţelor în calitatea învăţământului în mediul rural şi cel urban.

În plus, populaţia ţării descreşte în mod constant: dacă în 1995 ea constituia 4,34 mln. de oameni, în 2003 – 4,23 mln., atunci în 2005 – 4,29 mln.

După cum am mai afirmat anterior, învăţământul în Moldova se confruntă cu deficienţe majore. Stabilirea acordurilor interguvernamentale cu diverse ţări privind cooperarea în domeniul învăţământului ar fi una din măsurile ce ar putea contribui esenţial la ameliorarea situaţiei din sfera învăţământului naţional. în context, este de menţionat suportul moral şi financiar al României care acordă anual burse de studiu 1 tinerilor moldoveni practic în toate domeniile, oferind un înalt nivel de pregătire profesională. Cunoscând experienţa diferitelor ţări, tinerii şcoliţi în Occident reprezintă un adevărat stimul pentru atingerea idealurilor şi pentru ca într-un viitor mai îndepărtat Moldova să se plaseze în rândul statelor dezvoltate.

Aceasta se datorează, în primul rând, ritmului unei creşteri salariale insuficiente în raport cu necesităţile vieţii reale şi în comparaţie cu creşterile salariale din celelalte ramuri ale economiei naţionale. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie faptul că salariul mediu lunar în învăţământ anul trecut era de 660 lei, reprezentând circ tuie 880 lei sau a 61% din salariul mediu pe economie. Salariul mediu al profesorilor consti93,5% din salariu

PROBLEMATICA RECRUTĂRII PERSONALULUI ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

Rusu Victor, an. IV, EGD

Cond. şt.: conf. univ. dr. Alic Bîrcă

Personalul în cadrul fiecărei organizaţii este factorul principal care determină productivitatea muncii şi produsul final al acesteia. Vorbind de administraţia publică, factorul uman este pilonul de bază în realizarea misiunii şi a obiectivelor autorităţilor publice. Din aceste considerente, de angajarea unui personal calificat, responsabil şi competent depinde atât eficienţa activităţii administraţiei publice, cât şi bunăstarea întregii populaţii. Recrutarea, ca etapă a procesului de angajare, în cadrul administraţiei publice diferă de recrutarea în cadrul organizaţiilor din sectorul privat prin caracterul specific al serviciului public. Încadrarea în serviciul public este strict reglementată de legislaţie, de aceea apare necesitatea abordării problematicii recrutării personalului, în primul rând, ca rezultat al lacunelor în legislaţie.

Dreptul la încadrare în serviciul public este garantat de art. 39 al Constituţiei Republicii Moldova: „Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor”. Însă acest drept este limitat atât de condiţiile generale (art. 13 din Legea serviciului public Nr.443-XIII din 04.05.95) şi specifice (art. 12, 15 şi 16), cât şi de restricţiile de acces la funcţia publică (art. 11).

Condiţiile generale de acces la funcţia publică sunt stabilite în art. 13 din Legea serviciului public şi sunt următoarele:

• În serviciul public pot fi încadraţi doar cetăţenii Republicii Moldova; • E necesară domicilierea permanentă pe teritoriul Republicii Moldova; • Trebuie îndeplinite cerinţele faţă de studii şi vechimea în muncă; • Persoana trebuie să fie aptă de muncă, din punct de vedere medical, conform certificatului medical

de sănătate; • E necesară cunoaşterea limbii oficiale a Republicii Moldova.

De asemenea, Legea serviciului public, în art. 11 stabileşte şi anumite îngrădiri ale dreptului la încadrarea în serviciul public, care rezultă din particularităţile serviciului de stat şi sunt stabilite pentru a preîntâmpina posibilitatea abuzurilor din partea funcţionarilor publici. Aşa, nu poate ocupa o funcţie publică persoana care:

• este considerată, prin hotărâre judecătorească, incapabilă sau cu o capacitate de exerciţiu restrânsă; • are antecedente penale rezultate din infracţiuni ce nu au fost ridicate sau stinse în modul stabilit de

lege;

l mediu pe economie.

89

• fun deţinute în aceea

În cadrul procedurii de recr ve a fiecărui candidat în parte rivind corespunderea acestuia pentru postul vacant, parcurgând rând pe

acces la funcţia publică. Acest proces complex implică cheltuieli de resupartea ambelor părţi: a celui care candidează pentru funcţia publică personalului în cadrul autorit

ă prin

cţionarul public nu poate ocupa o funcţie în subordine sau sub controlul funcţiilor şi autoritate sau în i prin alianţă. altele de rudele lui directe sau de rudele lu

utare apare necesitatea verificării preventip rând toate condiţiile şi restricţiile de

rse materiale, financiare şi timp din şi a celui care efectuează recrutarea

ăţii publice respective. Conform articolului 14, alin. (1) din legea serviciului public, ocuparea funcţiilor publice se face prin

angajare, numire, alegere, concurs. Ocuparea funcţiilor publice prin numire se efectuează de autoritatea publică ierarhic superioară sau de persoana cu funcţie de răspundere împuternicită (alin. (4)), iar ocuparea funcţiilor publice prin angajare, alegere şi concurs se efectuează de autoritatea publică în cadrul căreia persoana urmează să lucreze(alin. (5)). Potrivit art. 17, încadrarea în funcţia publică se face prin emiterea unei hotărâri (decizie, dispoziţie) sau a unui ordin.

Concluzia relevantă este că recrutarea nu este efectuată de manageri pe resurse umane, ci de persoane incompetente în acest domeniu, iar actul (hotărârea sau ordinul) emis de această autoritate se supune doar controlului de legalitate, adică se urmăreşte respectarea cadrului legal şi mai puţin alegerea optimă a viitorului personal. De asemenea, recrutarea personalului este efectuată după metode şi tehnici mai mult intuitive şi mai puţin ştiinţifice, fapt ce şi demonstrează angajarea personalului pe bază de colegialitate, rudenie sau simpatie şi nicidecum pe bază de merit.

Pentru ca sistemul de recrutare să fie acceptat de societate, să fie eficient, el trebuie să se bazeze pe următoarele principii (cuprinse în Concepţia cu privire la politica de personal în serviciul public, aprobat

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 1227-XV din 18.07.2002): 1) publicitate – care presupune informarea cât mai largă a populaţiei pe întreg teritoriul ţării (pentru

ca funcţiile vacante să fie completate cu persoane competente) şi respectarea dreptului cetăţenilor la încadrarea în serviciul public;

2) obiectivitate – care presupune oferirea oportunităţilor egale tuturor candidaţilor; asigurarea selecţiei fără prejudecăţi; prevenirea oricărei intervenţii politice şi influenţe din partea VIP; garantarea că nu va fi admisă discriminarea pe motive de sex, vârstă, naţionalitate, apartenenţă (sau neapartenenţă) la unul din partide;

3) Alegerea după merit – care presupune selectarea celor mai calificate, capabile şi competente persoane;

4) Transparenţa – care presupune asigurarea transparenţei întregului proces de recrutare. Încălcarea acestor principii de asemenea demonstrează caracterul problematic al recrutării personalului

în administraţia publică. În aceeaşi Concepţie este specificat faptul că autorităţile publice vor prevedea în bugetele sale anuale mijloacele pentru finanţarea activităţilor de recrutare a personalului: publicitatea, procurarea şi/sau multiplicarea formularelor de aplicare, registrelor şi altor materiale necesare. Însă dacă analizăm un buget, observăm că în capitolul Cheltuieli nu este specificat nici pe aproape acest fapt, fie din motiv de incompetenţă, fie din lipsa de resurse financiare.

De asemenea, problematica recrutării personalului în cadrul administraţiei publice este determinată şi de factorii ce demotivează individul să candideze la o funcţie publică şi anume:

• Salariu fix, stabilit de legislaţie şi care nu se supune negocierilor, de regulă este mai mic decât cel oferit pentru prestare de servicii de muncă similare în sectorul privat;

• Condiţiile de muncă mai puţin favorabile; • Funcţia publică implică un grad înalt de răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională şi penală

şi sancţiunile aplicate pentru fiecare tip de încălcare; • Efectuarea regulată a controlului politic, administrativ şi judecătoresc asupra activităţii

funcţionarului public; • Fiecare funcţionar public este investit prin lege cu atribuţii şi responsabilităţi, iar încălcarea

acestora atrage după sine un anumit tip de răspundere, materializată în sancţiune; • Avansarea în post este reglementată de legislaţie şi nu depinde de preferinţele conducătorului

autorităţii publice respective, astfel fiind limitată; • Procedura de recrutare este foarte sofisticată; • Corupţie şi abuz de putere în cadrul autorităţilor publice.

90

91

AT

10. DREPT PRIV

RESPECTAREA DREPTURILOR CONSUMATORILOR ÎN REPUBLIC MOLDO A

Andone Daniela, an. IV, EGD Cond. şt.: lect. sup. Vlad Rusu

Protecţia consumatorului este o politică de stat relativ recentă, care a apărut ca răspuns la situaţia

în c

A V

ţia Avocaţilor Liber – Profesionişti din Republica Moldova fondată

în anul 2001. Un rol important l-a avut şi mass-media rin publicarea în ziarele: săptămânalul juridic

r u privire la drepturile consumatorilor. spectare a

drescopuri te precum şi aspiraţia de a ne apr A.

respectarea condiţiilor atorilor, precum modul şi gradul de respectare a

dre

are se găseşte consumatorul, în faţa unei abudenţe de bunuri şi servicii pe o piaţă în continuă expansiune, care, în afară de avantajele pe care i le oferă, îi creează şi multiple dificultăţi. Consumatorul nu mai este cumpărătorul izolat de altă dată, care achiziţiona bunuri de pe o piaţă de mici dimensiuni; el s-a transformat într-un element al consumului de masă; face obiectul companiilor publicitare şi al presiunilor exercitate de grupul de producători şi distribuitori care controlează şi determină funcţionarea pieţei.

Ca purtător al cererii, consumatorul joacă un rol important în cadrul mecanismului de piaţă, constituind în acelaşi timp elementul de referinţă al tuturor activităţilor întreprinse de toţi agenţii economici, fie ei producători, comercianţi sau prestatori de servicii.

Consumatorul, respectiv populaţia este principalul destinatar al celei mai mari părţi din volumul de produse ce se realizează şi importă de societate, fiind tot el cel care închide un ciclu al procesului economic, astfel încât orice dereglare în acest sector ar putea avea repercusiuni dintre cele mai nefavorabile asupra unei economii.

Guvernele din toată lumea reliefează protecţia consumatorilor constituind o politică prioritară. Odată cu trecerea la economia de piaţă problema privind protecţia consumatorilor a apărut şi în

Republica Moldova, acumulându-se pe parcursul anilor multiple probleme în ceea ce priveşte consumatorii şi protecţia lor, cum ar fi: structura produselor destinate consumatorului; preţurile la care îşi pot procura produse; calitatea produselor; sistemul de informare; sistemul de comercializare a produselor şi calitatea serviciilor comerciale.

Economia unei ţări implică activitatea unui număr foarte mare de agenţi economici care efectuează operaţii complexe de natură diferită pentru a produce, a finanţa, a asigura, a redistribui şi a consuma bunuri.

Astfel, observăm o clară conexiune între consumatori ca persoane fizice şi consumatori ca agenţi economici, care atât unii cât şi cei din urmă necesită respectarea drepturilor lor care ar duce la satisfacere din punct de vedere social, economic, juridic şi politic.

O primă încercare de soluţionare a problemei care devenea tot mai acută a fost adoptarea Legii Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor nr. 1453-XII din 25.05.1993, Monitorul Oficial al R.M. Nr. 10 din 30.10.1993.

În Republica Moldova elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul protecţiei drepturilor consumatorilor se efectuează de către Departamentul de Standardizare şi Metrologie şi de o serie de organe ale administraţiei publice împuternicite cu funcţii de protecţie a consumatorilor în domeniile respective.

Până în anul 2001, Republica Moldova era unica ţară din Europa în care nu exista o organizaţie neguvernamentală specializată în protecţia drepturilor consumatorilor.

În prezent, în Republica Moldova există un şir de organizaţii care au drept scop apărarea şi protejarea consumatorilor: Centrul pentru Protecţia Drepturilor Consumatorilor; Asociaţia de protecţie Drepturilor Consumatorilor; Centrul pentru Protecţia Juridică a Drepturilor Consumatorilor; Asociaţia „Astra”; „Pro-consumator”; Asocia

p„D eptul”, revista „Legea şi Viaţa”, a articolelor din Legea c

Aşadar, se observă o ascensiune treptată a evoluţiei dezvoltării spiritului de repturilor consumatorilor însă, să fim de acord că mai avem o cale lungă de parcurs ca toate

le propuse să fie nu atât pe hârtie, cât şi în practică realizaopia de nivelul în domeniul protecţiei consumatorilor a ţărilor europene sau SU

După cum ştim pentru integrarea în Uniunea Europeană sunt necesare propuse şi una din ele fiind protecţia consum

pturilor consumatorilor.

92

Un exemplu pentru Republica Moldova ar fi cazul României, car începând cu ata e 15 mai articipă la sistemul – TRAPEX (Sistemul Tranzacţional de Schimb Rapid de Informaţii) între entrale şi est-europene cu privire la produse cu risc grav şi imediat pentru

e d d1999 pţările c acest consumator.

şi care funcţionează din anul 199 şBudape

comerc ţii sunt consumatorii ale căror interese sunt adeseori variate, dar sun cesară o po

Teinterna uvernamentale, pentru stabilirea măsurilor necesare pentru cr e r u

Un atorilor îi revine, pe plan mondial, organizaţiei Internaţionale a Uniunilor de Consumatori (IOCU) fondată în 1960. Este organizată ca o fundaţie nonprofit, reprezentând interesele a 200 de organizaţii din toa lumea. Aspectele activităţii IOCU sunt:

− respectarea intereselor consumatorilor în forurile interSUA serveşte drept exemplu politica dusă în ceea

consumatorilor şi respectarea lor. Implicarea cea mai serioasă din isdin perioada anilor ’60-’70. În această perioadă au fost înaintate mai mult de 50 de legi şi au fost stab

ate de bază a mişcării consumeriste; Comunitatea Europeană a Cooperativelor de con

является одним из важнейших факторов, опр

едставляет законодательство о промышленных образцах Евр

Acest sistem este asemănător cu sistemul RAPEX existent în Europa 4. Sistemul TRAPEX este specific ţărilor candidate la Uniunea Europeană i are sediul la

sta. O serie de ţări au adoptat măsuri de protejare pentru defavorizaţi din cadrul tranzacţiilor

iale. Evident că defavorizat defavorizaţi de slaba lor capacitate de negociere cu agenţii economici. De aceea, este ne

litică de protecţie a consumatorilor cu o serie de factori care să aibă fiecare un rol bine determinat. oria protecţiei consumatorilor este tot mai mult studiată la nivelul diverselor comunităţi ţionale, guvernamentale şi neg

earea cadrului n cesa , legislativ şi instit ţional protecţiei reale a consumatorilor. rol deosebit în protecţia consum

tă− promovarea colaborării între membri prin schimburile de mărfuri, de experienţă; − extinderea mişcării consumeriste şi sprijinirea organizaţiilor consumeriste nou ncreate;

naţionale. ce priveşte protejarea drepturilor

toria guvernului federal a fost cea

ilite circa 100 de programe, privind promovarea intereselor consumatorilor. La preşedinţie există un consilier special pentru problemele consumatorilor.

Republica Moldova se află la o distanţă foarte mare până a ajunge la nivelul SUA. Spre deosebire de SUA, în Republica Moldova nu există un reprezentant la Preşedinţia Republicii Moldova care ar apăra interesele şi reprezenta consumatorii.

Uniunea Europeană are în obiectiv un program comunitar privind Piaţa Unică care are drept scop eliminarea numeroaselor obstacole care împiedică schimburile între statele membre. Astfel, în cadrul Pieţei Unice cu peste 373.000.000 de consumatori aceştia să beneficieze de avantaje evidente care să permită o creştere a calităţii vieţii.

La nivelul Uniunii Europene se găsesc patru organizaţii mari care promovează interesele consumatorilor cum sunt: Biroul European al Uniunii Consumatorilor; Confederaţia Europeană a Sindicatelor; Confederaţia Organizaţiilor Familiale ale Comunităţii Europene care pune accent pe familie ca entit

sum. 15 martie este Ziua Internaţională a Consumatorilor. Astfel, darul cel mai de preţ a fiecărui

consumator în parte este respectarea drepturilor. Dar realizarea respectării drepturilor sale, în mare parte depinde şi de el cum va reacţiona, participa şi contribui la faptul dat.

ПРОБЛЕМЫ В ОБЛАСТИ ПРАВОВОГО РЕГУЛИРОВАНИЯ ПРОМЫШЛЕННЫХ РИСУНКОВ И МОДЕЛЕЙ

Некит Екатерина, IV курс, Общая экономика и право

Науч. рук.: д-р Алена Чокырлан В условиях перехода Республики Молдова к рыночной экономике особую актуальность

приобретают вопросы правового регулирования и использования промышленных рисунков и моделей, поскольку на сегодняшний день дизайн

еделяющим конкурентоспособность товара. По причине своей новизны существующие в РМ нормативные акты, предоставляющие

правовую охрану промышленным моделям и рисункам, не лишены недостатков. В этой связи большой интерес для нас пр

опейского Союза [2, 3].

93

Проведем сопоставительный анализ законодательства РМ и Евросоюза в области правового регулирования промышленных образцов.

Первое существенное отличие наглядно проявляется уже в самом законодательном определении понятия «промышленный образец» [2, ст. 1; 3, ст. 3; 5, ст. 4]. Европейский законодатель относит указанное понятие не только к внешнему виду изделия в целом, но и к его части. Поэтому в ЕС, в отличие от РМ, охрана может быть предоставлена неотделимым частям изделия: внешнему виду ручки пивной кружки, носика чайника, рисунка на майке и так дал

, формы которых нестабильны, том числе тех, которые в рабочем режиме могут быть оха

стоянии.

ции, оригинальность существует, когда ущественные признаки промышленного образца обусловливают творческий характер особенностей изделия [4, ст. 8]. Такого же подхода придерживается европейский законодатель. Представ ленный разец д м в себе емент творчества. Особым вопросом в обсуждаемой

, связанных с вознаграждениемог

и оговорить

п

и моделей» № 991 – XIII от 15.10.1996. //

ее. Еще одним обстоятельством, приводящим к сужению круга изделий, внешний вид которых

может получить охрану в РМ, является исключение из числа охраноспособных промышленных образцов

рактеризованы формообразующими и другими признаками внешнего вида изделий [5, ст. 7]. Так, в РМ, в отличие от ЕС, не может получить охрану форма фонтана в рабочем со

Существенным недостатком законодательства РМ можно назвать отсутствие законодательного закрепления такого условия охраноспособности как «оригинальность». Согласно законодательству Российской Федерас

ляется необходимым подчеркнуть и в законодательстве РМ, что промышолжен быть не только новым, но и оригинальным, индивидуальным, несущиоб

элсфере является проблема отношений между автором и

работодателемС

за «служебный» промышленный образец. ласно законодательству РМ, при создании «служебного» промышленного образца, автор

имеет право на вознаграждение, соразмерное выгоде, которая при надлежащем использовании промышленного образца получена работодателем или могла бы быть им получена [5, ст. 10]. Однако определение «соразмерное выгоде» достаточно субъективно. Возникает вопрос, как эту соразмерность определить? Законодатель указывает, что размер вознаграждения устанавливается по договоренности сторон [6, ст. 18]. Однако свобода договора в рамках служебных отношен й не абсолютна. У работодателя есть возможность выгодный для него скромный размер служебного вознаграждения, а работник, находясь в зависимом положении, зачастую соглашается с таким договором. Минимальные же ставки вознаграждения на такой случай законодателем не предусмотрены, что дает простор воле работодателя. Если же возникают споры о размере вознаграждения, законом предусмотрена возможность обращения сторон в суд [5, ст. 10; 6, ст. 26]. Однако на сегодняшний день вопрос о размере вознаграждения создателям «служебных» промышленных образцов практически не озвучен в судах РМ. Но это не значит, что у работников нет претензий к работодателям. Просто, как отмечалось ранее, работодатели зачастую диктуют свои условия, которые работники вынуждены принимать, чтобы сохранить за собой рабочее место. Почву для такого давления создает недостаточное знание работниками своих гражданских прав.

В связи с указанными обстоятельствами целесообразным представляется установить минимальные ставки вознаграждения за «служебные» промышленные образцы, довести права работников до их сведения, например, путем введения типовых проформ «служебных» договоров, а также ввести своего рода контроль за действиями работодателей во избежание ущемления прав работников.

Библиография:

I. Международные и иностранные нормативные акты:

1. Парижская конвенция по охране ромышленной собственности от 20.03.1883. 2. Директива 98/71/ЕС Европейского Парламента и Совета Европейского Союза по

правовой охране промышленных образцов от 13.10.1998. 3. Постановление Совета Европейского Союза № 6/2002 от 12.12.2001. 4. Патентный Закон Российской Федерации № 22 – ФЗ от 07.02.2003.

II. Нормативные акты Республики Молдова: 5. Закон РМ «Об охране промышленных рисунков

Официальный монитор № 10 – 11 от 13.02.1997.

94

6. Постановление Правительства РМ « б утверждении Положения об объектах промышленной собственности, созданны в ходе выполнени служебных обязанностей» № 1609 от 31.12.2003 // Официальный монитор № 6 – 12 от 01.01.2004.

III. Научно-практическая литература: 7. Белов В.В., Денисов

О х я

Г.М., Виталиев Г.В. Интеллектуальная собственность.

совершенствования // Интеллектуальная

Вознаграждение за служебное изобретение // Интеллектуальная

Cond. şt.: lect. sup. Vlad Rusu

Societăţile comerciale se constituie activitatea de întreprinzător în scopul obţinerii şi împărţirii beneficiului între asociaţ Dar deosebit de importantă în activitatea de

tora având

într u care creditorul se află în raporturi juridice.

li-s . În cazuri extreme, societăţilor debitoare cu active

prodată cu adoptarea Legii cu privire la faliment nr.

car lui faliment, termenul

tentează şi are loc în concordanţă cu

des s, care presupune satisfacerea colectivă a creanţelor

sau prin lichidarea patrimoniului lui şi distribuirea produsului obţinut.

nep care, nereuşind practic să se acomodeze cu prevederile legale, se află ermanent într-o stare de haos. Mai mult ca atât, Legea insolvabilităţii nr. 632/2001 are la bază Legea ermaniei, moment în care situaţia economică a Republicii Moldova nu face faţă celei germane.

Astfel, în avegheat de instanţă), este e-ar permite videnţierea problemelor cu ât şi ceilalţi participanţi la rocesul de insolvabilitate.

Conform art.7 din CPC al RM, necontencioasă (procedura specială, procedura în atribuie insolvabilitatea

Законодательство и практика его применения. Учеб. пособие. – Москва: Юрист, 1999. 8. Борохович Л.Г., Монастырская А.Л. Ваша интеллектуальная собственность. – Санкт-

Петербург: Питер, 2001. 9. Гришаев С.П. Интеллектуальная собственность. Учеб. пособие. – Москва: 2004.

10. Алексеева О. Российское законодательство о промышленных образцах: соотношение с законодательством ЕС и перспективы собственность. – 2005. № 11.

11. Иванова И. собственность. – 2005. № 12.

PROBLEMELE INSOLVABILITĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Sandulescu Stanislav, an. IV, EGD

pentru a desfăşura

i. întreprinzător este şi executarea obligaţiilor pecuniare, neexecutarea în termen a acesconsecinţe negative nu numai asupra creditorului, lipsindu-l de mijloace băneşti, ci şi asupra altor

eprinzători, cÎntreprinzătorii care nu-şi onorează obligaţiile ajunse la scadenţă pot fi siliţi să o facă aplicându-

e concomitent sancţiuni legale şi contractuale(lichidităţi) insuficiente li se pot intenta procese de insolvabilitate pentru asigurarea unei satisfacţii

porţionale a creanţelor din activele rămase. În Republica Moldova, instituţia dată a apărut o

851/1992, apoi în Legea cu privire la faliment nr. 786/1996. Însă în 2001, a fost adoptată o nouă lege e a modificat denumirea instituţiei respective şi a folosit în locul termenu

insolvabilitate. Procedura de insolvabilitate, în Republica Moldova, se in

Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001 şi cu Codul de Procedură Civilă, scopul ei fiind emnat în art.1 al legii menţionate mai su

creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului

Sub aspectul evoluţiei Legii, este evident caracterul instabilităţii ei. Aceasta creează o stare lăcută agenţilor economici

pG

trucât insolvabilitatea reprezintă un proces judiciar (desfăşurat şi supr necesar de a dat (practic), cstudia această instituţie anume în domeniul

care se ciocnesc zi de zi atât judecătorii, cep

procedura poate fi: contencioasă (acţiunea civilă) sau ordonanţă), nefiind stipulat cărei proceduri se

şi care este natura ei juridică. Potrivit opiniei dlui Valentin Barbă, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, procesul de

insolvabilitate este unul deosebit prin felul său, întrucât instanţa de judecată are un rol specific (intentarea şi supravegherea procesului), precum şi părţile au calitatea de creditor şi debitor, în loc de pârât, reclamant sau petiţionar.

Astfel, este necesară efectuarea unor acţiuni de tehnică legislativă privind indicarea expresă, în CPC al RM, a naturii juridice a procedurii de insolvabilitate.

95

Intentarea procesului de insolvabilitate poate fi efectuată atât de creditor, cât şi de debitor în baza cererii introductive. În cazul în care creditorul înaintează cererea introductivă, el trebuie să confirme instanţei că cerinţele sale faţă de debitor sunt certe, întemeiate. Dar dacă procesul de insolvabilitate este

e legislativă corespunzătoare, duc la imposibilitatea soluţionării cât

внедрение

видев о

[7, с. 20]государссобственинформа

Втор информациинетраточкимогуинтер е ведения должен

благом нематериальным, являт интеллектуальной деятельности, на им его лицом или признается исключительное право

неминтеллповодуно при

ескую или служебную тайны, с точки зрения Сергеева,

к

un proces civil, atunci pârâtul (debitorul) poate înainta cererea reconvenţională, ce-ar transforma procesul de insolvabilitate într-un litigiu pe un termen nedeterminat. În acest caz, instanţa de judecată (Curtea de Apel Economică) respinge cererea creditorului din motivul existenţei litigiului, care urmează a fi soluţionat în instanţele de drept comun.

Deci, Curţii de Apel Economice, într-o asemenea situaţie, îi revin doar atribuţiile privind desfăşurarea procesului de insolvabilitate atât prin procedura planului, care presupune redresarea, restabilirea solvenţei debitorului, cât şi prin lichidarea acestuia şi repartizarea între creditori a banilor obţinuţi.

Astfel de situaţii lipsite de o tratarmai rapide a procedurii de insolvabilitate, astfel tergiversându-se rezolvarea cauzei. De cele mai dese ori neatingerea rezultatului dorit în cadrul procesului de insolvabilitate se

datorează necompetenţei administratorilor numiţi. Astfel, este necesară numirea şi acordarea licenţelor administratorilor într-un mod cât mai strict.

ИНФОРМАЦИЯ – КАК ОБЪЕКТ ГРАЖДАНСКИХ ПРАВ

Фищук Сергей, III курс, Общая экономика и право

Науч. рук.: ст. преп. Вероника Токаренко

Одним из следствий технического прогресса стало активное информации в экономический оборот. Это свидетельствует об актуальности и практической значимости исследования этой проблематики, в частности в гражданском праве, т.е. рассмотрение гражданско-правового регулирования общественных отношений, где объектом является информация. Цивилистика разработала несколько взглядов по- поводу правового статуса информации.

Так, целый ряд ученых считают, что объектом гражданских прав может быть только задокументированная информация, к которой следует применять правила гражданского законодательства о вещах, т.е. с этой точки зрения, информация для ее включения в систему правового регулирования должна быть представлена в некотором , только после чего она и ста нет объектом права, и только тогда к ней будет озм жен доступ и ее использование. Документированная информация есть по сути дела объект материальный, что дает основания относить ее к категории вещей, а это значит, что на нее распространяется право собственности

. Законодатель подтверждает данную позицию, так в Законе РМ об информатизации и твенных информационных ресурсах от 2003 г. отраженно, что «объектами права ности государства в сфере информатизации являются: документированная ция, информационные ресурсы» и т.п. [3, ст. 4]. ой существующий в правовой науке взгляд заключается в отнесении к

диционным объектам интеллектуальной собственности. Одним из представителей данной зрения является профессор А.П. Сергеев. Он считает, что объектом гражданских прав

.т быть только коммерческая или служебная тайны, т е. обусловленные экономическими есами и интересами конкурентной борьбы, преднамеренно скрываемы от третьих лиц

. С точки зрения Сергеева, «любой объект интеллектуальной собственностисбыть ься результатом

правообладателемкоторый за достигнувшна использование» [9, с. 675]. Он также отмечает, «что информация по своей сути

атериальна», а «будучи плодом человеческих усилий, она подпадает и под такой признак ектуальной собственности, как результат интеллектуальной деятельности» [9, с. 675]. По монопольного владения и пользования информацией, он замечает, что оно «возможно, условии, что информация неизвестна третьим лицам» [9, c.676]. Следовательно, только

информация, составляющая коммерчявл сяет я объектом интеллектуальной собственности.

На онец третье течение [8] в юридической науке представлено точкой зрения о том, что

96

инф мПредст позиции полагают, что информация обладает слишком ярко выраженным рядом характерных черт, что позволяет говорить о ней как о самостоятельном

нного направления приводятся рассуждения, критикующие оба других нап

Гражданский кодекс РМ от 2002 г. [1] напрямую не отн ых прав, ни к объектам исключительных прав, тем самым, оставляя вопрос на эту тему открытым. Но это не говорит о том, что информация не вляется объектом гражданских прав, потому что исходя из ряда нормативных актов РМ

[2,3,4 ого права

Во-первых, следу ации, как объекте ражданского права.

Во-вторых, нужно определиться с правовым статусом данн нельзя относить ни к вещам, ни к объектам интел

ак

В

ли проведены 26 июня 1995 года, этот день и считается днем рождения Фондовой бирж

ор ация не является ни вещью, ни объектом интеллектуальной собственности. авители данной

явлении. В работах даравления в правовой науке. Необходимо также отметить, чтоосит информацию ни к объектам вещн

я,5,6] мы видим, что информация является объектом права, в том числе и гражданск. В силу этого автор предлагает следующее:

ет закрепить в ГК РМ положение об информг

ого объекта; по мнению автора, лектуальной собственности, так информацию

к информации присущи определённые признаки, отделяющие её от других объектов гражданских прав.

В-третьих, необходимо заметить, что Республика Молдова сейчас находится на стадии перехода к информационному обществу, основой которого является информационное законодательство, поэтому следует сейчас уделить внимание данному вопросу, чтобы в будущем избежать различного рода проблем.

Библиография:

1. Гражданский Кодекс № 1107-XV от 06.06.2002 // ОМ № 82-86/661 от 22.06.2002. 2. Закон РМ о доступе к информации № 982-XIV от 11.05.2000 // ОМ № 88-90/664 от

28.07.2000. 3. Закон РМ об информатизации и государственных информационных ресурсах № 467-XV от

21.11.2003 // ОМ № 6-12/44 от 01.01.2004. 4. Постановление Правительства РМ об учреждении Официальной страницы Республики

Молдова и консолидации национальной информационной инфраструктуры № 355 от 02.04.1998 // ОМ № 56-59/373 от 25.06.1998.

5. Указ Президента РМ об образовании Совета по информационным ресурсам и информатизации № 740-II от 26.08.1998 // ОМ № 84/564 от 10.09.1998.

6. Указ Президента РМ о создании информационного общества в Республике Молдова № 1743-III от 19.03.2004 // ОМ № 50-52/300 от 26.03.2004.

7. Бачило И.Л. О праве собственности на информационные ресурсы //Информационные ресурсы России, 1997 г., № 4, С. 19-23.

8. Дозорцев В.А. Информация как объект исключительного права // Дело и право, 1996 г., № 4. С. 27-35.

9. Сергеев А.П. Право интеллектуальной собственности в Российской Федерации: Учеб. Москва: ПБОЮЛ, 2000.

ФОНДОВЫЙ РЫНОК РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА – ПРОБЛЕМЫ И ТЕНДЕНЦИИ

Гуцу Александр, IV курс, Общая экономика и право Науч. рук.: ст. преп. Вероника Токаренко

Республике Молдова Фондовая биржа (ФБМ) была учреждена в декабре 1994 года

согласно Закону РМ об обращении ценных бумаг и фондовых биржах № 1427-XII от 18 мая 1993 г. [1]. ФБМ является акционерным обществом закрытого типа. В создании биржи участвовало 34 учредителя – профессиональных участников рынка ценных бумаг. Первые сделки бы

и Молдовы. Первоначально уставный капитал биржи составлял 238000 лей, в настоящее

97

время 500000 лей. С появлением Закона РМ о рынке ценных бумаг № 199-XIV от 18.02.1998 г. [2], Фондовая биржа Молдовы получила статус саморегулируемой некоммерческой организации [2, п.6, 9 ст.44].

Фондовая биржа Молдовы (ФБМ) по большому счету пока не выполняет свои функции, являясь формальным посредником в сделках купли-продажи ценных бумаг, а не местом, где определяется (и в каждый момент времени изменяется) рыночная цена акций под воздействием спро

. Исходя из всех вышеизложенных данных, можно делать вывод о развитии ФБМ [5].

Возможны два пути развития фондового рынка: революционный и эволюционный. Революционный вариант развития фондового рынка предполагает стимулирование различными финансовыми рычагами (в частности, налоговыми льготами) эмиссий акций и/или облигаций молдавских предприятий. Однако с появлением на рынке хотя бы нескольких новых организаций, целью которых будет обманным путем привлечь капитал, а затем исчезнуть, можно будет забыть о его развитии ещё на период от 3-5 лет. Поэтому более предпочтительным представляется развитие фондового рынка по эволюционному пути. Но для этого в первую очередь необходимо разобраться, почему во всем мире предприятиям и домашним хозяйствам очень выгодно пользоваться услугами фондового рынка, играющим существенную роль в национальных экономиках, а у нас – нет? По мнению автора, основными проблемами Фондового рынка Молдовы являются высокий уровень издержек, связанных с эмиссией ценных бумаг и высокая степень недоверия экономических агентов к транспарентности и эффективности фондового рынка.

Еще одной проблемой, с которой сталкивается фондовый рынок РМ на современном этапе является недоверие общества к фондовому рынку. Это недоверие также небеспочвенно, так как в недавнем прошлом абсолютное большинство простого населения было обмануто и обворовано в результате проводимой правительством так называемой «боновой», или приватизационной политики. Юридические нормы о защите прав инвесторов закреплены в Разделе IV Закона РМ о рынке ценных бумаг [2], но, к сожалению, они не имеют практической реализации. Решением данной проблемы может быть разработка специального закона, предлагающего конкретные практические меры, защищающие интересы участников рынка ценных бумаг Республики Молдова.

Подводя итог всему вышесказанному, хотелось бы отметить, что для дальнейшего эффективного развития ФБМ необходимо незамедлительно произвести ряд действий:

1) возрождение доверия к ценным бумагам, убеждение общества в надежности и практичности ценных бумаг путем принятия закона, который защищал бы права и законные интересы инвесторов, в частности, путем регулирования создания и деятельности Центра по защите прав инвесторов, работающего с предприятиями, не желающими самостоятельно производить выплаты, и тем самым уменьшая их количество и восстанавливая доверие общества к ценным бумагам;

2) упрощение доступа к ФБМ и ценным бумагам в целом (одним из вариантов может стать доступ к ФБМ посредством интерактивного режима);

3) сокращение издержек, связанных с эмиссией ценных бумаг, т.е. уменьшение обязательных выплат, связанных с эмиссией (сборы, налоги и т.д.).

Библиография:

I. Нормативные акты: 1. Закон РМ об обращении ценных бумаг и фондовых биржах № 1427-XII от 18.05.1993 //

Официальный монитор № 2 от 30.05.1993. (Документ утратил силу со дня вступления в силу Закона РМ № 199-XIV от 18.11.98 г.).

2. Закон РМ о рынке ценных бумаг № 199-XIV от 18.02.1998 // Официальный Монитор № 27-28 от 23.03.1999.

II. Научно-практическая литература: 3. Возрождение экономики – возрождение страны // Агентство «Инфотаг», 16.04.1997,

www.vedomosti.md.

са и предложения. Так, в 2004 году на ФБМ было зарегистрировано 1855 сделок на 281,9 млн. леев, что составило 0,88% от ВВП [4]. На крупных биржах мира такое количество сделок регистрируется в течение нескольких минут. Из положительных тенденций на ФБМ можно отметить уменьшение доли обменных сделок SWAP: в 1998 г. они составляли 70% от общего объема , в 2004 г . – 2 ,24%с

98

4. Мацуй Вадим. Финансовые рынки как компонент модернизации экономики // CISR/ASE, www.press.try.md.

писок сокращений:

1. ВВП – внутренний валовой продукт; 2. РМ – Республика Молдова; 3. ФБМ – Фондовая биржа Молдовы.

С

PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTĂ ACŢIONARII S.A. ÎN

MOLDOVA LA MOMENTUL ACTUAL

Balta Sergiu, an. IV, EGD Cond. şt.: lect. sup. Vlad Rusu

Pe teritoriul Republicii Moldova prima societate pe acţiuni atestată este Societatea anonimă

Belgiană, constit din Chişinău. uită în 1986, care avea în proprietate tramvaiele şi liniile de tramvaieAceasta avea un ror principali capital social de 11 milioane franci, divizat în 11 mii acţiuni, ai cădeţinători erau d e cel 5120 de ouă corporaţii belgiene Compania generală de căi ferate şi electricitatacţiuni şi Compa număr de 860, nia căilor ferate din Belgia cu 5020 de acţiuni, iar restul acţiunilor, în fiind deţinute de 7 persoane fizice. După declararea independenţei la 27 august 1991 şi ca urmare a trecerii la economia de piaţă a apărut necesitatea înlocuirii reglementărilor vechi cu altele noi. Astfel, după adoptarea Legii cu privire la proprietate nr.459/1991 a urmat adoptarea unui şir de acte normative economice printre care Regulamentul societăţilor economice şi Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997.Ca urmare au fost scoase spre privatizare o mulţime de întreprinderi publice.

Unele din principalele probleme cu care se confruntă acţionarii la momentul actual în RM sunt următoarele: radierea acţionarilor din Registrul acţionarilor; pierderea dreptului de a obţine dividende; neinformarea acţionarilor; conflictul de interese dintre acţionari; lipsa unor organizaţii neguvernamentale; lipsa unui cod de guvernanţă.

Ca rezultat al procesului de privatizare, persoanele au dat bonurile la diferite fonduri de investiţii, acum multe fonduri de investiţii fuzionează şi numele multor acţionari sunt omise din liste.

După privatizarea pământului şi desfiinţarea fostelor colhozuri, sovhozuri peste o perioadă de timp devine cunoscută existenţa unor acţiuni, iar în registrul registratorului independent este înregistrat fostul colhoz, care schimbându-şi forma organizatorico-juridică în societăţi pe acţiuni a prevăzut în statut, că dacă nu sunt ridicate dividendele în termen mai mare de 3 ani ele se transferă în contul societăţii pe acţiuni.

La momentul actual, multe societăţi pe acţiuni nu expediază informaţii cu privire la locul, data, ora când va avea loc adunarea generală. Prezenţa informaţiei şi transparenţei în cadrul administrării societăţilor pe acţiuni trebuie să asigure buna funcţionare a societăţii iar informaţia relevantă asupra funcţionării trebuie să fie prezentată corect şi la timp, inclusiv situaţia financiară, performanţa, proprietatea şi conducerea societăţii. Piaţa valorilor mobiliare nu e dezvoltată. Acţionarul din acest considerent nu-şi poate vinde acţiunile sale la un preţ convenabil. Deseori valoarea nominală a acţiunii este de l leu, în cel mai bun caz, dar poate ajunge şi la 25-45 bani acţiunea, iar dividendele sunt de 25 procente din valoarea nominală. Acţionarii pierd interesul faţă de acţiunile pe care le deţin fiind un rezultat al situaţiei de fapt. Deseori apar conflicte de interese între acţionarii minoritari care au interesul doar să ia dividendele şi acţionarii majoritari care doresc să investească.

În RM lipsesc organizaţii neguvernamentale, care să se preocupe de protecţia drepturilor acţionarilor. Pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, acţionarii sunt în drept, în modul stabilit de legislaţie, să sesizeze organele de conducere ale societăţii, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în instanţa judecătorească.

Pentru rezolvarea multiplelor probleme cu care se confruntă acţionarii ar fi cazul să respecte principiul „tratamentului egal al acţionarilor”. Organele de stat trebuie să efectueze un control mai strict al pieţei bursei de valori şi un control mai strict asupra conducerii manageriale a societăţii, să contribuie la găsirea numitorului comun în conflictele dintre minoritatea şi majoritate pe cale amiabilă.

Alcătuirea unui cod etic de către reprezentanţi ai diferitelor clase de acţionari, precum şi

99

reprezentanţi ai repturilor şi organizaţiilor nonguvernamentale ar contribui la realizarea protejării dintereselor acţion ii pe acţiuni arilor. Pentru ntern al societăţo bună funcţionare e de dorit ca statutul isă fie adus în concordanţă domeniul managementului cu principiile generale recunoscute în corporativ şi mai ales în concordanţă cu legislaţia europeană. Pentru a evita aceste probleme este necesar de a informa acţionarii pentru a le ridica nivelul general de cunoştinţe juridice în privinţa acţ şi posibilităţilor de gestionarea societăţilor piunilor e acţiuni.

În concluzie, aş putea menţiona că situaţia evoluează spre punctul pozitiv, problemele existente sunt în proces de soluţionare cele menţionate sunt privite la general fără o descriere a motivelor apariţiei şi a influenţei lor asupra economiei în întregime. Referitor la problemele ce ţin de legislaţie, aceasta este într-o continuă modificare şi evoluţie iar în ultimii ani se observă tendinţa de a o aduce în conformitate cu legislaţia europeană.

100

101

11. DREPT PUBLIC

МЕТОДЫ УКЛОНЕНИЯ ОТ УПЛАТЫ НАЛОГОВ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА

Васильев Максим, V курс, EGD

Науч. рук.: д-р права Александр Армяник С момента формирования Республики Молдова как независимого государства и перехода от

плановой экономики к рыночной налоговая система Республики Молдовы претерпела серьезные изменения. Несмотря на старания Министерства финансов и Главной государственной налоговой инспекции по улучшению налоговой системы, в налоговом законодательстве остались еще недоработки, которыми пользуются граждане с целью уменьшения своих налоговых обязательств.

Проанализировав налоговое законодательство Республики Молдовы и способы по уменьшению налоговых обязательств из международной практики, были выявлены следующие методы по уклонению от уплаты налогов в Республике Молдова:

1. Уклонение от уплаты НДС и таможенной пошлины на выставочные товары. 2. Уклонение от уплаты налогов в результате осуществления предпринимательской

деятельности на основе патента. 3. Уклонении от уплаты подоходного налога при помощи оффшорных фирм. 4. Уклонения от уплаты взносов во внебюджетные фонды (медицинского и социального

страхования) путем оплаты заработной платы в качестве дивидендов. Первый метод состоит из следующих этапов:

1. Заключается договор с иностранной фирмой, производящей оборудование, технику и агрегаты, перечисленных в приложении к разделу №3 Налогового кодекса, о представительстве этой фирмы в Республике Молдова.

2. У фирмы берется несколько экспонатов для выставки в количестве 3-5 штук. 3. Данное оборудование оформляется в таможенных органах как выставочные экспонаты (на

них не уплачивается НДС и таможенная пошлина). 4. Один экспонат устанавливается на ругие эксплуатируются, тем самымвыставке, а д лицо

получает прибыль. 5. Через 2-3 года иностранной фирме сообщается о плохом состоянии оборудования и при

помощи Торгово-промышленной палаты оценивается его стоимость, которая реально ниже в 2-3 раза.

6. Затем данное оборудование приобретается или возвращается иностранной фирме. В результате данных действий не уплачиваются таможенные платежи, оборудование покупается

по сниженным ценам. Данный метод не является обманом иностранной фирмы, так как осуществляется реклама оборудования на рынке Республики Молдова.

Второй метод заключается в том, что предпринимательская деятельность осуществляется на основе патента. В результате этого происходит уклонение от уплаты налогов, так как стоимость патента намного ниже, чем сумма налогов, которые были бы уплачены. По данным налоговых органов, государственный бюджет вследствие этих нарушений теряет около 40 млн. леев.

Третий метод является одним из самых распространенных во всем мире. Он заключается в том, чт прибыль от импортируемых товаров получают фирмы, находящиесяо в оффшорных зонах (странах с низкими ставками налогов), а доход фирмы на территории Республики Молдова минимальны ются й, близкий к нулю. В Республике Молдова данным способом хорошо пользуфирмы, ввозящие горюче-смазочные материалы. Это происходит следующим образом:

1. Молдавская фирма открывает фирму в оффшорной зоне. 2. Данная фирма закупает горюче-смазочные материалы у крупнейших производителей. 3. Затем продает горюче-смазочные материалы молдавской фирме по цене немного ниже, чем

цены, установленные на рынке Республики Молдова. 4. В результате, прибыль получает фирма в оффшорной зоне, а не в Республике Молдова (налог

с прибыли, уплачиваемый в оффшорной зоне, намного ниже, чем в РМ). Четвертый метод заключается в следующем:

1. При оплате труда работодатель должен выплачивать в фонды обязательного медицинского и социального страхования 2% и 26% соответственно из фонда заработной платы, а работник из начисленной заработной платы 2% и 3% плюс подоходный налог (8%, 13%, 20% в зависимости от заработной платы).

102

2. Но работодатель уменьшает заработную плату до минимальной 550 лей (360 на микро-предприятиях), тем самым уменьшая фонд заработной платы и увеличивая доход.

3. Этот факт приводит к тому, что работодатель должен уплатить 15% подоходного налога (что меньше, чем 28%).

4. В свою очередь работник получает неполученную им зарплату не из фонда заработной платы, а из прибыли работодателя (учредителя) после налогообложения.

Данный метод «хорошо» подходит к микро-предприятиям, так как на них в основном работают учредители, которые получают дивиденды. А на предприятиях, где работники не являются учредителями, данный способ оплаты называется «зарплата в конверте».

SEPARAREA ŞI COLABORAREA PUTERILOR ÎN STAT – CONDIŢIA PRIMORDIALĂ A GUVERNĂRII DEMOCRATICE

Cibotaru Cristian, an. I, EGD

Сond. şt.: prof. univ. dr. hab. Ion Guceac

În limbajul curent, cuvintele stat, putere apar frecvent. Apare întrebarea dacă ele exprimă sau nu noţiuni diferite, altfel spus, daca statul, în accepţiunea sa strict juridică este altceva decât putere de stat. Răspunsul este desigur negativ. Statul nu este altceva decat organizarea statală a puterii poporului, este instituţionalizarea acestei puterii. Teoria separaţiei puterilor, a fost îndreptată împotriva obscurantismului feudal şi a închistării medievale, împotriva abuzurilor de putere. Teoria separaţiei puterilor a fost o reacţie împotriva monarhiei absolute de drept divin, forma de guvernământ în care regele concentra în mâinile sale puterea supremă, considerându-se ca o personificare a statului de unde şi celebra formulă a regelui Ludovic al XIV-lea „statul sunt eu”.

Teoria separaţiei puterilor a avut un rol aparte, decisiv în promovarea sistemului reprezentativ, adică în valorificarea democratică a relaţiei dintre deţinătorul suveran al puterii (poporul, naţiunea) şi organizarea statală a puterii politice, în căutarea, în chiar organizarea statală şi funcţionarea puterii, a garanţiilor exercitării drepturilor omului şi ale cetăţenilor. Enunţată de catre John Locke („Trate de governement civil”, 1690), teoria separaţiei puterilor în stat este defintivată şi explicată pe larg de catre Montesqueu în celebra lucrare „Despre spiritul legilor”. Astfel, separaţia puterilor în stat este un principiu major al democraţiei moderne, conform căruia puterea este distribuită între cele 3 ramuri ale guvernării – puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească. Fiecare putere este localizată într-o instituţie separată, iar cei ce o aplică sunt selectaţi prin diferite proceduri, au diferite termene şi sunt independenţi unii de alţii. Puterea executivă, incluzând guvernul şi eventual şeful statului, la vârf, este însărcinată cu traducerea în practică a legilor. În sfârşit, puterea judecătorească este investită cu soluţionarea conflictelor ce apar în societate.

Conform Constituţii Republicii Moldova, puterea suverană aparţine poporului şi el exercită această putere prin organele reprezentative. Din analiza articolului 2 din Constituţie rezultă mai multe constatări. Astfel autoritaţilor publice li se încredinţează doar exerciţiul puterii deci anumite împuterniciri şi nu puterea ca atare. Nu este vorba de delegarea puterii, ci de delegarea unor funcţii ale puterii. Titularul puterii este şi ramâne numai poporul Republicii Moldova, de aici rezultând importante consecinţe juridice, inclusiv cele referitoare la responsabilitatea autorităţilor publice în faţa acestuia. Este explicaţia ştiinţifică a alineatului 2 al articolului 2 în sensul caruia nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Ne întrebăm dacă în Constituţia Republicii Moldova îşi găseşte expresia principiul separării puterilor în stat. Examinând prevederile Constituţiei Republicii Moldova putem constata că ea stabileşte echilibrul puterilor în stat şi în acest sens voi aduce câteva argumente, care sunt convingătoare şi pertinente:

a) cele trei puteri clasice se regăsesc exprimate în Constituţie: legislativul în normele privitoare la Parlament (art.60-76.); executivul în normele privitoare la Preşedintele Republicii Moldova (art.77-95) şi la Guvern (art.96-103.); Autoritatea judecatorească (art.114-125);

b) Ordinea reglementării puterilor în Constituţie este ordinea clasică firească. Constituţia dă exprimarea juridică relaţiilor şi activităţilor politice statale în succesiunea lor firească;

c) având în vedere legitimitatea împuternicirilor Parlamentului, compoziţia sa numeroasă şi larg reprezentativă, Constituţia Republicii Moldova asigură acestuia o anumită preeminenţă în raport cu celelalte autorităţi statale. Astfel Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a ţării (art.60), el are funcţii de formare, alegere, numire, investire a altor autorităţi statale şi desigur a altor funcţii de control;

103

d) raporturile constituţionale dintre autorităţile publice se caracterizează prin implicări reciproce ale unora în sfera de activitate ale celorlalte, implicări ce semnifică echilibrul prin colaborare şi control.

Una din structurile destinate de a veghea asupra bunei funcţionări a autorităţilor publice şi separării efective a ramurilor puterii de stat este Curtea Constituţională, care, conform art.134 din Constituţia Republicii Moldova, este unica autoritate de jurisdicţie constituţională, căreia îi revine rolul esenţial de agaranta supremaţia Constituţiei. Fiind o instituţie politico-jurisdicţională, Curtea Constituţională se situează în afara celor trei ramuri ale puterii de stat, este independentă de oricare altă autoritate publică, nu face parte din sistemul judecătoresc şi nu poate examina probl

eme de drept comun. Apreciind principiul separaţiei puterilor a un mecanism de verificare reciprocă între puteri şi de asigurare a unui echilibru funcţional între ele, Curtea

Constituţională, prin Hotarârea nr. 10 din 4 martie 1997, a ajuns la concluzia că raţiunea ce stă la baza acestui echilibru este atât împiedicarea manifestării hegemoniei unei puteri constituţionale, a unui partid, a unui s călcării ordinii constituţionale stabilite papreciate cu luare în considerare a principiului independenţei judecătorilor de orice autoritate publică şi a scons tuţie, (Legea privind modificarea Constituţiei Republicii M129 l de formare a Consiliului Suprem al Magistraturii csepa re independenţa jude c şi modul de formare a Consiliului Suprem al Magistraturii poate transforma ju

că statul este compus din trei puteri, chiar dacă n rilor în stat

divizării puterii că nici una din porului.

. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.

. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituţională Nr.317-XIII din 13.12.94, Monitorul Ofic

. Legea privind m ă în Monitorul Oficial nr. 169 din 2002.12.12, articolul 1294

4. Baltag Dumitru, Teoria generală a dreptului, Chişinău, 2002. 5. Guceac Ion, Curs elementar de drept constituţional, volumule6. Lijphart A. Modele ale demo

Polirom, 2000. 7. Lupu Gheorghe, Avornic Ghe8. Negru Boris, Teoria generală a9. Ţurcanu Ion, Republica Moldo

guvernământ. Rep

de la regimurile clasice parlamentar şi prezidenţial.I a alegerea Preşedintelui RM de către

Parlament. Mai apoi a fost stabilit sufragiul universal, direct.3 Aceeaşi modalitate de desemnare a Preşedinte 8 că Preşedintele RM este ales prin vot

c

indicat sau a unei clase sociale în detrimentul altora, cât şi evitarea înrin voinţa neviciată a poporului. Cât priveşte raporturile dintre legislativ şi puterea judecătorească ele trebuie

upunerii lor numai legii. Aşadar intervenţia în sfera justiţiei a altor puteri contravine principiului tituţional. Modificările operate în Consti

oldova nr.1471 adoptată la 21.11.2002, publicată în Monitorul Oficial nr.169 din 2002.12.12, articolul 4) privind procedura de numire a judecătorilor şi modu

ontrare recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi avizului Curţii Constituţionale, suprimă principiul raţiei puterilor în stat şi cel al independenţei puterii judecătoreşti. Luând în considera

decătorului de orice autoritate publică, cerinţă impusă de art.137 din Constituţie, desemnarea unui judecător ătre Preşedintele Republicii

stiţia într-un instrument docil puterii. Ca o concluzie la cele precizate mai sus se poate spune

umărul organelor care le exersează ar putea fi mai considerabil, iar principiul separaţiei puterămâne a fi principiul fundamental de organizare a regimului politic democratic. Necesitateaîntre mai multe organe de stat rezidă după cum a menţionat încă Montesquieu, în condiţiainstituţiile de stat nu-şi poate asuma reprezentarea suveranităţii, care poate aparţine numai po

Bibliografie:

12

ial al R.Moldova nr.8/86 din 07.02.1995. odificarea Constituţiei Republicii Moldova nr. 1471 adoptată la 21.11.2002, publicat3

le I-II, Chişinău 2004. craţiei. Forma de guvernare şi funcţionare în treizeci şi şase de ţări, Iaşi:

orghe, Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997. dreptului, Chişinău, 1999. va independentă, 1991-2001, Chişinău, 2001.

INSTITUŢIA PREŞEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA

Corgoja Marina, an. III, EGD Cond. şt.: lect. sup. magistru în dr. Elena Albul

Preşedinte este denumirea oficială a persoanei care stă în fruntea statului. Conform art.77 al Constituţiei

RM, Preşedintele reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale.1 Desemnarea şefului de stat este o problemă direct legată de forma de

ublica Moldova are un regim de guvernare mixtă, preluând elementele cele mai comode şi mai adecvate situaţiilor concrete de la noi 2

niţial în RM, avem în vedere anul 1990, legislaţia prevede

lui o prevedea iniţial şi Constituţia RM stipulând în art.7

104

unive ăţenii RM. Însă în urma modificărilor constituţionale operate pr e

Odată ţie a şefului de stat urmau să fie făcute şi schimbări l icări au apărut lacune în sistemul de drept, gen Parlament, acestea ba

În primul evăzută atât în art.78 al Constituţiei, cât şi în art.1 alin(1) al Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui, în care se spune că : „Preş nform prevederilor Codului electoral prin vot secret a posibilităţii de a influenţa voinţa alegătorului.6 Curtea Constituţională a fost sesizată s rece deputaţii pentru a nu fi suspecţi de faptul că vor vota pecabde

considerată deliberativă şedinţa publică specială a Parlamnumăr deLegiuitorulucrările şvalide. Cu nă numărul minim de membri necesar, potrivit legii, pentruart. 60 alideputaţi. P ezidenţiale vor fi valide doar în cazul în care la ele va participa un număr de cel puîn caz de: litate definitivă a exercitării atribuţiilor sau

stide

ră la motivul demiterii Preşedintelui. În actCo l precedent drept motiv de demitere servea săvârşirea unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei. Era destul de dificil în vechea formulare de a constata ce este considerată „faptă gravă” şi mult mai dificil va fi în continuare de a aprecia fapta care poate servi drept motiv de demite încălcare a preved o propunerea de demitere nu a fost înaintat un motiv de demitere a Preşed giuitorul nu ne dă răspuns la această întrebare, pe când doctrinarii analizând oţiunea de faptă din punct de vedere al dreptului penal o identifică cu cea de infracţiune. Prin urmare, atunci când Preşedintele RM, va săvârşi infracţiune constituţională, adică va încălca prevederile Constituţiei, spre exemplu cum ar fi încălcarea ordinii publice sau orânduirii de stat, va fi tras la răspundere.

Din prevederile art.89 trebuie să reţinem şi faptul că Preşedintele poate fi ales cu votul a 3/5 din numărul deputaţilor aleşi (un număr mai mic), iar demis cu votul a 2/3 (un număr mai mare). Deci demiterea este mai costisitoare decât numirea şi dacă Parlamentul nu a reuşit să aleagă Preşedintele, precum şi s-a întâmplat la finele anului 2000, atunci realizarea procedurii de demitere este şi mai puţin posibilă. Ceea ce ţine de atribuţiile şefului statului examinate prin prisma modificărilor care au survenit în textul Constituţiei putem trage concluzia că s-au păstrat aproape toate atribuţiile în varianta iniţială. Unii autori însă sunt de părerea că Preşedintele RM ar avea atribuţii atât executive cât şi legislative.13 Această părere este profund greşită, elaborată în baza unei analize superficiale a atribuţiilor şefului de stat. Acordarea Preşedintelui RM a atribuţiilor de promulgare a legii, de dizolvare a Parlamentului, de iniţiativă legislativă nu înseamnă altceva decât un mecanism de influenţare a puterii legislative din partea puterii executive în scopul colaborării şi păstrării echilibrului dintre aceste puteri. Preşedintele nu poate avea atribuţii legislative şi din motiv că unica autoritate legislativă conform art.60 alin (1) din Constituţie este Parlamentul .14

Preşedintele RM, pe lângă calitatea de şef al statului, este şi şef al executivului, aflându-se în vârful piramidei acestor autorităţi. Afirmaţia dată nu este susţinută de unii autori, întrucât aceştia susţin că Preşedintele împarte în mod egal puterea executivă cu Guvernul. Întrucât Constituţia nu face o referire

rsal, egal, direct, secret şi liber exprimat de cetin l gea din 5 iulie 2000 s-a revenit la alegerea Preşedintelui de către Parlament.4

cu schimbarea modalităţii de desemnare în func în egislaţie. Însă, întrucât legiuitorul nu a făcut aceste modiferând păreri contradictorii în privinţa legalităţii desemnării şefului de stat de către zându-se pe:

rând, analizând modalitatea de votare care este cert pr

edintele RM este ales de Parlament prin vot secret”.5 Co se înţelege excludereă interpreteze noţiunea de vot secret, deoa

ntru un alt candidat decât acela căruia a convenit fiecare fracţiune parlamentară, votau deschis în afara inei de vot.7 Considerăm, că votarea în afara cabinei de vot, constituie o încălcare gravă a procedurii de

sfăşurare a votării, prin urmare aceasta cu certitudine va fi neconstituţională.8

În al doilea rând, a fost pusă întrebarea când esteentului pentru alegerea şefului de stat: atunci când la şedinţă asistă majoritatea deputaţilor aleşi în

51 de deputaţi sau atunci când asistă cel puţin 3/5 din numărul deputaţilor aleşi (61 de deputaţi).9 l nu a făcut nici o specificaţie cu referire la cvorumul deputaţilor care trebuie să participe la edinţei parlamentare speciale şi, implicit, la alegerile prezidenţiale, pentru ca ele să fie recunoscute vântul „cvorum” ca noţiune juridică înseam

ca o adunare să fie valabil constituită sau să poată lua hotărâre valabilă. Având în vedere că, potrivit n (2) din Constituţie, Parlamentul este compus din 101 deputaţi, 3/5 din numărul lor constituie 61 rin urmare alegerile pr

ţin 61 de deputaţi.10 Conform art. 90 al Constituţiei RM vacanţa funcţiei de Preşedinte al RM survine expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibi

în caz de deces.11

Demiterea Preşedintelui RM poate avea loc în condiţiile prevăzute de art. 89 al Constituţiei în care e pulat că : „În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele poate fi mis de Parlament cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi”.12

Una din deosebirile actualului text de cel precedent se refeualul text se prevede că demiterea are loc în cazul săvârşirii unor fapte prin care se încalcă prevederile nstituţiei, iar în ce

re a Preşedintelui. Orice decret anulat de către Curtea Constituţională este pe motiv de eril r Constituţiei, deci poate servi drept un astfel de temei. Întrucâtă nici in unul din cazurile date, rezultă că această „faptă” nu constituie

intelui RM. Atunci care „faptă” va constitui acest temei? Len

105

directă a fap ocul lui în sistemul autorit

funcţia de Prim-min rnului în baza votului e încredere acordat de Parlament, prin urmare nu se poate numi pe cineva î

numeşte. Deci Preşedintele dispune de atribuţii mult mai mari de care ninistru. Din cele spuse trebuie să reţinem că deşi instituţia Preşedi

ucură de o reglementare normativă bogată, care urmează însă sexclude lacunele existente în sistemul de drept.

Bibliografie:

tului că Preşedintele este şi şeful executivului, aceasta calitate o deducem din rolul şi lăţilor p mnarea unui candidat ublice. Una din atribuţiile de bază ale Preşedintelui RM este dese

istru, după consultarea majorităţii parlamentare şi numirea Guvelad ntr-o funcţie egală cu a celui care

spune nici Guvernul şi nici Prim-u dintelui este relativ nouă, ea totuşi se m

b ă mai fie perfecţionată pe viitor pentru a

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art.77. 2. Negru Boris, Negru Alina, Teoria generală a Statului şi dreptului, Editura Bons Offices, Chişinău, 2006,

pag.129-132. 3. Legea nr.720-XII din 18.09.1991 cu privire la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, nr.62, 1991. 4. Legea nr. 1115-XIV din 05.07.2000 cu privire la modificări şi completări ale Constituţiei, Monitorul

Oficial al R. Moldova, nr. 88-90\661 din 28.07.2000. 5. Legea nr.1234-XIV din 22.09.2000 privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova,

art.1 alin (1), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.139-140/996 din 02.11.2000. 6. Legea cu privire la Codul electoral, nr. 1381-XIII din 21.11.1997, art.6, Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.81\667 din 08.12.1997. 7. Hotărârea Curţii Constituţionale nr.39 din 04.12.2000. 8. Hotărârea Curţii Constituţionale, nr.45 din 18.12.2000. 9. Creangă Ion, Curs de drept administrativ. Vol.I, Editura Epigraf, Chişinău, 2003, pag.90-91.

10. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art. 60 alin (2), art.90, art.89. 11. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art. 60 alin (2), art.90, art.89. 12. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art. 60 alin (2), art.90, art.89. 13. Borodac Al., Bazele Statului si Dreptului a Republicii Moldova, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1997. 14. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, art.60 alin (1).

ACŢIUNEA NORMELOR JURIDICE ASUPRA PERSOANELOR

Lupaşco Larisa, an. I, EGD Cond. şt.: conf. univ. dr. Aurel Guzun

Motto: „Dreptul nu este o ficţiune metafizică, ci o necesitate a lucrurilor fără care stabilitatea în legăturile dintre oameni nu se poate atinge, totuşi am găsit că în vremea noastră lucrurile sunt încurcate, încât tărăgănându-se la infinit această stare a lor, cu greu ar putea fi pricepută de vreo minte omenească”.1

Viaţa socială presupune norme juridice, care joacă rolul de forţe organizatorice ale interacţiunii umane,

norme care acţionează în timp, spaţiu şi la anumiţi destinatari. Acţiunea normelor juridice asupra persoanelor ne permite să stabilim cerul de subiecţi participanţi la un

raport juridic. Destinatarul oricărui act normativ sau al altui izvor de drept este omul privit individual, ca persoană fizică sau în colectiv, ca persoană juridică. În unele cazuri, ca subiect deosebit al raporturilor juridice apare statul sau organele de stat.

O modalitate foarte strâns împletită cu acţiunea normei juridice asupra persoanelor este acţiunea legii asupra spaţiului, deoarece ele sunt organic legate de principiul suveranităţii puterii de stat, se manifestă în special sub aspectul suveranităţii teritoriale şi al legăturii dintre stat si persoane prin cetăţenie.

În ce priveşte acţiunea normelor juridice asupra persoanelor, pot fi evidenţiate mai multe criterii, şi ne vom referi la unele din ele:

1. După cercul de subiecţi ai raportului juridic normele pot fi: a) individuală (ex.: persoana fizică); b) colective( persoana juridică, statul, organele de stat).

106

2. După caracterul normelor juridice se disting: a) norme juridice cu un caracter general de aplicare pentru toţi subiecţii de drept; b) norme juridice care se aplică numai pers. fizice; c) norme juridice care se aplică numai persoanelor juridice; d) norme juridice speciale, ce se aplică numai anumitor categorii de subiecţi de drept; e) normele juridice cu un caracter individual, care se aplică unei singure persoane (ex.: pentru a fi

numită în funcţia de ministru sau de director general). 3. După statutul juridic al persoanelor fizice se deosebesc:

a) cetăţenii statului juridic propriu-zis (cetăţeni R.M); b) cetăţeni străini; c) persoanele fără cetăţenie (apatrizii).

Acţiunea actelor normative asupra persoanelor e strâns legată cu acţiunea teritorială a actelor normative, atât sub aspect intern cât şi internaţional. Potrivit regulii generale, aceasta înseamnă că normele juridice acţionează asupra tuturor destinatarilor în limitele teritoriale de acţiune a unui sau altui act normativ, dar de la această regulă sunt şi unele excepţii, şi anume:

cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc pe teritoriul statului, deşi se bucură de un cerc larg de

cembrie 2001 , mai este c

1. Dumitru Baltag, Alexei Guţu, Igor Ursan, Teori generală a dreptului, Chişinău, 2002. 2. Gheorghe Avornic, Teoria generală şinău, 204. 3. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.36-38/210 din 14.03.2002.

1) şefii statelor corpul diplomatic şi consular; unele categorii de străini etc., care dispun de imunitate diplomatică (exceptarea de la jurisdicţia statului străin pe teritoriul căruia se găsesc ei) nu pot fi traşi la răspundere penală, civilă şi administrativă, însă aceasta nu înseamnă că reprezentantul diplomatic dacă comite o infracţiune în ţara de reşedinţă nu va fi declarat persoană nongrata, (va trage după sine reclamarea sau expulzarea);

2) drepturi şi libertăţi, în unele raporturi juridice sunt limitaţi în drepturi (nu pot fi aleşi şi să aleagă; serviciul militar etc.);

3) unele acte normative, cum ar fi legile ce reglementează răspunderea penală se răsfrâng asupra persoanelor fizice indiferent de locul săvârşirii infracţiuni2.

Făcând o generalizare a celor spuse până acum, constatăm că legea conform reguli generale, acţionează pe tot teritoriul statului care adoptă legea dată şi se răsfrânge asupra tuturor persoanelor care cad sub incidenţa acţiuni acesteia, în mod egal, indiferent de rasă, sex, naţionalitate. Regula dată este reglementată de legiuitor în art.49 al „Legii nr.780-XV privind actele legislative” din 27 de 3

onfirmată şi de Constituţie în art.18 alin.(1) şi art.19 alin.(1)4. „....şi chiar dacă Poporul ajunge să dispreţuiască legile ce se schimbă în fiecare zi, Dreptul în veci nu va muri”. (Iustinian)5

Bibliografie:

a dreptului, Chi

4. Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994.

107

CONFLICTELE DE LEGI – O PREOCUPARE ESENŢIALĂ A DREPTULUI INTERNAŢIONAL PRIVAT

Borta Valentina, an. V, EGD

Cond. şt: lect. univ. Aurel Guzun

„Dacă dreptatea dispare, viaţa oamenilor pe pământ nu mai are nici o valoare”.

(E. Kant).

Caracteristica esenţială a societăţii interne şi internaţionale actuale este dată în principal de dezvoltarea şi diversificarea într-un ritm continuu, a relaţiilor economice internaţionale, a raporturilor publice, tehnico-ştiinţifice, sociale, culturale, umanitare şi de altă natură, la care participă tot mai multe persoane fizice şi juridice, aparţinând unor sisteme de drept diferite. Persoanele fizice şi juridice au calitatea de părţi în raporturile de drept internaţional privat, iar asemenea raporturi apar frecvent, ridicând diferite aspecte conflictuale, care trebuie soluţionate. Aşa cum ne sugerează Titlul I din Cartea a V-a al Codului Civil al Republicii Moldova, dreptul internaţional privat, determină sistemul de drept privat competent în cazul raporturilor cu element de extraneitate, care la rândul său constă din aşa-numitele norme conflictuale, care cu ajutorul unor puncte de legătură determinate, indică sistemul de drept aplicabil.

Domeniul dreptului internaţional privat îl constituie: conflictul de legi, conflictul de jurisdicţii şi condiţia juridică a străinului, însă preocuparea esenţială a dreptului internaţional privat o constituie conflictul de legi. În determinarea legii competente conflictul de jurisdicţii este prealabil conflictului de legi.

Prin conflictul de legi1 se înţelege situaţia în care, privitor la un raport cu element de extranietate sunt susceptibile a se aplica două sau mai multe legi aparţinând unor sisteme de drept diferite, cu care raportul prezintă legătură prin elementul străin.2 Acest conflict apare între legea ţării sesizate cu soluţionarea litigiului, adică legea forului (lex fori) şi legea străină cu care raportul are legătură prin intermediul elementului de extranietate. De exemplu, ne putem referi la căsătoria încheiată în Republica Moldova de persoane cu cetăţenii diferite. Astfel, oricare din aceste două sau mai multe legi este susceptibilă de a cârmui raportul dat. Se spune că aceste legi se găsesc în conflict. În acest caz, instanţa sesizată este pusă în situaţia de a desemna legea aplicabilă raportului cu element de extranietate, dintre acelea care se află în conflict.

Temei de apariţie a conflictelor de legi constituie aplicarea legii străine fie în cazul în care norma conflictuală forului face trimitere la ea, fie în cazul în care se cere recunoaşterea unui drept dobândit în străinătate. Astfel, sistemele de drept străine la care fac trimitere normele conflictuale ale forului se impun practic a fi studiate, deoarece de justa lor înţelegere depinde aplicarea corectă a legii competente şi astfel soluţionarea conflictelor de legi.

În doctrină3 sunt evidenţiate mai multe forme ale conflictelor de legi, clasificate în funcţie de anumite criterii, astfel deosebim: conflictele între legile provinciale (regionale), conflictele între legile naţionale, conflictele de legi interpersonale, conflictele de legi în spaţiu, conflictele de legi în timp şi spaţiu, conflictele

obile de legi, conflictele în timp ale normelor conflictuale ale forului m şi ale normelor materiale străine, conflictele de legi în cazul statului nerecunoscu cesiunii de state.

De remarcat este faptul că conflictul de legi este o no ă dreptului internaţional privat, având î tituie oue ţiilor legii p tăţean al Republicii Moldova s

t şi în cazul sucţiune specific

n vedere că acesta poate apărea numai în domeniul raporturilor cu element de extraneitate, care consbiectul dreptului internaţional privat. Conflictele de legi nu pot apărea în raporturile juridice care aparţin nor alte domenii, ca de exemplu: penal, administrativ, financiar în care legea străină nu poate fi aplicată. De

ova va fi sancţionată potrivit dispozixemplu o infracţiune săvârşită pe teritoriul Republicii Moldenale a Republicii Moldova, fără a se ţine cont de cetăţenia infractorului (ceau cetăţean străin).

Conflictul de legi poate pune în discuţie calificarea, retrimiterea, ordinea publică, frauda la lege, normele d a conflictelor de legi. Noul e aplicare imediată, toate acestea reprezentând anumite modalităţi de soluţionare C ia calificării este prevăzută od Civil al Republicii Moldova reglementează doar unele din ele, astfel instituţl or de drept civil cu a art.1577 Codul Civil, care stabileşte că la determinarea legii aplicabile raporturilelement de extraneitate, se va ţine cont de calificarea conceptelor juridice efectuate conform dreptului Republicii Moldova, dacă legea sau tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu prevăd altfel. În cazul în care conceptele juridice care necesită calificare juridică nu sunt cunoscute dreptului Republicii Moldova ori sunt cunoscute sub о altă denumire sau cu un alt conţinut şi nu pot fi determinate prin interpretare conform dreptului Republicii Moldova, la calificarea lor juridică poate fi aplicat dreptul unui

108

stat străin dacă astfel nu se limitează drepturile civile ori dacă nu se stabilesc măsuri de răspundere civilă. Calificarea4 se face prin compararea instituţiei de drept (noţiunii de drept ori conceptului juridic) a

legii materiale care se află în conflict cu categoria respectivă a normei conflictuale. În sens tehnic, este vorba de calificare doar atunci când este cerută aplicarea dreptului străin, adică atunci când este examinata chestiunea sub care normă conflictuală a forului cade o normă materială străină, adică în care normă conflictuală specială trebuie încadrată o reglementare străină. Pentru calificare vor fi luate în consideraţie doar no de la rmele materiale străine, nu şi cele procedurale. Calificarea se face întotdeauna pornindu-se

lex fori) şi de la obiectul legăturii acestor norme. normele conflictuale ale forului (Prin ordine publică se circumscrie acea parte a sistemului de drept care trebuie considerată în mod

obligatoriu şi în circuitul de drept internaţional (nu numai în circuitul de drept intern). Acestea sunt normele care menţin ordinea publică internă sau care servesc alte interese publice protejabile. Astfel art. 158 e a1 Codul Civil prev de că norma de drept străin nu se plică în cazul în care consecinţele aplicării ei ar contraveni ordinii publice a Republicii Moldova, iar în cazul înlăturării ei, se va aplica legea respectivă din Republica Moldova. Prezentul articol serveşte ca pârghie de control al conţinutului legii străine desemnate aplicabilă în cauză.

Dreptul internaţional privat deschide părţilor anumite posibilităţi de influenţare a dreptului aplicabil, de exemplu, prin alegerea dreptului aplicabil sau prin manipularea punctelor de legătură (schimbând reşedinţa obişnuită, transferând locul încheierii actului ori locul aflării bunului), prin aceste manipulări se creează situaţia care în dreptul internaţional privat poartă denumirea de fraudarea legii. O reglementare legală a acestei problematici nu există în Cartea a V-a a Codul Civil, această problematică nu se poate depăşi nici prin aplicarea ordinii publice.

Aplicarea normelor imperative sau a normelor de aplicare imediată şi necesară este prevăzută în art.1582 al Codului Civil, astfel normele imperative care aparţin dreptului intern, pe teritoriul Republicii Moldova, se impun instanţelor judecătoreşti şi celorlalte autorităţi. Se aplică tuturor celor care se prezintă în faţa acestora şi pretind naşterea, modificarea sau stingerea unui drept. Pot fi numite norme de aplicare necesară, de poliţie, de aplicare imediată sau reguli de ordine publică. Pot fi norme imperative unele reguli de drept civil, comercial, de drept al familiei, de drept al muncii, precum şi regulile de drept penal, procesual penal, administrativ, fiscal, financiar etc. Recurgerea la normele imperative este determinată de importanţa lor economică, socială sau politică. Aceste norme sunt prioritare, impunându-se faţă de orice altă regulă incidenţă situaţiei juridice.

În scopul evitării conflictelor de legi, prin noile reglementări prevăzute de Codul Civil, cât şi în baza tratatelor internaţionale privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală încheiate de Republica Moldova cu Ucraina, România, Republica Letonă, Republica Lituania şi Federaţia Rusă, se tinde către o uniformizare a normelor conflictuale în materia civilă, familială şi succesiuni care stabilesc punctele de legătură comune.

Bibliografie:

1. În sintagma „conflictul de legi”, noţiunea de „lege” trebuie înţeleasă în sensul „sistemul de drept ” aparţinând unui anumit stat.

2. Ion P.Filipescu, Dreptul Internaţional Privat, Ed. Actami, Bucureşti 1999, pag.28. 3. Nicoleta Diaconu, Drept Internaţional Privat Partea I, Ed. Cugetarea, Iaşi 1999,pag. 27-28. 4. Comentariul Codului Civil al Republicii Moldova, vol.II, Ed. AR, Chişinău 2006.

DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR

Obrijanu Tatiana, an. I, EGD

Cond. şt.: prof .univ. dr. hab. Mihail Rotaru Lect. univ. Aureliu Guzun

Omul, fiinţă socială prin esenţă, se raportează la semeni, la societate în ansamblu, acesta fiind cadrul

care-i asigură existenţa şi dezvoltarea prin aceea că ,,fiecare are un statut al său în care se însumează totalitatea drepturilor pe care societatea le acordă sau le pretinde de la fiecare”.1

Apariţia conceptului de drepturi ale omului a fost rezultat al evoluţiei ideilor umaniste şi debutul, din punct de vedere cronologic este poziţionat în antichitatea preocupată de definirea omului şi a poziţiei sale în

109

societate. În timp, concepţii noi au fost cristalizate, datorită, în principal, evoluţiei societăţii, mutaţiilor produse în plan politic şi juridic. Se poate aprecia deci că „Conceptul în sine de drepturi ale omului a repr

ă şi din năzuinţele generale de libertate”.Drepturile şi libertăţile fundamentale al numai o realitate, ci şi finalitatea întregii

activităţi umane, a celeia progresiste şi democratice. Ele nu sunt nici o nouă morală, nici o religie laică, ele

oluţia

rangul unei legi imperative principiul respectării drepturilor omului, s-a ridicat şi rolul fiinţei a

fun ece libertăţile sunt drepturi ale omului”. Uneori se argumentează că drepturile omului” şi „libertăţile publice” nu au acelaşi conţinut. Autorii aceştia au ca fundament în sţinerea lor teoria dreptului natural şi privesc drepturile omului ca fiind inerente naturii umane, universale

şi pentru totdeauna. Libertăţile publice privesc protecţia individului semnificând „creanţe faţă de societate”. Suscită de asemenea interes şi expresiile „drepturi ale omului” şi „drepturi ale cetăţenilor”, care nu se confundă (exemplu: art. din Constituţie).7 Conceptul „drepturile omului” semnifică plenitudinea drepturilor oricărei persoane, a fiinţei umane înzestrate cu conştiinţă şi raţiune.8

O întrebare persistă, însă, în mintea multora: s-a făcut tot ceea ce era necesar pentru a alinia statul de drept din Republica Moldova la parametrii europeni şi mondiali ai drepturilor omului?9. În condiţiile în care Republica Moldova se eliberează de moştenirea trecutului, forţele sociale şi politice din ţară angajându-se într-o amplă acţiune de făurire a unui sistem democratic, au stimulat elaborarea şi adoptarea unui cadru juridic bine determinat şi compatibil cu reglementările internaţionale în acest domeniu.10 Noua Constituţie a Republicii Moldova consacră un întreg titlu proclamării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Spre deosebire de trecut, aceste drepturi şi libertăţi nu sunt enunţate numai formal, ci sunt prevăzute de legi care sunt la dispoziţia oamenilor.11

Drepturile omului au fost diferite de la o etapă istorică la alta şi s-au diferenţiat în exercitarea lor de la un popor la altul.12

Drepturile omului reprezintă nucleul în textul Convenţiei ce reia drepturile esenţiale înscrise în Declaraţia universală a drepturilor omului.13 Se numără: dreptul la viaţă (art.3);14 interzicerea sclaviei şi a muncii forţate (art.4); libertatea expresiei (art.19) ş.a.15

Îndatoririle fundamentale sunt corelative drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Caracterul corelativ al îndatoririlor faţă de drepturi este pe deplin justificat şi nici o persoană nu se poate bucura de drepturi, fără să-şi asume şi obligaţiile corespunzătoare.16 Existenţa unor îndatoriri fundamentale este stipulată chiar în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”. (art.29 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului).17

Un popor care înţelege că idealurile dreptăţii şi libertăţii înseamnă toleranţă, muncă, folosirea cu discernământ a instituţiilor democratice, va putea să-şi găsească prompt locul şi rolul ce i se cuvine în rândul celorlalte popoare, să-şi asigure estimarea la justa valoare.

Bibliografie:

1. Horia Diaconescu. Violenţa şi efectele sale în dreptul român. Craiova: – Editura AIUS, 1995, p.37. 2. Victor Luncan, Victor Duculescu. Drepturile omului – studiu introductiv, culegere de documente

internaţionale şi acte normative de drept intern. Chişinău: – LUMINA LEX, 1993, p.152. 3. Manualul Consiliului Europei. – Bucureşti, 1999, p.172. 4. I.Rusu. Drept Constituţional şi instituţii politice. – Bucureşti, 1995, p.172. 5. Manualul Consiliului Europei. – Bucureşti, 1999. 6. H.Kelsen. The law of the United Wations. – London,1951, pag.29. 7. Constituţia Republicii Moldova din 1994, art.2-6; 9; 15-18; 21; 24-29 ;32-54. 8. I.Muraru. Drept Constituţional şi instituţii politice. – Bucureşti, 1997, p.113. 9. www.gov.md

ezentat prin urmare, o sinteză a tot ceea ce gândirea umană a avut mai bun în opere teoretice de valoare universală şi rezistând timpului, ridică pe trepte noi principiile umaniste, reluând elemente din gândirea religioas 2

e omului sunt nu 3

sunt mai mult decât o limbă comună tuturor oamenilor.4 Proclamarea drepturilor omului a fost nu numainecesitate, deoarece nu se poate respecta corect, ceea ce nu se cunoaşte corect, dar şi un salt în evîntregii umanităţi.5

Ridicând la um ne în viaţa cotidiană. Au apărut probleme cu terminologia: formula „drepturile şi libertăţile

damentale este incorectă, deoar 6

„su

, TIMOFTI NICOLAE VASILE – Preşedinte al Curţii de Apel a RM. 10. M.Bădescu. Drept Constituţional şi instituţii politice. – Chişinău: Lumina, 2001. 11. www.gov.md TIMOFTI NICOLAE VASILE – Preşedinte al Curţii de Apel a RM. 12. Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, modificată prin Protocolul

nr.11, intrată în vigoare la 1 noiembrie 1998. 13. Manualul Consiliului Europei. – Bucureşti, 1999, p.183.

110

14. Declaraţia universală a drepturilor omului, art.3,4. 5. Declaraţia universală a drepturilor omului, art.19. 6. M.Bădescu. Drept Constituţional şi instituţii politice. – Chişinău: Lumina, 2001, p.179. 7. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Art.29.

ЭКОЦИД – ОДНО ИЗ САМЫХ ОПАСНЫХ ПРЕСТУПЛЕНИЙ

Гуцу Александр, IV курса, Общая экономика и право Науч. рук.: магистр права Иван Кауш,

В наше время человечество живет в такой ситуации, которая неизбежно граничит с кологической катастрофой. Несмотря на всеобщее осознание данной проблемы, к сожалению, еще уществует угроза возникновения экологических катастроф в результате осознанных деяний тдельных лиц, поэтому мировым сообществом была предусмотрена ответственность за такого рода еяния. Республика Молдова не стала исключением.

Конституц яет право на благоприятную итуции РМ существует ст признается умышленное м х ресурсов, а равно совер кологической катастрофе и лет [3]. Это преступление, к человечества. аиболее известными Хиросиме и

Нагасаки, испытания ядерного оружия, проводимые СССР и США на территории Казахстана и в водах Тихого океана.

Каждое уголовное деяние следует рассматривать с учетом следующих составляющих: объект, объективная сторона, субъект, субъективная сторона.

Что касается экоцида, то объектом здесь является окружающая среда, флора и фауна. Объективная сторона состоит в массовом уничтожении растительного или животного мира,

отравлении атмосферы или водных ресурсов, а также о совершении иных действий, способных вызвать экологическую катастрофу. Речь идет о совершении не только выделенных в законе, но и любых других действий военного, производственного, научного, социально, обслуживающего характера, создающие угрозу экологической катастрофы.

Субъективная сторона экоцида предусматривает как прямой умысел, ориентированный на специальную цель создания экологической катастрофы (например, при акте терроризма, диверсии, а также из мести и т.д.), так и косвенный умысел. В последнем случае лицо осознает неизбежность или реальную возможность последствий, о которых говорит ст. 136 УК РМ [3], но относится к ним безразлично. Однако признак заведомости представляется обязательным.

Субъектом рассматриваемого деяния является любой его участник, достигший 16 лет. Вместе с тем, необходима индивидуализация ответственности организаторов, в том числе высших должностных лиц, исполнителей, пособников. При этом возможна и констатация наличия преступной организации (преступного сообщества).

Опасность экоцида заключается в том, что составляющие это преступление действия могут нанести либо наносят огромный вред окружающей природной среде как естественной основе обитания людей, животного и растительного мира. Учитывая то, что Республика Молдова является аграрной страной, преступления такого рода для нас являются наиболее опасными, так как и жизнь населения, и экономика зависят от состояния земель, воздуха и водных ресурсов. Задачами же юридической ответственности за экологические правонарушения являются: защита общественных отношений в сфере экологии; наказание правонарушителя; предупреждение совершения им новых правонарушений (частное предупреждение) и правонарушений со стороны других граждан (общее предупреждение); воспитание населения в духе уважения к закону и сложившемуся экологическому правопорядку.

Уголовный кодекс 1961 г, действовавший в Республике Молдова до 2002 г., в ст. 235 и 235.1 отражал те же положения, что ныне содержатся в ст.136 УК РМ от 2002 г. Существенным отличием нового УК от старого является значительное увеличение меры наказания за данное преступление. Так, в УК 1961 г. за такого рода деяния предусматривался штраф в размере до семидесяти

111

эсод

ия РМ в продолжение Всеобщей декларации прав человека в ст.37 закрепл окружающую среду [2]. Во исполнение данного положения Конст.136 Уголовного кодекса РМ [3]. В соответствии с ней, экоцидомассовое уничтожение флоры или фауны, отравление атмосферы или воднышение иных действий, которые могут привести или привели к экоторые наказываются лишением свободы на срок от 12 до 20 ак и геноцид, относится к преступлениям против мира и безопасности

случаями экоцида, на наш взгляд, являются взрывы бомб наН

111

заработных плат, а если эти деяния причиняли существенный вред здоровью людей или привели к людей – лишение свободы сроком до пяти лет. [4]

еобходимо подчеркнуть, что хотя это преступление имегибели

заключение н ет международный характер, понятие экоцид, в отличие от геноцида, не кодифицировплане.

Библиография:

В ано в международно-правовом

1. Всеобщая декларации прав человека, принятая Генеральной Ассамблеей ООН 10 декабря 1948 г. 2. Конституция Республики Молдова, принята 29 июля 1994 года // МО №1, часть 1 1994 год. 3. Уголовный Кодекс Республики Молдова от 18 апреля 2002 года // МО №128 – 129 от 13 сентября

2002 года. 4. Уголовный Кодекс от 24 марта 1961 года, с изменениями на 10 декабря 1996 года // Ведомости

МССР, №10, ст.41, 1961года.

112

12. GEOECOLOGIE, GEODEMOGRAFIE

113

INTERACŢIUNEA DINTRE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI ACTIVITĂŢILE RIOR MINIERE ÎN VALEA PRUTULUI INFE

Raboşapca Irina, an. IV, EGD

Cond. şt. lect. sup. Petru Bacal

Evoluţia geopolitică şi social-economică din ultimul timp a pus omenirea în faţa unei probleme vitale: cum să se dezvolte civilizaţia umană în continuare, fără a distruge echilibrul ecologic al planetei.

În scopul păstrării complexelor ecologice unice, studierii proceselor şi fenomenelor în mersul lor firesc, în vederea elaborării bazelor ştiinţifice ale ocrotirii naturii au fost create numeroase arii protejate, inclusiv pe teritoriul R.M., care se bucură de un statut economico-juridic special.

O adevărată perlă a naturii basarabene este rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos”, creată în 04.1991 prin decizia Guvernului. Teritoriul inclus în rezervaţie (1691 ha) are o importanţă deosebită pentru păstrarea diversităţii biologice a regiunii, datorită faptului că flora şi fauna din zonă au rămas practic neschimbate. În zonă au fost înregistrate 160 de specii de plante superioare, 189 de păsări, 34 de mamifere, 7 reptile, 11 amfibiene, 27 de peşti, o bună parte din care sunt incluse în Cartea Roşie.

Însă de multe ori, intereselor economice li se acordă prioritate în detrimentul celor ecologice. În prezent, în partea de sud, inclusiv pe teritoriul rezervaţiei, se efectuează lucrări de extracţie a petrolului şi a gazului natural, activitate incompatibilă cu statutul ecologic al unei arii protejate.

Cercetările zăcămintelor de petrol din sud au început încă în anii ’50 ai secolului trecut. Însă fiind apreciate ca foarte modeste, cele peste 30 de sonde au fost conservate.

Pe data de 6 iulie 1995, filiala companiei americane REDECO Ltd. şi Guvernul RM au semnat contractul de concesiune. Conform clauzelor contractuale, compania obţine dreptul de explorare timp de 15 ani a zăcămintelor de petrol şi gaz natural din sudul republicii, în schimb Guvernul beneficiază de 20% din cantitatea de petrol şi gaz extras sau un echivalent pecuniar, care pentru 2005 a constituit 2052379,7 lei. În perioada 2003-2005, au fost extrase doar 2,46 % din rezervele de petrol, care la începutul anului 2003 constituiau 552991 t. Nici o clauză contractuală nu se referă direct la protecţia mediului, compania fiind obligată doar să respecte legislaţia ţării, inclusiv cea ecologică.

Vizitând aceste sonde, am putut remarca numeroase încălcări. Căile de acces nu corespund cerinţelor ecologice elementare, au loc scurgeri, ce inevitabil duc la modificarea sau chiar la distrugerea ecosistemelor naturale.

Deşi explorarea zăcămintelor de petrol şi gaz natural are loc mai bine de şapte ani, încă nu au fost fectuatee studii complexe pentru aprecierea impactului acestei activităţi asupra echilibrului natural din zonă. ecent, la indicaţia Guvernului a fost iniţiată crearea unui grup de savanţi pentru efectuarea unui asemenea

ă dinUnii speci de extracţie,

argumentând că în aşa mod ă PIB-ul şi bugetul de stat, creează noi locuri de muncă. Alţii sunt de părerea că extracţiile duc la epuizarea resurselor naturale, la

poluarea mediului, distrugerea şi dezechilibrarea ecosistemelor naturale, apare pericolul unor eventuale accidente. Pentru ca o activitate să fie într-adevăr rentabilă, costurile ecologiar beneficiile sociale – maxime, condiţii ce nu se realizează în cazul extracţiilor din sudul republicii noastre.

ţările care au creat condiţii atractive investiţilor străine au beneficiat în urma progresului tehnico-ştiinţific ce

Rstudiu, îns lipsă de mijloace financiare efectuarea cercetărilor se tărăgănează.

alişti conside area activităţiiră că pentru republică este foarte important continucreşte gradul de independenţă energetică, se majoreaz

se

ice sociale trebuie să fie minime,

INVESTIŢIILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: NECESITATE ABSOLUTĂ SAU RELATIVĂ?

Mihailenco Alexandru, an. I, BAA

Cond. şt. lect. sup. Ana Matei Astăzi, în condiţiile în care Uniunea Europeană se extinde la 25 de membri, relaţiile geopolitice şi

geoeconomice devin cel mai forte punct din întregul arsenal de activităţi economice ale oricărui stat. Cel de-al treilea pol geoeconomic Asia pacific, introduce noi reguli de joc, relansând relaţiile economice externe la alt nivel şi plasându-le în spaţiul necesităţii vitale. Republica Moldova nu poate într-o singură zi să treacă peste bariera creată de etapa sovietică socialistă, dar există un catalizator puternic pentru atingerea acestui scop, un element geoeconomic indispensabil, care sunt, desigur, investiţiile. Cum ne arată practica mondială,

114

survine odată cu capitalul investit şi în urma modernizării multor ramuri economice în care au fost alocate investiţiile.

Statul încearcă diverse strategii de adaptare la nevoile investiţionale prin elaborarea diferitor legi privitor la domeniul dat. Este necesară o revizuire a legislaţiei în vigoare întru eliminarea contradicţiilor dintre diferite prevederi legislative şi atingerea transparenţei la adoptarea noilor reglementări. O soluţie bună ar putea fi scutirea de impozite a investitorilor străini pentru o perioadă de 3 ani după modelul Irlandei. Apoi ar trebui schimbată radical atitudinea organelor teritorial-administrative de control faţă de investitorii străini, care întruchipează doar un incomensurabil portofel cu bani. Ceea ce ţine de companiile transnaţionale, care şi sunt cuiburile capitalului investiţional, dacă la 1 ianuarie 2003, în R. Moldova existau aproximativ 950 de întreprinderi cu 100% capital străin si cca 1.600 – cu capital mixt, în prezent numărul lor s-a dublat şi e în continuă creştere. Preponderent, s-au efectuat investiţii în energetică, transport şi comunicaţii, agricultură, industria prelucrătoare, comerţ, tehnologii informaţionale şi, desigur, industria alimentară.

Doar în perioada 2004-2005, în Moldova, au sporit investiţiile în sectorul energetic cu peste 730 mln lei, unde 645 mln lei din aceste mijloace au fost investite în electroenergetică şi 85 mln lei – în gospodăria de gaze. Cea mai mare capitalizare a fost înregistrată în reţelele de distribuire a energiei electrice – 536 mln lei, iar 417 mln lei revin „Union Fenosa”.

Investiţiile în segmental economic al construcţiilor şi materialelor de construcţie la fel se majorează cu fiecare an. Se ştie că în anul 2002 compania SA „Leogrant” – „Summa” (Turcia) a investit 12 milioane dolari în construcţia la Chişinău a hotelului „Dedeman” şi a centrului distractiv – clubul de bowling „New York”. Compania SA „Knauf Internaţional” – Knauf (Germania) şi SA „Ciment” – Grupul „Lafarge” (Franţa) sunt între

slab alcoolice şi produselor alimentare putem evidenţia ai multe companii cu capital investiţional, cum ar fi: NEFIS S.R.L. – o companie cu un capital majoritar rcesc, fondată în 1997, amplasată în judeţul Soroca, specializată în producerea biscuiţilor, napolitanelor,

bo ; Carm n anul 2002 să exporte în România co

xperţii noştri consideră că blocada economică aplicată de către Rusia Rconsecinţă a lipsei unei strategii de ţară. Ceea ce s-a întâmplat cu exportul ceea ce se poate întâmpla cu orice alt produs moldovenesc exportat înprevizibil, care ar fi putut fi evitat, dac

prinderi cu capital mixt, care au fost cu timpul luate sub controlul investitorilor străini. Un loc important îl ocupă investiţiile în tehnologiile informaţionale şi de comunicare, unde putem

evidenţia cei doi giganţi ai telefoniei mobile, SA „Voxtel”, fiind dirijată de „France Telecom” (Franţa) şi SA „Moldcell” care a fost fondată cu ajutorul companiei „Fintur Holding” (Olanda). Investiţii în segmentul economic al textilelor, cu reprezentantul principal: INFINITY INC – o companie moldo-turcă, fondată în 1998. Investitiile turceşti au constituit 2 milioane usd.

În domeniul băuturilor răcoritoare, băuturilor mtu

mboanelor etc. Compania Efes Vitanta Moldova Brewery, cel mai mare producător de bere din Moldovaez SA, una dintre cele mai mari întreprinderi de prelucrare a cărnii din Republica Moldova, a început î

nserve de carne şi mezeluri. E epublicii Moldova este o

de vinuri, carne, legume, fructe şi Rusia a fost un lucru absolut

ă am fi avut o strategie de dezvoltare a ţării pe care să o implementăm consecvent. Faptul că Rusia ar putea să recurgă la şantaje economice era previzibil şi acum 15 ani.

REPUBLICA MOLDOVA ÎN PROCESUL GLOBALIZĂRII

Catîşev Elena, an. I, BAA Cond. şt. lect. sup. Ana Matei

Pentru a putea schiţa o imagine a Republicii Moldova (RM) în procesul globalizării, am realizat un şir

de interviuri cu persoane reprezentative din asemenea domenii, ca politică, economie, drept, religie, jurnalism, relaţii internaţionale, tineret (vezi lista intervievaţilor şi a abrevierilor la sfârşit).

Impactul pozitiv al globalizării asupra RM în viziunea intervievaţilor: Înregistrarea progresului în toate domeniile cu suportul internaţional acordat (RMG, PB, IB), facilitarea

legăturilor internaţionale şi cooperarea mai dinamică în soluţionarea problemelor grave (EB, IR, DC), şanse de a ne integra într-o „Europă a Naţiunilor”, asigurarea suveranităţii şi independenţei poporului prin intermediul UE, ca o alternativă mai favorabilă decât modelul CSI (IR, IB, PB, DC), îmbunătăţirea sistemului politic, adeziunea la valorile democratice (PB, DC), eliberarea de sub „carapacea” în care s-a trăit până acum, schimbarea mentalităţii, deschiderea spre noi oportunităţi (RMG, PB), promovarea intereselor economice naţionale, extinderea pieţei, atragerea investiţiilor, creşterea volumului producţiei la nivel naţional, răspândirea tehnologiilor moderne, raţionalizarea producţiei, sporirea productivităţii muncii,

115

scăderea cheltuielilor de producţie şi a preţurilor, crearea noilor locuri de muncă, în consecinţă, bunăstare, stabilitate, reducerea sărăciei şi o creştere economică durabilă (EB, TPP, IC, IB, RMG, PB, AT, VC).

Impactul negativ al globalizării asupra RM în viziunea intervievaţilor: Globalizarea poate reduce din suveranitatea politică (VC), poate pune în pericol specificul naţional şi

poate cauza dificultăţi în adaptarea valorilor de natură etnică, religioasă, culturală la ritmurile accelerate ale aces

tivităţilor care vor prospera economia, dar vor sărăci sufle

onomie mai competitivă, să atragă investiţiile străine, să liberalizeze economia de piaţă, să găse

ale, să sporească calit

izarea înseamnă, în primul rând, integrare în Uniunea uropeană. Existând considerabil mai multe aspecte pozitive decât negative ale aderării RM la UE şi având vedere că R.M. are câteva avantaje comparative faţă de alte ţări, este absolut necesar ca aceasta să facă

paşi siguri sp ă-şi schimbe mentalitatea, s ă unui fenomen obiectiv care o poate ajuta să prospere în plan economic, politic, social cultural.

nivel mondial, se află pe locul 109.

teia (IR, PB, EB, DC, IB). Cultura, credinţa, sufletul nu pot fi globalizate, la fel cum nu pot fi şterse hotarele dintre popoare. (VP, IC). Totuşi, procesul de globalizare nu ne va lipsi de limbă, istorie, folclor etc. Totul depinde de noi. (IB). Circulaţia liberă va favoriza răspândirea maladiilor (PB), imitarea oarbă a tot ceea ce e „mass-culture” (IB), formarea multor familii mixte, din interes, dispariţia armoniei şi a diversităţii, apariţia unor fenomene negative, promovarea ac

tul. Se poate forma o religie hibridă prin unificarea celor existente (IC). Care sunt paşii pe care trebuie să-i întreprindă R.M. în acest proces al globalizării? R.M. trebuie să decidă dacă vrea să fie parte a lumii civilizate şi să depună tot efortul ca să poată

justifica de ce ar trebui să fie o parte din Europa, să demonstreze că se mişcă continuu în direcţia stabilită. Să creeze o ec

ască „nişa” care ar deveni brand-ul naţional al RM în procesul global de diviziune a muncii, să-şi deschidă larg instituţiile şi să-şi fortifice sistemul judiciar, să solicite asistenţă tehnică pentru a-şi racorda instituţiile, legile, politica la standardele europene. Să promoveze valori, principii, ca egalitatea, toleranţa, responsabilitatea, transparenţa, libera exprimare şi pluralitatea de opinii. Să implementeze anumite politici de cooperare şi integrare regională, reforme instituţionale, democratice, economice etc. Să ia exemplu bun de la România, care reprezintă o fereastră spre Europa şi de la alte ţări-membre UE. (EB, IR, TPP, PB, RFG, IB, PB, DC). RM trebuie să-şi asigure stabilitatea şi integritatea teritorială, să-şi consolideze principiile democratice, să dinamizeze creşterea economică, să-şi economisească resursele natur

atea vieţii (VC). Să nu se confunde cultura cu economia şi unificarea banilor (VP). R.M. trebuie să aibă o conducere capabilă, care să investească în cultură şi să ajute poporul să-şi păstreze valorile, să fie statornic. Biserica trebuie să fie un reper pentru om în procesul globalizării. (IC,PB, DC)

În această ordine de idei, pentru RM, globalEîn

re o ţintă clară şi corectă. Chiar dacă riscă să piardă din unele tradiţii, trebuie să nu se lase indusă în eroare de specularea noţiunii de globalizare şi să nu se opun

şi, într-o oarecare măsură,

REPUBLICA MOLDOVA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ: RELAŢII, STRATEGII, REALIZĂRI

Bobeica Marcel, an. I, BAA

Cond. şt. lect. sup. Ana Matei Uniunea Europeană este una dintre organizaţiile cele mai puternice din punct de vedere politico-

economic. Ea a apărut odată cu crearea Comunităţii Economice Europene la 1 ianuarie 1957, devenind cea mai reprezentativă grupare pentru integrarea economică, principalele compartimente sau direcţii sunt considerate fuziunea a 3 uniuni: uniunea vamală, uniunea economică, uniunea politică. Populaţia UE constituie 440 mln locuitori, ponderea producţiei industriale 27 din volumul global. UE are rolul de a promova progresul economic şi prin crearea unei regiuni fără frontiere, adică a unor state Shenghen şi prin emiterea monedei unice EURO, ce ar asigura o securitate comună pe piaţa europeană şi mondială. Republica Moldova este un tânăr stat creat în 1991. În etapa actuală se află într-o perioadă de stabilizare economică şi politică. RM este calificată ca fiind cea mai săracă ţară din Europa. LaPentru R.M. este necesar apropierea de UE. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale UE şi RM depinde de un plan de negocieri. (PENV-Politica Europeană de Noua Vecinătate).

Există posibilitatea ca RM să beneficieze de cele 4 libertăţi principale: Libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi a persoanelor la piaţa unică europeană, creşterea economiei naţionale va permite implementarea reformelor politico-social-economice, va fi creat un teren nou pentru reformarea legislaţiei şi

116

armonizarea sistemului judiciar, vecinătatea cu UE va permite soluţionarea conflictului transnistrian şi reconstrucţia unei ţări reintegrate şi întregite.

Pentru sistemul macroeconomic al ţării este important faptul că UE, prin investitorii săi, va ridica economia Moldovei, deoarece Republica Moldova reprezintă o cale de acces direct spre estul continentului eurocapacitaAco şi Republica Moldova, Perspectivele noii cooperării ar fi: parti ice europene, reducerea barie

istrean, rezolvarea conflictelor politice din teritoriul intern al statului este una dintre cerinţele nece

comerţul extern este dreptat în mare măsură spre Rusia, iar conflictul transnistrean este un instrument ideal de exercitare şi ăstrare a informaţiei în teritoriul dintre Prut şi Nistru. Integrarea europeană este o temă centrală a

discursului pub ent. Opţiunea conducerii Republicii nega că sunt întreprinse măsuri spre integra

IMPACTUL ZONELOR ECONOMICE LIBERE AS

conomice libere sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, unde unele tipuri de activ

construcţii şi alimentaţie publică.

al investiţiilor în zonele economice libere existente pe teritoriul Moldovei, pe întreaga perio

pean. Însă în cadrul UE există şi opinia economiştilor care afirmă ca RM îi lipseşte competivitatea şi tea administrativă de a-şi asuma obligaţiunile unei zone de liber schimb cu UE. În corespundere cu

rdul de Parteneriat şi Cooperare între UEciparea Republicii Moldova la piaţa unică şi la programe politice şi economrelor comerciale şi stabilirea unor relaţii UE şi Republica Moldova, sprijinul financiar ar duce la o

cooperare transfrontalieră şi transnaţională, îmbunătăţirea climatului de investiţii şi crearea unor condiţii de securitate a acestora, reforma economică, socială şi de dezvoltare ce ar asigura îmbunătăţirea situaţiei financiare a păturilor sociale, consolidarea instituţiilor democratice ce ar permite funcţionarea reformelor administrative, legislative şi constituţionale. Pentru integrarea Republicii Moldova în UE este necesară identitatea sa europeană şi să convingă UE, că ea tinde pe calea europenizării şi democratizării. Integrarea în UE este un proces îndelungat şi pentru aceasta este necesar ca Republica Moldova să îndeplinească toate cerinţele şi va soluţiona conflictul transn

sare integrării UE şi a fost adoptată în 1993, la Copenhaga. Este necesar ca gradul democraţiei în stat să fie unul maxim şi să îndeplinească principii, precum supremaţia legii, separarea puterilor în stat şi o conlucrare cât mai eficientă între ele, respectarea drepturilor omului şi mai ales a minorităţilor naţionale. Comisia europeană impune toate aceste condiţii, precum şi altele pentru aderarea la UE.

Orientarea prooccidentală a Republicii Moldova diminuează considerabil influenţa Rusiei în această regiune. Însă din păcate, Republica Moldova este dependentă de energia rusească, iarînp

lic în Republica Moldova şi acumulează un sprijin popular tot mai evidMoldova pr eclaraţie, deşi nu putemivind integrarea europeană este doar o d

rea europeană.

UPRA DEZVOLTĂRII REPUBLICII MOLDOVA

Sîrghi Iulia, an. I, FIN

Cond. şt. lect. sup. Ana Matei Zonele eităţi de antreprenoriat sunt permise cu condiţii preferenţiale pentru investitorii locali şi străini. Conform legislaţiei Republicii Moldova, într-o zonă economică liberă pot fi exercitate următoarele

tipuri de activităţi antreprenoriale: producţia industrială a bunurilor pentru export; Sortarea, ambalarea, marcarea şi alte operaţiuni similare cu bunuri introduse prin teritoriul vamal al Republicii Moldova; precum şi unele tipuri de activităţi auxiliare: servicii comunale, de depozitare,

În prezent, în Republica Moldova există 6 Zone Economice Libere (ZEL): „Expo- Business-Chişinau”, „Tvardiţa”, parcul de producţie „Otaci-Business”, parcul de producţie „Vulcăneşti”, parcul de producţie „Taraclia” şi ZEL „Vaikanes” pe teritoriul cărora activează 104 rezidenţi, care au angajat în anul 2005 un număr mediu de 3329 persoane, sau cu 23,8% mai mult faţă de perioada respectivă a anului precedent.

Volumul total adă de activitate a acestora, conform situaţiei din 31 decembrie 2005, a constituit 66,04 mil. dolari

SUA. Principala cauză care a contribuit la atragerea unui mare număr de investiţii în ZEL sunt facilităţile oferite de legislaţie, printre care: un regim vamal şi fiscal preferenţial; rezidenţii ZEL sunt scutiţi de taxa vamală pentru bunurile importate în ZEL pentru consum ulterior, precum şi pentru produsele de origine din ZEL exportate pe sau în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova; Întreprinderile cu participarea capitalului străin rezidente a ZEL achită 50% a impozitului pe venit stabilit pe întreg teritoriul. Bunurile şi serviciile produse în ZEL sunt scutite de TVA, iar rezidenţii ZEL care investesc, cel puţin, 250 000 dolari SUA obţin vacanţă la impozitul pe venit pentru o perioadă de 5 ani.

Impozitul pe venit al rezidenţilor din exportul bunurilor (serviciilor) de origine din ZEL în afara hotarelor vamale ale Moldovei se achită în mărime de 50% din cota stabilită pe întreg teritoriul vamal în

117

Moldova. Prestarea serviciilor în ZEL nu sunt supuse accizelor şi sunt taxate la cota zero la TVA. De asemenea, rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor sale şi / sau în dezvoltarea infrastructurii ZEL un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane USD sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pentru exporturile bunurilor de origine din ZEL în afara teritoriului vamal al Moldovei pentru o perioadă de 5 ani.

Volumul total al vânzărilor nete ale producţiei industriale produse de către rezidenţii zonelor libere în i

pre care sunt orientaţi rezidenţii ZEL sunt cele industriale, ponderea producţiei indu

il. lei, sau aproximativ cu 45% ai puţin faţă de perioada respectivă a anului 2004. În schimb, s-a majorat producţia de vin din struguri,

rticole din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice, televizoare, peliculă polimerică, covoare şi mobilă, ceea ce denotă o reorientare a activităţii rezidenţilor ZEL spre producţia industrială. Creşterea volumului vânzărilor producţiei industriale produse în zonele libere reprezintă baza sporirii volumului impozitelor şi altor plăţi obligatorii calculate, efectuate de către rezidenţii acestor zone.

În ansamblu, existenţa şi dezvoltarea ZEL pe teritoriul Republicii Moldova condiţionează o creştere economică lentă, dar stabilă, oferind posibilitatea de implementare a tehnologiilor noi în producţia industrială, precum şi sporirea calificării forţei de muncă implicată în gestionarea investiţiilor în ZEL, precum şi în implementarea activităţilor în teritoriu.

POLITICA DEMOGRAFICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Leu Galina, an. I, EGD Cond. şt. prof. univ. dr. hab. Constantin Matei

Politica demografică reprezintă un sistem de măsuri orientate să asigure caracteristicile optimale ale

mişcării populaţiei: natalitatea, căsătoria, direcţiile migratorii şi utilizarea resurselor spre reducerea mortalităţii şi prelungirea speranţei de viaţă la naştere. Imperativitatea formulării unei astfel de politici de către fiecare stat a fost pronunţată la Conferinţele Mondiale ale populaţiei din 1974 şi 1994. La căpătarea independenţei, Republicii Moldova îi lipsea experienţa elaborării unei politici demografice. Cu toate acestea, primele încercări au avut un caracter natalist care, din cauza tergiversării procesului de reforme, nu au dat rezultatul scontat.

Astăzi, populaţia Republicii Moldova e antrenată în procesul de transnaţionalizare şi globalizare, absorbind şi ea standardele occidentale de preţuri şi calitate. Ca rezultat, se reduce sporul natural, creşte sporul migraţional negativ; probabil aceasta a şi acutizat problema care a dus la necesitatea elaborării unei politici demografice.

Pentru Republica Moldova natalitatea e domeniul în care se cer măsuri concrete. În condiţiile economice actuale, când „costul” copilului creşte, tot mai frecvent se vehiculează ideea „o familie – un

anuarie-septembrie 2005 a constituit 684,4 mil. lei (132,7% faţă de perioada respectivă a anului precedent). Din volumul total al vânzărilor nete, exportul a însumat 434,1 mil. lei (sau 64%), pe piaţa internă a Republicii Moldova au fost realizate mărfuri în valoare de 179,9 mil. lei (sau 26%), iar 70,4 mil. lei (sau 10%) au fost realizate pe teritoriul zonelor libere.

Principalele activităţi sstriale din volumul total al activităţii rezidenţilor constituind 65,5% în 2004 şi 73,3 % în 2005. De

asemenea, cota producţiei industriale livrate la export atestă o uşoară diminuare în anul 2005 (63,4%) comparativ cu 2004 (67,4%), ceea ce denotă o uşoară majorare a producţiei industriale vândute pe piaţa autohtonă.

Pe parcursul anului 2005 s-au micşorat activităţile privind sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfuri tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova. În perioada de gestiune, volumul vânzărilor nete ce ţin de aceste activităţi a constituit 4,3 mma

copil” efectele căreia se observă în ritmurile tot mai joase ale natalităţii, răspândirea largă a contraceptivelor, planificarea familiei sau emanciparea femeii. În această situaţie, statul tinde să motiveze material mamele şi să dezvolte condiţii de înlesnire socială pentru familiile cu mulţi copii.

Astfel, prin Legea 773 din 10.09.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă, art.17, s-a stabilit indemnizaţia unică la naştere de 500 lei. Prin hotărârea nr. 162 din 10-09.2005 privind modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă prevede (partea a 2-a, alineatul 21) ca indemnizaţia de maternitate se acordă începând cu săptămâna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de 126 de zile. Un accent deosebit se pune şi pe sănătatea reproducerii.

Un alt domeniu de reglementare al politicii demografice e migraţia. De la proclamarea independenţei, Republica Moldova a promovat mai mult o politică migraţionistă pasivă, neeficientă şi inadecvată etapei de

118

dezvoltare. Astfel, în prezent, conform statisticii oficiale, peste 138 de mii persoane sunt declarate ca plecate muncă peste hotare, dintre care 73,4% au vârsta între 17-30 de ani. Presa oficială susţine că numărul de

migranţi depăşeşte 600 mii persoane. Aici apare problema migraţiei ilegale, care are ca scop migraţia mporară ca să devină permanentă, cu aspect de migraţie familială. Ca măsuri strategice, statul trebuie să:

1. relanseze complexul agro-industrial (mecanizarea, industrializarea, standardizarea ramurilor agricole şi combinarea lor cu cele industriale), care ar antrena cantităţi mari de muncă liberă din mediul rural;

2. redreseze sistemul instructiv-educativ; 3. relanseze cultura la sate care să motiveze tinerii să activeze în aceste zone. Sistemul de asigurări sociale reprezintă principalul instrument de protecţie socială şi e bazat pe

ontribuţii obligatorii. Modificările anilor 1990 au avut o influentă nefavorabilă asupra formării bugetului sigurărilor sociale de stat. Reducerea numărului de salariaţi din economie a micşorat numărul de persoane sigurate şi a limitat creşterea volumului contribuţiilor de asigurări sociale. Mijloacele acumulate din plata ontribuţiilor nu acoperă nici a 3-a parte din cheltuielile necesare pentru acordarea prestaţiilor. Obiectivul rimordial al politicii statale e reformarea sistemului de pensionare. Începând cu 2003, a fost aplicată o nouă odalitate de indexare a pensiilor. Se ţine cont nu numai de rata medie a inflaţiei, ci şi de creşterea salariului ediu pe ţară.

Republica Moldova tinde să se integreze în UE. Cele două valori care prezintă interes sunt populaţia şi

Moldova un s

FENOMENELE DE RISC ÎN REPUBLICA MOLDOVA

ţă Natalia, an. IV, EGD, şt. lect. sup. Petru Bacal

Una dintre cele mai periculoase tendinţe ale epocii contemporane este creşterea frecvenţei, intensităţii şi

a consecinţelor hazardelor naturale. Conform aprecierilor, în prezent pierderile directe şi indirecte se estimează la 250000 victime anual, iar prejudiciul economic – de la 50 la 100 mln USD. Hazardele naturale sunt nişte manifestări extreme ale unor fenomene naturale, cum ar fi cutremurele, furtunile, inundaţiile, secetele care au o influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane, asupra societăţii şi mediului înconjurător, în ansamblu.

Reducerea efectelor acestora implică studierea profundă, interdisciplinară a hazardelor, a variabilităţii climei, a vulnerabilităţii populaţiei şi economiei, a circumstanţelor concrete şi cauzelor apariţiei fenomenelor extreme şi, în mod deosebit, necesită perfectarea continuă a metodelor de predicţie şi a sistemelor de avertisment în scopul informării prealabile, educării şi conştientizării populaţiei despre pericolul real al acestor fenomene şi comportamentul corect, în cazul manifestării lor.

Teritoriul Republicii Moldova, prin amplasarea geografică şi particularităţile naturale, este afectat de următoarele hazarduri: cutremurele de pământ, alunecări de teren, inundaţii, ploi torenţiale, însoţite uneori de grindină şi furtuni puternice, temperaturi caniculare de lungă durată, ori prea scăzute iarna, secete, ninsori abundente, îngheţuri timpurii de toamnă sau tardive de primăvară, cazuri de formare excesivă a chiciurii, epidemii, epizootii.

Hazardurile cauzează prejudicii colosale la toate nivelurile şi constituie o problemă stringentă pentru dezvoltare. Deşi guvernele statelor şi organizaţiile internaţionale, precum şi întreaga comunitate internaţională, depun eforturi foarte mari, pierderile omeneşti şi economice cauzate de hazarduri continuă să crească. Problema dată se agravează, deoarece ţările în curs de dezvoltare sunt mai vulnerabile faţă de hazarduri. Calculate conform PIB, pierderile materiale de pe urma hazardelor, în ţările sărace sunt de zeci de ori mai mari decât în cele bogate. În primul rând, pentru aceasta trebuie combătută sărăcia, deoarece sărăcia înseamnă nu numai lipsa mijloacelor de existenţă, dar, de asemenea, şi izolarea şi incapacitatea, nesiguranţa de viitor şi sentimentul permanent de vulnerabilitate faţă de fenomenele de risc

Prognozarea fenomenelor meteorologice din Republica Moldova este, în mare măsură, o responsabilitate a Serviciului Hidrometeorologic de Stat (S.H.S), una din funcţiile principale ale căruia este

laete

caacpmm

spaţiul. Anume de utilizarea lor eficientă depinde viitorul statului nostru. O populaţie activă, bine cotată pe piaţa muncii internaţionale, care se dezvoltă ascendent, poate fi asigurată numai prin politica demografică de care trebuie să se ocupe statul, ca principalul organ de decizie şi specialiştii în demografie, statistică care să posede informaţie deplină, de actualitate şi de prognoză. Anume această politică poate asigura Republicii

tart bun în existenţa sa de mai departe şi-n planul de integrare europeană.

ŞI MANAGEMENTUL LOR

PrepeliCond.

119

înto că,

informarea populaţiei, iar la s despre fenomenele naturale hidrometeorologice şi efectele adverse ale acescheltuielile pentru serviciul acordat.

Serviciul Antigrindină îşi concentrează atenţia asupra necesităţilor de prognozare a evoluţiei furtunilor în perioada aprilie-septembrie. MoldATSA este dedicat asigurării serviciilor meteorologice pentru aviaţie şi piloţ c

i n eiilor mari de capital în

activ

cmirea prognozelor cu destinaţie generală (meteorologică, hidrologică, agro-meteorologică, climateridespre poluarea mediului şi avertismente ale fenomenelor naturale hidrometeorologice), care sunt transmise gratis şi în mod regulat organelor centrale ale administrării publice şi către mass-media de stat pentru

olicitarea agenţilor economici prezintă informaţiatora pe teritoriul ţării, contra unui preţ care să nu depăşească

i, în conformitate cu Instru ţiunile anexei 3 a ICAO. Serviciul Meteorologic Militar este interesat de serviciile aviaţiei militare de la Mărculeşti, iar pentru exerciţiile militare, foloseşte SHS ca sursă naţională de informaţie meteorologică.

Trăim timpuri destul de complicate, deseori confruntându-ne cu diferite hazarduri care pot exercita asupra noastră o anumită influenţă. Nu avem posibilitatea să le prevenim cu o exactitate maximă (100%), însă putem întreprinde măsuri pentru asigurarea pregătirii către calamităţi, prin formarea sistemelor de avertizare timpurie, care pot reduce semn ficativ umărul victimelor umane şi a pierderilor mat riale. Un moment foarte important în acest domeniu constă în necesitatea plasării investiţ

itatea de restabilire, pentru evidenţa factorilor de risc şi prevenirea pericolului, pentru dezvoltarea în continuare a nivelului prevenirii pericolului calamităţilor.

120

PACTUL INTEGRĂRII

13. IMEUROPENE ASUPRA

121

ECONOMIILOR NAŢIONALE

ТРАНСФОРМАЦИЯ ЭКОНОМИЧЕСКОЙ ОЛИ ГОСУДАРСТВА И ГОСУДАРСТВЕННОЙ ЭКОН Ч

Р

,

формация экономической роли государства рассматривается параллельно с прео

не могло обойтись без акти

к

р о кая

поли

р

огосударствленная экономика и государственное регу

И естественно под контролем государства. Самый короткий путь реализации этой цели – это постепенный переход от директивного к екомендационному планированию экономики стран СССР и социалистического содружества.

Очевидно, что в условиях переходной экономики усиление государственного вмешательства в экономические процессы допустимо, но в определённых пределах. Допустимо оно еще и оттого, что рыночный механизм не способен наиболее полно удовлетворять потребности общества. Первая группа проблем, которые не может решить рыночный механизм – это удовлетворение тех общественных потребностей, которые невозможно измерить в деньгах и превратить в платежеспособный спрос. Это так называемые «общественные» товары и услуги: национальная система обороны, народное образование, единая энергетическая система, охрана общественного порядка и т.д. «Производство» этих товаров и услуг целиком вынуждено брать на себя государство, финансируя его из бюджета за счет налогов. Вторая проблема, находящаяся за пределами досягаемости рыночного механизма, связана с так называемыми «внешними эффектами». Суть их в том, что деятельность предприятий рыночного типа может иметь как

ОМИ ЕСКОЙ ПОЛИТИКИ В СТРАНАХ С ПЕРЕХОДНОЙ ЭКОНОМИКОЙ

Павлова Юлия, 5 курс Международная экономика Донецкий национальный университет, Украина,

Почему трансбразованиями в экономической системе? Потому что так или иначе целью этих преобразований

является социально-ориентированная рыночная экономика. При этом ни в одной стране мира при формировании и развитии рыночных экономических систем не обошлось и

вной, регулирующей роли государства. Экономическая история мира свидетельствует, что экономика, производительные силы развиваются успешно тогда, когда государство ак институт организации общества создает для этого соответствующие приемлемые условия. Поэтому экономическая роль государства была, есть и будет объективно значительной.

Классики экономической теории А. Смит и Д. Рикардо считали, что рыночная экономика должна развиваться на основе саморегулирования, т.е. без участия каких-либо внешних сил, в том числе и государства. Однако кризис капиталистической экономики 1929 – 1933 гг. доказал неспособность рыночной системы развиваться без вмешательства государства. А в 1946 г. Дж. М. Кейнс в своей книге “Общая теория занятости, процента и денег” теоретически обосновал необходимость государственного регулирования рыночной экономики.

Теоретически понятие государственной экономической политики шире, чем понятие государственного регулирования экономики, так как первая может основываться и на невмешательстве государства в хозяйственную жизнь. В современных условиях невмешательство государства в социально-экономические процессы немыслимо. Уже давно споры идут не о необходимости государственного егулирования, а о ег масштабах, формах и интенсивности. Поэтому термины «государственное регулирование экономики» и «государственная экономичес

тика» в наше время идентичны. После распада СССР и социалистического содружества перед новыми независимыми государствами, в частности перед Украиной и Молдовой, встала проблема трансформации государственных экономик в социально-ориентированные рыночные экономики. Оставался нерешенным вопрос о роли государства в построении новых экономических систем, новой структуры национального хозяйства. На первой стадии развития независимых стран были использованы граничные подходы – оль государства или игнорировалась совсем, или абсолютизировалась как раньше. Это происходило отчасти потому, что в то время специалисты еще не совсем хорошо понимали, что абсолютно

лирование – это разные категории, а также – имело место представление о возможности автоматизма в переходе к новой экономической системе, т.е. построения саморегулирующейся рыночной экономики без участия государства. Оба этих подхода оказались ошибочными. Между этими крайними вариантами есть ряд промежуточных, например, китайский вариант сочетания рыночных и государственных регуляторов, так называемое социально ориентированное рыночное хозяйство ФРГ и Австрии, шведская модель смешанной экономики.

Переход от административно-командной экономики к рыночной системе должен осуществляться эволюционным путём и в плановом порядке.

р

122

поло ние эффекты еятельности, исчерпание нальных и структурных испропорций в производстве и т.д. Ликвидация государством негатвозможна путем прямого администрированияприродных ресурсов, применениТретья

жительные, так и отрицательные последствия для общества. Таковы, к примеру, внеш, связанные с загрязнением окружающей среды в результате производственной

природных запасов, возникновение региодд ивных внешних эффектов

ции части невосполнимых , то есть запрета эксплуатая вредных технологий, наносящих ущерб здоровью людей и т.д.

группа проблем связана с таким явлением как безработица. Задача государства в этой сфере – эффективное регулирование ранка рабочей силы, поддержание с помощью социальных выплат людей, не по своей воле утративших рабочие места, осуществление программ по созданию новых рабочих мест и т.д.

Существуют и требуют государственного вмешательства и иные проблемы, которые рынок также не в состоянии решить. Сюда относятся крупные инвестиционные проекты, не сулящие скорой прибыли и связанные с большим риском, необходимость борьбы с инфляцией и монополизмом, и многое другое. Госсектор обычно охватывает малодоходные отрасли производства (энергетика, часть транспорта, почта и т.п.) и социальную инфраструктуру (просвещение, наука, здравоохранение, социальное обеспечение).

Большинство стран в процессе перехода к рыночным отношениям неизбежно столкнутся с проблемами, без решения которых результат процесса перехода (рыночная экономика) не может быть достигнут:

1) приватизация – коренной вопрос перехода от административно-командной системы к рынку. Она означает движение к тому, чтобы ведущие позиции в экономике занял частный сектор: индивидуальное предпринимательство, акционерные общества, совместные предприятия. От того, как она будет проведена, зависит и социальный мир, и то, как заработают рыночные стимулы. Приватизация позволит восстановить равноправие и неприкосновенность всех форм собственности: государственной, коллективной, частной и индивидуальной;

2) макроэкономическая стабилизация, означающая минимизацию дефицита государственного бюджета, прекращение избыточной денежной эмиссии и льготного кредитования; либерализация цен, то есть их формирование на основе спроса и предложения; частная собственность, гарантированная законом, надлежащая защита иностранных инвестиций и предоставление возможности для репатриации прибылей;

3) поощрение предпринимательства; 4) либерализация внешнеэкономических связей; 5) социальная политика, направленная на защиту лиц с низкими доходами. Страны с рыночной экономикой, начавшей формироваться два-три столетия назад, постоянно

ищут оптимальное сочетание государственного регулирования и функционирования естественно сложившегося рыночного механизма. Страны со сложившейся централизованной экономической системой пытаются возродить с помощью государства частный интерес, без которого не может быть рынка. ПРИМЕР – Китай. Китайцы сформулировали формулу успеха больше десяти лет назад: рынок ориентирует предприятия, государство управляет рынком. И у них получилось, поскольку сохранились рычаги, которые использовались в командной экономике, но их роль немного уменьшилась, а государство освоило рычаги макроуправления.

В процессе перехода к рынку государство дифференцирует свое присутствие в отдельных сферах экономики: отказывается от регулирования в тех сферах, где успешно действуют рыночные механизмы (свободная конкуренция, спрос и предложение…), в то же время усиливая свой контроль в тех сферах, в которых механизм рынка не в состоянии устранить различные негативные последствия рыночной системы (перераспределение доходов и ресурсов, регулирование занятости, антиинфляционная и антимонопольная политика, исправление последствий внешних эффектов и многое другое).

В процессе перехода к рынку одними из главных функций государства становятся поиски форм социального партнерства, социального компромисса, социального равновесия и социальной эффективности. Социализация производства и социализация экономики становятся важнейшими приоритетами государства. Экономические функции государства: реализация стратегий планомерного и пропорционального развития экономики путем определения цели и приоритетов макроэкономического развития; антимонопольная политика, направленная на защиту конкуренции; проведение антицикличной и антикризисной политики; обеспечение надлежащего уровня развития инфраструктуры (дорог, связи, транспорта, водоснабжения и т.д.); разработка и принятие правовых основ экономики; региональная экономическая политика направления государственных инвестиций и

123

стимулирование частных инвестиций в экономически отсталые регионы; регулирование внешнеэкономических, в том числе валютных, отношений и т.д.

Существуют строго определённые методы осуществления государственного регулирования экономики. Главнейшими из них являются:

1. Правовые регуляторы. Это нормативно-правовые акты, законы. Они законодательно закр

ном рыночном хозяйстве. Это

епляют сложившиеся производственные отношения. Большое значение имеет правовая основа предпринимательства.

2. Административные регуляторы. Это указы, распоряжения, запреты. Их следует употреблять очень осторожно.

3. Экономические регуляторы. Они являются основными в современ различные региональные и целевые программы, система государственных закупок, бюджетно-

налоговая политика, денежно-кредитная политика, валютная политика и др. Минимально необходимые границы государственного регулирования экономики обусловлены

невозможностью ее рыночного саморегулирования, максимально допустимые границы – потребностями и интересами предпринимателей, частично – общенациональными интересами. Одновременно такие границы зависят от экономического потенциала страны.

Трансформация экономических систем из нерыночных в рыночные – это наибольшая и высочайшая ответственность новых независимых стран, задача их государств и правительств перед своими народами. Только государства способны обеспечить постепенный переход к рыночным экономическим системам. Кроме того, трансформация экономических систем из нерыночных в рыночные в новых независимых странах Центральной и Восточной Европы, Азии и других регионов происходит на фоне гигантских глобальных процессов трансформации традиционных рыночных систем индустриального типа в рыночные системы постиндустриального типа. Это переплетение процессов трансформации значительно осложняет трансформацию экономических сист енное вним ного госу ложения об кономическом единстве мира с учетом национальных особенностей стран переходного периода.

То есть национальная экономика в процессе перехода к рынку помимо требований рыночных институтов должн задачей госу арства – необходимо интересами национального экономического развития и глобальной интеграцэкономической интеграцией. Эту задачу помогают выполнить структурной перестройки, долгосрочные концепции рыночпланирование и программирование развития экономики, Прозаконодательная

Историческимежду государственным регулированием и рыночным саморегулированием на прпро

экономические

ем бывших стран с государственной экономикой. Именно поэтому следует уделить повышание единой экономической стратегии и политики и единой практике последовательдарственного регулирования экономики исходя из принципиального по

э

а учитывать еще и требования глобальной интеграции. И все это является найти рациональные связи и соотношения междуд

ии, а так же региональной общенациональные стратегии

ных преобразований, региональное граммы Президента, Правительства,

деятельность Парламента и т.д. й опыт доказывает необходимость наличия определенных пропор ций и баланса

отяжении всего цесса перехода к рынку. При этом должны быть сохранены механизмы государственного

регулирования. Без интеграции государственного регулирования и рыночного конкурентного саморегулирования на нынешнем этапе развития индустриального общества экономический прогресс невозможен. Определение соотношения и баланса рыночного саморегулирования и государственного регулирования – одна из важнейших задач экономической стратегии новых стран рыночной ориентации, в том числе Украины и Молдовы.

124

MOLDOVA’S TRADE LIBERALIZATION – A WAY OF NATIONAL ECONOMY EXTERIORIZATION

Casapu Diana an. V REI,

Cond. şt.: Maria Chiscă Gînu, asist. univ., magistru în economie Recent decades have seen rapid growth of the world economy. This growth has been driven in part by

the even faster rise in international trade. The growth in trade is in turn the result of both technological developments and concerted efforts to reduce trade barriers. Some developing countries have opened their own economies to take full advantage of the opportunities for economic development through trade, but many have not. Remaining trade barriers in industrial countries are concentrated in the agricultural products and labor-intensive manufactures in which developing countries have a comparative advantage. Further trade liberalization in these areas particularly, by both industrial and developing countries, would help the poorest escape from extreme poverty while also benefiting the industrial countries themselves. Policies that make an economy open to trade and investment with the rest of the world are needed for sustained economic growth. The evidence on this is clear. No country in recent decades has achieved economic success, in terms of substantial increases in living standards for its people, without being open to the rest of the world. In contrast, trade opening (along with opening to foreign direct investment) has been an important element in the economic success of East Asia, where the average import tariff has fallen from 30 percent to 10 percent over the past 20 years.

There is considerable evidence that more outward-oriented countries tend consistently to grow faster than ones that are inward-looking. Indeed, one finding is that the benefits of trade liberalization can exceed

e costs by more than a factor of 10. Freeing trade frequently benefits th the poor especially, like Moldova is. he potential gains from eliminating remaining trade barriers are considerable. Estimates of the gains from li ut

tw g coun ping countries would gain more from global trade liberalization as a percentage of their GDP than industrial countries, because their economies are more highly protected and becauselinkage between trade and poverty in developing countries, like Mand a consensus has emerged that trade can be beneficial for some individuals while at the same time being harm

Moldovan import tariff schedule included rates of up to 300 percent. These rates

ice controls in the domestic market and foreign-exchange restrictions. Moldova dras anization (WTO) e JMF as a “one” (the most liberal) on a ten poin n . However, the way trade policies and other policies hexports.

In te an environto take cthose re rdand tec cregiona adispute tl

Wh binding r ent but is high relative to more ad n countries. As is typically the case, the tariffs that Moldova currently applies are much lower than these bound rates. The 2003 tariff schedule has 14 tariff rates

Te minating all barriers to merchandise trade range from US$250 billion to US$680 billion per year. Abo

o-thirds of these gains would accrue to industrial countries. But the amount accruing to developinries would still be more than twice the level of aid they currently receive. Moreover, develot

they face higher barriers. The oldova, have been extensively investigated

ful for others. Whereas integration into world markets provides new opportunities for growth and higher welfare, trade liberalization may also bring about new risks and increased poverty for some. It is therefore important to identify the winners and losers from trade liberalization and to quantify these gains and losses. This is particularly relevant in Moldova, a small open economy vulnerable to changes in external conditions.

During the decade since independence, Moldova has moved from a very restrictive to a liberal statutory trade regime. The 1993

were doubled for the non-Most Favored Nation (MFN) countries. Exports and imports were also severely restricted by non-tariff measures, such as pervasive licensing, quotas, and state trading. In addition, there were wide-ranging pr

tically liberalized its trade regime in the mid and late 1990s and joined the World Trade Orgin July 2001. Moldova’s current trade regime is ranked by tht i dex of the restrictiveness o f formal trade policies

, w ich impact on trade flows, are being implemented, is creating substantial barriers to imports and

my opinion, we need to estimate the cost of undertaking trade in Moldova and to creaent and poverty reduction. This needs ment for trade that is conducive to growth, economic developm

pla e in conjunction with efforts to ensure consistent application of WTO requirements, especially ga ing the protection o f intellectual property, customs valuation, sanitary, phytosanitary measures

hni al barriers to trade. Further, Moldova would benefit from the more effective implementation of l tr de agreements, which are currently undermined by uncertainty and extremely weak formal set ement mechanisms. en Moldova joined the WTO, the maximum bound rate agreed to was 35 percent. This level o f

is elatively low compared to other countries at a similar level of developm va ced developing countries and to developed

125

in th e lower brackets, leading to a simple unweig dgoods. The tariff in Mo n and is similar to that applied by advanced countrie u

In nefficiently collected through a small number of tariff bands. Second, economic analysis tends to favor simple uniform duces a degree of uncertainty that ma nd rates significantly above applied rates provides for a de e

So, the ralization is part of a larger debate that deals with the impact on the econom across borders. Some economists consider that liberalization of trade leads to the economic development. They believe that inefficient trade policies e eory, its misinterpretation and mistakes in the policy implem a elopment ahead of trade regime policy: each country has to identify en what institutional reforms has to be adopted, where trade regime/ r iberalization could positive aopen its matowards v ank and IMF, within t W

1. 2. ber 2001,01/08 3. rld Bank, D

Rusnac Igor, an. V, REI

e range of zero to 25 per cent, with the majority of rates in thhte average tariff o f 6.5 per cent - 10 percent for agricultural goods and 4 percent for industrial

weighted average tariff is 4.6 percent. The data from World Bank shows that the average applied ldova is low compared to other countries in the regio

s s ch as the EU. ge eral, for a small economy such as Moldova, a given amount of tariff revenue will be more

tariff structures. Third, frequent changes to the structure of tariffs introy constrain trade. Similarly, while maintaining bougre of flexibility, it also sustains uncertainty about future applied rates.

debate over trade libeic growth of free movement of goods, capital and labor force

ar caused by the departure from economic thent tion. Other scholars put the dev

th its own model of development,libe alization is a part of such reforms. Most economists agree that trade lly ffect economic growth, but the differences are at what stage of development a country should

rket. So far, the liberalization of trade has been pushed by international organizations mostly rld B de eloping countries through structural adjustment loans conditionality of the Wo

he orld.

Bibliography:

“Republica Moldova in capcana globalizarii si tranzitiei”, Dumitru Moldocan, Chisinau 2004 “Global Trade Liberalization and the Developing Countries”, IMF staff, Novem“The Republic of Moldova trade diagnostic study”, Wo ecember 23, 2004

AURUL NEGRU SAU LUPTA DINTRE CLANURI

Cranga Svetlana, an. IV, REI

Coord. şt.: lect. univ. Serghei Cotos

“Puterea este raportul de comandă-supunere, care se instituie în sfera educării libertăţii.” Gabriel Liiceanu

Nu este o noutate faptul că o ţară începe un război pentru a obţine bunul de care are nevoie, dar care îi

lipseşte. SUA a demonstrat dorinţa şi capacitatea lor de a ataca alte ţări pentru interesele sale şi puţin probabil că vor renunţa dacă elementul lor vital va fi în pericol. Aceasta goană după putere va duce economia întregii civilizaţii într-un regres total.

Începând cu Afganistanul, putem afirma cu certitudine că războiul a fost început din cauza petrolului. Simplul fapt care ne confirmă acestea convingeri este că Ben Laden împreună cu ceilalţi amici ai săi sunt din Arabia Saudită, însă SUA a atacat Afganistanul, şi nu Arabia Saudită. În plus, Afganistanul ocupă o poziţie foarte atrăgătoare din punct de vedere geografic. El se afla între două regiuni producătoare: Orientul Mijlociu şi Marea Caspică. O amlasare foarte comodă pentru localizarea trupelor americane.

Atacarea Irakului iaraşi este o dovadă în lanţul acesta. Irakul care astăzi este supus la o serie de restricţii cunoscute sub denumirea „petrol contra hrană” nu produce mai mult de 1 milion barili pe zi. Conform ministrului irakian Faleh al-Khayat, fără embargo ţara sa dispune astăzi de o capacitate de producţie de la 6 la 7 milioane barili pe zi. Cifra aceasta nu este întâmplătoare: aceasta este producţia Arabiei Saudite. În ce priveşte rezervele, atunci în Arabia Saudită ele se ridică la cifra de 115 miliarde barili. Astfel, Irakul se plasează pe locul 2 în clasamentul mondial. Însă experţii plasează Irakul pe primul loc după cantitatea de rezerve petroliere, presupunând că acestea se estimează real la 150 miliarde barili. De aici şi rezultă interesul SUA de a stabili un regim „amical” în Bagdad. Numai cu 10 mil.$ de investiţii producţia irakiană ar putea creşte la 2 mil. barili pe zi, ceea ce ar duce la scăderea preţului la petrol cu 8$ pe baril. Până în prezent rolul

126

de moderator al pieţei petroliere îi revine Arabiei Saudite. Acesta este motivul principal al alianţei saudo-mericane începând cu anii ’50.

În afară de motivul de aprovizionare cu petrol, o altă miză ar fi hegemonia dolarului. Dominaţia olarului american în economia mondială se datorează faptului că toate tranzacţiile petroliere se efectuează dolari. Dolarii imprimaţi în SUA sunt utilizaţi de ţările lumii pentru a cumpăra petrolul ţărilor OPEC. ceşti petrodolari se întorc mai apoi în ţară sub formă de bonuri de trezorerie, acţiuni americane, imobilier şi

lte active americane. Stabilirea puterei OPEC-ului, cartelul exportator de petrol din 1973, este simbolic gată de rezervele dolarului american, care produc un excedent în contul de capital pentru SUA care nanţează, la rândul său, deficitul comercial al SUA. Deficitul contului curent al SUA este de 450$ pe an sau % din PIB. Bugetul guvernului american s-a schimbat din excedentar în deficitar în urma costurilor zboiului din Irak. Astfel, SUA au devenit totalmente practic dependente de finanţarea exterioară. Deci o

ltă cauză a războiului din Irak este că acesta din urmă a început să vândă petrolul în euro, ceea ce prezenta n pericol pentru valuta americană.

Următoarea ţară care urmează să fie atacată este Iranul. Cum ne demonstrează ultimele ştiri, Iranul ebuia să deschidă prima bursă petrolieră în euro accesibilă tuturor producătorilor din regiune. Aceasta ar uce la declinul hegemoniei SUA... Oare nu din acest motiv Rezerva Federală Americană a decis să nu mai ublice cifrele agregatului M3 începând cu 26 martie 2006, astfel mascând deficitul său bugetar? Nu din

această cauză SUA ate de Iran? Da, dar să nu uităm că erea în Teheran, ceea ce nu o să per şi durerile atâtor fiinţe umane...

Oricum, regula vie a mai puternic decât tine...”, iar regulilor vie

a

dînAalefi4răau

trdp

au creat criza iraniană sub pretextul cercetărilor militare nucleare efectuIranul nu e Irak, chiar dacă şi sunt vecini... Mulţi producători îşi au afacmită SUA iarăşi să-şi demonstreze puterea sa prin suferinţele, lacrimile

ţii suna: „Cât de puternic nu ai fi, oricum odată se va găsi cinevţii sunt supuşi toţi, chiar şi cei mai puternici!

AVANTAJEL RONIC ÎN E ŞI DEZAVANTAJELE COMERŢULUI ELECTDEZVOLTAREA RELAŢIILOR ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Zacon Corneliu, an. V, RE

Cond. şt. dr. conf. univ. Victoria LupI u

În etapa actuală, dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale nu poate fi imaginată fără tehnologiile

informaţionale şi, în special, fără Internet. În acest sens, comerţul electronic este unul dintre cele mai importante elemente ale afacerilor electronice. Astfel, comerţul electronic reprezintă orice formă de înţelegeri cu privire la afaceri, iar conlucrarea între părţi are loc în mod electronic, în loc de schimb sau contact fizic între părţi şi în urma căruia, dreptul de utilizare sau proprietate a mărfii sau serviciului este transmis de la o persoană la alta.

Având în vedere particularităţile relevate, se poate spune că dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale prin intermediul comerţului electronic prezintă anumite avantaje, care pot fi privite sub diverse aspecte şi, anume:

√ Din punct de vedere al unităţilor social-economice, care utilizează comerţul electronic: • Extinderea la pieţele internaţionale până la cea globală; • Sporirea considerabilă a dinamismului în afaceri; • Posibilităţi largi şi relativ ieftine de reclamă a produselor şi serviciilor, practic independente de

hotarele dintre ţări şi distanţele geografice; • Operativitate în distribuirea de informaţii, negocieri şi încheierea de contracte comerciale; • Reducerea ciclului de realizare a tranzacţiilor comerciale; • Costuri de comunicaţie mai mici, inclusiv scăderea costului de creare, procesare, distribuire,

păstrare şi găsire a informaţiei bazată pe hârtie; • Vânzare la cerere, creându-se posibilitatea modelării produselor şi serviciilor pe nevoile

cumpărătorilor; • Vânzări sporite către clienţii existenţi; • Atragerea de noi clienţi prin intermediul unui nou canal de distribuţie; • Cheltuieli reduse de inventariere şi operare.

127

√ Din punct de vedere al cumpărătorului (consumatorului): • Comoditate sporită acordând posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacţii 24

h/zi, în tot timpul anului din aproape orice louşor cel mai mic preţ pentru un produs sau serviciu;

• Opţiuni multiple care acordă consumatorilor mai multe posi

caţie. De asemenea, cumpărătorii pot să aleagă mai

bilităţi de alegere; • Informaţii uşor de găsit. Consumatorii pot să obţină informaţie relevantă în secunde, şi nu în zile

sau săptămâni; • Livrarea rapidă a produselor şi/sau serviciilor (în anumite cazuri); • Face posibilă participarea în licitaţii virtuale; • Permite consumatorilor să interacţioneze cu alţi cumpărători în comunităţi electronice şi să

compare experienţele; • Facilitează competiţia, ceea ce duce la scăderea preţurilor etc.

√ Beneficii pentru societate: • Diminuarea dificultăţilor transfrontaliere; • Sporirea productivităţii muncii; • Îmbunătăţirea calităţii vieţii; • Îmbunătăţirea calităţii muncii, caracterul activităţilor devine mai intelectual;

ea scăzută a aerului; eduse;

dezvoltate;

• Oferirea posibilităţii unor largi categorii de persoane să activeze la domiciliu şi să cumpere de la domiciliu, ceea ce rezultă un trafic mai mic pe străzi şi poluar

• Diminuarea preţurilor reduce povara financiară a păturilor cu venituri r• Extinderea gamei de produse şi servicii accesibile populaţiei, îndeosebi pentru ţările mai slab

• Facilitarea prestării serviciilor publice la preţuri reduse şi calitate sporită; • Asigurarea unor condiţii de competiţie cât mai largă, în perspectivă globală, între producătorii şi

furnizorii de produse şi servicii; • Reducerea costurilor produselor şi serviciilor etc.

Alături de avantajele menţionate, trebuie scoase în evidenţă şi unele dezavantaje sau limitări, pe care le prezintă comerţul electronic. Astfel, din experienţa dezvoltării acestuia se poate afirma că:

• Se urmăreşte o lipsă de standarde universal acceptate pentru calitate, securitate şi încredere. • Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comerţului electronic sau

întâmpină dificultăţi în integrarea comenzilor şi a informaţiilor culese on-line, în activitatea curentă a firmei;

• Uneltele de dezvoltare software sunt încă în plină evoluţie; • Există unele dificultăţi în integrarea între aplicaţiile soft de comerţ electronic şi Internet cu unele

aplicaţii existente şi baze de date vechi, dar care se află încă în exploataţie etc. În concluzie, gravitatea problemelor sau dificultăţilor legate de implementarea şi folosirea comerţului

electronic în relaţiile economice internaţionale este cu atât mai mare, cu cât este mai slabă economic ţara, întreprinderea, firma etc. De asemenea, dacă în ţările economic dezvoltate, lucrurile se pot dezvolta relativ bine şi de la sine, prin eforturile şi cooperarea unităţilor economice, atunci pentru ţările slab dezvoltate economic, cum este şi Republica Moldova, se cere o susţinere din partea statului, determinarea priorităţilor, eşaloanelor şi monitorizarea respectivă a lucrurilor.

128

14. PROBLE

MELE RELANSĂRII ŞI

EFICIENTIZĂRII

129

ECONOMIEI NAŢIONALE

OPPORTUNITY COST OF MOLDOVA’S ENERGETIC INDEPENDENCE

Marian Snejana, Zacon Cristina, an. III, REI Cond. şt.: asis. univ. Diana Albu

Pleading that prices on international gas and oil market are volatile and prone to increase, Russia

doubled or even tripled the prices on its gas exports to what it sees as unreliable CIS partners, like Ukraine, Georgia and Moldova. We observe Gazprom trying to multiply both its diversified routes and its attempts to establish footholds or more than footholds in the gas-distribution networks in as many European countries as possible.

The 1st move was made at the beginning of December 2005, Gazprom presented the new project regarding the gas delivering at the new price of 160$ per 1000 m3. As the negotiation process was being tergiversated Gazprom stopped supplying gas to Moldova on January 1, as the latter did not sign a gas supply contract. So the negotiation process begins.

The situation in Moldova, which does not have other gas sources, is unique, as 15 percent of the natural gas supplies of Russia are transited to the West through Moldova's territory at price of 2.5 dollars for transportation of 1,000 cubic metres on a distance of 100 kilometres.

The 1st concession is made on 13th of January, when As in November 2005, Tiraspol withdrew itself from the shares at Moldova gaz, Moldova gives the shares to Gazprom..

The old structure: Gazprom-50%, Chisinau- 35, 33%, Trasnistria- 13, 44%. The new structure: Gazprom- 63, 44%; Chisinau-35, 33%. (In Baltic States, this share variates between

tru n officials of giving up of the trans of admittance of the trasnistrian sovereignty because it gave the shar oldova.

the new price for However, let us not forget that 110 US dollars is not thprice to the european level, that is initially 160$ per1000the t

Turkmenistan announce that in the second half of 2006 they will increase the gas price as well. It

35-45%) On the one hand, the presidency classified the signing of the contract as a triumph of pragmatism and

e market mechanism, as well as transparency. On the other hand, the opposition acused the moldaviait and distribution gas networks andes which were actually pertaining to M

According to the contract signed at 16th of January gas increases to 110$ per m3. e final price, since Gazprom wants to increase the m3, and even 230$ per 1000m3, but not applied to

ransnistrean region. The effects of the new price: According to our officials, the price of 110$ per 1000 m3, will not affect

significantly our economy. Moreover, it will not affect our trade balance, since natural gas represent only 5 % of our total goods import and only 20% of those of energetic resources. But, the increase in the gas price will be followed by a general rapid increase in prices. The rise will affect not only the domestic consumers, but it will increase first the prices in the energy and thermal sector, and gradually all industrial products. According to our officials, the impact will be nil because the state will find ways to ease the negative impact of an eventual increase in gas prices on the population. Personally, we do not see how the state can do this because the budget for 2006 does not envisage subsidies in this respect. We do not rule out the possibility that the budget will be amended and there will be allocated resources from the Government’s reserve fund or from other reserves. Anyway this will be a short-term solution.

The average tariffs for natural gas since 17th February increased with 37,2%. The new contract signed on 20th of March 2006- concessions: Another concession, with great effects on the economy, was that Moldova accepted to resume the

acquisition of electric power from the Kuchurgan Electric Power Station Another concession, which has not yet been confirmed, is the reduction by Moldova of the tax for

Russian gas transit through the territory of the republic, which, at present, amounts to 2.5 dollars per 1000 m3 of gas for 100 km. A lower transit price means lower income for this service.

Moldova has some other arguments in its favor, which might be used in the gas price negotiations. It is particularly about the VAT for exported natural gas, that is paid in Russia and not in Moldova as world trade practice requires. If the VAT will be paid in Moldova, the price will decrease to 105$ per 1000 m3.

Alternatives: There exists the possibility of organising gas delivery through RosUcrEnergo, which beginning of

February 2006 is the exclusive supplier of gas in Ukraine The offer of the Turkmenistan to deliver us gas was more an illusion than a real thing. More than

that. The establishment by Russia of market gas prices for post-soviet countries already made

130

is obvious that Turkmenistan will implement these intentions. The same story applies to Kazakhstan and Uzbekistan.

are

more time to adapt to new cond

imports due to its parasitic onsumption. The major causes of these situations can be explained easily by the liberalization of the trade, ecause opening the borders, our market was invaded by import products that had some harmful

consequences for the consumer and the producer. The liberalization of the trade can be benefic for big and continuously developing new industries countries, but Moldova appears to be a disadvantaged subject.

Firstly we may mention that liberalization inhibited our local producers, because of the imports, acceptance of FDI instead of encouraging the national investors. Secondly, in the long run the increased snobbism of consumers developed, meaning that they would accept import products rather than national produced ones.

For our country, it would be more adequate to lead a protectionist policy, at least for strategic products. This would lead to better productivity because of enlarging the market. The state should be encouraging the national investors, and promote new industries, new standards and technologies to adapt to International requirements. There are examples to be taken from Poland, Hungary, Czech Republic, which implies the protection and stimulating the national producer, offering him the necessary time for restructuring and to become competitive with European products. In order to achieve these, a selective protectionist policy should be applied by our country to those products which are our relative competitive advantages. These are: foodstuffs, beverages, textiles, agricultural products, etc.

Unfortunately, our Government doesn’t respect these points. It maintains a liberal external policy and is more oriented towards the external environment rather than to the internal one. As a result our national economy together with our national producer is inhibited. In 2006 E.U. increased the General System of Preferences by 300 categories of products, and was named General System of Preferences Plus. As a consequence there are 7000 categories of products which can enter in the European market without any

The Nabucco project may be the most promising for Moldova. The project envisages construction of a gas pipeline along the Black Sea Floor to supply gas from Central Asia and the Caspian basin to Europe, from Iran to Austria. But the possibility of connecting Moldova to the gas pipeline that comes from Iran and reaches Turkey, or to that gas pipeline that comes from Norway to Polandlong term plans and their implementation can last several years, since the projects are at the initial stage.

In conclusion, the signing of this agreement shows the very much limited alternatives for Moldova as far as the natural gas is concerned. Alternatives, which the authorities are talking about, are virtual and have no chances of being implemented. At least, within the following 5-6 years.

MODIFICATION OF TRADE & CUSTOMS REGIME OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA IN THE FRAMEWORK OF THE EUROPEAN

INTEGRATION

Balteanu Alexandru, an. III, REI Coord. şt.: dr. conf. Elina Benea-Popuşoi

The last decade of the transition period of the Republic of Moldova proved to be crucial for our

development. Actual situation shows the level at which our law makers and governors unified their efforts in order to achieve the best results. As long as we were influenced by the international organizations, which imposed different shock-therapies, transition models, also being influenced by the big countries as Russia, the USA it would be more useful to concentrate on our own strategy of development.

Moldova joined blindly Mutual Agreements Regarding the Promotion and Protection of the National Investments, Free Trade Agreements, Agreements Regarding Economic Collaborations, for the best of our local investors and producers in order to facilitate the business environment in our country. We have put strict conditions, standards constituting barriers for local producers, meaning that they were no ready for penetrating international market with Moldovan products, and they needed

itions. However, the feasibility of joining all the Organizations and Customs Unions has not been studied

properly. The cost and benefits, could be reflected in the yearly indicators given by Statistic Data. Speaking about external relations, regarding trade operations, Moldova didn’t prove to be as an

impulsive subject. Its exports are limited and it is more specialized oncb

131

taxes. In spite of these, only 700 of these categories benefit from these preferences. The main reason of this phenomenon is that General System of Preferences Plus doesn’t affect our main exporting industries (wine, sugar, textile industries). That’s why its impact on the Relative Competitive Advantage of our country is equal to zero. Moldova must make with EU a free trade agreement based on asymmetric principles. It means that European market will be opened for all the Moldovan products whereas the R.M. will liberalize its trade with EU gradually. The main arguments of Moldovan negotiators should be: the low cost for EU as a result of this agreement (0.0001% of its customs incomes); by this time R.M. accepts over 60% of European products in duty-free regime, meanwhile EU accepts only 30% of Moldavian products in duty-free regime.

In the near future, the national economic agents expect also some benefic changes in the customs regime. Concerning both the exporting, and importing process, our system is over bureaucratized, increasing the costs.

Another major barrier for the proper development of the producers is the smuggling and all the illegal operations regarding the import of the goods. It leads to unfair competition and causes great loses in the economic agent’s activities and state budget. A plausible solution to this domain will be to involve more international supervisors to increase the transparency of the customs activities.

In the framework of European Integration, Moldova has to develop firstly the main institutions and economic tools like standardization, informational technologies, know-how market to support local producer and to create equal position for Moldovan market and International market. European Integration is an inevitable process, but shouldn’t be seen as the single solution to get off the poverty. Joining any agreements, unions, organizations means not to do it for the others sake, but to do it for our national benefit. INVESTMENT, STANDARDISATION AND INDUSTRIAL STATE POLICY

OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA – AS A MEANS TO SUPPORT THE NATIONAL PRODUCER

Lupuşor Adrian, an.II, REI

Cond. şt.: conf. univ. dr. Elina Benea-Popuşoi The French economist Michel Debraux defined the open market economy as the most convenient way

of domination of the most developed economy over the developing one. Nowadays, in the frame of globalization process, this statement remains to be actual. Developing

countries obtain a regressive specialization and as a result they export products with low value added (agricultural or light industry products). The main reason is that the developed states have monopolized the technological specialization which is the key incentive for innovations and developing the industries producing high value added goods: IT, machinery and heavy industry products. As a result the development gap between the industrialized countries and developing ones is permanently increasing.

The Romanian economist Mihail Manoilescu in his theory of economic nationalism argued the phenomenon of exploitation of the agricultural East by the industrial West where the prices for equipment and labor force are different.

The main solution to this issue is to support the national producer – as the key factor of increasing the national competitiveness of the developing countries and their equitable integration into the world economy.

We suggest 3 main polices which may be undertaken by the Governments of developing states and especially by that of R. Moldova These are: investment’, standardization’ and industrial State Policies.

Speaking about investments state policy, according to Rostow theory of underdevelopment called “Take off into self-sustained economic growth” the main condition for the self-sustained economic growth is the sharp increase of the share of productive investments in the national income of the country.

Here we should specify the distinctions between foreign direct investments and the domestic investments. The letter ones have long term effects insuring a durable development, which is essential for the developing states, because these can make the national economy less dependent on the external environment. The domestic investment, being supported by the Government through adequate investment policies, can be oriented towards the economic sectors which can increase the national competitiveness and export potential of that country.

In the case of R. Moldova the Government must support and orient the domestic investments into those fields which represent our Competitive Advantages, these are: agricultural products, foodstuffs, beverages,

132

tobacco, textiles; and shouldn’t be neglected our potential Competitive Adantages, these could be: IT, nancial services.

In his theory of competitiveness, M. Porter stated that an important stage in developing the national ompetitiveness of the country can be achieved by the increase in the amount of investments into the search and education fields. Obviously, it cannot be fulfilled only by the foreign direct investments

ecause foreign investors are looking mainly for short-term benefits and for high profits and low risks. Speaking about the standardization policy, it derives from the investment policy and supposes the

crease in the Government investments oriented to improving the standardization system of the country. In R. Moldova this system was inherited from the soviet period when it was serving the planned

conomy. That’s why it cannot be adjusted to the present necessities of the economy and represents the main bstacle for the Moldavian products to entry the European sales markets.

In the juridical texts of the commercial negotiations from Uruguay the standard is defined as a document pproved by an official entity which assures rules, instructions or characteristics of the product which are not bligatory to be respected. This system of voluntary standards is very convenient for R.Moldova but also for ost of the developing states because it offers to the national producer the freedom to choose what and how produce which gives them the opportunity to become more innovative and to adjust to the standard of the

earest sales markets.

econ of ente as a res

R ism orient our Comp nal producer is not achievable in the frame of open market economy because the national producer is not competitive with the Transnational Corporations on the internal and external markets. The Romanian economist Mihail Manoilescu, in his theory of protectionism, stated the model of supporting the national producer in developing countries which was followed by Brasil. He argued that the specialization of an economy depends not only on the production costs registered in a specific field, but also on the productivity of labor in this field. Thus, he found the biggest fault in the Ricardo’s theory of Relative Comparative Advantages which made the developing countries to specialize inefficiently.

In conclusion, having a strong national producer assures a durable development of any country because it becomes less dependent on the external environment and less affected by the international crisis. In R.Moldova the single way to increase its export potential and national competitiveness is to implement the investments, standardization and industrial policy oriented to support the national producer – as the most efficient way of equitable integration of our country into the world economy.

fi

creb

in

eo

aomton

The experience of Czech Republic shows that this system of standards has a positive impact on the omic development of the country. Nowadays in Czech Republic is activating the biggest number rprises from Eastern and Central Europe which are certified for the standards of quality ISO 9000 and ult this country has the highest level of development in this region.

egarding the industrial state policy in R. Moldova must be implemented the selective protectioned towards the import substitution and export promotion of those products which represent etitive Advantages. The experience of most of transition countries shows that supporting the natio

133

134

15. TEORIA ŞI PRACTICA PIEŢELOR FINANCIARE

135

EFECTELE ASUPRA ECHILIBRULUI GENERAL CREATE DE CEREREA AGREGATĂ

Negru Victor, an. I, REI

e fi schimbat sub anumite efecte esenţiale, care în teoria economică se numesc şocuri. În economia Moldovei aceste şocuri sunt în primul rând provocate remitenţilor, care

În baza cuno ulate, noi am încercat să facem o analiz ice din Republica eniturile remitenţilor. ai favorabilă: oamenii îţi

populaţia ţării pleacă în Italia, unde pen

M naţional, pre 6% la 57,8% în localităţile urbane şi de la 20,9% la 24,0% în cele rurale.

ţia. În cazul nostru, cheltuielile de consum au crescut, deci cere

Şarban Irina, an. I, REI Timofti Marina, an. I, REI

Cond. şt. Natalia Coşeleva Echilibrul general macroeconomic reprezintă situaţia, când posibilităţile economice corespund cu

necesităţile şi dorinţele populaţiei. Conform teoriei lui Keyness, cea mai importanta condiţie de echilibru general este egalitatea dintre

cererea agregată şi oferta agregată. Ambele îşi pot schimbă poziţia datorită anumitor determinanţi. Aşteptările şi venitul consumatorilor, taxele, politica protecţionistă etc., determină cererea agregată, dar productivitatea factorilor de producţie, subvenţiile, business taxele, preţul materiei prime – oferta agregată. În anumite perioade de timp, echilibrul general poat

de venitul influenţează cererea agregată. ştinţelor acum

ova în ultimii 5 ani, şi anuă a situaţiei econom

ul general de către vMold me cumAproximativ 15 ani în urmă, Re

ierdeau locurile de muncă

a fost influenţat echilibrpublica Moldova se afla într-o situaţie nu tocm

p din cauza privatizcirca 27,6% în 2000 dintre care primeau

ării, restructurării şi liberalizării. Numărul mare de şomeri, ajutor de şomaj doar 20%, lipsa locurilor de muncă; situaţia de criză

a economiei, cât şi nivelul înalt de datelor statistice, emigraţiile s-au mărit de la 5503 m

dezvoltare a ţărilor europene a provocat emigraţii excesive. Conform ii în 1997 până la 9128 mii în 2000, dintre care 29% din

tru serviciile oferite puteau primi până la 1000$ lunar, ceea ce pentru Moldova era ireal.

În condiţiile în care oamenii auoldova s-a mărit PIB-ul

început să lucreze peste hotare, iar banii câştigaţi, trimişi celor din cum şi veniturile disponibile ale populaţiei de la 57,

Cunoscând că rata cheltuielilor consumatorului depind de venituri, şi anume de cele disponibile, analizate mai sus şi întrucât economiile sunt o parte a veniturilor disponibile neconsumate, am observat un efect paradoxal în economia ţării noastre. În ultimii 5 ani puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut considerabil – cu circa 100 – 150%, iar venitul disponibil s-a mărit doar cu 0.2%. Răspunsul este că o mare parte din veniturile populaţiei n-au fost câştigate în ţară, dar au fost importate de către remitenţi. Altă explicaţie a acestui fenomen este că s-a mărit considerabil activitatea economiei subterane, care nu se încadrează în venitul disponibil.

Odată cu creşterea cheltuielilor consumatorilor are loc creşterea cererii agregate, deoarece conform concepţiilor macroeconomice ea îşi schimbă pozi

rea agregată se mişcă spre dreapta de la AD la AD1.(figura 1)

AS

AD3

AS P E2

AD1

AD2

E

Y Y1 Y2

AD

P E

1P1

Figura 1. Modelul AD-AS al echilibrului general

E2

P3

P2

Y2Y3

AD2

E3

Figura 2

136

Ca rezultat, se schimbă punctul de echilibru de la Y la Y1 care este deja E1, ceea ce provoacă creşterea preţurilor de la P la P1, de exemplu, pentru serviciile sociale de la 106,2% în 2000 la 110,2% în 2004, pentru serviciile de ocrotire a sănătăţii de la 110,8% la 123,9%, pentru transportul de pasageri de la 107,6% la 120,3%.

Conform datelor statistice, în R.M. consumul final a crescut de la 16503 mil/lei în 2000 la 33832 mil/lei în 2005. Creşterea preţurilor a dus la creşterea posibilităţilor de a produce mai mult şi ca rezultat cererea la inve

1759,3 mii ajungând la 5140 mii lei. Investiţiile din mijloace proprii s-au triplat, iar cele străine – s-au dimportaAD1 la A creata caracterizează creşterea venitului naţional. (de la Y la Y – figura 1)

are de peste hota structur mai puţin decât impo

e parcursul perioadei 2002 – 2004, ratele sărăciei u scăzut cu 14.5 puncte procentuale. Către anul 2004 numai 26.5% din populaţia Republicii Moldova era racă (comparativ cu 40% în 2002), având o bunăstare sub pragul sărăciei absolute. Scăderea cea mai

imp t o scădere considerabilparalel cu rata sărăciei s-a redus ş o reflectă coeficientul Gini, care apreciază inegalitatea la nivel de ţară şi distribuţia veniturilor şi consumuanilor 2000 – 2004 coeficientul Gini s-a micşorat de la 10,4 la 8,6.

ăcând o analiză minuţioasă a activităţii economice a RM din uindicatori care ne-au uim

(ASfavorab la scăderea AD).

stiţii a crescut. Analizând datele, observăm o creştere începând cu anul 2000. Investiţiile în capital fix s-au majorat cu 25 mii lei (de la 62 mii la 87 mii). Din 2000 rata finanţării s-a majorat cu 3380,2 mii lei, de la cifra de

ublat. Numărul crescând de investiţii stimulează creşterea PIB-ului, deoarece investiţiile sunt un element nt al cererii agregate. (AD=C+I+G+Nx). Creşterea investiţiilor duce la creşterea cererii agregate de la

D2. Situaţia nou- 1 2Majorarea cererii, care s-a produs preponderent în urma majorării fluxului de venituri monetre dar, şi creşterii veniturilor interne, în condiţiile producţiei autohtone insuficiente ca volum şi ca

ă, a provocat creşterea importului, în situaţia în care exporturile au crescut rturile. Exportul net care face parte din PIB este egal cu exportul minus importul. Deoarece importul s-a

mărit mai mult decât exportul avem o diferenţă negativă, ceea ce duce la o scădere a PIB-lui. (de la Y2 la Y3 – figura 2)

Importul în 2005 s-a majorat cu un mlrd lei, cifră egală cu banii transferaţi din afară, ceea ce a creat nu numai efecte pozitive asupra punctului de echilibru, dar şi negative. Majorarea importului (77.5% din PIB), deficitul balanţei comerciale (39% din PIB) şi deficitul contului curent (7.3% din PIB) reprezintă caracteristici ale accentuării dependenţei creşterii economice şi situaţiei economice în general de factorii externi.

Până în anul 2000 industria construcţiilor se dezvoltă cu paşi lenţi, dar după migrarea populaţiei ele au început să se dezvolte simţitor, volumul lor crescând de 5 ori, de la 120,6 în 2000 la 605,1 în 2004.

Noi analizăm şocurile care au fost provocate de către veniturile remitenţilor, care provoacă nu doar efecte macroeconomice, dar şi sociale.

Majorarea veniturilor şi îmbunătăţirea accesului populaţiei la serviciile sociale a condus la creşterea standardelor de viaţă ale populaţiei şi reducerea sărăciei. Pasă

ortantă a avut loc în perioada 2002-2003 (14.5 p.p). În această perioadă şi sărăcia extremă a înregistraă (11.5 p.p.). În anul 2004 însă, ritmurile de reducere a sărăciei au fost în scădere. În

i nivelul inegalităţii. Această tendinţălui pe chintile. Astfel, pe parcursul

F ltimii 4-5 ani, am observat un şir de it într-o măsură sau alta. Dacă iniţial se părea că creşterea volumului de consum a

investiţiilor de capital fix, a construcţiilor este un rezultat al creşterii veniturilor provocate de numărul mare al remitenţilor, atunci până la urmă am observat că aceste fenomene se datorează nu numai creşterii veniturilor disponibile ale populaţiei, dar şi a economiei subterane, ceea ce este deja un dezavantaj pentru economia ţării noastre, mai ales pentru politica fiscală, care nu primeşte nici o achitare a impozitelor din partea aşa-numiţilor economişti subterani. Creşterea cheltuielilor de consum şi investiţiilor excesive au dus la un alt efect negativ şi anume la creşterea importului, din cauza imposibilităţii producătorului autohton de a satisface necesităţile populaţiei. Emigraţiile, de asemeni au făcut mari perturbaţii şi pe plan social, mărindu-se divorţurile, copiii născuţi în afara căsătoriei etc. Cu alte cuvinte, veniturile remitenţilor au avut un impact pozitiv asupra activităţii economice, mărind astfel nivelul de trai al populaţiei, dar din punct de vedere social efectele lasă de dorit, ducând la desfrânarea populaţiei şi mai ales a tinerilor care, în lipsa părinţilor, singuri îşi aleg drumul în viaţă, care de cele mai multe ori e greşit. Considerăm analiza impacturilor veniturilor remitenţilor ca „şoc” în cererea agregată care schimbă situaţia economică şi socială din Republica Moldova. Dacă aceste venituri nu influenţau oferta agregată, atunci nivelul inflaţiei ar fi mult mai mare (inflaţia în prezent = 10%), dar deoarece oferta agregată a crescut preţurile au scăzut

moves to the right). Dacă nu ar fi presing cauzat de import situaţia de echilibru general ar fi mai ilă (importul duce

137

„SCLAVIA CONTEMPORANĂ”: ANALIZA SOCIAL-ECONOMICĂ

ate. Totuşi, noţiunea de sclavie reprezintă o sursă de paradoxuri şi ambiguităţi. Atunci când, de exem

general, când menţionăm termenul de sclavie, majo

Macovei Alina, an. I, REI, Cond. şt.: prof. univ. dr. Natalia Coşelev

„Înrobitorii ştiu prea bine că atâta vreme cât Sclavul cântă Libertatea, e împăcat cu robia lui şi nici prin

gând nu-i trece să-şi rupă lanţurile.” (Unamund) Sclavia reprezintă una dintre cele mai vechi şi de proporţii instituţii din Evoluţia Economică.

Interzicerea sclaviei a devenit o normă de drept pentru statele democratice. Cu toate acestea, vor exista întotdeauna, în Europa şi în lumea întreagă, fiinţe umane asupra cărora vor fi exercitate drepturi de propriet

plu, Franţa a sărbătorit a 150-a aniversare de la abolirea sclaviei, pe teritoriul acesteia sau oriunde în Europa mai existau încă forme contemporane de sclavie. Pentru unii sclavia reprezintă o noţiune istorica, adică legat de trecut, pentru alţii – o realitate contemporană. În

ritatea oamenilor consideră că acest termen este legat strict de trecut şi că există în întreaga lume, doar că în locuri izolate, cu tendinţa de a dispărea rapid.

Tabelul 1 Comparaţia dintre Sistemul de Sclavie şi Sistemul de Muncă Liberă

Sistemul de Muncă Liberă Sistemul de Sclavie

1. Oferta este perfect competitivă, iar partea Cererii este diferenţiată

1. Cererea şi oferta a sistemului de sclavie este fixă.

2. Costul total al Muncii nu ignoră preţul de îngrijire sau de supraveghere

2. Costul Total al muncii ignoră preţul supravegherii, astfel costul total depinde de 2 variabile: volumul total al muncii şi nr. de sclavi achiziţionaţi

3. Rata salariului trebuie să fie mai mare 3. Rata salariului trebuie sca 1.

ă fie mai mic ca 0 cu scopul de a căpăta profit. Condiţia este necesară cu scopul de a asigura (nonnegativitatea) elasticităţii

salariului de muncă 4. Venitul este cedat angajatului pentru

spori motivaţia şi utilitatea. ătură binevenită, iar cedarea plăţii la echivalează cu 0.

a 4. Reţinerea venitului la patron este o trăssclavi ar semnifica că utilitatea sclavilor se

Findlay (1975) caracterizează sclavia ca una dintre cele mai vechi, co

întreaga Evoluţie economică. Wright (1991 şi 1997) a identprobleme, inclusiv cele economice, şi anume: sclavia reprezesistem

– la prezent. Tabelul 2

Particularităţile sclaviei Vechi şi cele ale sclaviei Contemporane

Sclavia Veche Sclavia Contemporană

mplexe şi vaste instituţii din ificat la sclavie trei dimensiuni ale acestei ntată ca o organizaţie de muncă sau ca un

de producţie; sclavia ca un set de drepturi de proprietate, sclavia ca un regim politic şi, desigur, slavia ca un mecanism al Pieţei. Pentru a nu crea confuzie în societate între aceste două sisteme, Sclavia a fost denumită ca un sistem ce achiziţionează sclavi care pot fi cumpăraţi şi vânduţi pe piaţă ca oricare produs, şi odată închiriat, sclavul trebuie să îndeplinească anumite cerinţe înaintate de către patron, fără să se împotrivească. Findlay şi Wright au reprezentat acei economişti, care au realizat analiza comparativă a sistemului de muncă liberă cu cel al sclaviei.

Cercetătorii economici şi istoriografii au identificat două tipuri de sclavii: una cu referinţă la trecut, cealaltă

1. Sclavii reprezentau o investiţie bună şi puteau fi menţinuţi pe un termen lung.

1. Sclavii erau menţinuţi până la limita capacităţii lor, fiind înlocuiţi cu alţi noi sclavi.

2. În trecut, valoarea sclavului era mai mare şi achiziţionarea lor reprezenta un lucru foarte costisitor.

2. În prezent, obţinerea sclavului este mai uşor ca niciodată ca rezultat al creşterii numărului populaţiei sărace de pe glob.

3. Rasa juca un rol foarte important în trecut. Patronii nu închiriau niciodată sclavi de pe locurile natale din simplu motiv de a nu distruge rasa superioară pe care o considera că are.

3. În sclavia contemporană această trăsătură este aproape inexistentă.

4. Un alt caracter specific doar pentru sclavia veche este faptul că robii erau menţinuţi în mod fizic (adică prin lanţuri).

4. Sclavia contemporană se rezumă la încheierea aşa-numitului „contract social”, mobilizarea persoanei prin luarea paşaportului şi constrângerii pentru achitarea datoriei.

138

Aproximativ 12,3 milioane de oameni din întreaga lume sunt trataţi ca sclavi, se arată într-un raport recent al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Din totalul numărului de „sclavi moderni”, în jur de 2,4 de milioane sunt victime ale traficului de fiinţe vii, munca acestora generând profituri de 30 de miliarde de dolari pentru cei implicaţi în acest tip de infracţionalitate. Raportul, intitulat „Alianţa Globală Împotriva Muncii Silite” reprezintă un semnal de alarmă tras de Organizaţie, mai ales că acest flagel atinge toate tipur

lnerabile în urma mondializării bruş

rste cuprinse e lucrează în cele mai rele

nt incluşi în toate formele de sclavie, cum ar fi: traficul, munca forţată, în armată

uare traficate mai mult în Turcia, Orientul Mijlociu (inclusiv în Emiratele Arabe Unite (EAU) şi în Rusia (în special minori). Mica regiune separatistă trans fara controlului guvernului central şi este în continuare o impo

tru în ce priveşte sursa de fete şi femei tiner

ună în pericol chiar genofondul şi viitorul ei.

MOLDOVA’S ECONOMY

onomic development, the Republic of Moldova should focus more on the indu

ng the banking system. ormed - of course at the respective huge costs - large amounts of FDI will

flow

ade, later profits will

media, strategic est example in thi

ile de societate sau zona geografică. Sclavia modernă cunoaşte şi forme extreme, prezente în zonele de conflict: copii-soldaţi sau sclavi

sexuali şi femei, deoarece acestea sunt considerate a fi persoanele cele mai vute. - Organizaţia de Muncă Internaţională a estimat că circa 246 de milioane de copii cu vâ

între 5 şi 17 ani sunt incluşi în munci zilnice (dintre care 179 de milioanforme posibile);

- 111 de milioane de copii sub 15ani înfăptuiesc munci teribile şi ar trebui retraşi imediat; - 8,4 mln de copii su

– 300.000 – alţii fiind mai tineri de 10 ani, prostituţie, pornografie şi în alte forme. Republica Moldova reprezintă în primul rând o ţară de origine pentru persoane, în special femei şi fete,

traficate cu scopul exploatării sexuale în Orientul Mijlociu şi în ţările europene la sud şi vest de Moldova. Într-o măsură mai mică, aceasta este şi ţara de tranzit spre destinaţii din Europa pentru victimele traficate din fostele republici sovietice. Victimele din Moldova au fost în contin

nistreană din estul Moldovei se află în artantă zonă de origine şi tranzit pentru traficul de fiinţe umane. Problema traficului afectează grav

populaţia Moldovei. Potrivit mai multor studii economice şi sociologice, Moldova se numără printre „lideri” la asemenea indicatori, cum ar fi corupţia şi traficul de fiinţe umane, acesta din urma cunoscând o „înflorire” neaşteptat de fructuoasă în ultimii 5-7 ani, reprezentând un epicen

e, copii, forţa de muncă ieftină. Consecinţele sociale, economice şi morale, pe care le aduce traficul de fiinţe umane, pentru comunitate sunt cele mai nefaste: întrucât fenomenul ţine în ultima vreme tot mai mult de exploatarea sexuală şi scontează sume fabuloase, problema a ajuns să lezeze sănătatea întregii societăţi, ajungând să p

ROLE OF DOMESTIC PRIVATE INVESTMENTS IN RE-LAUNCHING

Cetuleanu Rodica, an. III, REI

Cond. şt.: asist. univ. Diana Albu, Being a country in transition we have a large potential, which is yet to be employed. As an illustration

of this, serves the latest years unsustainable growth and the structure of the GDP. As we can see, in the last year, 2003-2004, the industrial growth rate was a declining one: 6,4%, in comparison with 14% registered in 2003.Aspiring to higher ec

strial development. At the same time the foreign direct investments (FDI) have increased into the economy, which is a good

thing for a country if it puts them at work efficiently and properly. For nearly 15 years our Government works to increase the attractiveness of Moldova to foreign investors. Anyway, measures are needed to be taken, such as: solving the Transnistrian conflict, establishing a political stability, improving the legislation for foreign investors and deepen the preferential treatment, decreasing the huge amount of shadow economy, and im rovip

In the case all these are perf into our country. Still, FDI compared to private domestic investments (PDI) might lead to the following

negative consequences: ♦ Remittances of returns on investments - once an investment is m return to the

country of origin. ♦ Dependence on foreign economies - in such sectors as mass industries and

infrastructure, we cannot allow the outside interference. Russia is the b s matter.

139

♦ Possibilities to influence and exit doors - the foreign investors, might try, ‘under the table’, to impose

In order to avoid these consequ HY? ecause we do have the follo hat are unfortunately neglected or

miss-used due to certain environmental specifics or maybe educated skilled and cheap labor resources; (2) natural reamounts of money transferred from abroad; (4) geographical lo

appropriate dirigisme of gran

ore preferential conditions to entrepreneurs in productive sectors, simplifying the customs proc

ll allow them to pay high adow economy. We all know that our country already has a very large state debt, but if investing in domestic firms, it will become active.

There is a we have a high potential of labor resources, we have to invest EFFICI capital, not le country’s gray ad, ma e at he students broad, to

ntry. ould ll foc

t mestic c

DE E A

MELO B NT

Gr. con ociug

ă a ţării noastre şi tendin iticaţii şi la nivelul sistemulu u

fi ţa decisiv sistemul b sibar crea perturbaţii în sistem , mai

acestui indicator se prezintă modest la nivelul într . Astfel, erite de bănci la 31 decembrie 2005 în rapoartele privind a oar 4 b 5 mln euro.

their own rules and attain the satisfaction of their own demands. ences we need to focus on the PDI. Wwing financial and other resources, tB

due to our out-dated mentality: (1) high level of sources: land, construction materials; (3) huge

cation. Anyway the following barriers lessen the Moldovan PDI: (1) the inefficient use of remittances: the high

degree of beaurocracy and Government interference does not permit the population to open a business; (2) low tax exemptions in productive sectors; (3) too long custom procedures; (4) the in

ts. As to increase the amount of PDI, the Government should undertake such steps as: minimizing taxes

and give medures, making the grant offer process more transparent. In the short-run this means less income to state budget, but in the long-run the income tax from higher

number of workers will increase and in several years bigger profits for enterprises wier contributions to the state budget and to decrease the degree of sh

necessity to improve in the real economy the implementation mechanism. As ENTLY in the human

tractive conditions for tt it (’the

brains’) fly abro ke better and mor studying acome and work in cou

In conclusion I w say that if we wi us on the increasing of PDI,apital.

DETECTARĂNCII LA MOME

in some time we will be proud of positive economic resul

s based on our do

MODELPROBLE R ÎN CADRUL UL OPORTUN

îrneţ Mihai, an. IV, FIN f. univ. Victoria C

Cond. şt. d

ţa de implementare a cri bancar, or cerinţa de 5 mancar moldovenesc. O poul bancar moldovenesc

egului sistem bancarctivitatea financiară, d

Orientarea european

macroeconomic are implecare tip de licenţă ar influen

eriilor comunitare în sistemul ilioane de euro impusă pentr

ilă încercare de majorare a ales când situaţia actuală a conform datelor ofănci ating limita de

capitalului normativ total

ComertbankBanca Sociala

VictoriabankMAIB

MoldincombankMobias

BEMECBUnibankFincombankEximbank

InvestprivatbankUniversalbankEnergbank

banca

BCR

Cursul oficial din 11 aprilie 2006

0 50 100 150 200 250

• S-a calculat (CNT/5 x Z) x 100%, Z= 1..3 (trei tipuri de licenţă)

140

În această situaţie, cerinţa de mărire a CNT este iminentă şi sistemul bancar al RM nu poate suporta multe clacări de genul Bussinesbank, când din lipsa capitalizării suficiente banca s-a autodizolvat. Implicaţiile unei falimentări degenerează un întreg proces social, care afectează atât sistemul bancar ca perc

ştere a CNT?

oportunimpună

De1. 2. 3. Im

situaţia

în prealgrupuriînaltă. Cbilanţul

Cologaritm i care să fie reci

datorate băncilor, Total Depozite, Total Obligaţiuni, Capital acţionar, Profit nerepa

e ă

media aritmetică. Apoi se află abaterea medie patratică:

epţie în ochii clienţilor, cât şi ca valori reale de influenţă macroeconomică. Atunci, în realitate câte bănci din R.M. au posibilitatea de a suporta această cerinţă de cre

Activitatea prezentă a băncilor impune un control foarte riguros din partea băncii centrale, iar itatea de a detecta problemele băncilor comerciale într-o fază timpurie este mai mult decât toare, consecinţele unor dezechilibre afectând întregul sistem bancar. obicei, procesul de control al băncilor comerciale se poate diviza în trei etape: Analiza preventivă. Permite de a trage concluzii despre înrăutăţirea situaţiei financiare. Controlul nemijlocit al băncii. Se constată problemele existente la bancă. Acordarea recomandărilor de către Banca Centrală. portant este ca problemele băncii comerciale să fie depistate într-un moment oportun, atunci când poate fi redresată.

În arsenalul metodelor matematice există o tehnică care corespunde cerinţelor impuse de determinarea abil a problemelor unei bănci şi aceasta este Analiza factorială. Metoda permite de a identifica

le de bănci care necesită o analiză financiară imediată şi detaliată şi, respectiv, băncile cu o stabilitate a sursă de date pentru Analiza factorială se foloseşte Bilanţul contabil al băncii comerciale. Folosirea

ui ca sursă are un avantaj, deoarece are un caracter oficial.

Etapa I: Prelucrarea primară a datelor nform cercetărilor, parametrii cantitativi ai bilanţului au distribuţie statistică asemănătoare cu ul natural. Procedura analizei factoriale indică găsirea unui număr minimal de indicator

proci independenţi şi, totodată, să conţină toată informaţia necesară. Variabilele noi obţinute se numesc Factori şi reprezintă analogiile normativelor economice obligatorii.

Astfel se iau 12 factori din Bilanţ, şi anume: MB+MB în cont la BNM, MB datorate de bănci, Total HV, Reduceri pentru pierderi la credite, Credite acordate şi leasing net, Mijloace fixe nete+altă avere imobilă, Total Active, Mijlocele băneşti

rtizat. logaritmează în baza naturală, apoi se elimină variabilele nule. Cu datele obţinute se calculeazS

nxxi∑ − )(_

=δ

din aplică pentru toate băncile comerciale

ie complicată se cere a fi introduse în trasă licenţa, pentru că conform modelului se consideră

că b nei bănci care a falimentat se află într-o stare pr ni, diferiţi de cei utilizaţi în studiu, nu implică ă în procesul de logaritmare şi împărţire la abaterea medie patratică se el

ţă se iau doar primii trei indicatori (x:M aţie de dependenţă cu TA, TO

şi se împart variabilele obţinute

logaritmare la Abaterea medie patratică. Această procedură seluate în studiu.

De remarcat faptul că pentru determinarea băncilor cu situaţanaliză bănci care au falimentat sau cărora le-a fost re

anca cu o structură bilanţieră analogică cu structura bilanţieră a uoastă. Includerea acestor bănci cu date bilanţiere din alţi a influenţarea rezultatului, pentru c

imină riscul inflaţional. Etapa II: Construirea graficului tridimensional Pentru a se respecta condiţia de reciprocitate şi independenB+MB în cont la BNM, deoarece caracterizează mărimea băncii şi are o relşi Capital acţionar, y:MB datorate de bănci pentru că caracterizează volumul şi utilizarea profitului de

către bancă şi variaţia lui depinde de Profit nedistribuit, z: Total HV- caracterizează lucrul băncii cu hârtiile de valoare)

141

1 MAIB 2 Moldinconbank 3 Victoriabank 4 Fincombank

Caracteristica sistemului bancar al RM

2

5 Guineea bank, 1998 6 ECB 7 BCR 8 Unibank 9 EnergBank

11 Universalbank ncilor se prezintă cu

ilanţieri din 1 ianuarie 2006

8 1 3

Etapa III: Analiza rezultatelor Băncile care manifestă o situaţie financiară slabă (9, 11, 6 şi 7) se grupează în apropierea Băncii

falimPen xistă metode confidenţiale de asanare a problemelor, care

cons

ţelor macroeconomice.

PREMISELE IMPLEMENTĂRII OPERAREPUBLICA MOLDOVA

ina, Garaz Elena, an. IV, FIN conf. univ. dr. Victoria Cociug

re, totuşi în cadrul acestuia se evidenţiază o tendinţă de armonizare a sistemului financiar cu cel european şi este tentat să introducă noi instrumente, care deja pe larg se utilizeaz

Titl icii avan negociabil.

anca din coşul său de active l şi cu costuri minime garantate de legislaţie către structuri financiare constituite înafara băncii şi ulteriformează un portofoliu de active cu aceleaşi caracteristici însă obţine un profit su

Pornind de la cele menţionate, titlurizarea are următoarele avantaje:

OPERAŢIUNILE DE TITLURIZARE PREZINTĂ URMĂTOARELE AVANTAJE :

entate. Iar cele puternice se grupează undeva într-o relativă depărtare spaţială faţă de primele. tru a preveni situaţiile de falimentare e

tau în asimilarea băncilor cu probleme de către băncile cu o situaţie financiară foarte bună. În acest fel, pericolul de dezechilibrare a sistemului bancar se anulează şi se produce consolidarea sistemului bancar prin evitarea consecinţelor sociale şi a influen

ŢIUNILOR DE TITLURIZARE ÎN

Caraman Do

Cond. şt.: Sistemul bancar din R.M. este încă tânăr şi în proces de dezvolta

ă pe pieţele vecine, ca operaţiunea extrabilanţieră numită titlurizarea. urizarea reprezintă un instrument financiar inovaţional menit să ofere o gamă largă de noi serv

tajoase clientelei sale, care se realizează prin tehnica de transformare a unor active nelichide într-un titlu

e transformă sub formă de obligaţiuni şi HV rapid Bor din suma încasată banca

plimentar.

Pentru iniţiatori (cedenţi) – băncile Pentru investitori

Pentru consumatori (beneficiarii principalelor Pentru

economie credite supuse titlurizării) 1. Sursă alternativă de

finanţare 2. Condiţii mai avantajoase

de finanţare 3. Reducerea capitalului

obligatoriu 4. Îmbunătăţirea

1. Diversificarea investiţiilor

2. Acces la piaţa (riscului) de creditare;

3. Îmbunătăţirea randamentelor

indicatorilor de 4. Acces la noi produse îm

1. Prin promovarea titlurizării, consumatorii au siguranţă că băncile vor obţine pe această cale resurse necesare pentru a răspunde oricăror solicitări fără a face apel la

prumuturi costisitoare şi ţională, indiferent

de

1. La nivel macroeconomic, avantajele se referă primordial pe linia consolidării şi stabilităţii sistemului bancar

2. Ca şi consumatorii, întreprinderile care acţionează pe piaţa na

provenienţa lor, au nevoie

1010 Comertbank 4

6 7

• Restul băindicatorii b

5 9 11

142

1. Su

bă2. Prin titlurizare băncile au investiţii. Prin aceasta

ezvoltării;

rsă alternativă de finanţare

2. Condiţii mai avantajoase de finanţare

3. Reducerea capitalului obligatoriu

4. Îmbunătăţirea indicatorilor de rentabilitate

5. Gestiunea riscului de creditare

6. Permite specializarea

1. Diversificarea investiţiilor

2. Acces la piaţa (riscului) de creditare;

3. Îmbunătăţirea randamentelor

4. Acces la noi produse financiare

1. Prin promovarea titlurizării, consumatorii au siguranţă că băncile vor obţine pe această cale resurse necesare pentru a răspunde oricăror solicitări fără a face apel la împrumuturi costisitoare şi fără a depinde de fluctuaţiile pieţei monetare sau de variabilitatea depozitelor

1. La nivel macroeconomic, avantajele se referă primordial pe linia consolidării şi stabilităţii sistemului bancar

2. Ca şi consumatorii, întreprinderile care acţionează pe piaţa naţională, indiferent de provenienţa lor, au nevoie de surse eficace de credit pe termen lung cu dobânzi fixe, mai ales credite ipotecare şi de

ncilor 7. Sursă de lichiditate 8. Tr

posibilităţi, în condiţiile unei stabilităţi generale a

economia are o sursă nouă de finanţare a d

ansferul unei părţi a riscului de creditare înafara băncii

9. dezvoltarea activităţii pe pieţele financiare

procesului, să se bizuie pe resurse stabilite, pe preţuri de negociere stabilite şi să conteze pe un cost al creditului în scădere, favorabil băncii, dar şi solicitanţilor de credite.

3. Titlurizarea este, deopotrivă, un plasament pentru un segment important de pe piaţa naţională, precum şi o cale facilă de angajare a capitalurilor străine, benefică pentru faptul că mobilizează o serie de resurse, în special externe, în folosul economiei naţionale

TITLURIZAREA PREZINTĂ ÎNSĂ ŞI UNELE DEZAVANTAJE: 1. Păstrarea clasei equity (care are risc ridicat) de către iniţiatorul tranzacţiei poate avea ca efect deteriorarea calităţii

activului. În măsura în care portofoliul de calitate medie sunt titlurizate tradiţional, iar banca reţine clasa equity, este necesar ca resursele din cesiunea portofoliului să fie plasate în credite de o calitate mai mare pentru a menţine acelaşi nivel da ansamblu al calităţii activului;

2. costul ridicat al titlurizării: costurile structurării unei tranzacţii de titlurizare sunt mai mari decât în cazul unei emisiuni de obligaţiuni corporatiste;

3. Tranzacţiile sunt complexe şi implică participanţi suplimentari, precum Special Purpose Vhicle (SPV), agent manager, parteneri swap sau servicer.

Aceste avantaje au condus la o creştere considerabilă a ponderii operaţiunilor de titlurizare în totalul

oper tivă în Europa s-a produs atunci când în 1998 băncilor germ e, de asemenea, au îmbunătăţit sistemul finanunui im ctuant al operaţiunilor de titlurizare.

e pregătire a sistemului bancar moldovenesc prin:

ul RM

prumuturile interbancare, către metode specializate de e creanţe

ipotecare („asset-backed securities”) şi schemele contractuale de economii.

aţiunilor extrabilanţiere. O extindere semnificaane le-au fost autorizate de a-şi titluriza activele sale. Schimbărilciar al Franţei şi drept rezultat un val de active ce pot face obiectul titlurizării pot contribui la realizarea

pact major asupra mediului fluCu UE care reprezintă una dintre cele mai mari pieţe financiare internaţionale, mărind volumul

tranzacţiilor de titlurizare, bancherii prezic că această operaţiune va cunoaşte o expansiune extraordinară, resimţindu-se avantajele ei în următorii 5 ani.

Considerăm că aceste operaţiuni inevitabil vor apărea pe piaţa bancară autohtonă, dar este necesar un proces d

1. În primul rând, este necesar un cadru juridic care să faciliteze operaţiunile de emisiune a HV. Cadrul legal al RM presupune că HV, obligaţiunile emise de către Băncile Comerciale de pe teritoritrebuie să fie garantate cu active reale adică capital propriu, ceea ce este foarte costisitor pentru bancă, deci scade profitabilitatea ei, însă pentru a introduce operaţiunile de titlurizare, care presupun garantarea emisiunilor cu active financiare, deci BNM ca promotor principal al reformelor efectuate în domeniul bancar ar trebui să modifice această prevedere şi să înlesnească procesul de emisiune a obligaţiunilor şi a HV, deoarece în prezent această operaţiune este foarte greoaie, comportă costuri ridicate şi necesită timp îndelungat. Ca rezultat al implementării acestei reforme se vor crea condiţii pentru dezvoltarea pieţei de capital, ceea ce este esenţial pentru dezvoltarea economiei naţionale.

2. Un al doilea factor este existenţa unui mecanism care să mobilizeze suficiente fonduri pentru afinanţa aceste operaţiuni. În acest sens, în economiile dezvoltate au fost consolidate diferite modele de finanţare. În general, gama acestor metode de finanţare evoluează de la metode generale de finanţare, care includ depozitele bancare şi îmfinanţare, cum ar fi emisiunea de obligaţiuni ipotecare, titlurile garantate cu portofolii d

143

3. În al treilea rând, pentru ca un asemenea mecanism de finanţare să funcţioneze eficient este importantă obţinerea stabilităţii macroeconomice. Un cadru macroeconomic relativ stabil este strict necesar, întrucât incertitudinea economică şi mai ales inflaţia ridicată descurajează creditarea pe termen lung.

dificultă rizare, care ar permite diveautohtopiaţa de

R

l qualified labor; The stability of national currency and low level of inflation; A sound legal framework for the economic activity of foreign businesses.

Foreign investments have a two-feature impact on the Moldovan economy. In the first place, inflows of foreign capital in the form of credits support measures designed to form the foundations for restoring monetary and financial equilibrium in the domestic market. Secondly, as a source of investment funds, represents a vital means whereby the economy is restructured.

The positive profile of the Republic of Moldova has attracted the attention of international financial organizations. So, foreign investments in Moldova in 2006 will grow by about 36% compared with 2004, up to 250 million euros. The indicators seem to be good enough at a first glance. However, we observe that Moldova is very little on the map of foreign investments in Europe. Analyzed from perspective of needs of foreign investments in economy, 250 million euros is a small enough amount, but the result it’s optimistic, if taking into account the failures in the previous period (2001-2003) with annual investment of approximate 130 million dollars, even declined in 2003.

Also, if we cite the recent estimates of the World Bank, which show that Moldova needs a 200-million-dollar rise of foreign investments every year for a 7% annual dynamic development of economy, we observe that we are moving still slowly enough. However, „Give Cesar what belongs to Cesar!” The signing of the Action Plan with the European Union is the action that gives better signals to foreign investors compared with the precedent years, when we were witnesses of re-nationalization of enterprises and direct intervention of the government in activity of some private businesses. Examples of successful foreign investment projects are: "Voxtel", "Balteanca", "Piele", "Nefis", "Union Fenosa" etc.

In spite of all this, Moldova has remained yet small attractive for foreign investments because of principle problems which affect investment climate:

instability of the economic policy and low purchasing power; lack of natural resources and closing of the country; Moldova has an unfavorable image, because of the separatist regime from Transnistria, that

represents the most serious factor of instability; proportion of labor force emigration affects the security of the economy; the efficient application of legislation is still a problem; a great influence of policy in the economic sphere; bureaucracy and shadow economy decrease the foreign investments .

These problems are issues which have a direct impact on Moldova's image in the eyes of foreign investors. And in order to attract investments it’s necessary:

to increase the number of foreign commercial partners;

Din considerentul că băncile din RM au un exces de lichidităţi al căror plasament comportă o serie de ţi, din acest motiv ar fi rentabilă introducerea operaţiunilor de titlu

rsificarea bazei de profit al băncii. Un punct forte pentru penetrarea capitalului străin pe piaţa financiară nă ar fi implementarea acestei operaţiuni, ceea ce ar permite tranzacţionarea valorilor mobiliare pe capital internaţională. EPUBLIC OF MOLDOVA –THE COUNTRY OF POSIBILITIES!!!

Reaboi Adriana, Cernov Marina an. I, FIN,

Cond. şt.: univ. asist. Liliana Cinic The Republic of Moldova is a small country with a limited amount of resources. Because of this

scarcity, foreign investment is regarded as of crucial importance for economy. Besides, it has conditions for attracting foreign financial resources:

Favorable geographical position at the crossroads of commercial routes, and market access through Free Trade Agreements with CIS countries; Full IMF support for the government's economic policies; Opportunities for investment in agri-business and light industry; Low cost labor force and availability of wel

The evolution of foreign investments in Moldova

114.9167.6

249.9

90.40

100

200

300

20012002

20032004

year

valu

e of

inve

stm

ents

(m

illion

$)

144

to develop the capital market; to use new opportunities that allow competition for foreign investments; to develop the sectors that are capable to make money: wine making industry, textile industry, food

industry and information technologies. Business conditions are the main things that Moldova can offer and they must be better than in

eighboring countries. Thus, foreign investors would start regarding Moldova as a bridge linking two big arkets – the CIS and the EU.

In spite of all the existing problems, the Republic of Moldova moves slowly to the desired international cognition as a perspective country- a country of possibilities.

Sources:

www.azi.md/comment?ID=37223 - 23k www.usembassy.md/en-ambassador_hodges12.htm - 30k - www.state.gov/e/eb/ifd/2006/62365.htm - 60k - economie.moldova.org/comentarii/rom/365/ - 34k -

nm

re

PRELUĂRILE OSTILE: IMPACTUL MODIFICĂRII STRUCTURII A I CŢIONARILOR ÎN BĂNCILE COMERCIALE ASUPRA SISTEMULU

BANCAR ÎN R.MOLDOVA

Rînja Stela, an. IV, FIN Roibu Mariana, an. IV, FIN

Coord. şt.: conf. univ. dr. Victoria Cociug Preluările ostile sunt privite în RM ca fenomene îndepărtate de realitatea economică „corporativă”,

totuşi, ele se produc destul de des, doar că nu există nici o statistică elocventă cu privire la acestea. În prezent, preluările neprieteneşti sunt o formă foarte profitabilă a businessului în întreaga lume.

Achiziţiile forţate devin tot mai populare şi în RM, iar în ultima vreme orientându-se spre sectorul bancar. Imperfecţiunea bazei legislative în acest domeniu permite manipularea ei după scop, câştigând cel mai des cel care are resurse administrative şi băneşti mai mari. Astfel, raiderii pot fi „albi”, dacă respectă legislaţia, pot fi „suri”, dacă pentru atingerea scopului utilizează metode dubioase şi desigur „negri”, dacă practică toate metodele inclusiv încălcarea directă a normelor legislative, cum ar fi: falsificarea actelor, înregistrarea firmelor pe numele persoanelor plafon, cumpărarea structurilor puterii, a judecătorilor etc.

De obicei, detaliile despre preluările ostile rareori ies la suprafaţă, urmărind mai întâi de toate securitatea şi stabilitatea SA, iar dacă se află apoi este cazul când ţinta raiderului este o structură stabilă cu capitalizare mare. Spre exemplu, cazul „Victoriabank”. Procurarea neprietenească a celor 28,6% (în 5 cote egale), plus încă 4,5% acţiuni ale băncii s-a produs exclusiv din cauza golurilor legislative, dar mai ales din cauza neprofesionalismului în execuţie a organelor şi persoanelor abilitate să gestioneze vânzarea legală a acţiunilor. S-a încălcat Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului prin neverificarea provenienţei surselor financiare şi firmelor din numele cărora au fost efectuate tranzacţiile, s-a încălcat flagrant Legea instituţiilor financiare (art.14), care prevede că acţiunile băncilor pot fi plătite numai cu mijloace financiare din surse proprii, legea CNVM (art.8) stipulează că aceasta urmăreşte respectarea legii pe PVM, cert este că nu s-a verificat legitimarea afacerii, desfăşurarea la BVM de Compania de brokeri.

Dar totuşi această problemă în R.M. este generată de lipsa unei culturi pe PHV, iar în plus la nivel juridic nu este definită “Preluarea Ostilă”, care nu permite de a trata corect o situaţie sau alta.

Cazul „Victoriabank” este o acţiune concertată (eng. Concert Party), adică prin parkingul de acţiuni (eng. Stock parking) unde se întârzie declararea noului acţionar. Astfel poziţia de investitor strategic câştigată prin parking se poate transforma uşor în poziţie de control a investitorilor sau cum mai este numită „minoritatea de blocaj”- când prin alianţă se cumpără de diferite persoane circa 5% de acţiuni. Aceasta conferă deţinătorului de acţiuni, cel puţin, 1/3 din drepturile de vot. Deţinătorul unei astfel de poziţii are un anumit grad de control asupra firmei emitente, el putând să împiedice luarea deciziilor importante, decizii care sunt de competenţa Adunării Generale a Acţionarilor, şi anume: Modificarea strategiei de dezvoltare a băncii, care ar avea ca consecinţă elaborarea altor produse bancare nespecifice celor existente anterior,

145

modificarea perfo – impunerea direcţiilor nespecifice b re; reducerea capitalului social – diminuarea gr t, retrogradarea sau retragerea autoriza posibilitatea finanţării proiectelor pe fuziunii cu alte societăţi şi devalorizarea acţiunilor băncii.

Conflictele la nivelul superior de conducere într-o BC sunt princîn cadrul gestiunii b

masă de blocaj de acţiuni este încredinţată unor acîncredere (cu participări de 2-5%), care se angajează să nu vândă titlurile pentru o anumitde timp.

• Disocierea dreptului de prerogative oate emite ă drept de vot, dar care pot acorda: certificate de investiţii, dividende prioritare etc.

destinate „flotantului” – respectiv acţiuni aflate la ţmai redusă şi c v ne e a ră tfirma respectivă să fie cotată la bursă p fap ţiunile ei fac în mod ra bu

tatea de a ajunge la 30-33% din totalul acţiunilor emise nu este chiar o operaţiune la îndemână.

nstă dintr-o serie de tehnici prin care conducerile companii intă ita ile sdejuca planurile invadatorilor, presupunând nu doar adoptarea unor măsuri ca răspuns la acţiunile

în sen ta pe c treb ă le în vedere. Managemenfirmei trebuie să utili rat are erve ne in ele c aniei, astfel se iau în calcuaspecte: impactul prezent şi viitor al m surilor de apărare asupra valorii titlurilor de panie; abili nzacţii amiabile, adică recurgerea la achi ţii amicale; măsurile defensive să aibă o intensitate care să fie în concordanţă cu ameninţarea făcută de raide

rmanţelor bancare; reorientarea direcţiilor prioritare de dezvoltare a băncii ăncii date i ei de dezvolta, care nu corespund statutului şi nivelulu

adului de garantare a capitalului împrumutaţiei din lipsa de KNT gr.1, im TL, dar mai ales aprobarea

ipalele cauze generatoare de probleme ăncii. Neînţelegerea acţionarilor va conduce la lipsa sau neclaritatea strategiei abordate

de bancă, care va genera o planificare proastă din cauza formulării ambigue a misiunii băncii şi, în consecinţă, va apărea:

1. Neargumentarea misiunii BC; 2. Bază incertă de adoptare a deciziilor; 3. Incontinuitate şi inflexibilitate în gestiune; 4. Neînţelegerea rezultatului spre care tinde societatea bancară; 5. Adoptarea strategiilor şi politicilor (de lichiditate, creditare, de formare a portofoliului de investiţii

etc.) nespecifice băncii date. Oricare ar fi scopul raiderului rezultatul final va fi dezechilibrarea băncii şi diminuarea valorii acţiunilor

acesteia, datorită conflictului public generat de preluare, care treptat va genera neîncrederea deponenţilor şi refuzul acestora de a fi deserviţi de ea. Retragerea depozitelor va genera panică în rândul clienţilor acestei BC. Lipsa încrederii clienţilor va rezulta pasivitatea acestora şi, respectiv, stagnarea dezvoltării sistemului bancar.

După cum este cunoscut legislaţia ţărilor dezvoltate reglementează posibilitatea „atacului derulat pentru acapararea conducerii firmei deţinătorului sau grupului de deţinători a 30-33% din totalul acţiunilor”.

Însă, comunitatea economică nu se poate alinia unor încercări de preluare a comenzii venită din partea concurenţei, măsură prin natura ei de tip monopolist şi stabileşte, tot prin lege, condiţii de protejare a acţionarilor strategici împotriva unor imixtiuni nefavorabile. În RM nu există norme legale care ar apăra societăţile funcţionale de achiziţiile ostile sau de preluări ale controlului sau dacă există unele momente minime de protecţie, atunci ele sunt încălcate din lipsă de competenţă. Este în interesul comunităţii economice ca societăţile funcţionale să fie protejate de lege şi este în spiritul legii ca poziţia dominantă a membrilor firmei şi a acţionarilor strategici să fie sprijinită. Astfel că, tot în sprijinul legii, posibilitatea intervenţiei ostile este restrânsă din cauza distribuţiei acţiunilor emise în funcţie de interesul acţionarilor în:

• Acţiuni din stocul strategic – acţiuni aflate în conservare la acţionarii principali care, prin prezenţa permanentă, fără mişcare atestă şi demonstrează calitatea lor de proprietari majoritari şi care le conferă astfel drepturi în conducerea firmei;

• Abordarea strategiei simple – „autocontrolul”, deţinerea de către firmă a propriilor acţiuni; • Constituirea de „nuclee dure” prin care o ţionari de

ă perioadă

vot de alte ataşate acţiunilor, adică p acţiuni făr

• Acţiuni ceilalvoie. D

i acţionari, care având o participare fapt, flot neinteresaţi în onducere le pot

rin inde la

tul că acntul ofe

curent t posibilinzacţii la

atea ca rsă.

Deci posibili

Apărarea co lor-ţ pot ev atacur au

ofertanţilor, ci un treg ar al de ctici are conducerea uie s aibă tul zeze st egia c să s

ăască cel mai bi teres omp l

emise comtatea companiei de a găsi „cavaleri albi” cu care să poată negocia traziri. Sistemul bancar în RM este un sistem funcţional, care trebuie protejat de atacuri ostile prin norme legale

reglementate şi susţinut printr-o supraveghere raţională din partea autorităţii monetare, dar mai ales prin educarea culturii legislative şi respectarea acesteia.

146

16. ÎNTREPRINDEREA ŞI MEDIUL FINANCIAR

147

SURSELE DE FINANTARE A INTREPRINDERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Ne an gruţă Ina, . III, FIN

C t.: lect. univ. Rodica Tiron ond. ş

Nivelul calitativ al conducerii unei într se mani m rin d plicate, cizia fi istenţă prinder

cărui ţ , iar ul de bax iilo ste fa se pe nţa surselor de an adop itatea economică în funcţie de obiectivele sale de

renta pus, decizia este calea spre ef , care în orice caz comportă un anumit c, e va m cul minim cu profitul maxim.

împart în două pe term g ş en scurt. Pentru clarificarea g a a dica um lichiditate,

lv ate, astfel calea fi a s reşterea acestora. Condiţia esen ă, însă, rămâne ca rentabilitatea economică să fie mai m

O întreprindere care îşi planifică obţinerea de capital pe termen lung trebuie să ia în courmătoarele: structura-ţintă a capitalului, concorda a scadenţelor, nivelele ratelor dobânzilor, situaţia inancia anţare

men scurt se explică prin faptul că managerii departamentelor financiare petrec ma cu r area pro ate de activele şi pasive a lor şi, în general, e

ic baz re p e An ă p ici din R. Moldova

(toate roprietate) pe oarte financi 685 i ono . Î t 28,8 mlrd lei, iar

finanţările pe termen lung au cons i. În 2002, finanţările pe termen scurt au constituit 40,5 rd l vă o creştere considerabilă anţărilor pe men u au acces la creditele pe en lunuza ndiţiilo r de finanţare este prezentată prin

prezen pe termen lung, a fondului de rulment net şi a datoriilor financiare pe termenrt mici din alcoolice şi ramura

extrac triei din republică (tabelul 1). Tabelul 1

Ind

prelu băuturilor alcoolice Industria

tivă

eprinderi festă cel i

ai bine p eciziile a dede nanţare constituind piesa de rez

ie a unei între .

În condiţiile actuale scopul f agent economic este de a obr de finanţare e

ine profit sprijină

obiectivcompone

ză este mafin

imizarea acestuia. Specific decizţare şi a structurii financiare bilitate şi risc, sau, altfel s

ptul cătată de un

icienţăris iar alegerea optimă va fi acea car

Sursele de finanţare seco bina ris grupe mari: en lun i pe term

ale erii între aceste două căi de finanţare este imperios de analiza numiţi in tori, precso abilitate şi rentabilit ce urmează a leasă să

are ca rata dobânzii la creditele bancare. atisfacă c

ţialnsideraţie

nţfp

ră prezentă şi previzionată, restricţiile în contractele existente etc. Iar apelarea la surse de fine terezolv

i mult timp activele cureblemelor leg le curente şi gestiune nt

ează înreprezintma

ă o parte substanţială din totalul activelor marte pe creditele comercial

ai ales în cazurile întreprinderilor msau bancare pe termen scurt.

i şi se

aliza prezentată este axatformele de p

e datele din rapoartele financiare ale agenţilor economanii 2002-2003. În 2003 au prezentat rap are 24 agenţ

ec mici, iar în 2002 – 22956 n anul 2003, finanţările pe termen scurt au constituitituit 29,8 mlrd le

ml ei, iar cele pe termen lung – 34,1 mlrd lei. Deci se obser a finter scurt, ceea ce se explică prin faptul că multe firme mici n term g din ca lipsei gajului şi co

tarea finanţărilor r drastice impuse. Analiza surselo

lung şi scu ale agenţilor econo

tivă a indus ramura prelucrătoare, alimentară şi a băuturilor

ustria crătoare

Industria alimentară şi a extrac

Inlei mlrd

lei % mlrd lei mlrd lei ,

% 2002,

mlrd lei 3, lei

re, dicatori

2002, mlrd 2003, Abatere, 2002, 2003, Abatere 200

mlrdAbate

%

Finanţări pe termen lung 061 0,072 +1510,21 8,74 -17 3,63 4,42 +18 0,Fond 4 -17 de rulment 4,09 5,31 +23 3,17 1,32 -61 0,029 0,02

pe TL 1,84 2,56 +29 0,90 1,40 +35 0,013 0,018 +27Dato ipe TS 5,89 6,54 +10 3,90 4,43 +12 0,52 0,57 +9

rii f nanciare

E

laborat de

Observăm o situaţie nefavorabilă la fondul de rulment nedimi ări cu 61% şi la industria extractivă, aici scăderile fiinînreg

autor în baza datelor de la Biroul Naţional de Statistică

t din industria alimentară, care înregistrează d de 17% în 2003 faţă de 2002. Datoriile nu

istrează creşteri în toate cele 3 ramuri ale industriei. Nivelul de siguranţă al coeficientului de autofinanţare este de 0,5 după părerea specialiştilor, la noi el este de 0,34 în 2002 şi de 0,33 în 2003 pentru întreprinderile din industria prelucrătoare, de 0,30 în 2002 şi 0,29 în 2003 pentru întreprinderile din industria alimentară şi de 0,32 în 2002-2003 pentru cele din industria extractivă. Observăm coeficienţi mai mici de

148

0,5,

onală şi conducerea sistemelor, Ed. Didactică şi

ă echilibrul financiar (tabelul 1). Din calculele efectuate observam sul perioadei de gestiune a anului 2004 la întreprinderea „Cisleni – Agro” se constată o valoare negativ ent ce evidenţiază dificultăţi în materie datorează creşterii activelor pe termen lung din excluzând analizată d şi un surplus pentru fin i.

Asem ţia cu ajutorul i referitoare

Din p rîntreprind ioade de analiză SRL „Cisleni – Agro” nu se încadreaz ă asigurarea echilibrului.

ceea ce denotă că creditorii vor acorda mult mai greu credite agenţilor economici care practică aceste tipuri de activităţi, în plus vor cere insistent gaj, garanţia terţilor etc. Coeficientul de atragere a surselor împrumutate variază între 0,66-0,71 pentru întreprinderile din toate cele 3 ramuri ale economiei naţionale. Coeficientul de îndatorare globală înregistrează maxime la fel în industria alimentară, fiind de 1,74 în 2002 şi de 1,93 în 2003. În acest context, întreprinderile din R. Moldova trebuie să-şi optimizeze structura financiară prin utilizarea diferitor metode şi criterii specifice acestui subiect.

Bibliografie:

1. Gheorghe Boldul-Lăţescu – Logica decizi

Pedagogică, Bucureşti, 1997; 2. Cotelnic Ala – Managementul unităţilor economice, ASEM, Chişinău, 1999; 3. И.Т. Балабанов – Основы финансового менеджемента, Москва, 2000; 4. Lorant Eros-Stark, Pantea Marius. Analiza situaţiei financiare a firmei. Elemente teoretice, studii de

caz, Ed. Economică, Bucureşti, 2001.

ECHILIBRUL FINANCIAR – INDICATOR AL STABILITĂŢII FINANCIARE A FIRMEI

Voloşenco Oxana, an. III, FIN

Cond. şt.: lec. univ. Rodica Tiron Cunoaştem că, în general, echilibrul redă ideea de armonie, stabilitate a diferitor elemente ale unui

sistem. Astfel şi echilibrul financiar poate fi considerat ca un indicator al stabilităţii financiare. Deci în continuare, vom analiza stabilitatea financiară a unei firme prin intermediul realizării echilibrului financiar.

Se ştie că criteriile de apreciere a echilibrului financiar în cadrul unei întreprinderi se efectuează pe baza bilanţului contabil. Deci, utilizând bilanţul contabil al SRL „Cisleni-Agro”, vom aprecia realizarea echilibrului financiar în cadrul acestei firme, analiza dată o vom estima pe parcursul a două perioade de gestiune, anii 2004 şi 2005.

Echilibrul financiar se fundamentează pe patru reguli esenţiale: 1. Regula generală a echilibrului financiar – o parte din capitalurile permanente este destinată acoperirii

nevoilor temporare. 2. Regula îndatorării maxime – se referă la îndatorarea pe termen lung şi mediu. Ea trebuie să se

încadreze in limitele: datoria pe termen lung mai mică sau egal cu capitaluri proprii şi suma datoriilor pe termen lung şi mediu nu trebuie sa depăşească autofinanţarea medie aferentă unei perioade de trei ani.

3. Regula finanţării maxime – pentru fiecare investiţie angajată de întreprindere, trebuie să nu depăşească 75% din valoarea investiţiei fără TVA.

4. Regula echilibrului financiar minim – alocările stabile trebuie finanţate din resurse stabile. entru realizarea obiectivului propus am calculat indicatorii financiari ce reprezintP

că pe parcură a fondului de rulm

de solvabilitate. Mărimea negativă a fondului de rulment se cauza reevaluării lor şi din cauză că întreprinderea se finanţează doar din capitalul propriu, datoriile financiare pe termen lung, iar acest capital nu este suficient. În 2005, întreprinderea

reuşeşte să-şi finanţeze integral nevoile permanente din resurse permanente, obţinânanţarea nevoilor temporare şi asigurarea echilibrului financiar din partea de jos a bilanţulu

gro” vom evidenenea aprecierii echilibrului financiar pe termen lung la SRL „Cisleni-Anformaţiei contabile şi realizarea echilibrului financiar pe termen scurt, prin intermediul analizei la ratele de lichiditate, solvabilitate şi de finanţare (tabelul 2) unct de vedere al echilibrului financia , din situaţia actuală a SRL „Cisleni- Agro” observăm că

erea se confruntă cu unele dificultăţi în acest domeniu. Pe parcursul ambelor peră in limitele ratelor de lichiditate care disfuncţionalizeaz

149

Tabe

lul 1

Analiza realizării echilibrului pe termen lung la SRL “Cisleni-Ag

Perioada analizata

ro” în anii 2004 – 2005

Nr. d/o Indicatori Simbol

2004 2005 absolută relativă Abaterea Abaterea

1 Fondul de rulment, lei FR=CPM-ATL -4087 24610 28697 - 2 Fondul de rulment brut, lei FRB=AC 856847 948149 91302 -3 Fondul de rulment propriu, lei FRP=Cp- Atl -4087 24610 28697 - 4 i FRS=FR-FRP 10663 169872 159209 - Fondul de rulment străin, le5 Ponderea fondului de rulment

în capitalul permanent, % PFR=Fr/CPM 3,64 14 - 10,36 6 Finanţarea activelor curent din

fondul d Fe rulment, % 3,51 16,33 - 12,82 AC=FR/AC

7 Nevoia de fond de rulment, lei NFR=(ST + CT ) - DTS -18420 -86748 -68328 - 8 Trezoreria netă, lei TN=FR-NFR 14333 111358 97025 -

Tabelul 2

Analiza realizării echilibrului pe termen scurt la SRL“Cisleni - Agro” în anii 2004-2005

Rezultatul Nr.

d/o Indicatori Formula de calcul 2003 2004 1 Rata lichidităţii generale Active Curente / Datorii pe termen scurt 0,99 1,02 2 Rata lichidităţii

intermediare (Mij. băneşti + Investiţii pe termen scurt + Creanţe pe termen scurt )/ Datorii pe termen scurt 0,70 0,56

3 Rata lichidităţii imediate Mijloace băneşti + Invest. Pe termen scurt / Datorii pe termen scurt 0,016 0,12

4 Rata solvabilităţii generale Active totale / Datorii totale 1,13 1,19 5 Rata autonomiei financiare Capital propriu / Capital total 1 1 6 ul de rulment / Active Curente Rata de finanţare a Fond

activelor curente -3,51 16,33 7 i şi materiale

-0,014 0,057 Rata de finanţare a Fondul de rulment / stocuri de mărfurstocurilor

8 inanţare a activelor totale

Capital propriu / Active totale 0,115 0,16

Rata de autof

9 Rata îndatoririi globale (Datorii p torii pe termen scurt) / e termen lung + DaActive totale 0,88 0,84

10 Rata de finanţare a Capital propriu / Active peactivelor pe termen lung 0,96

termen lung 1,16

Bibliografie:

1. Victor Dragotă. Management financiar, Ed. Economică, vol I, Bucureşti, 2003.

iţ2. Dumitrescu Dalina. Evaluarea întreprinderii, Ed. Economică, ed ia a II-a, Bucureşti, 2002.

II, FIN,

şi supravieţuirea întreprinderii depinde în mare măsură de modul de elaborare a strategiilor de finanţare şi de atragere a fondurilor. Multe din întreprinderi dau faliment, pentru că nu pot să obţină fondurile necesare pentru o bună derulare a activităţii economice. Pentru a evita acest lucru, e nevoie de a obţine capitalul necesar la timpul oportun, la costurile cele mai mici şi crearea unor condiţii pentru rambursarea lui.

3. Бланк И.А. Основы финансового менеджмента, из. Эльга, Киев, 2004.

RESURSELE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

Borcoman Tatiana, an. ICoord.: conf. univ. dr. Nadejda Botnari

Succesul

150

Nevoile financiare ale întreprinderii trebuie să fie acoperite de o combinaţie de finanţări pe termen lung cu cele pe termen scurt, atât din surse interne, cât şi din surse externe. Finanţarea pe termen lung poate fi reali

ternă destinată acoperirii nevoilor de finanţare ale exer ă previziunilor privind autofinanţarea o funcţie de bază în dezvoltare, acestea fiind strâns legate de politica privind împrumuturile, politica de distribuire a profitului şi p actică întreprinderea.

– îndatorare reprezintă principalul obiect al gestiunii mecanismului de fina re apelul la credite bancare se dovedeşte, însă, adesea dificil de reali

tare: nivelul înalt al ratei dobânzii, necesitatea garantării creditului printr-un gaj de lichiditate înaltă, a cărui valoare depăşeşte

bstanţial suma creditului şi cos serv e a tituţiile fina n ar la ipient

Ca rezultat, principalele mijloace financiare ale întreprinderil n R dova se formează din contu urs roprii a datorilo jloacelor i, îm tate de la c piaţi – rude,

teni, noşt Totuşi, ând evo ctivităţii dita epublica M în p1-200 rem o dezv conside Volumu4 con uie 5miliarde lei; cea ma pondere a elor te de băncil rciale o

e termen scurt – 7156 mil lei în 2004, comparativ cu cele pe termen lung, doar 43 mil lei. artea preponde entă a întreprinderilor din Republica Moldova este reprezentată prin sectorul

businessului mi uşi, mediul existent actual nu contribuie la dezvo antreprenor privatţiona u n de între tori, dar către stat. O necesitate deosebită în s ea din

ului o esim cerc lim de întrep i, şi anu i grup cele aflate a iniţivoltar într erile mi un person până la 5 angajaţi; cei înregistraţi şi o în regi

acestor grupe de întreprinderi, resursele economice şi accesul la ele sunt mult mai reduse. Astf sec rivat nu e fi finan ai din su nte sunt foarte e. Inve

ine nu unt sursă de finanţare, dar pot accelera ş ctu treprinderii rea inologi şi d tarea po lului um atragere stiţi ine o mare anţă va avea

vizare roc de aso a întrepr ilor, atât oraţ cât şi a sub businen special, un r deosebit îl are atragerea în asemenea asociaţii a unor corporaţiuni bancare, a altor

instituţii financiare. În anul 2004, în întreprinderile din Republica Moldova au fost alocate 571314 mii lei inve din ele revenindu-i comerţului cu ridicata şi cu amănuntul.

ăine constituie o sursă importantă de finanţare, cu avantaje incontestabile pentru Rep i ele necesită un control rigid din partea statului, pentru a nu cauza dependenţa economică integrală a ţării noastre de economia altor state. Rezultate pozitive pot fi obţinute şi pe baza resurselor naţionale, doar că ap si le pentru valorificarea lor, ele devenind mai accesibile pentru antreprenoriatul mic.

Bibliograf

Ed.

şi finanţarea investiţiilor, Chişinău, Ed. ASEM, 2000 or mici şi mijlocii, Bucureşti, Ed. Expert, 2004

5. Onofrei M. Finanţele întreprinderii, Bucure ică, 2004

zată atât prin fonduri atrase, cât şi prin cele proprii. Din cele din urmă autofinanţarea joacă un rol-cheie în strategia de finanţare a activităţii unei întreprinderi. Fiind obţinută din propria activitate, ea apare ca singura garanţie pentru autonomie şi stabilitate financiară. Autofinanţarea reprezintă pivotul fundamental pe care se sprijină finanţarea întreprinderii şi contribuie la dezvoltarea cu forţe proprii. Autofinanţarea reflectă bogăţia deţinută de întreprindere şi constituie o resursă in

ciţiului viitor. Cele mai multe întreprinderi acord

olitica de uzură pe care o prOpoziţia capitaluri proprii

nţa a întreprinderii. Finanţarea prinzat. Băncile comerciale nu sunt orientate spre creditarea întreprinderilor, mai ales la conlucrarea cu

clienţii mici. Adiţional, pentru întreprinzători sunt inacceptabile condiţiile de credi

su tul înalt al etapa inc

iciilor bancare, ă de dezvoltare.

legate d

cordarea creditului. Insnciare ebancare se află do

or mici î epublica Moll s elor p le fon r şi mi băneşt prumu ei apro

prie200200

cu4,

inţe. arcăm

analizoltare

luţia arabilă.

de crel de credite acordate de Moldova-Agroindbank în

re în R oldova erioada

stit cca 1, i mare credit acorda e come deţin cele p

P rc. Tot ltarea iatului – fapt

menstatdez

t n umai prinză şi de usţiner partea re;

t un eprind

itat ci cu

rinderal de

me tre uri: la etapcupaţi

ală de uni. În

cazul el, torul p poat ţat num rsele i rne, care limitat stiţiile

strătehnacti

s doar o i restru rarea în , adopta ovaţiei cea p

ezvoleselor

tenţiaciere

an. Îninzător

a invea corp

ilor străiunilor,

importiecţilor ssului

mic. Î ol

stiţii străine, peste 50%Deşi investiţiile str

ublica Moldova., totuş

are nece tatea creării unor condiţii favorabi

ie:

rinderii, Chişinău, Logos, 1995 1. Bran P. Finanţele întrep2. Brezianu P. Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piaţă, Bucureşti,

„România de mâine”, 1999 3. Caraganciu A. Eficienţa 4. Levente K. Finanţarea întreprinderil

şti, Ed. Economi gestiunea port6. Stancu I. Finanţe: pieţe financiare ş ofoliului, Bucureşti, Ed. Economică, 2002

7. Toma M., Alexandru F. Finanţe şi gestiunea financiară a întreprinderii, Bucureşti, Ed. Tribuna economică, 2003

8. Revista. Tendinţe în economia Moldovei, ediţie trimestrială, septembrie 2005 9. Anuarul statistic

151

RISCUL CA FACTOR DE INFLUENŢĂ A GESTIUNII FINANCIARE

C

d în mare măsură de poziţia agentului pe piaţă, de puterea sa economico-financiară, la care se ad

oricărui agent economic, a strat

aldare Adrian, an. III, FIN Prof. univ. Rodica Tiron

“Deodată am fost de acord cu ideea că riscul echivalează cu binele. Funcţia lui este a nu-l înlătura,

căci atunci nu apare necesitatea de a conduce cu el. Trebuie de constatat şi de analizat când să rişti şi când nu trebuie, în general, să rişti”.

Thomas Stiuart CONCEPTUL DE RISC În condiţiile economiei de piaţă ,activitatea tuturor agenţilor economici este expusă, într-o măsură mai mică

sau mai mare, riscurilor generate de mecanismele pieţei. Dacă în economiile concurenţiale cu tradiţie riscul este abordat sistematic, putând fi într-o anumită măsură controlat, în economiile aflate în tranziţie acest lucru nu este posibil încă.

Această afirmaţie decurge din faptul că riscurile care planează asupra agentului economic, indiferent că este o bancă sau o firmă care desfăşoară un anumit tip de activitate, sunt nu numai de natură financiară, comercială sau investiţională, ci depin

augă şi riscul survenit ca urmare a modificărilor structurale care au avut loc la nivel macroeconomic. În aceste condiţii, riscul devine o componentă esenţială a politicii manageriale, a

egiei elaborate de către acesta, care depinde în totalitate de abilitatea şi capacitatea fiecăruia de a-şi anticipa evoluţia şi de a-şi anticipa şansele, asumându-şi un aşa-zis „risc al eşecului în afaceri”8.

Pornind de la o astfel de abordare este important pentru înţelegerea corectă a noţiunii de risc, de a face distincţie clară între risc şi incertitudine. În sens general, riscul poate fi definit ca probabilitatea producerii unui eveniment nedorit într-o „situaţie dominată de o lege care acţionează”, care poate fi previzibil sau imprevizibil, în timp ce incertitudinea este o „ignoranţă statistică, o necunoaştere a legii care acţionează, astfel că nu se poate determina o probabilitate pentru evenimentele posibile”9.

Astfel, alegerea unui obiectiv eronat şi luarea unor decizii greşite pot genera apariţia unui risc, care se va manifesta sub forma pierderilor ce vor rezulta ca urmare a acestora.

Riscul uneori este considerat de analişti ca variabila exogenă pentru modelele lor de calcul şi analiză, poate fi generat de o diversitate de factori interni şi/sau externi de agentul economic:

- specificul activităţii desfăşurate; - politica managerială adoptată pentru toate nivelele ierarhice ale structurii organizatorice şi funcţionale; - relaţiile agentului economic respectiv cu furnizorii, cu clienţii etc. - conjunctura economică, politică, juridică; - alţi factori.

În prezent se cunosc două concepţii de clasificare a riscurilor: Concepţia clasică:

Riscul fragmentat – fiecare secţie conduce de sine stătător riscul (în limitele posibilităţilor sale). În primul rând, asta se referă la secţiile de contabilitate, finanţe şi revizie.

Riscul episodic – conducerea riscului se face atunci când managerii consideră că e nevoie de el. Riscul limitat – se referă în primul rând la riscul asigurat şi riscul financiar.

Con nă: cepţia moderRiscul integrat – controlul riscului se face de către conducerea superioară, fiecare angajat al acestei

organizaţii priveşte acest risc ca obligativitatea sa faţă de lucrul realizat de el. Riscul în continuu – procesul de controlare a riscului este în continuu. Riscul variat – se cercetează toate riscurile şi posibilităţile organizaţiilor întreprinderilor lor.

aces d cu ec

Clasificarea riscurilor se poate face în funcţie de mai multe caracteristici, neexistând o clasificare standard a tora. Diferitele combinaţii ale caracteristicilor pot genera grupări iferite ale ris lui. În literatura de ialitate, mai mulţi autori consideră clasificarea riscurisp lor în funcţie de natura lor, ca fiind una foarte la

îndemâna celor care operează cu noţiunea de risc. Riscul poate fi clasificat în: risc comercial; risc economic; risc valutar; risc politic; risc catastrofal. Pentru prevenirea şi minimalizarea pierderilor provocate de aceste categorii de risc, se folosesc diferite forme

de asigurare.

8 «Управление Рисками» Джеймс Пикфорд

вание фирмы теория и практика» А.З. Бобылева 9 «Финансовое Образо

152

O altă clasificare este cea în funcţie de modul de formare a riscurilor, şi anume: riscul economic, numit în teratura de specialitate şi risc de exploatare, operaţional sau de producţie; riscul financiar; riscul de faliment.

Evaluarea riscurilor implică aplicarea unor metode de analiză, procedee şi tehnici statistice, care să permită imensionarea factorilor ce pot genera riscuri, astfel încât pierderile să fie minime, în timp ce al doilea element – ăsuri asiguratorii presupune direcţionarea efectuării tranzacţiilor spre arii cu expunere la risc cât mai mici, ergându-se uneori chiar până la renunţarea tranzacţiilor respective şi adoptarea unor politici de asigurare ca

ltima soluţie când măsurile de prevenire nu sunt suficiente. Cele mai cunoscute metode de calcul al riscurilor: - metoda sensibilităţii; - metoda scenariului; - metoda „Monte Carlo”; - metoda „arborelui decizional” etc. Pentru a evidenţia rolul riscului în procesul decizional vom analiza în continuare în baza datelor oferite de

ompania Vinicolă „Clasic-Vin”, prin metoda sensibilităţii riscul la această companie.

Anu Q (mii litri)

Preţul (lei/litru)

Consumuri variabile Consumuri fixe Profitul

brut Coeficientul de actualizare

%,9%

∑CF actualizate

li

dmmu

C

(mii lei) (mii lei) (mii lei) 11%,10

1 3060 0.893 -1857.47.48 3258.2 21725 -2080.8

2 3060 7.48 3258.2 21725 -2080.8 0.797 -1657.4

Pesim

istă

-14803 3060 7.48 3258.2 21725 -2080.8 0.712

Total -4995

1 3400 8.32 2962 19750 5576 0.909 5068.52 3400 8.32 2962 19750 5576 0.824 4594.6

Med

ie

3 3400 8.32 2962 19750 5576 0.751 4187.5Total 13851

1 3740 9.15 2665.8 17775 13806.6 0.917 12.6542 3740 9.15 2665.8 17775 13806.6 0.841. 11.606

Opt

imistă

3 3740 9.15 2665.8 17775 13805.6 0.772 10653

Total 34913 P – Situaţie pesimistă M – Situaţie medie O – Situaţie optimistă

Situaţie Probabilitatea ∑CF actualizat (lei) Pesimistă 0.25 -4994.6 Medie 0.5 13850.6 Optimistă 0.25 34913

CF actualizat = 0.25*(-4994.6)+0.5*(13850.6)+0.25*(34913)=14404.75 Calculul abaterii medii pătrate:

=σ (0.25*(-4994.6-14404.75)2+(13850-14404.75)2*0.5+(34913-14404.75)2*0.25)=22671.56lei Calculul coeficientului variaţiei CV=22671.56/14404.75=1.57lei sau CV=57%

CONCLUZII După cum vedem avem în baza rezultatelor obţinute un risc destul de mare şi în cazul unor decizii incorecte

pot apărea pierderi, şi ca urmare a unor factori conjuncturali, care nu pot fi luaţi în calcul de agentul economic. În acest context apare necesitatea introducerii noţiunii de „gestiune a riscului”.

După părerea mea, fiecare agent economic în Republica Moldova ar trebui să ţină cont de această noţiune, pentru a evalua riscurile şi a lua măsuri pentru evitarea lor, care ar duce la minimalizarea pierderilor, respectiv a cheltuielilor suplimentare şi a situaţiei de instabilitate, faliment.

153

FACTORING-UL – SURSĂ DE FINANŢARE A AGENŢILOR ECONOMICI Corn

iciuc Vitalie, an. III, FIN

Cond. Existent de două milioane de ani, schimbul de mărfuri a îmb

interacţiune între agenţii economici a dus însă la apariţia procesului de amânare a plăţii, fapt nu tocmai benefic pentru între

achitarea soldului de mijloace pentru livrare, minus com

ctoring cu regres; 2) factoring fără regres; 3) factoring cu regres parţial; 4) factoring garant; 5) factoring start; 6) factoring de export; 7) factoring de import.

puţincâteva b ctoring”, ce activează pe piaţa t a Rusiei, în scurt tim actor” mai presteazprecum ioanelor etc. Gestionarea riscului este un alt serviciu important, ce cade integral pe seama facto u lui.

mări

1. 9 2. d3.

N4.

пре правление обеспечения их экономической о

5. стр

6. Фак //Экономическое Обозрение, N.34/23

7. C d8. Leg r. 550-XIII din 21.07.95//Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 01.01.96 9. www.finint.ase.ro 10. www.bizpro.md

şt.: asist. univ. Tatiana Cebotari

răcat diferite forme. Diversificarea formelor de

prinderile care acordă credit comercial. În lumea contemporană acest neajuns este acoperit de operaţiunile de factoring. Factoring-ul, ca formă de

finanţare, a apărut pentru prima dată în SUA la sfârşitul secolului XIX, când întreprinderile-factor, ce activau în sfera industriei textile, au început să cumpere creanţele producătorilor în schimbul unui comision.

În general, factoring-ul reprezintă cedarea de către furnizor (aderent) a creanţelor apărute sau care vor apărea în viitor, în urma contractelor de livrări de bunuri sau prestări de servicii, către o companie specializată (factor), care le va gestiona pe cont şi risc propriu, în schimbul unui comision, iar factorul se obligă să finanţeze aderentul, să-i ţină contabilitatea creanţelor, să gestioneze riscurile.

Relaţiile dintre participanţii la operaţiunea de factoring au loc în următoarea succesiune: 1) livrarea mărfii în condiţiile amânării plăţii; 2) cesiunea dreptului de creanţă asupra datoriei debitoare către factor; 3) finanţarea imediată (50%-90%) din suma mărfii livrate; 4) achitarea mărfii livrate; 5)

isionul factorului. Acest tip de finanţare are următoarele forme: 1) fa

În Republica Moldova, deşi companiile furnizoare acordă clienţilor amânarea plăţii, serviciile de factoring sînt cunoscute. Pe piaţa autohtonă, asemenea servicii prestează companiile „Moldfactor”, „MAIB Leasing”, precum şi

ănci comerciale. „Moldfactor” este afiliată băncii ruse „Compania Naţională de Fa au ohtonă din toamna anului 2004, şi oferea iniţial servicii de factoring exportatorilor vinicoli pe piaţ

p diversificându-şi spectrul clienţilor din sfera alimentaţiei, industriei uşoare, a mobilei etc. „Moldfă un serviciu inedit în regim on-line (e-factoring), care oferă zilnic clienţilor informaţii privind fluxurile băneşti, şi calculul comis

rul i, furnizorul fiind finanţat chiar şi în caz de insolvabilitate a debitoruFactoringul are un şir de priorităţi faţă de credit, cum ar fi: lipsa gajului şi simplitatea perfectării documentelor;

creditul se acordă pe un timp fix, de regulă, până la un an, finanţarea factoring efectuându-se flexibil, în termenul amânării reale a plăţii; creditul este restituit băncii de către împrumutat, iar finanţarea factoring este stinsă din mijloacele cumpărătorului; creditul se acordă pentru o sumă fixă, finanţarea prin factoring se racordează la volumul vânzărilor; creditul acordă doar surse financiare, pe când prin factoring mai sînt acordate şi servicii de consulting, administrare, preluare a riscului, asigurare informaţional-analitică; creditul nu oferă nici un avantaj cumpărătorului, factoring-ul îi permite însă amânarea plăţii şi, respectiv, elaborarea unui grafic de stingere a datoriilor.

Vom enumera următoarele avantaje ale factoring-ului: sporirea lichidităţii datoriei de încasat; lichidarea golurilor de casă; asigurarea riscurilor legate de amânarea plăţii de către cumpărător; dezvoltarea relaţiilor cu clienţii existenţi şi atragerea celor noi; posibilitatea planificării fluxurilor financiare, indiferent de disciplina de plată a cumpărătorilor.

Factoring-ul prezintă şi unele dezavantaje: riscul înalt pentru factor în cazul incapacităţii de plată a cumpărătorului; costul relativ ridicat al factoring-ului constituit dintr-un comision de factoring calculat pe totalul creanţelor transferate în

me de 0,5%-3% şi un comision de finanţare calculat în funcţie de ratele dobânzii. Aşadar, factoring-ul este un produs nou, competitiv, capabil să dezvolte relaţii de credit şi de finanţare stabile între

parteneri şi instituţii financiare, fiind un stimul pentru promovarea exportului, la rândul său, generator de creştere şi stabilitate micro- şi macroeconomică.

Bibliografie: pFili ciuc O. Factoring-ul – un factor capabil să dezvolte businessul//Profit, nr.12/2004, p.58-5

Gu ima G. Factoringul şi contabilitatea operaţiunilor acestuia în bănci//Economica nr.3/2001, p.85-91 Кувшинова Ю. А. Этапы развития факторинга: история и современность//Финансы и Кредит,

0/2004, p.40-45 .3Волков А. Н. Некоторые аспекты реструктуризации дебиторских задолженностей промышленных дприятий посредством факторинга как на

без пасности//Финансы и Кредит, N.13/2005, p.24-28 Васин А. С., Лебедев А. В. Управление факторинговыми операциями с использованием маркетинговых

атегий//Финансы и Кредит, N.7/2005 торинг един в трёх лицах: финансист, юрист и страховщик

сентября 2005, p.16 o ul Civil al Republicii Moldova, Chişinău, 2002

ea Instituţiilor Financiare N

154

155

FINANCIARE PUBLICE

17. POLITICI

MOBILITATEA STUDENŢILOR ÎN CONTEXTUL ADERĂRII REPUBLICII MOLDOVA LA PROCESUL BOLOGNA

Grajdian Elena, an. V, FIN

C on dr sian

ăţăm ai bine de 7 ani, purcede un proces de bare, aces cea de-a IV-a

on a fost efectuată e multe ţări doar la câtev mânt din Franţa a pus în videnţă calitatea studiilor n Europa.

Procesul de la B

ond. şt.: c f. univ. . Angela Ca

istemul european de învS ânt superior, de m întreg schimta fiind numit „Procesul Bologna”. Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna laferinţă a Miniştrilor Educaţiei din Europa, ce a avut loc la Bergen (Norvegia). Aderarea C

d a puncte din Procesul de la Bologna. Sistemul de învăţă, aceasta stimulând mobilitatea studenţilor în multe ţări die

ologna este un s d ala stem înv t superior din ţările europene. Acest pro riveşte acceptarea dialogului şi a coo i echivalarea diplomelor etc. Mobilitatea este ram p e n a p a ace eschidere europeană, au fost stabilite o serie de obiective generale ale mobilităţii:

• Implementa e an (• Adoptarea bazat ur• Asigurarea • Introducere tului la D plomă u versita onf c e Convenţiei de la

Lisabona; • Promovarea ţ a per lui ş trativ;• Recunoaşterea diplomelor: realizarea unui sistem e com arabil definite; • Asigurarea transparenţei şi com atibilităţ or şi elo ţionale cu

cele europe• Promovarea ii europe în învăţă ântul superior. Dezideratul de te din Sp ţiul Euro an al În mântului Superior (SEIS) s-a realizat prin

acceptarea la 19 m Republi old ali mem l Gr de Implementare al Procesului Bologna tea educ ală n na entru epublica ldova, în fosta URSS acesta era un instr ării ivelulu instr te bi tiut că, după căderea acestui „imperiu”, s un flu ţi au p stud România. Procesul de cooperare şi mobilitate academică n d ânia, ci şi cu Ucraina, Bulgaria, Federaţia Rusă, Turcia etc. A iecare sta studenţ noştri prezintă an criterii de selecţie şi condiţii de studiu. , pâ la acest moment, anumite studii sociologice privind numărul persoanelor, cetăţeni ai Republicii Moldova, care participă la anumite programe de mobilitate, însă este bine ştiut că ponderea st re inte ză re ră pe eriul nal este în continuă creştere. Credem că ia princip to es tu li ât cele autohtone.

Se ştie că mobilitatea este considerată fun doar a nci când e realizea în ambele direcţii: din ţară peste hotare ş otare în ă. A nev e de aplic t principiul de reciprocitate. Se impune, într-un final, un sistem d r stimula aspectul mobilităţii dinspre Europa spre Republica Moldova.

Crearea unor Centre, Servicii de informare, consiliere în probleme de cooperare internaţională, având relaţii cu cele mai c c

Încadrarea activă a stude în ie pr e europene de mobilitate: ERASMUS, DAAD, LEONARDO DE VINCI, TEMPUS-TACIS etc.;

e modestă pentru unele instituţii de învăţământ, a fondului de carte, propunerea unor cursuri interesante, poate uneori chiar comerciale, predarea cursurilor în alte limbi decât româna şi rusa;

• Elaborarea unor programe guvernamentale prin care s-ar acorda burse de studiu şi de cercetare pentru cetăţeni străini;

proce e echiv re a si elor de ăţămânces dezvoltă mu

mobiltiple posili e

bilităţi de r t

schimbare er u

a viziunilor noa ş

în ceea ce pperării, a tăţii int

roce ul dne şi ex la Bolog

ne, reca. u

şterear vura de bază în s Pentr

omo as ă dt

rea sistemului european d pe 2 cicl

credite tri;

sferabile ECTS); unui sistem calităţii; a Suplimen i ni ră în c ormitate u elcerinţ

mobilităţii studen ilor, sonalu academic de diplom

i adminis p e şi bine

p ii programel standard r educaţionale nane; dimensiun

rne m

a face pa a

a pe văţăai 2005. Mobili

cii Maţion

ova în cu este u

tate de nouă p

b u arR

u ipulu Mota

ument important al dezvolt n i e care

d uir Eslecat la

e. ne ş-a realizat x im

u s-a proportant de studen ii în

us numai cu Romn de an, f t interesat de ii umite

Nu se cunosc nă

udenţilor ca nţionea să emig ze din ţa crit educaţio motivaţ ală este cmai acc area de s dii mai ca tative dec

cţională tu s zăi de peste h ţar dică este oi a

e învăţământ superior îmbunătăţit considerabil, ce a

Luând cunoştinţă de această situaţie, este necesară enumerarea anumitor aspecte: • Perfecţionarea şi definitivarea unei infrastructuri academice şi sociale atractive; •

mari centre a ademi e; nţilor pro cte şi ogram•

• Stimularea unor schimburi de experienţă interuniversitare în baza acordurilor bilaterale; • Completarea bazei tehnico-materiale destul d

156

• Modificarea cadrului legal având ca scop simplificarea condiţiilor de şedere temporară pe teritorRepublicii Moldova a persoanelor străine, care vor fi rezidenţi pe criteriul de mobilitate

157

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1 2 3 4 5 6

Ряд1

iul

educaţională. xistenţa unor astfel de probleme explică faptul că numărul studenţilor str

din Chişinău nu este întotdeauna în creştere. De exemplu, în anul de înma ţi la studii superioare 27 de candidaţi, dintre care ucrainenCongo – 5 persoane. În anul

echi eeste în mând a fi stabilite avantajele şi dezavantajele ce influenţează fluxul de candidaţi la s factorilor ce deza n centrele universitare din Moldova.

Coord.: lect. univ. Rodica Tiron

e cea mai importantă sursă de finanţare externă pentru Republica Moldova, dar şi cea mai stabilă faţă de investiţiile de portofoliu sau împrumuturile de la bănci, ele fiind mai puţin afectate de crizele financiare. Odată cu iniţierea reformelor economice au fost înlăturate obstacolele politice şi economice din calea fluxurilor de investiţii străine directe (ISD) prin intermediul actelor normative:

. Legea cu privire la investiţiile străine;

. Legea privind bazele activităţii economice externe;

. Legea privind reglementarea importului şi exportului de mărfuri şi servicii;

. Regulamentul despre ordinea de deschidere şi activitate în Republica Moldova a reprezentanţelor întreprinderilor străine, a băncilor şi organizaţiilor.

Actele normative reprezintă un prim pas în realizarea politicii de atragere a investiţiilor străine. Un al doilea pas a fost liberalizarea activit mişcării capitalului. Al treilea pas – încheierea acordurilor bilaterale cu 33 de ţări. Un alt pas a fost semnarea, la 29.11.1999, a unui „Acord de Part

r minerale, piaţa mică de desf

lt, forţa de muncă; sistemul financiar-bancar etc.

În ultimii ani ISD, datorită politicii de atragere a

decât în anul 1999. Propun spre analiză perioada 2000-2005*(ianuarie – septembrie). În anul 2001 volumul ISD au

. În următorii ani se observă uaţii, dar cea mai mare creştere are loc în anul 2004, care

E ăini de la centrele universitare studii 2005-2006, la ASEM au fost i 16 – persoane, ruşi – 6 persoane, tricula

2004-2005 au fost înmatriculaţi la studii un număr de 36 persoane, dintre care ucraineni – 25 studenţi, ruşi – 7 studenţi, Congo – 4 persoane. În 2003-2004, numărul celor înmatriculaţi a fost echivalent cu cel din anul de studiu 2004-2005, însă ponderea este diferită, ucraineni - 20 persoane, ruşi – 16 studenţi. La studii postuniversitare, cu părere de rău, numărul cetăţenilor străini este foarte mic, acesta fiind în număr de o singură persoană de cetăţenie chineză, înmatriculat în anul de studiu 2005-2006. Numărul candidaţilor care îşi urmează studiile în Republica Moldova este determinat de anumite principii: taxe pentru studii mai mici decât în ţara de origine, atitudinea personalului didactic, specialităţi ce nu au

val nt în universităţile străine. În pofida acestor factori, se observă că numărul celor înscrişi la studii nu continuă creştere, ur

tudii în Republica Moldova. Aceasta permite valorificarea avantajele şi excluderea va tajează cetăţenii străini de a-şi urma studiile înDevenind membri ai Procesului de la Bologna în luna mai 2005, este important să înţelegem că

mobilitatea educaţională nu poate fi pe deplin realizată, dacă nu va exista o deschidere din partea guvernării şi a instituţiilor de învăţământ superior.

MEDIUL INVESTIŢIONAL ÎN R. MOLDOVA:

ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE

Stog Irina, an. III, FIN

Investiţiile străine au devenit de mult una dintr

1234

ăţii economice, inclusiv liberalizarea

eneriat şi Cooperare” între R. Moldova şi U.E. Cu toate acestea Moldova nu a beneficiat de un volum mare de investiţii străine, deoarece există numeroşi factori obiectivi defavorabili pentru investitorii străini, cum ar fi: neintegritatea statului, ponderea economiei tenebre, lipsa resurselo

acere, birocratismul înalt. Este necesar ca factorii negativi să fie înlăturaţi, astfel facilitând fluxurile de ISD. Ca factori pozitivi, care au rolul de atracţie a fluxurilor de IS directe, putem menţiona: politica guvernamentală, atitudinea binevoitoare, nivelul educaţional îna

investiţiilor străine, acestea au înregistrat o creştere semnificativă. Astfel, în 2000, volumul ISD în Moldova a fost de 5,4 ori mai mare decât în anul 1995 şi de 3,3 ori mai mare

scăzut cu 37% faţă de 2000fluct

faţă oldova se declară o ţară cu orientare europeană. Din tabelul 2 observăm că ponderea

ISD

de anul 2003 ajunge a fi aproape de 2 ori. Această creştere se datorează mediului politic favorabil creat în ţară, deoarece R. M

majoritară în total o deţin, după cum urmează:

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005* Ţara Spania Olanda Olanda România Spania M. Britanie % în total ISD 53 20,25 43,35 20 63,3 14

aioane.

Distribuţia ISD pe teritoriul Republicii Moldova este foarte diversă şi se prezintă astfel:

Investiţiile străine directe în R. Moldova pe r

Raionul 2001 2002 2003 2004 2005* Mun. Chişinău 452258,1 670822,2 393655,5 1068074,3 266806,4 Mun.Bălţi 6481,4 15384,9 9736,6 16,2 2,7 R.Anenii Noi 7287 1,6 r.Basarabeasca 294 r.Cahul 13678,2 7158,4 5575,1 91669,8 r.Călăraşi 4767,2 248,4 65,4 r.Căuşeni 5,4 1648 25414,6 r.Criuleni 352,9 8642,8 430,4 r.Drochia 4386,7 22329,9 r.Edineţ 27 60,3 16614,9 r.Făleşti 2768,9 r.Floreşti 4190,9 39064,8 r.Glodeni 5,4 108,2 r.Hînceşti 901,1 r.Ialoveni 47,6 11,9 r.Orhei 0,5 11711 520,4 2,0 r.Rîşcani 5,4 r.Sîngerei 8,0 1755,2 r.Soroca 25420,9 40916,3 665 r.Străşeni 18,3 40,5 r.Ştefan Vodă 6695,5 r.Taraclia 6036,8 3538,9 41,6 1568,6 r.Ungheni 862,1 2000,8 13640,4 2,7 913,7 UTA 8,7 G 853,3 20496,9 7604,3 32905,7 2490r.Tighina 1364,7 r.Lăpuşna 9933,0 TOTAL 538058,3 833864,2 600584,3 1224460,9 361208,6

Majoritatea IDS în Republica Moldova se realizează pe teritoriul mun. Chişinău. Aceasta se observă din

tabelul de mai jos, în care vizualizăm evoluţia ponderii ISD în mun. Chişinău din total. Anii 2001 În anul 2001, 91% din total ISD s-au realizat în mun. Chişinău. Însă în următorii ani are loc tendinţa de

repartizare a ISD mai profund pe teritoriul Moldovei.

2002 2003 2004 2005*%, 91 80,4 65,5 87,2 73,2

158

PREMISE FINANCIARE DE CREARE A C DEFUNCŢIONALE ÎN REPU

În etapa actuală, vectorul principal al politicii ex

comunitatea europeană, care impune unele condiţii stricteconomii de piaţă funcţionale, însoţită de o creştere econo

Existenţa unei economii de piaţă funcţionale este argcompetitive, capabile să facă faţă presiunii concurenţiale şîntreprinderilor în procesul de luare a deciziilor strategice

• Utilizarea resurselor, destul de limitate, pentru producţie posibile;

• Anticiparea, în mod continuu, a frecventelor schim• Adaptarea la schimbările tehnologice rapide. În Republica Moldova, aflată în procesul de tranziţie consecinţă a crizei

economice din anii ’90, majoritatea firmelor se confruntă cu r e a diversificării excesive, care serveşte drept impuls iniţial pen

Prin restructurare se înţelege modificarea profilului d ale, precum şi redimensionarea activităţii firmei, ce pot fi realizate prin ado a te

1. Strategii de producţie (de stabilitate, de dezvoltare, d ere a unui nou tip de bun/serviciu)

2. Strategii financiare (creşterea cifrei de afaceri şi a ve3. Strategii de marketing (de menţinere a poziţiei, de re4. Strategii de cercetare-dezvoltare (pune accentul ico-ştiinţific,

tehnologii de vârf, inovaţii, brevete). Dezvoltarea activităţii şi îmbunătăţirea performanţelor re ur

mediul exterior, în care permanent au loc schimbări.

ta dobânzilor bancare, deficitele sau excedentele comerciale, deficitele sau xcedentele bugetare, rata economisirii populaţiei, formarea brută de capital etc.

În contextul integrării europene, politicile macroeconomice promovate în Republica Moldova, care izează toate agregatele economiei sale naţionale în ansamblu, impun ajustarea la conjunctura pieţei

fina

monÎn cadrul politicii bugetare, stiţiilor publice, şi reducerea

impozitelor, ca efect asupra creşterii veniturilor disponibile ale agenţilor privaţi, pot fi adoptate ca politici pentru stimularea consumului, rezultatul cărora va fi creştereaefecte:

. Efect de multiplicator asupra PIB,

UNEI E ONOMII PIAŢĂ BLICA MOLDOVA

Ceban Sergiu, an. III, FIN Conf. univ. dr. Nadejda Botnari

terne a Republicii Moldova este integrarea în e, dintre care una primordială este existenţa unei mică reală. umentată, în primul rând, de existenţa unor firme i forţelor de pe piaţa Uniunii Europene. Orientarea de dezvoltare vizează: a se putea încadra în cele mai mici costuri de

bări în preferinţele consumatorilor;

la economia de piaţă, ca lipsa de pe formanţ şi necesitatea de corectare tru efectuarea restructurării. e activitate a structurii funcţionptare unor stra gii, cum ar fi: e diversificare, de introduc

nitului întreprinderii) tragere) pe promovarea progresului tehn

firmei sunt determinate într-o ma măs ă de

Figura 1: Mediul exterior al firmei

Economic

Elemente de interes:

Aşadar, „starea de sănătate” a economiei unei naţiuni afectează performanţele firmelor; indicatorii de

“sănătate” fiind rata inflaţiei, rae

vnciare existente în ţările-membre ale comunităţii europene. Competitivitatea economiei naţionale poate fi stimulată cu ajutorul politicii bugetare şi, respectiv, celei etare, utilizate ca pârghii macroeconomice.

creşterea consumului propriu şi/sau a inve

cererii de consum, care va antrena următoarele

12. Creşterea importurilor şi a preţurilor naţionale (cu efect inflaţionist), 3. Creşterea cererii pentru moneda naţională.

• Noi producători • Capacitatea de producţie • Cerere solvabilă • Produse înlocuitoare • Intensitatea rivalităţii Mediu concurenţial

Socio-cultural

Global

Demografie

Politică şi legislaţie

159

Stimularea competitivităţii economiei naţionale prin utilizarea instrumentelor monetare vizează următoarele aspecte:

1. Banca centrală reduce rata de refinanţare acordată băncilor, ceea ce duce la scăderea ratei dobânzii. l a

iaţă, existenţa unui sistem judic

ând politica fiscală

e urmărirea evoluţiei datoriei publice şi a durabilităţii ei;

stfel, în noul mediu economic, o importanţă majoră care revine fiecărui actor implicat este practicarea noilor politici prin competenţe şi responsabilitatea de a respe i t ВЛИЯНИЕ КОСВЕННЫХ НАЛОГОВ НА ФОРМИРОВАНИЕ ДОХОДОВ

н

м м и.

При формировании доходов бюджета Республики Молдова косвенные налоги являются ажнейшим источником финансовых ресурсов. Доля косвенных налогов в доходах государства в

2005 году со х бюджета, Республика М рьирует до 13% США и 30% в странах Ев

În acest mod, sunt stimu ate investiţiile şi consumul c re au efect multiplicator asupra PIB. 2. Pe de alta parte, reducerea dobânzilor îi stimulează pe deţinătorii de capital să-şi transfere

capitalurile în alte state, care oferă dobânzi mai atractive, statul confruntându-se cu ieşire de flux de capital, ce poate genera deficit al balanţei de plaţi, şi va duce la deprecierea ratei de schimb. Apare dezechilibru.

3. Deprecierea ratei de schimb provoacă scăderea preţului relativ al produselor naţionale şi deci stimularea exporturilor şi inhibarea importurilor, ca rezultat, va creşte cererea adresată producătorilor interni, şi implicit PIB, fapt ce va duce la restabilirea echilibrului.

Edificarea unei economii de piaţă funcţionale este realizarea unui consens asupra direcţiilor generale de politică economică şi atingerea stabilităţii macroeconomice şi financiare, fapt ce impune liberalizarea preţurilor şi a comerţului, eliminarea unor bariere semnificative la intrarea pe p

iar independent, credibil, şi ale cărui decizii să fie puse corect în aplicare, creşterea ponderii economice a sectorului privat, a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În realizarea acestui obiectiv, sunt de aplicat reglementările europene în domeniul finanţelor publice, impozitarea, recuperarea creanţelor bugetare, precum şi combaterea evaziunii fiscale.

Principalele elemente care trebuie vizate sunt: 1. Nevoia de a combina mai bine disciplina financiară cu creşterea economică, plas

în contextul mai larg al supravegherii politicii economice generale; 2. Necesitatea de concentrare pe asigurarea durabilităţii finanţelor publice în statele membre: apare

nevoia de a combina într-un mod sever disciplina financiară cu flexibilitatea în aplicarea politicilor bugetare naţionale, care poate fi realizată prin: • punerea unui accent mai mare p• manifestarea unei extreme rigurozităţi în perioadele în care economia este în creştere, când este

necesară o mai mare simetrie între supravegherea bugetară şi evoluţiile ciclurilor economice; • acceptarea diferenţelor specifice ţărilor fără a compromite principiul tratamentului egal; • stabilirea principiilor pentru ajustările bugetare şi asigurarea implementării lor.

3. Îmbunătăţirea implementării măsurilor de politică economică prin consolidarea interesului comun în sfera politicii economice.

Acta regulile ş obiec ivele comune.

БЮДЖЕТА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Лунгу Елена, IV курс, Финансы, МЭА Науч. рук.: д-р экон. наук Н.Г. Кику

Налоги являются главным доходом государственной казны, в большинстве стра составляя от

80% до 97% доходной части бюджета. Налоговая система большинства стран ира, в то числе Республики Молдовы, строится на

сочетании прямых и косвенных налогов

вставила 65,6%. По показателю удельного веса косвенных налогов в доходаолдова сильно отл свенных налогов ваичается от развитых стран, где доля ко

ропы. в

160

Данные диаграммы иллюстрируют тенденцию роста доли косвенных налогов в

ых налогов в 2005

бюджета и

косвенного налога в доходах бюджета РМ (см. диаграмму № 2), то видно, что кру

является НДС. При этом структура пост НДС указывает на тенденцию даль роста до С на и В 2 оду импор е товаувели на 10 . сравне го общих ах бюдже С на импортируемые ы составляет 41,06% в 2005 году.

да», предусматривает снижение доли косвенных налогов в первую очередь за с

ются акцизы и тамо

овершенствовать систему обложения косвенными налогами в Молдове, в целя

КЕ МОЛДОВА

Чечель Ирина, IV курс, Финансы, МЭА Науч. рук.: д-р экон. наук Н. Г.Кику

Согласно Национальному бюро статистики, в Молдове неуклонно растет дефицит торгового

баланса: начиная с 2000 г., он вырос в 4 раза. Проблема колоссальной разницы между объёмами

Диаграмма № 1 Структура доходов бюджета общем объёме доходов консолидированного бюджета.

Поступления косвенн

Республики Молдова

60%63% 64% 66%70,0%

жета

54% 56%

50,0%

60,0%

де бю

году составили 6474,9 млн. леев или 100,4% от запланированного уровня на 2005 год.

В дальнейшем перестройка налоговой системы будет проводиться в направлении уменьшения части косвенных налогов при формировании доходной частиувеличения части прямых налогов, в большей степени вследствие процесса замедления роста импорта.

Если рассмотреть долю каждого

пнейшим среди косвенных налогов

упления не йшего ли НДмпорт. 005 г НДС натируемычился

ры 73,3 млн леев по

нию с 2004 дом. В доходта НД товар

Следовательно, государство зависит от импорта товаров, однако, как уже отмечалось выше, «Среднесрочный прогноз

расходов на 2006-2008 гочет сокращения импорта, что приведёт к снижению доходов государства и появлению проблемы

дефицита бюджета. Таким образом, государству необходимо решить, какой приоритет выбрать: либо защищать местный рынок, либо покрывать расходы государства за счёт НДС на импорт.

Одновременно с НДС в системе косвенного налогообложения используженные пошлины. Доля данных налогов в доходах бюджета значительно меньше доли НДС,

однако с каждым годом поступления от взимания данных налогов увеличиваются. Несмотря на то, что косвенные налоги занимают основную долю в доходах бюджета РМ,

система взимания данных налогов не лишена недостатков, что приводит к уклонению от их уплаты путём: фальсификации накладных, создания фирм-фантомов и подделки акцизных марок, из-за чего государство каждый год недополучает определённой суммы налогов в бюджет.

Следовательно, нужно сх уменьшения объёма уклонения от их уплаты, что обеспечит бесперебойное поступление

доходов в казну государства.

КОСВЕННЫЕ НАЛОГИ КАК ИНСТРУМЕНТ ГОСУДАРСТВЕННОГО РЕГУЛИРОВАНИЯ ВНЕШНЕЭКОНОМИЧЕСКОЙ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ

В РЕСПУБЛИ

0,0%

10,0%

2000год

2001год

2002год

2003год

2004год

2005год

доля

н

20,0%

30,0%

40,0%

огов

в дох

ало

д

ПрямыеналогиКосвенныеналогиПрочиеналоги

Диаграмма № 2 Удельный вес косвенных н дах бюджета РМ в 2005 году

(в %)

5

алогов в дохо

46,8

НДС

Акциз36,97 ы

Таможпошлины

енные

4,3 11,88 Другиеналоги

161

экспорта и импорта становится основной во внешнеэкономических отношениях Молдовы. Сотрицательное сальдо м имулирования экспорта. Немаловажную роль в этом может сыграть косвенное налогообложение внешних операций.

Рассмотрим механизм обложения импортных о лее распространенным инструмент рственной внешнеторговой ики является таможенный тариф ит отметить, что с 1999 г. ставки импо ли ове или с

й тов стали действовать бо и –20,25,30,35%. ий эффект в ограничении импорта может ести применение защитных мер. ым их применения стало введени г. с ошлины , включенных

«Сахар тростниковый или свекловичный и химически чистая сахароза в твердом состоянии». Позже дейс

местных предприятий, торговые барьеры влекут и негативные явления: 1) ухудшение потребительского выбора; 2) возможное уменьшение объёмов экспорта, симметричных мер стран-партнеров, и в итоге – сокращение поизводства на экспорт; 3) резмерное повышение уровня ставок заставляет импортеров уклонят джета страны.

Импортные тов ри этом применяются ставки, используемые при о . Но налоговые базы для местных и импортных товаров различны: в изов при импорте происходит на базе таможенной (а не первоначальной) стоимости импортного товара, что бесспорно является элементом протекционизма в олдавской внешнеторговой политике.

Проана Важными стимулами налогов и пошлин. Кроме в за границей направлена и такая мера, как возмещение экспортерам НДС и акнижеприведенной таблицы наглядно иллюстрируют устойчиналогов, возмещенных экспортерам на их расчетные счета.

ократить ожно путём ограничения импорта или ст

пераций. Наибоом госуда полит . Сто

ртной пош ны в Молд не выход за рамки 15%. Однако 2004 г. для некоторых категори аров лее высокие ставкБольш прин Первопытом е в 2003 пец-п для товаров в группу

твие режима «safe-guard» было продлено до 15.02.2008 г. Как утверждают эксперты, данная мера ощутимо улучшила экономическое состояние местных свеклосеющих хозяйств. Поэтому, считаем необходимым более частое применение защитных мер при обложении некоторых других категорий импортных товаров, реализуемых на нашем рынке по демпинговым ценам.

Однако важным является установление оптимальных таможенных пошлин для потребителя, производителя и государства, ведь помимо положительного эффекта защиты

как следствиеч

ься от уплаты налогов, что снижает доходы бюары Молдова также облагает акцизом и НДС. Пбложении местной продукциизимание НДС и акц

млизируем влияние косвенных налогов на объёмы молдавского экспорта. развития экспортного потенциала нашей страны является отсутствие экспорных

того, на повышение ценовой привлекательности наших товароцизов в течение 45 дней. Данные

вую тенденцию роста сумм косвенных

2001 2002 2003 2004 2005 Суммы возмещенного акциза, млн. леев - - 75,7 103,7 99,9 Суммы возмещенного НДС, млн. леев 400,3 517,9 758,0 995,7 1006,2

Однако нельзя не отметить, что иногда на практике возмещение НДС и акцизов происходит с

запозданием. В результате, у предприятий из оборота отвлекаются значительные объемы средств, что крайне негативно влияет на их финансовое состояние. Кроме того, сама процедура возмещения усложнена, поскольку требует представления обширной документации.

Совершенно ясно, что к проблеме выравнивания отрицательного сальдо следует отнестись со всей серьёзностью. И первым шагом на этом пути, по нашему мнению, может стать повышение эффективности использования прописанных в молдавском законодательстве инструментов налогового регулирования внешнеторговых операций: особой пошлины, возврата НДС и акцизов. Целесообразным путем стимулирования экспорта может стать и использование торговых преференций в рамках системы GSP+.

MODALITĂŢI DE MĂSURARE A PRESIUNII FISCALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Golban Olga, an. IV, FIN

Coord.: lect. sup. Marina Dandara Presiunea fiscală exprimă intensitatea cu care sunt prelevate veniturile de la persoanele fizice şi juridice

prin intermediul impozitării. Presiunea fiscală are o mare relevanţă economică, deoarece indică măsura în

162

care veniturile nominale ale populaţiei sunt ajustate prin intermediul impozitării şi, în acelaşi timp, arată măsura în care bugetul de stat îşi procură veniturile pe calea prelevării de impozite.

Din perspectiva plătitorului de impozite, presiunea fiscală exprimă gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilite de lege. Mărimea presiunii fiscale arată ce parte procentuală din venitul care constituie materia impozabilă va fi sustrasă pentru nevoile generale ale societăţii.

Din perspectiva statului încasator de impozite, mărimea presiunii fiscale indică ce parte din venitul naţional creat de agenţii economici urmează să se constituie ca venituri bugetare pe calea impozitării.

Actualmente, în R.M. nu există o metodologie oficială a evaluării şi aprecierii presiunii fiscale. În vederea aprecierii acestui fenomen la nivel macroeconomic este utilizat ca indicator suma plăţilor de natură impozitară şi defalcările la fondurile sociale raportate la volumul PIB-ului. La nivelul microeconomic, acest indic

cele efective. Aceste abateri sunt condiţionate de asemenea de: evaziunbazate an de an pe aşteptările optimiste ale unei înviorări economice; planificarea de creştere substanţială a PIB-

ator este exprimat ca suma impozitelor şi taxelor raportată la profitul până la impozitare. Analiza şi determinarea indicatorului la nivel macroeconomic este destul de aproximativă din cauza

deviaţiilor defalcărilor prognozate şi ea fiscală şi ascunderea în masă a veniturilor; aprecierile exagerate ale creşterii veniturilor bugetare

ului; Tabelul 1

Aprecierea generală a presiunii fiscale în Republica Moldova

Perioada Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004

Venituri din impozite, mil. lei 4102,4 4324,8 5084,4 6619,9 7524,5 Defalcări sociale, mil. lei 1343,3 1604,3 2015,1 2734,4 2947,4 PIB, mil. lei 16020 19052 22556 27619 31992 RFG ,% 28,58 31,12 31,47 33,86 32,73

Din datele prezentate, un nivel mai ridicat al presiunii fiscale, de regulă, este caracteristic pentru ţările

ce au o orientare socială a modelului economiei de piaţă. Astfel, pentru ţările cu o economie dezvoltată şi acelaşi nivel al administraţiei publice, mărimea presiunii fiscale se determină după nivelul de orientare socială a politicii statului.

Odată cu diminuarea cotelor impozitare sporesc resursele ce rămân în posesia cetăţenilor şi a agenţilor economici, ce ar putea fi economisite şi, ulterior, investite în activitatea de producţie. Dar în această ordine de idei este important să nu fie admisă o reducere a veniturilor bugetare, deoarece în caz contrar este inevitabil diminuarea cheltuielilor publice sau confruntarea cu pericolul inflaţiei.

Ideea de diminuare a presiunii fiscale este una foarte tentantă şi este acceptată în ţările cu economie de tranziţie. Este recunoscut faptul că reducerea presiunii fiscale poate contribui la creşterea economică în ansamblu. O reducere a presiunii fiscale cu menţinerea sau creşterea veniturilor bugetare poat fi atinsă doar în urm tenţie

eosebită revine elasticităţii PIB-ului în funcţie de cota impozitului. Prin urmare, o micşorare cu un procent a impozitelor antrenează după sine o creştere a valorii PIB-ului mai mare de un procent şi, prin urmare, veniturile bugetare vor spori.

în cea mai mare partede form bugetului, vom constata că Guvernul pune accent în cadrul politicii fiscale pe

pozitele indirecte drept surse principale ale veniturilor bugetare. În baza datelor din table, observăm cota reponderentă o deţine TVA care, de la valoarea de 8,38% înregistrată în PIB în anul 2000, în 2004 aceasta

s f volumul producţiei finite fabricate în Moldova cedează sferei serviciilorprocesului de producţie nu sunt atât de semnificative.

e a creşterii producţiei finale determinată de diminuarea impozitelor. În această ordine de idei, o a

d

Ca şi în majoritatea ţărilor slab dezvoltate, veniturile bugetar-fiscale provin în Moldova, , din impozitele indirecte. Făcând o analiză a impozitului pe venit, TVA, accize drept principale surse

are a veniturilorimpe evaluează la 10,71% în PIB, constituind peste 40% în buget după surse de provenienţă. Ţinând cont deaptu că R.M. este o ţară în tranziţie îi este specific o creştere a PIB-ului pe seama consumului. În prezent,l

, iar veniturile obţinute în urma

163

Tabelul 2 Presiunea fiscală exercitată pe impozit în parte

Bugetul consolidat

2000 2001 2002 2003 2004 Indicatori % în PIB % în PIB % în PIB % în PIB % în PIB

Impo

Dependenţa dintre modificarea cotelor impozitelor şi a veniturilor bugetare poate avea forma descrisă de

Laffer, micşorând impozitele până la un anumit nivel ce ar permite sporirea veniturilor bugetare, însă în Republica Moldova, actualmente încă nu

zitul pe venit, persoane juridice 1,72 2,07 1,89 2,09 2,44 TVA 8,38 7,86 9,01 10,10 10,71 Accize 4,1 3,57 2,92 3,2 2,84

sunt create premise necesare nici măcar pentru recuperarea pierd

gie, 2002, Editura ASEM

erilor veniturilor bugetare condiţionate de reducerea impozitului pe venitul persoanelor juridice. Elaborarea unui astfel de model trebuie să aibă la bază şi un factor deosebit de important, şi anume posibilitatea creşterii veniturilor bugetare pe seama reducerii economiei subterane.

Bibliografie:

1. Economie şi sociolo2. Economie şi finanţe publice, 2003, Editura ASEM 3. Agricultura Moldovei, 5/2005 4. www,statistica.md

ZONELE ECONOMICE LIBERE – PARTICULARITĂŢILE FUNCŢIONĂRII LOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Vragaleva Veronica, an. IV, FIN

Coord. şt.: lect. sup. Marina Dandara Încă de demult zonele libere erau cunoscute sub denumirea de porturi libere, dar originea lor nu este

bine datată. Primul port liber la Marea Mediterană, Cartagina, este menţionat încă în anul 814 î.e.n. Zone libere comerciale au existat în China, Grecia, Roma Antică, zona Mediteranei, coasta de vest a Africii şi a Feniciei.

Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) sunt părţi ale teritoriului vamal al Republicii oldova, separate din punct de vedere economic, mărginite strict pe întreg teritoriul, unde unele tipuri de M

activităţi de antreprenoriat sunt permise cu condiţii preferenţiale pentru investitori locali şi străini. Într-o zonă economică liberă pot fi exercitate următoarele tipuri de activităţi antreprenoriale: producţia

industrială a bunurilor pentru export; sortarea, ambalarea, marcarea şi alte operaţiuni similare cu bunuri introduse prin teritoriul vamal al Republicii Moldova; alte tipuri de activităţi auxiliare, ca, de exemplu, servicii comunale, depozitare, construcţii, alimentaţie publică.

Legislaţia acordă înlesniri, garanţii şi privilegii pentru afacerile stabilite în Zonele Economice Libere. Rezidenţii ZEL se bucură de un regim vamal şi fiscal preferenţial. Astfel, pe teritoriul Zonei Economice Libere (ZEL) investiţiile au protecţia juridică de stat. Regimul activităţilor de antreprenoriat şi investire este mai puţin conductiv decât regimul stabilit pentru agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea sa pe altă parte a frontierei vamale a Moldovei. Bunurile din cadrul ZEL nu pot fi expropriate, naţionalizate şi confiscate decât prin decizia de judecată. După achitarea impozitelor, taxelor şi a altor plaţi prevăzute de legislaţie, investitorilor străini li se garantează dreptul de a transfera din Moldova sumele în valută străină, obţinute în calitate de profit, din vânzările integre sau parţiale ale bunurilor proprii sau din deţinerea cotei întreprinderii-rezident, şi din lichidarea sau reorganizarea întreprinderii conform legii. Impozitul pe venit al rezidenţilor din exportul bunurilor (serviciilor) de origine din ZEL în afara hotarelor vamale ale Moldovei se achită în mărimea de 50% din cota stabilită pe întreg teritoriul vamal în Moldova. Impozitul pe venit la activitatea rezidenţilor ZEL, cu excepţia celor menţionate, este stabilită în mărime de 75% de la cota stabilită. Sunt scutite de plata accizelor bunurile supuse accizelor adusă în ZEL din afara teritoriului vamal al Moldovei, din alte ZEL, şi bunurile cu origine din ZEL şi scoase în afara ZEL, în afara teritoriului vamal al

164

Moldovei. Prestarea bunurilor (serviciilor) în ZEL, precum şi rezidenţilor diferitor ZEL din Moldova, nu sunt puse accizelor şi sunt taxate la cota zero la TVA. Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale treprinderilor sale şi/sau în dezvoltarea infrastructurii ZEL un capital echivalent cu cel puţin 1 milion de

olari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pentru exporturile bunurilor de origine din ZEL în afara ritoriului vamal al Moldovei pentru perioada de 3 ani, imediat începând cu termenul în care au fost

fectuate volumele respective de investiţii. Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor le şi/sau în dezvoltarea infrastructurii ZEL un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane de dolari SUA sunt utiţi de plata impozitului pe venit pentru exporturile bunurilor de origine din ZEL în afara teritoriului

amal al Moldovei pentru perioada de 5 ani, imediat începând cu termenul în care au fost efectuate volumele spective de investiţii.

Volumul total al investiţiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de activitate a acestora, onform situaţiei din 1 octombrie 2005, a constituit 66,04 mil. dolari SUA, inclusiv pe parcursul a 9 luni ale nului curent – 5,99 mil. dolari SUA.

Cea mai mare cotă a investiţiilor continuă să revină ZAL „Expo-Business-Chişinău” şi constituie 42,99%.

Volumul total al vânzărilor nete ale producţiei industriale produse de către rezidenţii zonelor libere ianuarie – septembrie 2005 a constituit 684,4 mil. lei (132,7% faţă de perioadă respectivă a anului

precedent). Creşterea vo bere reprezintă baza sporirii volumului impoz zidenţii acestor zone. Pe perioade de 9 luni ale late a constituit 68,9 mil. lei, sa parte de impozite se

Pentru e libere garantează ştere a bunăstării populaţiei, o dezvoltare economică sesizabilă nu doar prin creşterea indicatorilor cantitativi, ci şi a celor calitativi.

suîndteesascvre

ca

înlumului vânzărilor producţiei industriale produse în zonele liitelor şi altor plăţi obligatorii calculate, efectuate de către reanului curent volumul impozitelor şi altor plăţi obligatorii calcu

u cu 29,2% mai mult faţă de perioada respectivă a anului precedent. Cea mai mare încasează în prezent de la ZAL „Expo-Business-Chişinău” (circa 3/4). Republica Moldova, care are o orientare pro-europeană, prezenţa zonelor economico perspectivă mai relevanţă în ceea ce ţine nu numai de o eventuală integrare, ci şi o cre

mil. dolari SUA

28,4

13,49,7 9,4

5,1

05

1015202530

EXPO-BUSINESS-CHISINAU

TARACLIA TVARDITA VALKANES UNGHENI-BUSINESS

Diagrama 1. Volumul total de investiţii de la începutul activităţii zonelor economice libere

Bibliografie:

1. „Legea cu privire la zonele economice libere” nr. 440-XV din 27.07.2004; 2. Raport privind activitatea Zonelor Economice Libere ale Republicii Moldova pe parcursul a 9 luni

ale anului 2005. TAXELE VAMALE ÎN CONTEXTUL PROCESELOR INTEGRAŢIONISTE

Bejenaru Sergiu, an. IV, FIN

Cond. şt.: drd. lect. univ. Marina Dandara Republica Moldova a primit statutul de observator în 1996, iar în 2001 a devenit cel de-al 142-lea

membru al OMC. Taxele vamale sunt reglementate de „Legea cu privire la tariful vamal” şi acordurile OMC, care

stipulează reducerea consecutivă a tarifelor. Moldova, ca şi alte ţări-membre ale OMC, a negociat rata taxelor vamale de import pentru majoritatea produselor.

165

Apartenenţa l unei anumite perioade. Cu toate acestea, Republica Moldova a negocia mai importante produse. Aceasta înseamnă că limita asupra căreia s-a convenit cu alte ţărmai înaltă decât taxele vamale existente. Însă aceste limite sunt mai

entru a proteja piaţa locală de importuri, Moldova a insistatcom

port al Republicii Moldova a constituit circa 6%, iar media ponderată – cca 3,7%, pe când în ţările UE media pe taxele vamale la import este de cca 4,6%. De asemenea, este de notat că media taxelor vamale aplicate la importul produselor agricole constituie 12,65%, iar pentru prod

oldova doar din punct de vedere că el nu va include agric

la OMC mai cere, de asemenea, ca taxele vamale să fie reduse pe parcursut plafonul taxelor vamale la cele

i-membre ale OMC este, de fapt, mici decât în alte ţări. asupra unor taxe vamale mai ridicate în P

paraţie cu cele aplicate la cel moment: în medie de 12,5% faţă de 5%. Republica Moldova tinde să se integreze în Uniunea Europeană, ceea ce va duce la modificări privind

sistemul de taxe vamale. În prezent, la baza relaţiilor comerciale dintre Moldova şi UE se află Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), acordat republicii noastre în 1999. Conform acestuia, exporturile către UE beneficiază de scutiri parţiale sau totale la tarifele vamale, cu condiţia că exporturile respectă regulile UE privind principiul provenienţei. Sistemul în cauză se aplică pentru 7000 de produse. Circa jumătate din toate produsele (cele nesensibile) sunt admise la cota 0, iar pentru cealaltă jumătate (produse sensibile) se oferă o reducere limitată de 3,5 puncte procentuale.

Din 2006, Moldova beneficiază de un nou sistem generalizat de preferinţe SGP+, ce include preferinţe adiţionale pentru perioada 2006-2015, acordate ţărilor în curs de dezvoltare şi celor în perioada de tranziţie. Sistemul extinde lista preferinţelor prin includerea mai multor mărfuri cu reducere limitată în grupul celor admise cu cota 0.

În cadrul noului sistem, produsele din ţările beneficiare, ce deţin peste 15% din importurile UE într-un sector anume, vor fi „absolvite” şi private de accesul la beneficiile oferite de SGP. În cazul textilelor şi confecţiilor, acest plafon constituie 12,5%.

În aceste condiţii, circa 87,77 % din exporturile RM spre UE vor avea acces liber. UE a acordat ţărilor balcanice preferinţe autonome şi timp de câţiva ani acestea au reuşit să-şi sporească

exporturile cu circa 40%, creşterea fiind aproximativ de 8% anual. Moldova ar putea merge pe aceeaşi cale. Pentru Republica Moldova semnarea unui Acord de Comerţ Liber Asimetric dintre Republica Moldova

şi UE este o acţiune foarte importantă şi consistentă. Moldova a şi făcut primii paşi în vederea obţinerii acestui Acord. S-a realizat deja o liberalizare considerabilă a barierelor comerciale formale. În anul 2005, media simplă a tarifului vamal la im

usele industriale – 3,95%. De asemenea, Moldova nu aplică taxe vamale la export. Un eventual Acord de Comerţ Liber cu UE ar putea dezavantaja M

ultura. Noul Acord de Comerţ Liber cu UE trebuie să cuprindă majoritatea produselor agricole, în primul rând,

de interes pentru Republica Moldova, şi anume: băuturile alcoolice, sucurile naturale şi conservele din fructe şi legume, ramuri în care Republica Moldova deţine un avantaj comparativ şi o bună pregătire tehnologică. Excluderea produselor agricole va încălca prevederile OMC şi Acordul de Comerţ Liber nu va fi într-un spirit de colaborare şi stimulare a dezvoltării economice a R.M.

166

ŞI PIEŢE DE CA

18. INVESTIŢII PITAL

167

TEORII DE FUNCŢIONARE A PIEŢEI DE CAPITAL

Ciubotaru Pavel, an. III, FIN Cond. şt.: lect. univ. Veronica Cuhal

Piaţa financiară asigură transferul de capital şi contribuie la creşterea economică prin alocarea eficientă

a economisirilor de venituri disponibile în investiţii. În funcţie de maturitatea transferurilor, piaţa financiară este segmentată în piaţa monetară şi valutară, pentru transferurile pe termen scurt, şi în piaţa de capital şi cea de asigurări, pentru transferurile pe termen lung.

Piaţa de capital include piaţa bursieră, organizată într-o formulă centralizată la bursa de valori şi piaţa extrabursieră, descentralizată prin sistemul de comunicaţii şi cotare automată, şi prin piaţa valorilor mobiliare necotate. Teoria funcţionării pieţei de capital a apărut odată cu formalizarea tehnicii arbitrajului. Arbitrajul este operaţiunea fără risc de vânzare-cumpărare de active în scopul obţinerii de profit din diferenţa dintre preţul de piaţă şi valoarea intrinsecă a acestor active.

Teoria arbitrajului financiar. Modelul de structură financiară Modigliani & Miller (SUA, anul 1958) reprezintă teoria arbitrajului financiar şi constituie prima cercetare fundamentală referitor la funcţionarea pieţei de capital. Cercetătorii (mai târziu premianţi Nobel) au fost preocupaţi de ideea de a găsi optimul în politica de îndatorare a întreprinderii. Concluzia lor principală este că decizia de finanţare a investiţiilor nu are nici o incidenţă asupra valorii întreprinderii, structura capitalului companiei fiind neutră în raport cu valoarea ei (articolul „The Cost of Capital, Corporate Finance and the Theory of Investment”).

Modelul Modigliani & Miller este prima fundamentare a ratei de rentabilitate financiară (kfin) sperată de acţionarii companiei prin rentabilitatea (kec) a activului economic al companiei, acţionarii solicită să fie remuneraţi cu o primă de risc pentru deţinerea unor acţiuni ale unei companii îndatorate mai riscante decât una neîndatorată. Prima de risc este în funcţie de diferenţa dintre rata rentabilităţii economice şi rata dobânzii de piaţă (kd – rata la obligaţiunile statului), de levierul financiar (L= datorii/capitaluri proprii), şi în funcţie de cota de impozit pe venit (τ)

444444 3444444 21riscdePrimă

τ)(1*(DAT/CPR)*kd)(keckeckfin −−+=

Modelul a fost verificat utilizând metodele econometrice pe un eşantion de întreprinderi din industria producţiei de electricitate din SUA, în anul 1996.

Teoria pieţei eficiente. Următoarele cercetări fundamentale au fost efectuate de E. Fama şi M. Miller, în d

ea comportamentului agenţilor economici şi investitorilor financiari, şi a gradului de i

r putea determina o variaţie de curs. Cel care deţine această informaţie poate obţin

riscante, dar suficient de diversificate, pentru obţinerea celui mai mic risc posibil la o rentabilitate scontată (portofoliu eficient sau portofoliu de piaţă). În rezultat, a fost elaborat modelul CAMP (anul 1974) al rentabilităţii individuale sperate a unui activ riscant (Ei), în funcţie de rentabilitatea activului fără risc (Rf), de rentabilitatea sperată a portofoliului de piaţă (Em) şi de coeficientul βi, care măsoară corelaţia dintre riscul activului individual şi riscul portofoliului de piaţă.

Ei = Rf + (Em – Rf) * βiRiscul de care ţine cont CAMP este generat doar de evoluţia generală a pieţei financiare (Em-Rf), riscul

specific fiind eliminat prin diversificarea portofoliului. Prima aplicaţie a modelului CAMP a fost determinarea valorii financiare (Vo) a întreprinderii:

Vo = CFD/Ei; unde CFD este Cash Flowul aşteptat. Renovatorii Teoriei Financiare. Modelul CAMP, fiind uneori criticat, rămâne a fi cel mai utilizat

pentru selectarea portofoliilor de investiţii şi evaluarea întreprinderii. Modelul APT („Arbitrage Pricing Theory”), dezvoltat de S.A.Ross în 1970, este un model multifactorial pentru explicarea rentabilităţii titlurilor financiare.

Teoria Dow. O importantă teorie financiară pentru funcţionarea pieţei bursiere o constituie Teoria Dow şi indicii bursieri, care se aplică la bursele de valori de 110 ani. Conform acestei teorii, investitorii acţionează pe

omeniul eficienţei pieţei financiare. Ei au efectuat testarea eficienţei informaţionale a pieţei financiare americane prin investigar

ntegrare a informaţiilor economice în preţul actual al titlurilor financiare. Ei au ajuns la concluzia că valoarea titlului nu depinde de informaţia precedentă a cursurilor, toată această informaţie este deja încorporată în preţul actual al titlurilor financiare. Informaţia nouă (distribuirea de dividende, aprobarea unor proiecte de investiţii etc.) a

e un profit din arbitrajul dintre valoarea actuală a titlului şi cursul bursier. Teoria modernă a portofoliilor. Dezvoltând teoria arbitrajului, H. Markowitz şi W. Sharpe dezvoltă

ideea combinării unui activ fără risc (cele mai sigure obligaţiuni de stat) cu un portofoliu de active

168

piaţă a fluctuaJones conturează trei tendinţe: evoluţia uctuaţii secundare (figura 1).

nu în funcţie de fluctuaţiile individuale ale preţului unui titlu financiar, dar în funcţie de mediţiilor pieţei în ansamblu, respe bursieri. Evoluţia mediilor Dow ctiv în funcţie de evoluţia indicilor

ascendentă, evoluţia descendentă şi fl

Fluctuaţii secundare

Evoluţie ascendentă Evoluţie descendentă

Figura 1. Evoluţiile Mediilor Indicilor Dow Jones

anul 2000, a introdus în circulaţie indicele CNV ulat în regimul timpului real la Bursa de Valo ânal după închiderea şedinţei de vineri de tranz

pe p

C RĂ

din Moldova înComisia Naţională a Valorilor Mobiliare

-M 32, conform metodologiei indicelui „Dow Jones” calcri d in New York. Indicele CNVM-32 se calculează săptămacţionare la Bursa de Valori a Moldovei. Structura portofoliului CNVM-32 cuprinde acţiunile a 32 de

societăţi pe acţiuni din diferite sectoare economice care, într-o anumită măsură, reflectă structura PIB din Moldova: 58% de întreprinderi se referă la industria alimentară, 19% – la industria uşoară, 16% – la industria grea şi 7% – la sfera serviciilor. Investitorii autohtoni şi străini urmăresc în baza indicelui respectiv tendinţa

iaţa de valori şi integritatea investiţiilor sale.

POSIBILITĂŢILE ŞI OPORTUNITĂŢILE DE UTILIZARE A ONTRACTELOR CU TITLURI DERIVATE PE PIAŢA BURSIE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Cotorobai Daniela, an. III, FIN Coord. şt.: conf. univ. dr. Ana Berdilă

În ansamblul fluxurilor financiare internaţionale un loc aparte îl ocupă tranzacţiile la termen derulate pe

piaţa instrumentelor derivate. Aceste pieţe au apărut şi s-au dezvoltat din dorinţa operatorilor economici de a diminua riscurile comerciale sau financiare din operaţiunile lor.

Principalele instrumente derivate tranzacţionate pe piaţa internaţională sunt: contractele futures, contractele pe opţiuni, contractele de swap şi alte instrumente sintetice (cap, floor sau collar). Pe lângă creşterea semnificativă a volumului pieţei internaţionale a acestor instrumente asistăm la o permanentă diversificare a acestora, prin apariţia de noi instrumente sau prin diversificarea activelor ce constituie obiectul acestor contracte. În prezent, instrumentele derivate se practică pe o gamă variată de active financiare sau reale, cum ar fi: rata dobânzii, cursul de schimb, indicii bursieri, titluri primare, marfă etc.

În prezent, pieţele futures sunt cele mai active şi cele mai eficiente pieţe; totuşi, ele nu s-au putut dezvolta pentru totalitatea mărfurilor tranzacţionate pe pieţele spot şi forward. Aceasta, datorită faptului că pentru dezvoltarea unui contract futures este necesară îndeplinirea unui set de condiţii:

1) oferta şi cererea pentru activul de bază trebuie să fie relativ mari, iar preţul nu trebuie să fie determinat de factori subiectivi, precum interese de monopol sau guvernamentale;

2) pentru ca standardizarea clauzelor contractuale să fie posibilă, diferitele unităţi fizice ale activului de bază trebuie să fie interşanjabile şi omogene;

3) preţul activului trebuie să fluctueze (preţurile stabile pe o perioadă îndelungată nu oferă un stimulent pentru speculanţi şi hedgeri, de a participa la pieţele respective).

169

Aş mai putea menţiona că pieţele futures active presupun acţiuni eficiente de promovare, în care momentul lansării contractului joacă un rol important.

Atraşi de perspectiva câştigului şi de avantajul unui capital de pornire redus, e foarte uşor de realizat că: - speculaţiile cu contracte futures e un joc ce necesită un capital de pornire minim. - nu cere investiţii mari în echipament nici închirierea sau cumpărarea unui spaţiu (cu excepţia poate a

unui birou şi echipament de cotaţie). În România, crearea primei burse futures (Bursa din Sibiu, iulie 1997) a constituit o etapă de maximă

importanţă în transformarea unei societăţi care se ocupă de intermedieri şi licitaţii, într-un centru naţional în care participanţii la piaţa bursieră au oportunitatea de a-şi acoperi riscurile sau de a specula modificarea preţurilor folosind titluri financiare derivate.

Înfiinţarea în Republica Moldova a burselor de mărfuri presupune depăşirea unei serii de dificultăţi. Unele, de natură obiectivă, decurg din perioada de tranziţie la economia de piaţă şi sunt reprezentate de persistenţa monopolurilor de stat şi lipsa lichidităţilor; altele, de natură subiectivă, sunt bazate pe iniţieri psihologice şi perceperi parţial eronate ale funcţiilor instituţiilor bursiere.

Crearea pieţelor futures în ţara noastră este un obiectiv firesc al dezvoltării activităţii bursiere, iar necesitatea lor apare mai pregnant în perioada implementării pârghiilor caracteristice economiei de piaţă, acestea constituindu-se într-un instrument de planificare a activităţii la nivel microeconomic, pe termen scurt, aflat în opoziţie cu planificarea centralizată şi pe termen lung a economiei de comandă.

Principalele cerinţe pentru crear t următoarele: ea pieţelor futures în ţara noastră sun1) Existenţa pieţelor fizice libe e tranziţie, privatizarea reprezintă re, iar, în condiţiile unei economii d

unica posibilitate de creare a acestora. 2) Realizarea unei reforme economice, în cazul Republicii Moldova, se impun luate măsuri, cu

prec ţii anuale, în domeniul infrastructurii transporădere investi turilor de mărfuri şi al telecomunicaţiilor, secto ţare de importanţă vitală în modernizarea economiei naţionale, dar şi al lichidităţii pie elor fizice.

3) O altă cerinţă, pentru îndeplinirea căreia este necesară concentrarea eforturilor la nivel macroeconomic, o reprezintă reglementarea juridică a tranzacţiilor bursiere, şi în special, a pieţelor futures. Adop un o onstreaztarea ei legislaţii la nivel naţional determină în mod evident, aşa cum dem ă practica internaţională, dezvoltarea activităţii bursiere

Cadrul legislativ al domeniului bursier din ţara noastră vine, de asemenea, în sprijinul acestei afirmaţii, în cadrul multor legi, regulamente şi hotărâri fiind prevăzută efectuarea tranzacţiilor cu produse bursiere derivate.

4) Casa de compensaţie (sau Casa de clearing) reprezintă instituţia-cheie a pieţelor futures, fără de care acestea nu pot exista. De aceea, odată îndeplinite condiţiile anterioare, eforturile bursei trebuie concentrate în crea rea acestei ins ituţii. t

Drept concluzie propun îndeplinirea unor paşi importanţi şi, totodată, necesari în promovarea şi utilizarea contractelor cu titluri derivate la noi în ţară:

1) ePerfectarea cadrului legal ce pr supune adoptarea unor noi legi care ar prevedea nu numai posibili r. tatea utilizării tranzacţiilor cu titlurile derivate, dar însuşi mecanismul derulării lo

2) g capacitate financiară Or anizarea unei case de compensaţie care s-ar putea forma din membrii cudeosebit a a de înregistrare şi ă i burselor de mărfuri. Casa de compensaţie astfel creată va presta activitatecompen esar in Moldova. a tranzacţiilor futures încheiate la bursa de mărfuri d

3) il apacitatea financiară Af ierea la una din aceste instituţii existente pe plan internaţional, care deţine cnecesară garantării tranzacţiilor futures, cât şi hnow-how-ul specific acestor tranzacţii.

4) Organizarea pieţei de tip OTC care ar permite participarea la tranzacţiile bursei a unui număr mai mare de agenţi economici din motiv că accesul la astfel de pieţe nu necesită îndeplinirea numeroaselor condiţii de dmitere. a

5) ig a unui contract As urarea lichidităţii pieţei activelor de bază, care ar permite lansarea cu succes bazat pe tl ti uri derivate.

De e ăzut de tranzacţii, ac ea, în momentul de faţă, când piaţa mărfurilor înregistrează un volum sclansarea o tice (indici c ntractelor futures ar trebui orientată spre alte active de bază, inclusiv, produse sintebursieri – CNVM 32) şi valute străine. Ca urm re, crearea pieţ lor fut res va dep nde şi de evoluţia pieţei a e u ifinanciare din ţara noastră:

Şi nu în ultimul rând, succesul pieţelor futures în Republica Moldova va depinde de eficienţa eforturilor promoţi domeniu, desfăşurate de onale ale bursei, precum şi de activităţile educative referitoare la acest instituţii î erţ şi Industrie.

de nvăţământ superior, institute de cercetare economică şi Camere de Com

170

GESTIUNEA INVESTIŢIILOR STRĂINE PLASATE ÎN TERMINALUL DE LA GIURGIULEŞTI

Garaz Elena, Caraman Doina, an. IV, FIN

Cond. şt.: lect. sup. Aurelia Marianciuc Gr l printr-un proces continuu de investire. Atragerea

investiţ r e şi stimulare a creşterii economice. De o im tuată în Portul Internaţional Liber

„Giurgiuleşt lui dintre R.M. şi BERD privla daexecută it ijloace financiare care ar fi constituit 6terminaluluproiectului la emit a ier „Giurgiuleşti” constituie 38 mln USD

1. Capital străin – 4,875 mln USD (TECHNOVAX S.A.) 2. Capital străin – 2,5 mln USD (BERD) 3. Capital local – 5,125 mln USD (TIREX-PETROL S.A.)

• Creditul eliberat de BERD în sumă de 25,5 mln USD Acţionarii, în scopul colaborării pe viitor benevol şi dorind să-şi unească eforturile, recunoscând

importanţa scopului acestei Companii pentru economia R.M., ţinând cont de interesul reciproc s-au întrunit într-o companie mixtă pe acţiuni şi aprobă acest statut, în conformitate cu legile RM.

1. Scopul Companiei (SA de tip închis) este de a obţine o concesiune de la R.M. pe baza unui contract de concesiune, în aşa fel ca să proiecteze, construiască, opereze, menţină şi să exploateze facilităţile portului şi instalaţiile terestre pentru transportarea şi depozitarea naftei şi produselor petroliere în regiunea Giurgiuleşti pe malul moldovenesc al Dunării;

2. Mai mult ca atât, Compania va conduce studiile tehnice, financiare şi de fezabilitate cu intenţia de a extinde capacitatea şi potenţialul portului şi al complexului petrolier menţionat anterior;

3. Compania poate, de asemenea, să participe în orice relaţii economice, care nu contravin legislaţiei în

vernul a sem

Giurgiulealimentaraproxima lelstaţii P C

vcreditu aBERD, Tobliga

D oaregimuri sinve

adu actual de dezvoltare a omenirii a fost obţinut iilo străine este una dintre cele mai sigure metode de susţiner

portanţă deosebită, pentru economia R.M., o are investiţia efeci”. În baza „Hotărârii Parlamentului RM pentru ratificarea Acordu

ind garanţia de stat pentru realizarea proiectului terminalului petrolier „Giurgiuleşti”” intrată în vigoare ta de 3 mai 1997, s-a adoptat în calitate de garant al proiectului respectiv – Guvernul R.M. În scopul

rii acestui acord Guvernul R.M. urma să transm ă S.A. „Tirex-Petrol”, cu acordul acesteia, mîn valoare de 3,075 mln USD din veniturile realizate de la emiterea euroobligaţiunilor,0% din capitalul statutar al S.A. „Terminal”, iar în scopul creării infrastructurii externe a i petrolier şi organizării funcţionării acestuia, Guvernul urma să desemneze coordonatorul

re de 2,4 mln USD din veniturile realizate de şi să-i transmită acestuia mijloace financiare în valoaere euroobligaţiunilor. Suma proiectului terminalului petrol

. Este finanţat din capitalul acţionarilor în volum de 12,5 mln USD, şi anume:

vigoare a R.M. entru impulsionarea lucrărilor de dare în exploatare a terminalului, la 29 decembrie 2004, GuP

nat Acordul investiţional privind Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, cu grupul de companii din Azerbaidjan – „Azpetrol”, „Azertrans” şi „Azpetrol Refinery” sau cu aşa-numitul „Azpetrol International Holdin s g B.V.” în sumă de 25 mln USD, care vor finisa lucrările de construcţie a terminalului petrolier din

şti, pe Dunăre, a portului de pasageri şi de mărfuri, precum şi să creeze o reţea de 50 de staţii de e pe tot teritoriul R.M., în plus, şi-au luat angajamentul de a investi în viitorul apropiat încă tiv 38 mln USD. Iniţial, „Azpetrol” va livra în Moldova produse petroliere pentru reţe e proprii de

E O. Gu ernul a semnat acest acord, în urma căruia „Azpetrol International Holdings B.V.” a rambursat

l cordat anterior de BERD şi a cumpărat toate acţiunile de la foştii acţionari: TECHNOVAX S.A., IREX PETROL S.A., care nu au putut face faţă situaţiei, din cauza că Guvernul nu şi-a respectat

ţiunile pe care şi le-a asumat anterior. e rece terminalul va activa ca o zonă economică liberă, Guvernul a stabilit pentru aceste companii

peciale de activitate (fiscal – companiile, care în cadrul prezentului Acord investiţional efectuează stiţii de capital în valoare de peste 5 milioane dolari, vor fi scutite de plata impozitului pe venit pe un

termen de cinci ani şi vamal - este prevăzută scutirea de la plata procedurilor vamale la exportul de pe teritoriul Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti” a produselor petroliere şi altor mărfuri, cu condiţia ca aceste plăţi să fie făcute la intrarea lor pe teritoriul portului).

Terminalul petrolier din Giurgiuleşti urmează să fie dat în exploatare în luna mai, anul curent, adică cu 2 luni mai târziu de la data planificată. Despre acest lucru a fost informat primul-ministru, Vasile Tarlev, de către managerul terminalului, Zachir Ibrahimov. Graficul lucrărilor de construcţie a fost prelungit din cauza

171

gerului d , au fost efectuate lucrPortului Interna

rimul-ministru şi-a exprimat mulţcăror , Moldova va beneficia de podependen

r, va fi posibilă

şi o Actualme enuri de pământ, prin hotărârea Primăriei,

pentru con u ă. Dare ţinerea independenţei

energetice

Гергелижиу А.В., Гурова В.А.

in ianuarie. Ibrahimov a accentuat că, până în momentul de faţă, în limitele proiectuluiări în valoare aproximativă de 18 mln, iar acum se instalează şi se reglează sistemul tehnicii ţional Liber „Giurgiuleşti”.

P umirea faţă de mersul lucrărilor de construcţie a terminalului, datorită sibilitatea de a-şi diversifica relaţiile economice şi de a micşora a

ţa energetică faţă de Rusia şi, de asemenea, va obţine ieşirea la Marea Neagră. În prima etapă investitorul poate organiza importul petrolului pe mare din Azerbaidjan şi Kuweit, cu

care Chişinăul are deja înţelegere preliminară. Darea în exploatare a terminalului va contribui la accentuarea concurenţei în această ramu ă. Rezervoarele terminalului cu capacitatea de un mln de tone de motorină şi benzină vor acoperi, practic, în totalmente necesităţile Moldovei în produse petroliere, totodată

oarecare ieftinire a acestora. nte, de către municipiul Chişinău au fos

str cţia a 7 staţii de alimentare cu motorină şt alocate teri benzin

a în exploatare a Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti” va duce la ob a R.M. şi creşterea exportului de mărfuri.

ОЦЕНКА ИВЕСТИЦИОННОЙ ПРИВЛЕКАТЕЛЬНОСТИ

РЕГИОНОВ УКРАИНЫ

Донецкий национальный университет Актуальность. Инвестиции играют существенную роль в развитии и эффективном

фун экономического роста в целом.

кционировании экономики. Это обусловлено тем, что инвестиции затрагивают самые глубинные основы хозяйственной деятельности, определяя процесс

Цель. Использование аналитических показателей свидетельствует об обширной базе исследования комплекса условий, определяющих инвестиционную привлекательность регионов Украины.

Данная тема нашла отражение в трудах Азара В. И., Амоша А.И., Гидбута А.В.

учитывая состав их аналитических пока

оительных фирм всех форм собственности;

затели:

городских и сельских жителей;

• уровень квалификации работников, занятых в общественном производстве.

Инвестиционная привлекательность регионов Украины оценивается на основе их ранжирования по пяти характеристикам, которые следует рассмотреть,

зателей. 1. Уровень общеэкономического развития региона. Его оценка требует исследования

потенциальной потребности в объемах инвестирования, возможности формирования инвестиционных ресурсов за счет собственных источников. При этом используются следующие показатели: • удельный вес региона в ВВП и произведенном национальном доходе; • объем произведенной промышленной продукции на душу населения; • уровень самообеспеченности региона основными продуктами питания; • средний уровень заработной платы работников; • объем и динамика капитальных вложений в расчете на одного жителя; • число фирм с различными формами собственности;

2. Уровень развития инвестиционной инфраструктуры региона. При его оценке изучаются скорость реализации инвестиционных проектов, рассматриваются такие показатели: • число подрядных стр• объемы местного производства основных видов строительных материалов; • производство энергетических ресурсов на душу населения; • плотность железнодорожных путей в расчете на 100 кв. км территории; • плотность автомобильных дорог с твердым покрытием в расчете на 100 кв. км.

3. Демографическая характеристика региона. Для этого требуется оценка возможностей привлечения квалифицированной рабочей силы в инвестированные сферы. Предметом анализа при этом являются пока• удельный вес населения региона в общей численности Украины; • соотношение • удельный вес населения, занятого в общественном производстве;

172

4. Уровень развития рыночных отношений и коммерческой инфраструктуры региона. С целью его оценки изучается отношение местных органов управления к развитию рыночных реформ и созданию предпринимательского климата. При этом используются показатели: • удельный вес фирм (компаний) негосударственных форм собственности в общем

количестве производственных предприятий региона; • удельный вес приватизированных предприятий в общем числе предприятий

коммунальной собственности; • количество совместных компаний и фирм; • число банковских учреждений (включая филиалы); • количество страховых компаний (и их представительств);

ваются такие показатели:

бщем числе промышленных предприятий;

Зам

• число товарных бирж (универсальных и специализированных). 5. Уровень криминогенных, экологических и других рисков. Его оценка требует исследования

степени безопасности инвестиционной деятельности в регионе. В этих целях рассматри• уровень экономических преступлений (по видам в расчете на 100 тыс. жителей); • удельный вес предприятий с вредными выбросами, превышающими предельно-

допустимые нормы, в о• средний радиационный фон в городах региона; • удельный вес незавершенных строительных объектов. ечено, что отдельные показатели играют разную роль в принятии инвестиционных решений.

уровень общеэкономическогоразвития региона

уровень развитияинвестиционной инфраструктуры

35%25%

10%

демографическая характеристикарегиона

уровень развития рыночныхотношений и коммеинфраструктуры

рческой15% 15%

уровень криминэкологических и

огенных, других рисков

Рис. Значимость п азател нной привлекате

ным и альн оны Украины распределен м в мости от сте нве

иорите – К К, Днепропетровская, Доне вская и Запорож я обл ность инвестиций в этой гр 35-40 %

ше, чем достаточ вы ьвовская, Одесская, Полтавск уганская

ласти. Средняя эф ; едняя – томи тская, Сумская, Николаев Черкасская,

Черниговская обла здесь соответствует ню средних показател Укр

– ынск поль Херсонская, Хмельниц рн й на 20-30 % ниже в целом по ране.

оценки инвестиционной привлекательности виду, что он дает лишь обобщенную характеристику

эфф остаточного учета его отраслевой структуры. Выводы.

ок ей в совокупной оценке инвестицио льности По дан нтегр ого показателя все реги ы по группа

зависи пени и стиционной привлекательности: • пр тная иев и Киевская область, АР цкая, Харько

ска асти. В среднем эффектив уппе на вы в целом по стране;

• но сокая – Л ая, Лоб фективность на 15-20 % выше, чем в целом по стране

• ср Жи рская, Винницкая, Закарпа ская, сти. Эффективность инвестиций уров

ей по аине - 50 %; • низкая Вол ая, Ивано-Франковская, Кировоградская, Терно ская,

кая, Че овицкая. Эффективность инвестици , чем ст

использованииПрирегионов

интегрального показателя Украины необходимо иметь в

ективности инвестиций в регионе без д На основании всего изложенного можно сказать, что инвестиции в Украину, несмотря

на все существующие трудности и особенности каждого из регионов, не только возможны, но и во многих случаях целесообразны, что доказывается медленной, но неизменно повышающейся активностью иностранных инвесторов.

173

ИНВЕСТИРОВАНИЕ ВСЕМИРНЫМ БАНКОМ ПРОЕКТОВ ПРОМЫШЛЕННОСТИ УКРАИНЫ В 1995 – 2006 ГГ.

Честякова Ольга, Донецкий национальный университет

м

егативную роль в экономике Украины стали д

Ит йская КомиссЕвропейско расходов будет возложена на данное подразд е Европейская Комиссия искала проекты в Восточной твечали бы основному критерию – безопасности

Международный банк реконструкции и развития, более известный как Всемирный банк, был создан

в 1944 г. вместе с МВФ на Бреттон-Вудской финансовой конференции. Главная цель основания банка – создание международной финансовой организации для поддержания реконструкции и развития экономики.

Группа Всемирного банка состоит из пяти тесно связанных между собой организаций: 1. Международный банк реконструкции и развития. 2. Международная ассоциация развития. 3. Международная финансовая корпорация. 4. Многостороннее агентство гарантирования инвестиций.

д5. Меж ународный центр урегулирования инвестиционных споров. Начиная с 40-х гг. Банк предоставил самым бедным странам мира более 300 млрд. долл. В конце 80-х

- начале 90-х гг. Банк стал предоставлять помощь странам с переходной экономикой. К этой группе МБРР относит все 15 бывших республик СССР, а также Албанию, Болгарию, Боснию и Герцеговину, Македонию, Кипр, Польшу, Румынию, Словакию, Словению, Хорватию и Венгрию.

Украина вступила в МВФ и МБРР в 1992 г. На сегодняшний день членами МБРР является 181 страна.

Приоритетными направлениями инвестиционной активности Всемирного банка являются проекты в отрасли сельского хозяйства, энергетики, промышленности, здравоохранения, развития городского хозяйства, водоснабжения, связи.

Международный банк реконструкции и развития предоставляет ссуды только после тщательного анализа возможностей их погашения должн ки о .

Всемирный банк имеет множество подразделений, целью создания которых является разработка, организация и внедрение различных программ конкретной сферы приложения. Особое внимание заслуживает Европейский банк реконструкции и развития, являющийся международным институтом с капиталом 10 млрд. $.

Самыми крупномасштабными и, к сожалению, сыгравшими нва проекта ЕБРР: в ядерной и угольной промышленности. ак, в 1994 г. по причине стагнации ядерной промышленности Западной Европы Европеия была уполномочена финансово помогать строительству ядерных реакторов за пределами

го Союза, при условии, что основная часть ел ние. В результате в течение последующих 3 лет

Европе, которые о . Основными предполага«Mochovce» и Rostov»; и Украина - «Khmelnitsky 2 и Rovno 4» (K2R4).

Пе г., после ряда переговоров с украинским правительством, Европейская Комисс о а двух ядерны р олнительного реактора в Запорожье и закрытие ЧернобыльK2R4 – 1,2 млрд.$. Также Комиссией был сделан вывод, что стоимость тельно ниже, нежели поиск и разработка альтернативных вариантов

низких стандартов не будет достигнуто.

Таким образом, первой причиной отказа от дальнейшей реализации проекта становится его экологическая опасность.

Далее, следующим основным критерием принятия проекта должна быть его экономность.

емыми реципиентами данных займов стали: Болгария - проект «Kozloduy 5 и 6»; Словакия – ; Россия – «Kalinin

рвоначально в июне 1994ия ценила стоимость проекта «Khmelnitsky 2 и Rovno 4» (по завершению строительствх еакторов), а также строительство доп

ской АЭС в сумму в 1,3 млрд. ЭКЮ. Позже эта цифра была пересмотрена и составила для млрд. $, для Чернобыльской АЭС – 1,4обоих этих проектов будет значи

источников энергии. Как уже отмечалось ранее, одним из главных условий принятия проекта к реализации была его

полная безопасность. В период реализация проекта «K2R4» выяснилось, что соблюдение стандартов безопасности, присущих западным странам, невозможно. Европейская Комиссия приняла решение завершить строительство двух реакторов с соблюдением стандартов, аналогичных тем, которые разрабатывались на Западе в период 1970-х гг. без каких-либо модификаций, т.е. стандартов, используемых на Чернобыльской АЭС. Однако позже стало известно, что даже соблюдение таких более

174

В сентябре 1996 г. ЕБРР заявил о создании независимой комиссии Panel, целью которой является изучение вопроса о возможности получения дешевой мощности для украинских предприятий после закрытия Чернобыльской АЭС, учитывая издержки реализации проекта «K2R4». Panel, состоящая из 6 экспертов по энергетики из Северной Америки и Европы, провозгласила себя абсолютно независимой комиссией и отметила, что ни правительство США, ни Европа никоим образом не повлияют на её решение. Также ей был выделен неограниченный временной период, чтобы избежать давления со стороны инвесторов и сохранить беспристрастность комиссии.

19 февраля 1997 г. ЕБРР огласило результаты работы комиссии: «Мы заключаем, что «K2R4» является экономически невыгодным проектом. Работа данных реакторов не окупит издержек в 1 млрд.$ и более, потраченных на неё ЕБРР»10.

В подтверждение данному заключению приводились следующие доводы: • сокращение спроса на энергию со стороны украинских предприятий объясняется длительной

стагнацией экономики страны; имеется небольшая вероятность изменения данной ситуации лишь к 2010 г.;

• под давлением существования WWER-1000 станций возникла потребность в безопасной тывающих энергию. Таким образом, потребность в реакторах

реализация проекта K2R4 не в экон ые двусторонние финансовые отношения должны прекратиться11.

Таким образом, действие проекта «Khmelnitsky 2 и Rovno 4» было прекращено.

модернизации станций, вырабаK2R4 отпадает сама собой;

• низкая энергетическая эффективность в конечном потреблении, конверсионные процессы и большие потери на передаче электричества, газовых конвейеров и окружных схем нагрева предоставляют возможность улучшать общую производительность, уменьшать спрос на энергию и увеличить её эффективное предложение – все на сравнительно низком стоимостном уровне;

• даже с закрытием Чернобыльской АЭС вряд ли возникнет необходимость в дополнительных источниках энергии вплоть до 2010 г.

Данное заключение Panel повлияло на решение ЕБРР и Европейской Комиссии о дальнейшей реализации проекта. Организации пришли к выводу, что дальнейшая

омических интересах Украины, стран Большой 7, и что люб

Источник: Source G7, September 1996

ress release "Independent panel 19th, 1996.

ктора Украины.

Schedule – Approval date Lender Amount Project Million $

Worl Project 1 April 1995 d Bank 114 HydropowerEBRD 55.9 Power Market Development Project December 1995 World Bank 15.июн May 1996 Coal Pilot Sector Project EBR 8 April 1995 D Poltavan Oil and Gas Project World Bank 316 Electricity Market Development October 1996 World Bank 300 Coal Sector Adjustment Loan October 1996 EBRD 113.2 Starobeshevo Power Plan Rehabilitation November 1996 World Bank 250 Thermal Power Rehabilitation March 1997 EBRD 30 Energy Savings ESCO Project End 1996 World Bank 80 Coal Restructuring Project 1998 EBRD 104 Gas Transit Project late 1997 World Bank 150 District Heating Rehabilitation and Energy Efficiency Project 1998 World Bank 100 Gas Distribution Re abilitation 1998 hEBRD 50 Lisichansk Energy Efficiency Project 1997 EBRD 50 Severrodonetsk Energy Efficiency Project 1997 EBRD-World Bank 150 District Heating Projects, Teplokommunergo, Kiev, Lvov 1997 EBRD 50-100 Demand Side Management Programmes 1997 World Bank 200-300 Dniestr Pump Storage 1999 TOTAL

10 EBRD p to assess Ukraine's energy needs", February11 В декабре 1995 г между правительством Украины, Европейским Союзом и Содружеством стран Большой 7 был подписан Меморандум о сотрудничестве (MOU), который предусматривал закрытие Чернобыльской АС к 2000 г. Также MOU предусматривал более 500 млн. $ в грантах и кредитах для энергетического се

175

Panel был разработан ряд проектов, с помощью которых Украина смогла бы сама обеспечивать себя

д 1995 – 1999 гг. (на гинала).

«чтобы смягчить социальные ия и отрицательное влияние на окружающую среду, которые возникают вследствие

прин

родукцию, ежемесячно 10 убыточных шахт.

лго до выделения займов, упомянутых выше. В 1995 г. им были пров

ны «О структурной реконструкции каменноугольной промышленности», г., был согласован с рекомендациями Отчета Всемирного банка. Данный

Ука

шахт международные организации.13 В сложившейся банка о том, что данное решение было принято правительством

данном процессе не принесло ожидаемых положительных

едующие проблемы

энергией после закрытия Чернобыльской АЭС, а также проекта «K2R4». В данной таблице представлены альтернативные проекты Всемирного банка и ЕБРР по

инвестированию в энергетический сектор промышленности Украины на периоязыке ори

Другими важными инвестиционным проектами Всемирного банка в промышленность Украины стали проекты 1996 г., предусматривающие выдачу Украине двух займов, направленных на поддержку закрытия нерентабельных угольных шахт. Первый заем на сумму 15,8 млн. $ был выделен на так называемый «Угольный пилотный проект» (Coal Pilot Project),последств

ятия украинским правительством решения о закрытии нерентабельных шахт».12 Та же цель предусматривалась для проекта Coal Sector Adjustment Loan (SECAL) по выделению второго займа на сумму 300 млн. $ сроком на 17 лет. Ставились определенные условия: в частности, либерализация рынка угольной продукции, отмена государственного регулирования цен на угольную пзакрытие

Необходимо отметить, что Всемирный банк играл активную роль в реструктурировании угольного сектора Украины задо

едены фундаментальные исследования данного сектора, по полученным данным которых был подготовлен Отчет по «Реструктуризации каменноугольной промышленности Украины». Указ Президента Украивышедшей в феврале 1996

з был расценен Всемирным банком как одобрение для выдачи двух займов на закрытие шахт. Стоит также упомянуть, что украинская общественность принимала Всемирные банк и МВФ как наиболее заинтересованные в закрытииситуации утверждения МировогоУкраины, не соответствовало реальности.14

Участие Мирового банка в результатов. Оба проекта преследовали цель: смягчить отрицательные последствия закрытия угольных шахт. Однако в некоторых случаях результаты были ещё более негативными, чем прогнозировали.

По причине закрытия шахт возникли сл : 1. Окружающая среда:

• увеличение подземных вод и как результат – локальные поверхностные наводнения; • увеличение степени загрязнения как подземных, так и поверхностных вод сульфатами,

хлоридами, железом, тяжелыми металлами и т.д.; • изменение локальных геологических ур; • загрязнение воздуха; • отсутствие утилизации отработанных пород (проблема терриконов, загрязняющих воздух

пылью и дымом). 2. Социальные проблемы

структ

: • катастрофическое снижение уровня жизни населения шахтных городов и поселков; • трагическое увеличение безработицы; • отсутствие компенсационных программ уволенным работникам – в большинстве случаях

выплачивались единоразовые пособия; • критический уровень миграции.

Оба проекта – Coal Pilot Project и Coal Sector AdjustmВсемирным банком как проекты категории «В». Это подразупово

ent Loan – были классифицированы мевает, что большинство решений по

ду сроков закрытия шахт, перечня объектов первоочередного закрытия, дальнейшего использования шахтного оборудования, а также зданий и сооружений принимались без участия управленческого персонала шахт и местных властей, не учитывалось мнение шахтеров и местных жителей. Таким образом, деятельность Всемирного банка не получила должной поддержки со стороны украинской общественности, что также негативно повлияло на дальнейшую судьбу проекта.

12 Report No. 15351-UA. Staff Appraisal Report, Ukraine, Coal Pilot Project. April 20, 1996. 13 "Crisis and Self-Organising". Lugansk State University of Pedagogy, "Green World" - Lugansk, 2001. 14 Meeting of WB mission with Donetsk NGOs, January 2002.

176

Следующей стратегической ошибкой проекта было так называемое «монополизированное» закрытие шахт. Была создана компания UDKR для управления процессом закрытия. Наряду с положительными аспектами её создания такими как: концентрация знаний, опыта и ресурсов или централизованное планирование, имелось ряд проблем: UDKR было абсолютно «непрозрачной» организацией. Большинство решений, принятых ею, выдвигались без предварительной консультации с местными властями.

В связи с отсутствием системы контроля за деятельностью UDKR, невозможно было проверить её действия, в частности, компания часто заявляла, что не имеет средств на финансирования тех или иных мер. После проведения UDKR различных ликвидационных работ и выплат компенсаций экс-шахтерам, местные власти оставались наедине с проблемами без какой-либо финансовой помощи. Также компания самостоятельно принимала решения о найме субподрядчиков для проведения ликвидационных работ, при этом никакой местной рабочей силы не использовали. Подобная ситуация была неприемлема в период массовой безработицы в шахтных поселках. В 2000 г. работник UDKR был обвинен в получении взятки в размере 200 000 $ от двух донецких фирм взамен на субсидии, предусмотренные для трудоустройства экс-шахтеров (позже он покончил жизнь самоубийством).

Ещё одна проблема – коррупция. После проведения в 2001 г. расследования об использовании бюджетных средств на

рест

• декамиссионные проекты были разработаны слишком быстро, что привело к их низкому качеству; в некоторых случаях такой фактор как окружающая среда был недоисследован либо вовсе не принят во внимание, а запланированные меры по защите ОС зачастую не получали достаточного финансирования из госбюджета;

• отсутствие компенсационной модели выплат экс-шахтерам; •

руктуризацию каменноугольной промышленности, Счетная палата Украины заявила о неправомерном использовании 77 млн. гривен (14 млн. $), первоначально предназначенных для создания новых рабочих мест для экс-шахтеров.

Проведенная Донецкой прокуратурой проверка банка «Донвуглебанк» (одного из коммерческих банков, выдававших микро кредиты экс-шахтерам) выявила, что 182 000 $ из 300 000$ были потрачены на покрытие банком собственных долгов, а 80 400$ были переведены в банк «Аваль».

Таким образом, причины и неудачи проектов по реструктуризации угольной отрасли были связаны с:

• отсутствием консультаций с рабочими и населением;

глубокая коррупция в Украине.

ВОЛНОВАЯ ТЕОРИЯ ЭЛЛИОТА

Мельник Павел, Албул Аркадий, III курс, Финансы

Науч. рук.: Вероника Кухал

Ральф Эллиот сделал довольно смелое предположение, что динамика рынка подчинена циклическим законам, следовательно, ее можно прогнозировать путем выявления повторяющихся волновых моделей. В некотором роде это просто механистический подход к рынку: рынок – это механическая систем щая собственные частоты колебаний и амплитуды. Помимо прочего, след ет сказать, что д тальные факторы) будет эволюционировать с своим м гими словами, задача прогнозирования рын води к выявлению параметров внутреннего строения и вычленения тех оментов, когда нее ействи нима о.

ервая волна корректиру волно а вол корр й 4. Затем 5-ти волновой отсчет корректируется 3-х волновым отсчетом, обозначаемым а-b-с. После завершения последовательности из 5 волн обычно она становится одной из волн «более высокого» порядка или волной, составляющей большую волну.

Поэтому движение от 1 до 5 формирует волну 1, волну 3 или волну 5, а последовательность a-b-с зав

х волн Вол

Первые волны – всегда изменение в направлении тренда. Начало волны 1 может быть концом волны 5 или концом волны «с» пришедшей с противоположного направления.

а, имею рынок

глау без воз

со ействия

внувнешних

ннисил (фундаменстроением. Друв со

ка сии тся

тре его

м внеш возд е ми льнП ется й 2, на 3 ектируется волно

ершает либо волну 2, или волну 4. Характеристики различны

на 1

177

Волна 2 Как только заканчивается первая волна, мы ожидаем движения в противоположную сторону.

Наиболее часто обычные цели конца волны 2 находятся между 38 процентами и 62 процентами обратного движения, определенного диапазоном цен, который создала волна 1. олна 3 В

Одним из способов распознавания волны 3 является определение ее наклона. Обычно он круче (ценовые изменения происходят быстрее), чем волна 1. Третьи волны иногда выглядят почти что вертикальными. Лучшими целями для длины волны 3 являются те, которые попадают в диапазон цен, определенных через 1 и 1,62 кратное увеличение расстояния волны 1. олна 4 В

Как только мощная волна 3 заканчивается, на рисунок рынка начинает оказывать воздействие взятие прибыли. По большей части коррекции на волне 4 происходят значительно дольше, часто – до 70 процентов от продолжительности (по времени) от всего 5-волнового отсчета. Наиболее вероятная цель находится между 38 процентами и 50 процентами ценового движения третьей волны. олна 5 В

Она не отличается таким энтузиазмом или эйфорией, как волна 3. Обычно наклон ценовой линии не такой крутой, как у волны 3.

К сожалению, п овой счет уже одсчет волн Элиота легко проводить постфактум, когда волнокончен. В реальном могает решить же времени подсчет довольно проблематичен. Эту проблему поиндикатор MACD. ProfitunityMACD (5/

Том Джозеф построи из 5-периодного скользящего среднего и на та использования для Profitunity MACD с перИдентификация пика волны 3

В пятиволновой последовательности MACD (5-34-5) достигает пиковых значений на вершине волны 3. Определение окончания волны 4

После окончания волны 3 осциллятор изменяет направление и движется обратно одновременно с обратным ходом корректирующей волны 4. Поиск конца тренда и вершины волны 5

Все тренды заканчиваются при дивергенции/конвергенции между ценовыми высотами и осциляторными высотами на конце волны 5 (рис.1)

34/5) л 35-периодное скользящее среднее и вычел его звал этот осциллятор- MACD. Есть три основных варианиодами 5/34/5.

Рис.1

178

В заключ м в арсенале любого технического уверенности прогнозировать дальнейшее

CORELAŢIA DINTRE TAXELE VAMALE

Vragaleva Veronica, an. IV, FIN Coord. şt.: lect. sup. Ana Gumovschi

Odată cu apariţia formaţiunilor statale au fost formulate categoriile de preţ şi impozit. Taxa vamală, ca

categorie economică, apare odată cu schimbul între state. Din start, taxele vamale erau folosite de stat doar ca instrumente fiscale, pentru a-şi suplini veniturile. De fapt, ele sunt foarte importante, deoarece influ

vamale. Dacă producătorii interni şi externi lucrează în condiţii relativ egale, care prevăd şi concurenţa, atunci preţurile pe piaţă trebuie să fie reglate automat. Atunci când astfel de premise lipsesc este nevoie, ca prin taxele vamale, să se examineze şi astfel de situaţii, adică posibilitatea unei micşorări mai rapide a cheltuielilor producătorilor externi comparativ cu cei autohtoni. Astfel, apare necesitatea unei politici de protecţie a producătorului autohton, politică ce poate fi realizată prin modificarea taxei vamale. În cazul unor proc

a consumului în ţările participante. Se presupun trei ţări – A (ţara mică), B şi C (restul lumii), unde sunt respectate următoarele condiţii: intervenţia statului are loc numai la frontiere, iar balanţa comercială este echilibrată; există concurenţa liberă pentru bunuri, servicii şi factori de producţie: mobilitatea factorilor este perfectă în interiorul ţării; sunt ignorate operaţiunile fiscale (impozite, subvenţii) şi cele monetare (cursul valu

are de monedă, care ar trebui transformate în

ение следует добавить, что волны Эллиота являются ценным инструменто ана степенью литика, поскольку позволяют с высокой

изменение цены.

ŞI PREŢURI ÎN CONTEXTUL PROCESELOR INTEGRAŢIONISTE

enţează mai mult procesele economice din interiorul statului, fiind strâns legate cu preţurile. Teoretic, taxele vamale constituie diferenţa dintre nivelele preţurilor interne şi externe şi nu ar trebui să

influenţeze nivelul preţurilor. Acest lucru este uşor sesizabil în cazul unei funcţionări perfecte a economiei, unde impozitele se apropie foarte mult de valoarea nou-creată a întreprinderii, care este percepută de Stat pentru necesităţile societăţii şi care, de regulă, nu ar trebui să influenţeze preţurile. În realitate, însă, tendinţa statului de a acumula o parte cît mai considerabilă din valoarea nou-creată duce la creşterea impozitelor şi, respectiv, la creşterea nivelului general al preţurilor şi micşorarea puterii de cumpărare a monedei. Aceasta generează un decalaj mai mare între preţurile interne şi externe, ceea ce duce inevitabil la creşterea taxelor

ese de producţie normale, superioritatea cererii asupra ofertei şi, invers, au un caracter temporar şi se reglează cu ajutorul mecanismului de formare a preţului. Intervenţia taxelor vamale în scopul atingerii echilibrului este mai rapidă şi eficientă.

Liberalizarea preţurilor a fost unul din factorii esenţiali ai apariţiei proceselor degradante în economie, deoarece s-a produs în condiţiile lipsei unui mediu concurenţial adecvat. Odată cu scăderea activităţii de producţie, lipsa unor mijloace financiare suficiente pentru restructurare, răspândirea pe larg a proceselor de falimentare a întreprinderilor, a devenit imposibilă crearea unui mediu concurenţial, mai ales din cauza competitivităţii ridicate a mărfurilor importate şi lipsa unor programe speciale de protejare a producătorului autohton. În astfel de condiţii, s-a format un sistem de preţuri, care reflectă situaţia creată şi care nu este orientat spre stabilizarea economiei sau creşterea ei.

Din cele mai sus menţionate, apare necesitatea analizei mai detaliate a taxelor vamale şi influenţa lor asupra preţurilor în contextul ulterioarei aderări a Moldovei la Uniunea Europeană. În cele ce urmează, am dori să prezentăm un model ce ţine de impactul formării unei uniuni vamale asupra fluxurilor comerciale şi asupr

tar, dobânda, inflaţia, balanţa de plăţi), nu există incertitudine – producătorii sunt perfect informaţi asupra pieţei, iar consumatorii sunt pe deplin familiarizaţi cu bunurile şi serviciile oferite.

Se presupune un anumit bun, produs de către trei ţări, dar cu nivel diferit al costurilor, prezentate în tabel. În situaţia II pentru ţara A este mai avantajos să producă în interior decât să importe. Ca rezultat, apare autarhia şi eliminarea comerţului. În situaţia III, unde ţările A şi B formează o uniune vamală, liberalizând comerţul reciproc, dar impunînd taxa vamală faţă de C. Devine avantajos, pentru ţara A, să importe bunul respectiv din ţara B, deoarece obţine o economie de 10 unităţi monetare la fiecare produs şi s-a creat un nou flux comercial

Din informaţia prezentată mai sus putem concluziona că evoluţia ulterioară a mărimii taxelor vamale în R.Moldova ar trebui revăzută şi remodificată. Credem că R.Moldova ar trebui să adopte poziţia prezentată în situaţia II, mărind taxele vamale la import, astfel realizând două efecte principale. Exportul va creşte considerabil, astfel în ţară acumulându-se o cantitate mai m

179

rezerve pentr autohton, el devenind apt în a- ăţii mărfii, satisf când astfel cererea formată pe piaţă. Cel din urmă pas, în maulterioară aderare la UE, care e reflectată în situaţia III. Astfel, prcompetitivă şi va garanta o stabilitate economică de du

2. В. Новиков, Т. Голящева – Финансовая политика, изд. „Финансы и статистика”, Москва, 2002

u garantarea prosperităţii ulterioare a ţării. De asemenea, va fi protejat producătorul şi regla singur preţul mărfii şi a-şi efectua programe de ridicare a calit

ă re parte va pregăti R.M. pentru o oducţia autohtonă va deveni mai

rată.

Costul unitar Ţara A Ţara B Ţara C % impozitului I 60 50 35 II 60 100 70 100% faţă de B si C III 60 50 70 100% faţă de C

Bibliografie:

1. Bîrsan, M., Integrarea economică europeană, Vol. II, “Uniunea Europeană – relaţii economice cu alte zone”, Editura Fundaţiei CDIMM, Maramureş, 1999

180

18. FILOSOFIE ŞI POLITOLOGIE

181

FILOSOFIA BUSINESSULUI, ESENŢA ŞI ETAPELE EI PRINCIPALE DE DEZVOLTARE

Cond. şt.: prof. univ. dr. hab. Petru Rumleanschi

enii în perioada modernă erau consideraţi fundamental raţionali. Astfel de filosofi ca R. Descartes, B. Spinoza ş.a. au construit sisteme întregi punând la bază acest principiu. Apare Homo economicus.

Un alt principiu filosofic ce a stat la baza activităţilor de business este principiul atomismului. J. Locke a văzut societatea ca o totalitate de indivizi autonomi, mai bine decât viziunile lui J-J.Rousseau, unde societatea este privită ca un colectiv unic, care va deveni parte integrantă a filosofiei businessului. Cheia unităţii etice este individul. Instituţiile sociale sunt doar nişte construcţii pe care individul le poate utiliza în scopuri proprii.

În filosofia businessului a fost promovată şi o orientare mecanicistă. A. Smith a împrumutat multe tehnici şi tehnologii de la fizica clasică. El utilizează termeni ca: „echilibru”, „forţă de muncă”, „elasticitate” şi „accelerarea veniturilor”. Unii teoreticieni încearcă să formuleze abordările mecaniciste şi să modeleze businessul după princ

Bătrînac Doina, an. I, BAA

Filosofia businessului, în concepţia noastră, este principiul fundamental pe care este bazată formarea şi

activitatea unei întreprinderi. Ea este ridicată pe baza unor principii şi presupuneri filosofice implicite, pe care noi le putem evidenţia.

În sec. XVII-XVIII, se dezvoltă filosofia modernă a businessului şi economiei în lucrările lui T. Hobbes, J. Locke, J-J. Rousseau, care afirmau că noi toţi suntem agenţi morali liberi, capabili să luăm independent decizii, să ne controlăm propriul destin şi să ne implicăm în contracte sociale. Apare noţiunea de antreprenor, persoana care poate liber să execute o mişcare riscantă în speranţa obţinerii unui profit maximal. Se dezvoltă teoria utilităţii, apare modelul comportamentului consumatorului în economie, în care consumatorul decide liber ce va achiziţiona. La baza acestei teorii stă principiul liberalismului.

Un alt principiu filosofic este cel al raţionalităţii, care, cu timpul, va deveni parte a teoriei businessului şi a practicii. Oam

ipiile biologice sau după teoria caosului. Principiul inerţiei din mecanica newtoniană a fost pus şi la baza marketingului, unde se afirmă că consumatorul va continua să rămână în aceeaşi stare, doar dacă nu va fi încurajat să întreprindă ceva.

Un alt principiu pus la baza businessului modern este cel al egoismului psihologic, ce afirmă că miezul obligaţiunilor morale este „pentru sine însuşi”. Lordul Shaftensbury chiar afirmă că, acţionând în concordanţă cu interesele proprii, businessmanul va produce în rezultat beneficii sociale, numind acest fenomen mâna invizibilă. Acţionând în concordanţă cu cele indicate nouă de facultăţile noastre morale, noi mereu ne conducem după cele mai efective ţeluri pentru a promova fericirea bunătăţii omeneşti. A apărut şi teoria utilităţii, Jean Walras a elaborat un model al echilibrului general din patru ecuaţii, care conclud că în interesele proprii ale individului în momentul când el operează într-o sferă competitivă, se produce o atmosferă ideală în care utilitatea totală a societăţii este maximizată. V. Pareto a utilizat o cutie cu muchii şi liniile de contact ce se formează între ele, pentru a ilustra optimul social.

Unul dintre cei mai cunoscuţi teoreticieni ai filosofiei economiei şi businessului contemporan este Peter Drucker, care este preocupat de elaborarea şi studierea activelor comerciale şi simţurilor organizaţionale, punându-şi întrebarea: „Care este misiunea businessului şi cum ar fi posibil de soluţionat misiunile de business din piaţă şi din societate fără ceartă?”

Este analizată şi corelaţia dintre filosofia businessului şi etica businessului. Astfel, filosoful N.E. Bowie adoptă teoria lui I. Kant despre cele trei versiuni ale imperativului categoric moral pentru a asigura conduita etică în business, atrăgând atenţia la cea de a treia variantă, ajungând la concluzia că businessmanii trebuie văzuţi cu o importanţă fără sfârşit şi să nu mai fie trataţi ca înţelegeri fără sfârşit.

Sunt importante şi cercetările în domeniul epistemologiei businessului, când prin studii empirice noi deducem unele concluzii, utilizând metode productive şi deductive, verificând ipotezele noastre prin testare. Cunoştinţele de business se bazează pe experienţă, dar şi pe eroare sau noroc.

După părerea noastră, scopul de bază al businessului este maximizarea profitului proprietarilor, sau în întreprinderile publice ale acţionarilor săi. Businessul este o comunitate de participanţi care se reunesc în jurul unui scop comun. Businessul este o entitate ce produce profit. Întreprinderile de business sunt nişte creaţii economice ce implică munca mai multor persoane specializate în diferite domenii, cu scopul de a genera un număr infinit de produse şi servicii ce ar satisface infinitatea de interese, necesităţi şi intenţii.

Filosofia, în concepţia noastră, ne explică multe lucruri şi, în acelaşi timp, ne lasă loc şi pentru meditaţii. Sper că aceste sugestii expuse vor fi pentru mulţi tineri cercetători un stimul de a gândi şi de a elabora noi teorii, noi principii pentru a asigura un business mai sigur şi mai prosper.

182

VIITORUL CIVILIZAŢIEI UMANE ÎN PLAN ECOLOGIC

Adelina Suruceanu, an. I, BAA Stanislav Otgon, an. I, CON

Cond. şt.: prof. univ. dr. hab. Petru Rumleanschi Lume, priveşte puţin în jurul tău. Ce vezi? Un soare ce domneşte în înaltul cerului şi un pământ stăpân

pe viaţă, pe frumos, pe moarte. Deocamdată aceste două elemente – Soarele şi Pământul – există; şi atâta timp cât mâna dură a omului nu le va provoca pieirea, vom putea vorbi despre acel viitor al omenirii. Ce-ar fi un om fără de natură? Cum ar putea supravieţui el în nedreptăţile lumii, dacă n-ar avea posibilitatea să admire un fermecător apus de soare, sau să asculte un ciripit înduioşător de pasăre?! Se ştie: nimeni nu poate înlocui acel dar al naturii de a aduce pace şi lumină în sufletele oamenilor.

Încă din antichitate filosofia s-a ocupat de înţelegerea lumii ca un întreg, dar, cu toate acestea, încă nu s-a înţeles rolul decisiv al omului în transformarea naturii.

epo intre om şi natură. A rminat o situaţie de superioritate a omul easta.

În epoca Renaşterii, asistăm la o adevărată explozie a descoperirilor ştiinţifice şi o creştere deosebită a interesului pentru studierea naturii şi descifrarea tainelor ei.

În epoca modernă atitudinea omului faţă de nvrei ă stăpâneşti natura, trebuie să te supui ei”, precum şi de către R. Descartes, care aprecia omul ca „stăp

a p

omului de a exploata în continuare astfel natura.

ocrotirea naturii, chiar şi conservarea oricărei forme de viaţă de către om, au valoare atâta timp

i educativ contribuie la activarea începutului creator al omului, atât logic, cât şi intui

ietăţii şi a naturii.

În ca medievală, a fost promovată o etică şi o atitudine puţin favorabilă unui raport optim dstfel, pe baza ideii că natura a fost creată de Dumnezeu să servească omul, s-a dete

ui faţă de natură şi o atitudine agresivă faţă de ac

atură este exprimată de F. Bacon, care menţionează: „Dacă sân şi posesor al naturii”. În această perioadă s-a atins apogeul impactului acţiunii umane asupra

mediului natural, ce a dus la „criza ecologică”, m nifestată virulent e la mijlocul anilor ’60 ai secolului XX, care ne vorbeşte despre declanşarea unei catastrofe autodistrugătoare, punând sub semnul întrebării disponibilităţile

În perioada postmodernă, apar premise pentru rezolvarea problemei ecologice. În această perioadă, filosofia şi ştiinţele naturii au menirea să elaboreze o nouă viziune, mai largă, poate chiar globală, asupra raportului omului faţă de natură. Constituirea unui viitor stabil, adaptat la necesităţile ecologice, solicită de a avea o viziune clară referitoare la crearea unui mediu propriu vieţii.

Viitorul umanităţii este incert, iar dacă nu se iau măsuri de pe acum, planeta noastră şi locuitorii ei se vor afla în faţa unor profunde schimbări negative şi catastrofale. În acest scop trebuie să îndepărtăm pericolul unui nou război mondial, să creăm o viaţă cu adevărat umană pentru generaţiile prezente şi următoare.

În prezent, desigur şi pe viitor, obligaţia noastră, a oamenilor, este de a echilibra şi controla calitatea mediului pentru fiecare element, precum şi în ansamblu. Toate problemele globale sunt legate de existenţa umană. Chiar şi

cât există omul. Coeziunea omului, a societăţii, a naturii este necesară, fiindcă în caz contrar e pusă în pericol însăşi existenţa umană.

E nevoie şi de dezvoltarea filosofiei educaţiei ecologice a tinerei generaţii. Educaţia ecologică resimte o influenţă a ideilor filosofice. Ea se bazează pe formarea în filosofie a unor scopuri, priorităţi, idealuri. Important este să privim educaţia ecologică din punct de vedere al conţinutului ei, ce presupune legătura educaţiei ecologice cu filosofia, ştiinţa. Trebuie să înţelegem că la baza educaţiei ecologice trebuie puse atât valorile vieţii unui om aparte, sau a omenirii, dar şi a vieţii ca valoare.

Umanizarea procesulutiv. Anume introducerea problematicii ecologice în sistemul educaţiei filosofice în învăţământul superior

reprezintă un factor important al umanizării. Toate problemele ecologice trebuie puse la nivelul problematicii filosofice despre viitorul omenirii.

O variantă a soluţionării problemelor date ar fi ecologizarea economiei, culturii şi educaţiei, ce depinde de nivelul dezvoltării conştiinţei societăţii.

Astfel viitorul omenirii, în mare măsură, este în mâinile omului şi depinde de gradul de educaţie ecologică a omului, în care un rol deosebit îl ocupă filosofia, precum şi de măsura în care omul va putea echilibra şi controla calitatea mediului pentru fiecare element şi în ansamblu, de măsura în care se va realiza coeziunea omului, a soc

183

VIAŢA ESTE FĂCLIA, PE CARE, DACĂ NU O APRINZI, NU LUMINEAZĂ

Belostecinic Ludmila, grupa BA 25A Coord. şt.: conf. univ. dr. T. Dumitraş

„Viaţa nu e o partidă de şah, unde victoria o obţine cel care ştie mai mult; este o partidă de cărţi, în care trebuie să scoţi,

prin iscusinţă, cât mai mult din pachetul primit în mână”. J.K. Jerome

Cine sunt eu? Care este sensul existenţei mele? Cum trebuie să trăiesc pe acest pământ? Dacă vrem să

ne înţelegem pe noi înşine şi să percepem importanţa vieţii noastre, ne sunt necesare răspunsuri la aceste întrebări, căci în orice om o lume îşi face încercarea.

Prin ea însăşi viaţa noastră nu valorează nimic. Valoarea ei depinde de binele pe care izbutim să-l facem. Nu trebuie să risipim timpul, el e stofa din care e confecţionată viaţa. Înţelept e omul, pe care pierderea timpului, îl irită mai mult decât orice. „Mâine” e marele duşman al lui „astăzi”: „mâine” stopează forţele noastre, menţinând în noi pasivitatea. Cuvântul „mâine” e născocit pentru oamenii nehotărâţi. Dacă am face o privire asupra vieţii oamenilor, atunci am putea aprecia că o bună parte se pierde pentru îndeletniciri vicioase; o parte nu mică, pentru trândăvie şi nu puţin, pentru ceea ce nu e necesar. Viaţa e lung iă, dacă-i plină. Menirea adevărată a omului este de a tră şi nu de a exista. Nu a trăit mai mult acel om, care a trăit mai mulţi ani, dar acel care a simţit mai mult viaţa.

Lumea în care trăieşte fiecare depinde, mai întâi, de modul lui de o a vedea, de a o percepe. Mersul vieţii poate fi comparat cu o corabie: soarta are rolul vântului, care cu mare iuţeală te poate duce înainte sau să te u ar nce înapoi şi împotriva căruia toate eforturile noastre sunt prea slabe; acestea joacă rolul vâslelor: dacă după o muncă de mai mult timp, ne-au dus înainte, o suflare neaşteptată a vântului ne azvârle iarăşi înapoi, de unde am pornit. Dar dacă vântul e prielnic, apoi el ne duce astfel, încât nu mai avem nevoie de vâsle. Într-adevăr, norocul are un rol atât de mare în toate lucrurile omeneşti, încât uneori, după ce ne-am pregătit cu oarecare sacrificii să întâmpinăm o primejdie mai îndepărtată, primejdia în urma unor împrejurări neprevăzute dispare. Prin urmare, trebuie să privim cu curaj în faţa multor nenorociri ce nu le putem evita cu nădejdea că se vor împrăştia de la sine.

Dacă facem o retrospectivă a vieţii trăite, vedem atâtea fericiri de care nu ne-am folosit şi atâtea nefericiri ce ni le-am atras, cădem uşor în nedreptatea de a ne face prea multe mustrări. Mersul vieţii e

rodusul a doi factori: a şirului deciziilor noastre şi a şirului întâmplărilor, care se unesc întrep ele şi se odifică unele pe altele. De aceea câtă vreme ţinta noastră e încă departe, nu putem merge spre dânsa în linie

reaptă, deoarece va trebui să ocolim un spirală cu urcuşuri, coborâri, staţionări. Nu există acţiuni mari fără piedici m dulceaţa vieţii, dacă nu vom gusta amă ciunea ei. Dar, totuşi, trebuie să tindem mereu spre atingerea scopurilor şi dacsă nu ne oprim după ce o înfăptuim, căci viaţa se enunţă prin paşii făcuţi.

În noi trăieşte munca şi experienţa celor care au trăit pânmult tinţe şi fericire decât ele au fost până la noi, a îmbunătăţi şi a spori moştenirea căpătată de noi – iată

md ele obstacole. Viaţa este o

ari. Altfel nu vom apreciară ă luăm o hotărâre bună

ă la noi. A ne strădui să lăsăm după sine mai e cunoşspre ce e necesar să tindem. Fie ca la rândul lor, viitoarele generaţii să poată trăi datorită muncii noastre.

Numai în asemenea caz vom realiza cu demnitate menirea noastră. Principalul a fost şi va fi întotdeauna numai ceea ce e necesar, nu doar pentru binele unui om, dar pentru toată omenirea. A înţelege ce e bine, a simţi ceea ce e frumos, a dori lucruri importante – iată scopul vieţii înţelepte. De două ori nu se trăieşte, dar sunt mulţi ce nu ştiu a trăi nici o singură dată. Calea dreaptă ar fi: însuşeşte ceea ce au făcut alţii – mergi înainte şi nu aştepta daruri nemeritate de la viaţă, ci singur clădeşte-ţi viaţa, căci ea este aşa cum o faci tu. Nu lăsa totul în voia destinului. El există, dar poate fi modelat doar prin dorinţa noastră de a o face. În concluzie, Viaţa e ca şi făclia, pe care, dacă nu o aprinzi, nu luminează.

184

MODELE DE SOLUŢIONARE A CONFLICTULUI TRANSNISTREAN

Vrabie Adrian, an. III, CON Cond. şt.: lect. univ. dr. Angela Zelenschi

Soluţionarea oricărui conflict poate fi asigurată numai în cazul când actorii antrenaţi în atingerea acestui

scop ajung la un consens privind: a) viziunea comună asupra esenţei conflictului; b) parametrii stării, care poate fi acceptată în calitate de soluţie viabilă a conflictului; c) scenarii, mijloace şi resurse, care pot fi aplicate pentru soluţionarea conflictului. Atunci când consensul lipseşte, situaţia, de regulă, se reduce la mimarea procesului de soluţionare a conflictului, care, în cazul Transnistriei, durează mai bine de 14 ani. Un aspect important privind problema asigurării unei soluţii viabile este că statul reîntregit va deveni durabil dacă majoritatea populaţiei din stânga Nistrului va pleda pentru reîntregirea ţării, pentru incorporarea Transnistriei în spaţiul juridic economic, social, cultural al Republicii Moldova şi nu va rămâne dezamăgită după realizarea acestei uniuni. Ceea ce înseamnă că soluţia viabilă a conflictului necesită şi calitatea adecvată a procesului de guvernare la nivel naţional, inclusiv asigurarea capacităţii societăţii moldoveneşti de a integra comunitatea din Transnistria, ca pe un co-partener.

În opinia noastră, modelele de bază care au fost generate pe parcursul celor zece ani de căutări ale soluţiei optimale sunt: 1) Modelul Irlandei de Nord, în conformitate cu care, se impune găsirea unui teren comun pentru reglementarea conflictului, în cazul nostru apropierea Rusiei de către Uniunea Europeană din punct de vedere economic şi de NATO din punct de vedere al securităţii; 2) Modelul cipriot, presupune confruntare politică deschisă de interese strategice divergente; În acest caz, Moldova ar putea să urmeze o politică de integrare europeană susţinută de România, precum Cipru este susţinut în prezent de Grecia; 3) Modelul Vest-German, legitimează timpul, ca factor de schimbare în balanţa de forţe; În conformitate cu acest model, Moldova urmează să promoveze o politică de aşteptare – întărire în următorii 10 ani, balanţa de forţe se va schimba, devenind mai puternică economic, obţinând şi un sprijin extern mai semnificativ.

Din analiza acestor modele se observă că variabila necunoscută rămâne a fi Rusia. Modul în care Rusia îşi v ra p oiecta propria evoluţie ca stat modern şi democratic va determina şi condiţiona, în mare măsură, şi procde ORusi şor decât în cazul

lan dezvolta un sistem olitic, axat pe valorile democratice ale statului de drept şi a economiei de piaţă, care nu va exclude, ci mai egrabă va atrage Rusia sub diverse forme de cooperare. Această evoluţie a procesului politic european

presupune o Rusie democrată, paşnică, prosperă şi eliberată de tendinţele istorice imperiale şi interesată în consolidarea acestor valori. Toate aceste scenarii presupun însă, o continuă existenţă a conflictului transnistrean pentru încă, cel puţin, un deceniu care va marca dezvoltarea Moldovei. O soluţie integrativă nu poate fi prevăzută în perspectiva apropiată. Toate aceste modele presupun o relaţie tensionată, o tendinţă de întărire şi înarmare a ambelor părţi, precum şi o competiţie economică acerbă.

Un alt model ar fi sprijinirea procesului democratic în Transnistria, fapt care va submina regimul autoritar aflat la putere, prin întărirea societăţii civile şi legăturilor cu cealaltă parte a Nistrului. O astfel de politică ar putea avea succes graţie absenţei unui coagulant etnic în Transnistria, dar este subminată de lipsa unui consens politic la Chişinău, unde forţe politice importante beneficiază de pe urma perpetuării disidentului transnistrean.

Opţiunea separării de Transnistria este un alt model discutat de către cercurile politice. Există un şir de argumente în favoarea acestuia: 1) fără Transnistria, s-ar restabili controlul instituţiilor de stat pe întreg teritoriul ţarii şi, odata cu aceasta, s-ar obţine o mai mare securitate statală; 2) partea rămasă din teritoriul ţării ar putea profita mai mult decât până acum de sprijin internaţional; climatul economic s-ar putea îmbunătăţi; ar putea fi atrase mai multe investiţii; s-ar putea edifica structuri democratice şi economice de piaţă; 3) ţara ar putea fi stabilizată durabil, presiunea migrării ar scădea, astfel încât în vecinătatea Uniunii Europene s-ar afla în viitor o entitate statală bine condusă şi funcţională. În detrimentul avantajelor de care ar putea beneficia Moldova, în eventualitatea separării de Transnistria, considerăm că renunţarea la 11% din teritoriul naţional nu este o soluţie adecvată.

Admiterea federalizării Republicii Moldova ar constitui un act anticonstituţional, articolul 1, punct 1 al Constituţiei Republicii Moldova stipulează: „Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Totodată, prin încercările de a federaliza statul se compromite atât pe plan intern, cât şi pe cel extern puterea constituţională a Republicii Moldova. Admiterea federalizării ar reprezenta şi un precedent

esul de soluţionare a conflictului transnistrean. În cazul în care Rusia adoptă o politică competitivă faţă ccident, Moldova ar putea fi forţată să adopte modelul cipriot de delimitare şi presiune. Din contra, dacă a adoptă o politică constructivă, atunci o soluţie integrativă poate fi găsită mai udei de Nord. Odată cu extinderea Uniunii Europene şi a NATO către Est, se va Ir

pd

185

periculos şi imprevizibil, deoarece în curând am putea asista la acţiuni similare şi din partea altor doritori de dezintegrare.

Ca o concluzie la cele expuse, considerăm că modelul optim pentru Republica Moldova este statul nitar, în componenţa căruia nu va exista un subiect aparte cu denumire de „Transnistria”. Totodată, pentru

consolidarea statului şi asigurarea soluţiei viabile a conflictului este vital ca teritoriul „RMN” să fie împărţit tre mai multe unităţi administrativ-teritoriale locale ale statului unitar, iar organizarea internă a statului în

ansamblu să fie dictată în exclusivitate de criterii geografico-economici. Procesul de reîntregire a ţării necesită nu atribuirea vreunui statut juridic special Transnistriei, ci asigurarea unui program de

emocratizare a Transnistriei, necesar pentru adaptarea populaţiei la noile realităţi politice, juridice, culturale ale statului de drept. Populaţia din stânga Nistrului ar putea participa conştient la procesele politice din Republica Moldova, inclusiv la alegerile generale în Parlamentul ţării. Este un fapt evident că viitorul statalităţii şi identităţii politice a ceea ce numim astăzi Republica Moldova va fi în mare parte determinat şi condiţionat de evoluţia fenomenului transnistrean, de reglementarea conflictului şi de modalitatea de rezolvare a dilemelor ce îl însoţesc.

УПРАВЛЕНЧЕСКИЕ ПАТОЛОГИИ В ФОРМИРОВАНИИ

ИДЕОЛОГИИ ОРГАНИЗАЦИИ

Ермачков Анатолий, I курс, BAA Науч. рук.: д-р политологии Илларион Кистругэ

Неадекватное развитие социального мира во многом объясняется наличием патологий, которые

укоренились в идеологии большинства отечественных организаций. Нынешний уровень исследования нами данной проблемы позволяет выделить, прежде всего, патологии в структуре организации.

Особое место среди них занимает господство структуры над функцией. Довольно часто появление определённой проблемы влечет за собой возникновение новой структуры, что ведёт к имитации адекватного политического и экономического развития. Произвольное изменение структуры, выдаваемое за политическое развитие, приводит к дисфункции организации.

Даёт о себе знать патология, сопутствующая власти бюрократии. Последняя проявляется в некоторой амплитуде колебаний в осуществляемых функциях «на усмотрение» руководителя. Не исключено их использование в личных целях, подавление идеологии фирмы корпоративными интересами. Прозрачность деятельности, унификация и доступность учёта, объединение персонала вокруг общеорганизационных целей позволяет ослабить негативное влияние феномена бюрократизма.

Одна из патологий обусловлена пассивным риском дефицита изменений, стагнацией. Это особенно актуально в период реформ, трансформации политической системы, поскольку переход от исходного состояния к желаемому требует особых технологий. Эта проблема обнаруживает бессубъектность многих наших работников, привыкших к тому, что от их решения ничего не зависит, что является следствием классических методов управления. Кроме того, здесь проявляется и проблема несовместимости функции с личностью, дисфункции организации как следствие нарушения принципа соответствия Эшби. Управляющая система не коррелирует по сложности с управляемой системой.

Неуправляемость приводит к потере контроля управляющей системы над управляемой, что в нашей стране наиболее часто проявляется в случае, когда рост организации не сопровождается политическим и экономическим развитием. Это называют феноменом «директора цеха», который, продвинувшись до верхней ступеньки на своём предприятии, руководит им как цехом, только очень большим. При создании новых филиалов их руководители воспринимаются директором головной компании как начальники отделов центральной конторы, при этом он также часто вмешивается в их дела. Это противоречит классическим принципам Файоля, согласно которым при увеличении ранга управления роль одних установок уменьшается (например, технической), а других – увеличивается (административной).

Немаловажную роль играют патологии, связанные с личностными конфликтами. Естественный, структурный конфликт интересов, например, между производственными и сбытовыми службами, насыщается личностным содержанием, и в него вливаются индивидуальные, групповые амбиции,

u

în

d

186

негативы ичество невозможно

огика современного мене авленческих решениях. Среди них ыделим маятниковые решения типа разделить-объединить, центркоторыми стоят глубинные проблемы. Принимающие эти решениянамеренно не замечают. Возможный выход из ситуации – укреплчленами

ответственность за собственные действия на первое лицо. оритет, статус руководителей среднего звена, из-за чего их указания

стадии и технологии упрана р

В историческом контексте, с учётом постоянно эволюционирующей управляемой и упсисторганиз Преодоление данных патологий в долгосрочной персменедж ных обществ обуславливают необходимость прин

ецкого писателя и мыслителя Лихтенберга: «Я не знаю зменится, но все должно измениться, чтобы стало лучше».

TERN

banu Ion, an. I, BAA

resimlentă. Otimp dconc eefectul se petrece interdependent trecerea, transformaces sursa prconştien dualitatea aspectuală a sa. Ştiind că extensivitatea ei şi rapiditatea circulaţiei produce avântul de degradare a raţiunii. Fiecare percepe ce nu

во взаимооценках, происходит деление на лагеря. В этих условиях сотрудн и организация разрушается.

джмента требует учета патологий в упрЛв ализовать-децентрализовать, за

люди или их не видят, или ение горизонтальных связей между

организации. Далее следует игнорирование организационного порядка, что представляет собой постоянное

нарушение введённых целесообразных связей и норм. Самый распространённый вариант, когда авторитарный начальник отдаёт команду нижестоящему сотруднику в обход нескольких подчинённых, минуя уровни иерархии. Это связано, с одной стороны, со стремлением руководителя сосредоточить на себе максимальное количество процессов в организации, с другой – поощряется желание нижестоящего руководителя перекладывать

Кроме того, подрывается авт ные.

Существует и демотивирующий стиль руководства, когда указания по упущению сотрудников преобладают над оценками их достижений. Этот дефицит позитивного мышления зачастую не замечается большинством руководителей, однако безынициативность, неудовлетворённость сказываются на качестве труда. Необходимо введение этических стандартов в документы, в ход заседаний, в порядок вынесения благодарности за достижения.

Следует отметить также разрыв между решением и исполнением. Многими руководителями стадия реализации принятых решений вообще не воспри

воспринимаются как необязатель

нимается в качествевленческого процесса. Более того, нашими руководителями решения почти не просчитываются еализуемость.

заключении отметим, что выделенные патологии следует рассматривать в конкретном равляющей

ем. Следует осознавать невозможность универсальных моделей преодоления этих и других ационных управленческих патологий.

пективе позволит организации нормально функционировать и развиваться. Новая логика мента, тенденции развития современных слож

ципиально новых парадигм для обеспечения политического и экономического развития. В данном контексте актуализируются слова нем, будет ли лучше, если все и

UN TIMP IN

CioCond. şt.: conf. univ. dr. Tudor Dumitraş

pul esteTim intim legat de sentimentul propriei noastre existenţe. Simţim cum totul se schimbă aprig în

noi şi vedem cum tot ce ne înconjoară se naşte, se modifică şi piere, şi oricât de durabil ar fi ceva, totuşi la un moment dat îşi va afla sfârşitul. În această schimbare neîntreruptă tot ce este a fost viitor şi va fi trecut. Toate schimbările, transformările se petrec în timp, un moment se întâmplă înaintea altuia sau după acela. În prim sens tocmai vorbim despre timp, pentru a marca perioada scursă dintre evenimente, sau mediul în care acestea se petrec. Fiind comun, el se scurge uniform şi continuu, deci nici un moment nu e privilegiat în raport cu altele, oricât de tare am dori să nu treacă, totuşi clipa splendidă dispare în trecut. Dar subiectiv

ţim altfel trecerea timpului, în anumite situaţii timpul ne apare ca o scurgere fie mai accelerată, fie mai dată ce curge în mod egal, el şi este măsura sensibilă a oricărei durate, acţiuni şi de obicei, în loc de evărat în comunicaţia indivizilor circu a lă: secunda, minutul, ora, luna, anul. Sau poate ar trebui să

ep m sensul de timp sub forma utilizării sensului de eroare, eşec având înţelesul de prostie. Prostia este produs de coordonarea (conştientizată sau inconştientizată) nedeplin a acţiunilor în interacţiuni. Totul

area, aspirarea sunt generate în întregime tot de elemente supuse tor condiţii. Limita are nevoie de continuitate, de aceea există obsesia omului faţă de timp. Prostia este

ealabilă de existenţă a timpului, ea este un timp intern care se manifestă periodic şi dependent de t sau inconştient, atunci ar exista viziunea de timp sub

187

percdiscipolprod

d un timp intern, îşi are o durată a secţiunilor ei: încadrarea în situa abilităţii sau inadmisibilitatea ezitării de încadrare în ambiţie; aplicarea sau coor

cea fază. Concretizând realitatea, diferenţiem două lumi: idealul ordi

or ar fi un h

viaţa ne este structurată pe ipostazele date, ele reprezentând o manifestare normală de acăpărare a experienţei, de dezvoltare intelectuală,

Pros (prostia) e necesar pentru a-l evita. Fiecare tinde spre evitare pe baza abilităţilor conceptuale sau abilităţilor practice, dar baza o constituie ating e va transforma în ordine. Desc acţiunilor totale, ascendentul reprezentând concentrarea moral intelectuală şi fizică în scopul producerii progresului spiritual sau raţional. În prim sens pros sentimentul supravieţuirii. Fiecare îşi are stilu lă:

rţa int tă a acţiunii atenţiei”. e situaţia să fie lipsită de

efortul ce convinge”

epe altul, faci ce te inspiră şi ce vrei, ca mai apoi nevrând să faci şi ce nu vrei. Dar individul e singurul potenţial de stopare a haosului ierarhic prin singurul simbol al elucidării – conştiinţa. Odată ce o

ucem, ne încadrăm într-un alt timp şi e necesar de diferenţiat timpul intern, prostia, de cel generat prin simplul motiv – manifestarea fazelor de accelerare sau întârziere faţă de coordonare. Timpul se caracterizează prin durată la fel şi prostia, fiin

ţie – se manifestă devierea stdonarea acţiunilor – gesticularea verbală sau corporală în scopul producerii rezultatului preconizat;

producerea efectului – invers rezultat, obţinerea regresului, în unele cazuri a stării fictive de slavă; faza regretului – pulsat de soluţia care nu opune rezistenţă celei stupide aplicate deja; căpătarea sau sporirea stratului de inteligenţă – este cea de-a cin

nii şi haosul dezordinii. Dacă ar exista o ordine, ar exista o ambianţă perfect ideală în care nu există nici inovare, nici perfecţionare şi nici aspirare intelectuală, timpul nu ar avea valoare, totul s-ar fi petrecut intact şi similar, la fel şi în cazul unei dezordini ar fi posibil doar acceptarea dezechilibrului, a confruntăril

aos. Astfel pentru a preţui cronologia şi pentru o perfecţionare potenţială, intelectuală e necesar existenţa celor două timpuri: intern şi general, haos şi ordine. Doar îmbinate şi conştientizate vor produce ceva spre ce tinde fiecare individ, într-un sens fiecare moment e dependent de ceva, pentru că acel ceva a fost predispus să creeze momentul. Pentru a ne da bine seama de importanţa prostiei, cel mai ferm exemplu este ciclicitatea într-o economie, la fel cum există recesiunea, relansarea, expansiunea, la fel şi

de evitare a precedentului profan în circumstanţe restrânse sau imposibilitatea succesiunii dificultăţilor. tia e latura omului fără de care el nu s-ar perfecţiona. Timpul intern

erea respingerii timpului intern, care-şi va schimba ipostaza când dezordinea sendentul este produs de epuizarea coordonării pe deplin a

tia este timpul în care dependenta de conştiinţă e legată del său, un stil manevrat de prostia timpului... Atingerea respingerii poate deveni posibi1. „Efectul poate deveni perfect când fo electului depăşeşte starea intac2. „Pentru a găsi soluţia fără situaţii, e necesar de creat momentul în car

soluţii” 3. „Precauţia în a fi convins e mai esenţială decât depus de cel

188

189

20. CONTABILITATE ŞI AUDIT

PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII OPERAŢIUNILOR DE PRELUCRARE ÎN LOHN

Banaga Maxim, an. IV, CON

Cond. şt.: asist. univ. I. Ţugulschi Contractul de prelucrare în Lohn este un acord de voinţă între un prestator de servicii şi un beneficiar,

prin care prestatorul se obligă să prelucreze materiile prime şi materialele beneficiarului corespunzător cu documentaţia şi prescripţiile tehnice ale acestuia, iar beneficiarul se obligă să-i pună la dispoziţie materiile prime necesare şi să-i plătească remuneraţia.

În contextul comerţului internaţional, operaţiunile de prelucrare în Lohn se efectuează prin intermediul următoarelor regimuri vamale:

- regim de perfecţionare activă; - regim de perfecţionare pasivă.

În Republica Moldova, forma cea mai răspândită este cea de perfecţionare activă prin care mărfurile străine sunt supuse unor operaţiuni de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal al RM, iar apoi sunt scoase din regimul vamal sub forma unor produse compensatoare. Ca urmare a faptului că forţa de muncă este ieftină în raport cu celelalte ţări europene, în ţara noastră acest sistem a căpătat o mare amploare, mai ales în industria confecţiilor şi în cea a încălţămintei. Totodată, trebuie menţionat faptul că, conform Strategiei de promovare a exportului pe anii 2002-2005 (MO nr. 21 din 05.02.2002), peste 90% din exportul acestui sector pe pieţele din Occident constă în servicii Lohn.

Avantajele regimului de perfecţionare activă (prelucrare în Lohn): pentru a scutirea de plata taxelor vamale şi de TVA (drepturi de import) cest tip de operaţii (sistem

producţie;

e beneficiarii

ctivă cu restituire conform art. 28 lit. (m) Legii privind tariful vamal şi art. 103 (3) al Codului Fiscal sunt: mărfurile supuse accizelor, carnea de bovine, carnea de porcine, carnea de ovine sau caprine, laptele şi smântâna din lapte, feculele de cartofi şi zahărul brut din trestie de zahăr etc.

Particularităţile contabilităţii de către prelucrător a operaţiunilor de prelucrare în cadrul regimului vamal de perfecţionare activă sunt următoarele:

suspensiv), cu excepţia unor categorii de mărfuri specificate prin lege (art. 57 lit. a), Cod Vamal RM); pentru acele categorii de mărfuri care se încasează drepturile de import este prevăzut sistemul cu restituire (art. 57 lit. b) , Cod Vamal RM); serviciile de perfecţionare activă prestate de întreprinderile industriei uşoare sunt impozabile cu TVA la cota 0% (art. 104 lit. g), Cod Fiscal RM); transferul capacităţilor de producţie din ţările dezvoltate în ţările cu costuri de producţie mai mici; angajarea integrală a capacităţilor de ocuparea forţei de muncă; cunoaşterea noilor tendinţe în materie de modă şi design fără investiţii mari; executarea comenzilor din străinătate facilitează organizarea mai bună a producţiei şi a logisticii.

Dezavantajele regimului de perfecţionare activă: veniturile obţinute din contractele de Lohn sunt mici (producătorul rămâne dependent dcare îi aduc comenzi; din preţul unui produs, 10% îi revine producătorului); Lohnul – „un rău necesar”, pentru că în multe cazuri reprezintă singura variantă pentru retehnologizare şi investiţii sau, fără comenzi (chiar şi cu profituri reduse), fabrica şi-ar fi închis porţile.

Categoriile de mărfuri pentru care se aplică numai regimul vamal de perfecţionare a

- beneficiarul serviciilor de prelucrare în Lohn îşi păstrează dreptul de proprietate asupra materiei prime, astfel prelucrătorul trebuie să înregistreze materiile prime la un cont extrabilanţier: 922 „Materiale primite spre prelucrare”;

- de asemenea, produsele finite (compensatoare) rezultate din prelucrare nu sunt obiectul dreptului de proprietate a prelucrătorului şi sunt contabilizate la contul extrabilanţier 921 „Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie”;

- în cazul când contractul prevede ca prelucrătorul să suporte cheltuielile privind taxa pentru proceduri vamale, atunci aceste cheltuieli sunt reflectate la contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” deoarece în mod normal ele se includ în valoarea mărfurilor;

190

- toate consumurile privind prestarea serviciilor de prelucrare în Lohn sunt reflectate la contul 811 „Producţia de bază” conform prevederilor S.N.C. nr. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor”.

În continuare, vom analiza situaţia când prelucrătorul reţine o parte remuneraţie pentru serviciile prestate atât în cadrul sistemului suspdrepturilor de import (TVA şi Taxe Vamale).

SUSPENSIV

„Succes SA „Succes” va primi 2 tipuri de materii prime A – 4 000 kg (30 lei/kg) şi B c. şi Y–3000 buc. Din acestea se reţin 141 buc.

u Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale, SA „Succes” este obligată să achite drep pentru materiile prime neutilizate conform destinaţiei vamale, adică pentru materiile prim

A se regăseşte în produsul X –

fabricarea a 141 buc. de produs X şi a 140 buc. de produs Y: A= {

B. 3,45 lei, TOTAL = 78,05 lei

A:

i curente în valută naţională” 3215,78 lei (3137,73+78,05)

econtările cu bugetul” 3137,73 lei Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 3137,73 lei

alcularea Taxei vamale aferentă materiilor prime utilizate pentru fabricarea produselor compensatoare: Dt 217 „Mărfuri” 78,05 lei

t 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 78,05 lei . SISTEM CU RESTITUIRE. pecific pentru acest sistem este faptul că întreprinderea prelucrătoare achită drepturile de import la

introducerea materiilor prime pe teritoriul vamal al RM, iar la scoaterea produselor finite întreprinderea poate pretinde la restituirea taxelor achitate.

ă la importul materiilor prime pe teritoriul vamal al R.M. are loc în baza tuirea sumelor TVA.

ina suma TVA aferentă restituirii în caz câ

din produsele finite în calitate de ensiv, cât şi a sistemului cu restituire a

1. SISTEMExemplu 1.Să presupunem că o întreprindere italiană încheie un contract de prelucrare în Lohn cu SA

” prin care se stipulează că – 3 000 kg (50 lei/kg), pentru a fabrica produsele X – 2000 bu de produs X şi 140 buc. de produs Y. În conformitate cturile de import e A şi B care au fost folosite pentru fabricarea a 141 buc. de produs X şi a 140 buc. de produs Y. Conform datelor din contabilitatea managerială SA „Succes”, materia primă1800 kg, materia primă A se regăseşte în produsul Y – 2100 kg, materia primă B se regăseşte în produsul

X – 1400 kg, materia primă B se regăseşte în produsul Y – 1560 kg. Conform metodei cheii cantitative stabilite de Regulamentul privind destinaţiile vamale determinăm cantitatea materiilor prime A şi B care au fost utilizate pentru

4000 / (1800 + 2100) } * (1800*141/2000 +2100*140/3000) =1,02564102564* (126,9 + 98)=230,67 kg B= { 3000 / (1400 + 1560) } * (1400 *141 / 2000 + 1560 * 140 /3000 )=1,0135135* (98,7+72,8)= 173,81 kg

Determinăm Taxele vamale care trebuie achitate Serviciului Vamal:A: 230,67 kg *30 lei/kg *0,5%=6920,1*0,5%=34,60 lei

173,81 kg *50 lei/kg *0,5%=8690,5*0,5%=4Determinăm TVA care trebuie achitată Serviciului Vamal:

(6920,1+34,60)*20%=1390,94 lei B: (8690,5+43,45)*20%=1746,79 lei TOTAL = 3137,73 lei La transferul mijloacelor băneşti pentru drepturile de import se va întocmi formula: Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 3215,78 lei (3137,73+78,05) Ct 242 „ConturCalcularea TVA aferentă materiilor prime utilizate pentru fabricarea produselor: Dt 534 „Datorii privind d

C

C2S

Restituirea TVA care a fost achitat Regulamentului Serviciului Vamal privind restiExemplu 2. În baza datelor din exemplul precedent, vom determ

ul nd se aplică sistemul cu restituire.

Tabelul 1 Calculul sumei TVA destinate restituirii

Mărfurile străine, destinate perfecţionării active Mărfurile străine folosite în procesul perfecţionării active

TVA spre restituire

Nr. autorizaţiei

Nr. DV la Denum. Cantitatea 1

Suma TVA Denum. Cantitatea 2

Suma TVA la cantitatea

import mărfii achitată mărfii mărfurilor folosite 6540 000 24 120 A 3 900 23 517 23 517 2 1596 A 4

TVA spre restiruire = (TVA achitată) * (Cantitatea 2) / (Cantitatea 1) =24 120*3 900/4 000= 23 517

191

La achitarea în prealabil la buget a TVA se va întocmi următoarea formulă contabilă: Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 24 120 lei Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” 24 120 lei Calcularea TVA din valoarea materiilor prime destinate regimului de perfecţionare activă conform

Dec

e cu bugetul” 23 517 lei

lei

ateriile rime în conform

preluc bată rin ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

În urma analizei celor două sisteme ale regimului de perfecţionare activă, am obseeste mai avantajos pentru prelucrător din motiv că îproducţie mijloace băneştîntreprinderile din R.M. vor dispune nu num

. Codul Vamal (MO nr. 160-162 din 23.12.2000)

. Legea privind tariful vamal (MO nr. 40 din 07.05.98) 4. Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM (MO nr.157-160

din 25.11.2005) Regulamentul Serviciului Vamal privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată în cazul exportului produselor rezultate din prelucrare la perfecţionare activă (MO nr.138-146 din 13.08.2004)

. Instruc

P

u

laraţiei Vamale de Import: Dt 226 „Creanţe preliminate” 24 120 lei Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 24 120 lei Înregistrarea spre restituire a sumei TVA aferentă materiei prime prelucrate: Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontărilCt 226 „Creanţe preliminate” 23 517 lei Restituirea TVA din contul bugetului de stat la contul curent: Dt 242 „Conturi curente în valută naţională” 23 517 lei Ct 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 23 517 Trebuie menţionat faptul că întreprinderea prelucrătoare poate cere restituirea TVA pentru m

p itate cu Regulamentul Serviciului Vamal, iar restituirea TVA pentru prestarea serviciilor de rare în Lohn impozabile cu TVA la cota 0% conform Instrucţiunii privind restituirea TVA apro

prvat că sistemul suspensiv

ntreprinderea nu este nevoită să disloce pe durata ciclului de i pentru achitarea drepturilor de import (TVA şi Taxe vamale). Sperăm că în viitor

ai de forţă de muncă ieftină şi se vor transforma din prestatori de servicii de prelucrare în Lohn în beneficiari de servicii (regim de perfecţionare pasivă).

Bibliografie:

1. Codul Fiscal (MO nr.62 din 18.09.1997) 23

5.

6 ţiunea privind restituirea TVA aprobată prin ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.188 din 17.11.2005 (MO nr. 1-4 din 6.01.2006)

7. L. Istrati şi A. Nederiţa. Учет и налогооблажение операций с давалъческим сыръем, Revista „Contabilitate şi Audit”, 1999, nr. 9.

8. V. Bucur, V. Ţurcanu şi A. Graur, Contabilitatea impozitelor, Chişinău, 2005. 9. Adrian Ţăran-Moroşan Abordări conceptuale privind evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a

operaţiunilor de Lohn, revista „Gestiunea şi contabilitatea firmei”, nr. 11-12, 2003.

FILANTROPIA ŞI SPONSORIZAREA: CONTABILITATE ŞI IMPOZITARE

Mihaila Anastasia, an. III, CON

Cond. şt.: dr. conf. univ. Anatol Graur erioada actuală se caracterizează prin creşterea rolului sectorului noncomercial. Activitatea acestuia se

caracterizează prin primirea unor mijloace cu titlu gratuit şi acordarea acestora în interes public, care poate fi definită diferit: sponsorizare, filantropie sau donaţie, având la bază numeroase acte normative.

Legea Republicii Moldova c privire la filantropie şi sponsorizări nr.1420-XVdin 31.10.2002 reflectă noţiunea de activitate filantropică ca un proces de acordare de ajutor material benevol, imparţial şi necondiţionat sau prestarea de servicii gratuite de către persoane fizice sau juridice pentru o persoană (un grup de persoane), fără a cere în schimb vreo recompensă, plată sau executare a anumitor obligaţii şi fără a obţine vreun profit.

192

Activitatea de sponsorizare se desfăşoară de către persoane fizice şi juridice benevol, la solicitare, şi constă în acordarea de mijloace financiare sau de alte bunuri pentru susţinerea unor acţiuni de interes public.

827 al Codului civil, reprezintă o tranzacţie prin care partea (don

unor pături ale populaţiei (cetăţeni) sau susţinerea unor asociaţii obşteşti (ale orbilor, surdomuţilor), instituţiilor sociale şi alte organizaţii, atunci ea se consideră donaţie, perfectându-se un contract de donaţie.

Noţiunea de sponsorizare este definită şi în Legea cu privire la publicitate nr. 1227 – XIII din 27.06.97 care o tratează ca tranzacţie care poate fi efectuată în scopul desfăşurării publicităţii în favoarea sponsorului, tratându-se ca o operaţiune de barter cu caracter comercial. În situaţia dată sponsorizarea nu mai este o donaţie, dar o activitate comercială şi se încheie un contract de reclamă.

Participan ul, sponsorul, onatorul şi în cele din urmă beneficiarul. Legile menţionate mai sus prevăd în mod diferit calitatea de

filantrop şi beneficiar, aceştia fiind persoanele fizice sau juridice care, indiferent de forma de proprietate şi facere, de susţinere sponsorială. Beneficiar a i sponsoriale poate fi urmăreşte obţinerea de profit şi orice pers care deăţi în scopurile prevăzute de art.3 al Legii cu privire la filantropie şi lă cu privire la beneficiar prevede Codul Fiscal prin articolele 51

ai multe criterii: forma de acordare, perioada de acordare, valuta în ca s de contabilizare şi impozitare.

D ă, cât şi nebănească. ă bănescă la sponsor/filantrop se va debita contul 722

e activităţii financiare” şi se vor credita conturile de mijloace băneşti sau 227 „Creanţe pe terme beneficiar pot apărea două cazuri, deoarece în calitate ari p e noriat, precum şi o întreprindere necomercială. Astfel, la întreprinderea cu activitate de antreprenoriat se vor debita conturile de mijloace băneşti şi se va credita

42 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat”. La din nou conturile de mijloace băneşti şi se va credita 423

cu destinaţie specială”. sorul/fila ropul va cas de

bilanţ e cheltuieli operaţionale”, 721 „Cheltuieli ale de in st ita conturile 111 „Active nemateriale”, 123 „Mijloace fixe”, 211 „Materiale”, 213 „O urată”, 216 „Produse”, 217 „Mărfuri”. Deoarece se do tive mate

elilor de filantropie se limitează la 0% şi este acceptată spre deducere ca suma cea mai mică dintre cheltuielile efectuate efectiv şi produsul enitului impozabil la raportul 10%/110%. Suma cheltuielilor de filantropie şi sponsorizare se reflectă în nexele 1 D şi 2D ale Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

În viziunea noastră, modificarea legislaţiei în acest domeniu este necesară prin ridicarea pragului de eductibilitate din impozitul pe venit, pentru cheltuielile de sponsorizare şi filantropie, să nu mai fie însoţit e alte condiţii restrictive. În momentul de faţă, efectele Codului Fiscal duc la situaţia în care numai agenţii conomici semnificativi pot efectua sponsorizări, cu un minim de profitabilitate.

E de menţionat faptul că Codul civil nu prevede noţiunile de sponsorizare şi filantropie, însă acestea două sînt aliniate noţiunii de donaţie care, conform art.

ator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar). În practica economică, în funcţie de modul de acordare, de participanţii la tranzacţie şi caracterul

operaţiilor, filantropia şi sponsorizarea poate fi abordată diferit. În cazul în care filantropia are un scop de susţinere şi ajutorare a

ţii la activităţile de filantropie, sponsorizare şi de donaţie sunt: filantropd

gospodărire, fac donaţii de binee nu

l i susţinerorice persoană juridică, car oană fizică sfăşoară sau urmează să desfăşoare activit

ordare speciasponsorizare. O abD

şi 52. onaţiile pot fi clasificate după m

re e exprimă donaţiile, care influenţează modulfectuate atât în formă băneasconaţiile pot fi e

Astfel că, în cazul unei donaţii sub form„Cheltuieli al

n scurt ale personalului”. Însă, la de beneficioat fi o întreprindere cu activitate de antrepre

contul 622 „Venituri din activitatea financiară” sau 3întreprinderile necomerciale se vor debita „Finanţări şi încasări

În cazul în care donaţia a fost efectuată în formă nebănească, spon nt a valoarea a activelor prin debitul conturilor 714 „Alt activităţii

ve iţii” şi va credbiecte de mică valoare şi scurtă d nează ac

riale, precum şi nemateriale sponsorul/filantropul casează uzura (amortizarea) acumulată. Beneficiarul, în cazul întreprinderii comerciale, va debita conturile de active primite de la filantrop şi va credita

conturile 622 „Venituri din activitatea financiară” sau 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat” – la utilizarea metodei capitalului conform SNC „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferente asistenţei de stat”. La întreprinderea necomercială la fel se vor debita conturile de active şi se va credita contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”. Donaţiile în valută străină pot genera apariţia diferenţelor de curs valutar.

Organizaţiile care acordă ajutor de binefacere sau sponsorizare şi organizaţiile care beneficiază de ajutor filantropic sau sponsorizare după expirarea anului fiscal urmează să prezinte dări de seamă organului fiscal teritorial despre sumele acordate şi utilizarea acestora. Trimestrial, odată cu prezentarea dării de seamă fiscale, donatorul filantropic/sponsorul va remite organului fiscal teritorial lista contractelor de donaţie filantropică/contractelor de sponsorizare încheiate şi copiile acestora.

Sub aspectul impozitării, conform articolului 42 al Codului Fiscal, orice persoană care face donaţie se consideră ca persoană care a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui

alorică ajustată şi preţul lui de piaţă la momentul donării. Suma cheltuiv1va

dde

193

PROIECTELE DE CO-BRANDING. VALOAREA ŞI CONTABILIZAREA

Munteanu Ivan, an. III. CON Cond. şt.: conf. univ. Elena Cechina

Problema:

1. Problema determinării valorilor categoriilor de active nemateriale, generate de crearea de parteneriate strategice dintre companii.

2. Contabilizarea valorii co-brandurilor create dintre companii. Necesitate: Determinarea dimensiunii reale a business-ului; Stabilirea valorii reale de uzură a brandurilor

pentru scopuriTermeniBrand – ontabilitate:

Beneficiul net Co-Branding: Combinaţie de branduri complementare care determină un efect multiplicator afacerii implicate.

Realizat prin parteneriate dintre companiile deţinătoare de brand-uri. Orientat spre: creşterea vânzărilor, diminuarea cheltuielilor de marketing, lărgirea bazei de clienţi, suport reciproc durabil în relaţiile cu clienţii, mişcări strategice.

Pentru a face evaluarea co-brandului este prioritar de cunoscut: Conţinutul Mixului: Brand A+ Brand B = ?, Scopul Parteneriatului, Componentele (mărcile comerciale, know-how, Brand A + Brand B, Afacerile ca Brand, Orice combinaţie din cele enumerate). Totodată, care este scopul evaluării:

- Tehnic: Valoarea finală: va fi inclusă în bilanţul contabil, rapoartele financiare, va determina mărimea impozitului, determină indicatorii economici.

- Comercial: Valoarea finală necesară managementului pentru: eficientizarea activităţii de marketing, definirea de strategii, analiza comparativă.

Studiu de Caz: ISIC Moldova (implementat STM Acord www.stm-acord.md) – prezintă problemele şi soluţii potenţiale privind determinarea şi contabilizarea valorilor (co-brandului) creat de implementarea proiectului de ID-Cardului studenţesc. Acesta include: card cu reduceri, card bancar, cartelă preplătită, card de acces prin bară-cod.

Date ISIC Moldova: 3 companii emitente, 3 000 de posesori versus 100 000 potenţial segment, 60 de reduceri versus 500 potenţiale

Problemele cu care se confruntă STM Acord:

- Valoarea co-brandului realizat dintre ISIC şi compania partener. - Separarea valorii acestuia de alte active nemateriale (mărci comerciale, know-how). - Monitorizarea segment, impactul consumatorilor asupra campaniilor promoţionale, evoluţia încasărilor - partenerului. Contabilizarea valorii co-brandului. - Urmărirea valorii co-brandului în timp. Stabilirea valorii uzurii co-branding-ului. Necesitatea soluţionării problemelor enumerate: Se va cunoaşte „Preţul” afacerii conduse; Beneficii fiscale; Stabili sursa de creştere a companiei; Orientarea

strategică; Vinde mai mult şi mai des actualilor consumatori; Obţine clienţi de la companiile concurente; Transformă din non-clienţi în clienţi.

Plan pentru soluţionarea problemei determinării şi contabilizarea valorilor în proiectul de co-branding ISIC – Moldova:

- Analiza situaţie curente. - Planificarea acţiunilor. - Implementarea soluţiei de contabilizare. - Monitorizare şi control.În baza unui sondaj destinat specialiştilor în domeniul contabilităţii, auditului

managementului şi marketingului enumer cele mai relevante date: 80 % – cunosc termenul de Brand, 50 % –

fiscale -cheie: Viziune Marketing: Percepţia clienţilor faţă de produse şi compania în sine. Viziune Cşi avantajul absolut de piaţă care în timp determină creşterea afacerii.

Ce prevede co-branding-ul Investiţii ISIC – STM Acord

• Promovare masivă • Ţintă: xx% studnţi • Tehnici de comunicare

Rezultate • Creşterea vânzărilor • Creşterea număr carduri • Creşterea valoarea ISIC

Rezultate • Creşterea vânzărilor • Loialitate • Promovare • Imagine • Valoare Co-Brand

Investiţii partenere • Reducere studenţi • Cross-promovare • Instruire personal

194

termenul de Co-Brand. 4 ului, cifrei de vânzări trebuie considerate ca inve deră că prin evaluare se va reflecta imaginea reală a , am ajuns la următoarele concluzii:

În mod evident, neutilizarea completă a potenţialului proiectelor deconturi fără perceperea de dobânzi, adică compania va avea asemenea ac

в течение долгосрочного пери

енную стоимость, начисленным ими по работам, осуществленным по стро

ты по строительству жилых домов, осуществляемые ипотечным методом, стали облагаться НДС

вляется ипотечным методом.

лищного строительства, утвержденные органами цент

жилищного строительства» (Постановление) было опубликовано в Официальном мониторе №154-156 от 18 ноября 2005 года. В течение этого промежутка времени

5% susţin că cheltuielile orientate spre creşterea valorii produss nsitiţii. Clar au identificat beneficiile co-branding-ului. 45% co afacerii. Astfel, în baza acestor rezultate şi cercetării făcute

co-branding este de tive ca brandurile ce vor fi sub-utilizate.

a plasa mijloace băneşti în

Cea mai bună practică este de a identifica strategii care vor furniza oportunităţi de creştere şi de a crea unele noi, a comunica strategiile jucătorilor-chei prin prezentarea imaginii reale a patrimoniului companiei şi a potenţialului business-ului, pentru a câştiga avantaje nete.

Odată ce managementul unei companii se focusează pe liniile de branduri şi pe crearea de relaţii de co-branding, acesta poate juca un rol important pentru identificarea şi dezvoltarea potenţialului brandurilor.

În jurul acestor idei expuse, consider că nu este nici o îndoială că nu există discordanţe dintre domeniul marketingului şi cel al contabilităţii, în mod special faţă de proiectele co-branding.

Recomandările pe care eu le lansez sunt: Completarea legislaţiei în vigoare; Adaptarea legislaţiei la necesităţile reale ale afacerilor; Preluarea experienţei companiilor străine.

ПРОБЛЕМЫ УЧЕТА НДС В СТРОИТЕЛЬНЫХ ОРГАНИЗАЦИЯХ

Новицкая Н., IV курс доктор экономики, сертифицированный аудитор

конференциар кафедры «Бухгалтерский учет и аудит», Л.Г. Лапицкая С учетом того, что работы по капитальному строительству осуществляютсяода, а также с учетом постоянных изменений в налоговом законодательстве у строительных

организаций возникает ряд проблем, связанных с применением налога на добавленную стоимость. Предлагаю рассмотреть динамику изменений, касающихся обложения налогом на добавленную

стоимость строительных услуг и имевших место за последние семь лет.

20% без НДС 0% 0%

01.01.99 01.07.98 31.12.01 01.02.059 18.11.05 Вступление в Постановление ст. 104 Н

силу III раздела НК «Налог на добавленную стоимость»

Правительства № 675 «О поддержке

процесса

пункт е) ст. 104 НК Правительства №1148

Одновременно с введением в действие III раздела Налогового кодекса (НК) работы по строительству облагались налогом на добавленную стоимость в размере 20% (ст. 93, 95 НК).

В январе 1999 года Постановлением Правительства №675 от 22 июля 1999 года «О поддержке процесса строительства жилья» был установлен перечень жилых домов, строительные работы по которым на основании ст. 103 (4) Налогового кодекса, освобождаются от обложения налогом на добавленную стоимость.

При этом в обязательном порядке подрядчикам следовало отозвать и аннулировать счета-фактуры по НДС по суммам налога на добавл

К РМ изменения в Постановление

ительству этих жилых домов. Начиная с 31 декабря 2001 года согласно пункту «е» ст. 104 Налогового кодекса Республики

Молдова рабо по льготной нулевой ставке, таким образом, у строительных организаций появилась возможность

возмещения налога на добавленную стоимость из бюджета. Для этого заказчику необходимо было получить в Министерстве финансов подтверждение, что строительство данного дома действительно осущест

В январе 2005 года произошли изменения в статье 104 Налогового кодекса, согласно которым работы по строительству жилых домов, в том числе ипотечным методом кредитования, включаемые в целевые социально- экономические программы жи

рального и/или местного публичного управления, облагаются по нулевой ставке. Однако Постановление Правительства №1148 от 04 ноября 2005 года «О социально-экономической программе специального назначения в области

195

стро

ма включены в социально-экономическую программу и благаются по ставке 0%, четвертый дом является домом повышенной комфортности и следовательно троительные работы по нему облагаются по стандартной ставке.

По сос еходящая из других периодов ющих расчетов предприятие в апреле ать на 275 765 леев налога на добавленную стоимость к возмещению. Результаты представлены в таблице №1 «Определение сумм налога на добавленную стоимость к возмещению».

Таб. №1 Определение сумм налога на добавленную стоимость к возмещению

Показатели Стоимость Сумма

ительные предприятия не знали, какую ставку применять – нулевую или стандартную, имеют ли они право на возмещение налога на добавленную стоимость?

Рассмотрим с какими проблемами столкнулась строительная организация «Prim*» SRL при возмещении налога на добавленную стоимость.

На настоящий момент строительная организация «Prim*» SRL осуществляет работы по строительству четырех домов, из которых три доос

тоянию на 1 марта 2006 года сумма налога на добавленную стоимость к зачету, пер, составляет о анализа и соответству 1 447 314 леев. В результате проведенног

-месяце 2006 года имеет право претендов

без НДС НДС Поставка по стандартной ставке 678 474 135 695 Поставка по нулевой ставке 1 378 825 [275 765] Приобретение товаров и услуг В том числе НДС:

− уплаченный через текущие счета − уплаченный иначе, чем через текущие счета

921 953 182 535

166 241

− -

16294 неоплаченный Переходящий зачет НДС с предыдущего периода В том числе:

−

1 447 314

уплаченный через текущие счета − уплаченный иначе, чем через текущие счета − неоплаченный

1 345 297 -

102 017 Превышение НДС от приобретения над НДС от поставок 1 494 154 Сумма НДС, оплаченная через текущий счет 1 511 538 НДС к возмещению 275 765 НДС, подлежащий к отнесению на зачет в следующий налоговый период:

− уплаченный иначе чем через текущие счета − неоплаченный −

1 218 389 1 069 532

- уплаченный через текущий счет 148 857

Вместе с тем есть одно «но!» В Постановлении сказано, что в целях создания резерва квартир

социально-неза

для обеспечения жильем лиц, пострадавших в результате стихийных бедствий, а такжещищенных слоев населения, заказчики жилых помещений, строительные работы по которым

облагаются по льготной нулевой ставке, должны заключить с Агентством регионального развития добровольный договор о передаче 10% квартир от построенного жилья. В свою очередь Агентство должно передать ГГНИ перечень домов, по которым заключены контракты для возможности их налогообложения согласно пункту е) ст. 104 Налогового кодекса.

Есть еще один момент: к возмещению можно запрашивать лишь сумму налога на добавленную стоимость, оплаченную через текущий счет. На дату составления Декларации по НДС предприятие еще не оплатило часть налога на добавленную стоимость отнесенного к зачету, но ведь поставщик материалов уплачивает в бюджет сумму НДС по поставке в этом же налоговом периоде независимо от того, рассчитался с ним поставщик или нет. В этом случае предприятие не может претендовать на всю сумму налога на добавленную стоимость, отнесенную на зачет.

196

21. CONTABILITATE

197

CONTABILITATEA ŞI FISCALITATEA REEVALUĂRII MIJLOACELOR FIXE

Şova Ion, an.V, FIN

şt.: conf. univ. dr. Lilia Grigoroi

ăţii mijloacelor fixe o constituie mod mijloacelor fixe, atât în aspect financiar, cât şi fisca riilor amânate privind impozitul pe venit.

e regle

a de intrare a activelor reev 341 „Dif

Raportul privind rezultatele financiare. Moldova nr.1163-XIII din 24.04.97 se

reco

ura calculată. Prin urmare, § 27 a or curente şi amânate apăr evaluare se calculează dato celor fixe – activul amânat priv re (reducerii) se trec la veni

ra majo

la an a

contabilizare a diferenţ din reeva ritatea cazurilor se e recţia ecunheltuielilor.

rării acestei situaţii negative în condiţiile când modificarea valorii activelor prin uzur se lare uzu i lun dife nţelor în cauză, care în practica

atribu e la c eltui ven uri, c a ce u d obţ erea or c ltuie au ven uri

mentate reevaluările economice ale m loac ixe, dacă va area e bil a activelor ntul majorării est u ă ia a are justă deoa e m joritatea profitului

obţinut suplimentar rămâne la dispoziţia întreprinderii. Consider neargumentată reevaluarea mijlocului fix în cazul exploatării acestuia după expirarea duratei

de funcţionare utilă, şi această situaţie apare din cauza determinării incorecte a duratei de funcţionare utilă sau lipsei revizuirii acesteia.

Cond. Reevaluarea mijloacelor fixe reprezintă modificarea valorii acestora, care contribuie la modificarea

profitului prin influenţa uzurii, în rezultat, are loc ajustarea venitului impozabil şi, respectiv, a impozitului pe venit.

e ale contabilitDeci, ca urmare, una dintre cele mai frecvente problemn reevaluarea ul de calcul şi reflectarea diferenţelor di

l ce are un impact direct asupra contabilităţii activelor şi datoModul de determinare a diferenţelor din reevaluarea mijloacelor fixe şi activelor pe termen lung estmentată de prevederile S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (§ 31-38).

Întreprinderea reevaluează mijloacele fixe şi alte active materiale pe termen lung de sine stătător în cazul când valoarea de bilanţ a acestora diferă considerabil de valoarea venală. Frecvenţa reevaluării activelor depinde de gradul modificărilor survenite în valoarea venală a activului respectiv supus reevaluării şi se determină autonom de întreprindere. Diferenţele din reevaluare influenţează valoare

ărimea capitalului propriu în contul de pasiv aluate, suma uzurii acumulate şi ajustează respectiv merenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”. Diferenţele respective se constată în componenţa

capitalului propriu pe perioada ţinerii la evidenţă a mijlocului fix, şi numai la ieşirea acestuia ele se atribuie la venit sau cheltuieli cu reflectarea lor în

Sub aspect fiscal, Conform Codului Fiscal al Republicii mandă efectuarea reevaluării mijloacelor fixe la finele fiecărui cel puţin trei ani de gestiune pentru a

asigura comparabilitatea indicatorilor activităţii întreprinderii, iar modificările valorii de bilanţ a activului ca rezultat al reevaluării în scopul impozitării nu se constată şi nu influenţează uz

l S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit” prevede reflectarea impozitellui de reute în legătură cu reevaluarea activelor. În acest caz din suma ecartu

ria amânată privind impozitul pe venit, iar din suma reducerii valorii mijloaind impozitul pe venit. La ieşirea mijloacelor fixe sumele ecartului de reevaluatul (cheltuială) din activitatea de investiţii. Concomitent, sumele impozitelor amânate, care s-au reflectat anterior asupra micşorării capitalului

propriu, se constată ca creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit, iar cele care s-au reflectat asup venit. rării capitalului propriu ca datorie curentă privind impozitul pe

Pentru a reflecta o imagine reală a patrimoniului întreprinderii, acesta este obligat să reflecte corect diferenţele din reevaluarea mijloacelor fixe şi contabilizarea acestora în componenţa veniturilor şi cheltuielilor în aşa fel, ca ele să nu afecteze rezultatele financiare contabile şi obligaţia fiscală. Principalele dificultăţi în cadrul întreprinderilor apar în momentul calculării sumei uzurii acumulate la data reevaluării, coeficientul modificării valorii obiectului după reevaluare, valoarea de bilanţ a obiectului după reevaluare. Aceste greutăţi creează probleme unităţilor economice privind reflectarea calculul datoriilor şi activelor amânate privind impozitul pe venit şi reevaluarea diferenţelor acestora în legătură cu modificarea cotelor impozitului pe venit de la an.

mijloacelor fixe ateriale pe termen lung, mActualmente, la ieşireelor

şi mluare în majo

etoda de decontare fectuează în di

şi oaşterii r

cÎn scopul înlătu ă

modifică consumurile (cheltuielile) sugerez calcu a ri are a reinternaţională sunt it h eli şi it ee n uce la in un he li s itfictive.

Consider neargu ij elor f lo d anţla mome ac ora n difer esenţ l de v lo a lor , rec a

198

În loc de a lui şi periodic de a o revizui, deoarece mde utilizare din cauza determinăr minării ei la timp. Prin urmare, evaluarea mijloacelor fixe uzurabile după expirarea duratei de funcţionare

În scopul înlăturării acestei practici negative este raţional ca specialiindicator mai precis şi periodic să fie reexaminat.

PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII MĂRFURILOR ÎN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ

Gherold Dina, an. III, FIN

Coord. şt.: conf. univ. dr. Ruslan Harea

dispre

prepdest ulte ori se stabileşte un adaos com

reevalua activul este necesar de stabilit corect durata de funcţionare a obiectuijlocul eprinderii după expirarea duratei fix reevaluat va prelungi să servească într

ii acestei durate eronat şi/sau lipsei reexaeste nefundamentată. ştii competenţi să determine acest

Alimentaţia publică constituie o formă specifică a comerţului, fiind organizată ca un sector cu obiective

tincte; activitatea de bază fiind alcătuită din producerea, comercializarea şi organizarea consumului paratelor culinare, dar şi desfacerea mărfurilor procurate pentru vânzarea în aceeaşi stare.

În alimentaţia publică se stabilesc preţuri de evidenţă atât la mărfuri şi materii prime, cât şi la bucatele preparate. Preţul de achiziţie se formează ca şi în celelalte unităţi comerciale. Specific pentru alimentaţia publ ă ic este că la calcularea preţurilor de vânzare se aplică un adaos comercial suplimentar la produsele

arate. Deci este un adaos comercial la mărfuri care este aplicat de depozit şi alt adaos comercial r. De cele mai minat acoperirii cheltuielilor de pregătire a bucatelo

ercial comun, care este calculat prin formula: C= a + b+0.01(a*b) cu: C-cota adaosului comercial comun

a-cota adaosului aplicat la mărfuri b-cota adaosului aplicat de alimentaţia publică

Calcularea preţurilor în alimentaţia publică se face după normele de consum al produselor pentru prepararea bucatelor şi articolelor de culinărie, fixate în „Reţetarul bucatelor şi articolelor de culinărie pentru întreprinderile de alimentaţie publică” adoptat de Ministerul Comerţului.

În caz când materia primă a fost procurată în decursul lunii, la diferite preţuri de achiziţie, atunci, pentru decontarea valorii produselor se utilizează una din metode: CMP, FIFO, LIFO sau a Preţului mediu ponderat (preţ fix).

În condiţiile economiei de piaţă, criteriul de bază în stabilirea preţurilor fixe pentru materia primă, produse finite şi servicii se bazează pe nivelul cererii şi ofertei, de concurenţa existentă, capacitatea de cumpărare a cumpărătorilor etc.

În aşa caz preţurile suulaţie, reducând astfel m

nt relativ stabile, ceea ce permite evitarea întocmirii repetate a fişelor de calcLa depo

unca contabilului. zit

le prime pot fi păstrate pe partide, pe denumiri, sortimente şi grupe. Mărfurile şi materiiEvidenţa pe partide permite fixarea lipsurilor sau surplusurilor îndată după epuizarea partidei,

asigşi una sto in diferite locuri de păstrare, adic

urându-se un control foarte strict asupra integrităţii stocurilor. Din păcate, în acest mod de evidenţă sunt ele părţi negative: se utilizează iraţional suprafaţa de depozitare, se diminuează posibilităţile de operare

i tip de marfă trebuie acumulată dcurilor, căci informaţia despre stocul unuă di ten diferi partide. Evidenţa păstrării mărfurilor pe sortimente s

ităţie ţine de magazioner conform denumirilor, sortimentelor

cant re de marfă de anumit sortiment se însumea l mărfurile păstrându-se separate pe fiecare sortim

ărfurilor se face prin intermediul contului 217 „Mă

nuntul”

eşirea/transmiterea în producţie şi/sa d mărfurile, materiile prime şi produse

i şi preţurilor aplicate la mărfurile aflate în stoc. Fiece procurai tip de marfă, astfeză la cantitatea existentă în stoc a aceluiaş

ent. Contabilitatea sintetică a existenţei şi circulaţiei mrfuri”, cu subconturile: 217.1 „Mărfuri în depozit” 217 uri în în erţ cu amă.2 „Mărf treprinderile de com217.3 „Ambalaj cu marfă şi gol” 217 duse şi p.4 „Pro reparate din alimentaţia publică” În D 217 se înregistrează primirea mărfurilor. În C 217 se va înregistra iu re mărfu reflectânalizare a rilor şi materiei prime. Soldul final debitor

le rămase/aflate în stoc.

199

Contabilitatea mărfurilor şi produselor în secţia de producţie rodusele se transmit din depozit în secţia de producţie în limita necesităţilor zilnice (reflectate în P

„planul-meniu” întocmit de bucătarul-şef) La efectuarea operaţiei de transmitere a mărfurilor din de

urm ulă contabilă:

utilizeazpreparaşervcheutilizate

1. V

3. V

entaţia publică” 4. Adaosul comercial aferent mărfurilor intrate:

D 217.2 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul” C 821 „Adaos comercial”

5. Încasarea sumelor din vânzare (fără TVA): D 241 „Casa” C 611.2 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

6. Mărimea TVA la suma încasărilor din vânzări: D 241 „Casa” C 534.2 „Datorii privind TVA”

7. Decontarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute: D 821 „Adaos comercial” C 217.2 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”

8. Costurile mărfurilor vândute: D 711.2 „Costul mărfurilor vândute” C 217.2 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul”

PROBLEMELE AFERENTE PARTICULARITĂŢILOR CONTABILIZĂRII

REŢINERILOR DIN SALARIUL ANGAJAŢILOR

Puiu Lorica, an. IV, FIN

pozit în secţia de producţie se întocmeşte ătoarea formD 217.4 „Produse şi preparate din alimentaţia publică” C 217.1 „Mărfuri la depozit”. Este necesar de menţionat că în alimentaţia publică, pentru calcularea costului de producţie nu se

ă contul 811 „Activităţii de bază”, dar pentru această funcţie se foloseşte contul 217.4 „Produse şi te din alimentaţia publică”. La cheltuielile de materii prime auxiliare (mirodenii, coloranţi, esenţe,

eţele etc.), se eliberează din depozit în baza unui bon de consum sau fişa de ridicare separat. Suma ltuită a acestei materii prime nu se include în preţul de vânzare a bucatelor. Cel mai des întâlnite şi

formule contabile în unităţile de alimentaţie publică sunt: aloarea mărfurilor primite de la furnizori:

D 217.2 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul” C 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

2. Valoarea TVA deductibilă (20%) la aprovizionarea cu mărfuri: D 534.2 „Datorii privind TVA” C 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” aloarea mărfurilor primite din secţia de producţie:

D 217.2 „Mărfuri în întreprinderile de comerţ cu amănuntul” C 217.4 „Produse şi preparate din alim

Cond. şt.: asist. univ. Liliana Jaloba

Sumele plătite angajaţilor se calculează, în funcţie de reţinerile din salariu. În conformitate cu legislaţia în vigoare din salariile personalului pot fi efectuate următoarele tipuri de reţineri:

• Reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice, care conform art.15 din Codul fiscal se calculează aplicând cote procentuale progresive.

• Reţineri sociale: 3% în bugetul asigurărilor sociale; • Reţineri medicale: 2% în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală; • Diverse reţineri la latitudinea întreprinderii: avansurile la salariile acordate anterior; plăţi pentru

cotizaţiile sindicale; reţineri pentru daunele materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el etc.

În continuare, vom analiza modul de calcul şi efectuare a reţinerilor din salariul angajaţilor în baza unui exemplu convenţional.

200

Exemplu: Să admitem că în luna martie 2006 la întreprinderea „Lora” SRL pentru salariaţii din secţă a fost calculat un salariu în mărime de 8000 lei. Contribuţiile de asigurare socială constituie

de asistenţă medicală – 160 lei calculează patronul şi 160 lei –

ia administrativ2080 lei (26 %), prima se reţin angajaţilor, asigurarea socială individuală – 240 lei, impozitul pe

Pentru salariul calculat angajaţilor se întocmeşteDebit 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 8000 lei

redit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 8000 lei;

inate privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ” – 160 lei;

Lareţinută

Dinsocial

scurt ale personalului privind alte operaţii” – 240 lei;

De atorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 520 lei,

omentul îndreptării salariului către plată se reflectă datoria privind asigurarea medicală ce urm

„Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală” – 160 lei,

u salariile. Termenul de transferare a contribuţiei la asigurarea medicală şi a contribuţiilor sociale de stat

atorii e ltima zi a lunii im celei de gestiu e se aplic rime de estria e seam i a MED ocială de

t. Jurnal Order pe contul 531 pe luna martie 2006

Denumirea operaţiei Sold in Rulaj debitor Rulaj creditor Sold fin

venit reţinut – 520 lei. formula contabilă:

, CConcomitent cu calculul salariului la întreprindere apare obligaţia de a calcula contribuţia de asigurare

socială şi medicală. Calculul contribuţiilor de asigurare socială: Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 2080 lei, Credit 5331 „Datorii faţă de fondul social” – 2080 lei; Calculul primelor de asistenţă medicală: Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 160 lei, Credit 5353 „Datorii prelimConform Art.6. – (1) al „Legii BASS pe 2006”, Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat

obligatorii se stabileşte în proporţie de 3% din salariu şi din celelalte recompense. Deşi obligaţia de plată a reţinerilor apare la momentul achitării, este necesar de efectuat calculul acestor

reţineri la momentul calculării salariului, întocmindu-se formula contabilă: Debit 2275 „Cr. pe termen scurt ale personalului privind alte operaţii” – 240 lei, Credit 5331 „Datorii faţă de Fondul social” – 240 lei;

îndreptarea salariului spre plată apare obligaţia de a determina mărimea primei de asigurare medicală , care se reflectă astfel: bit 5311 „DaDe torii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 160 lei,

Credit 5333 „Datorii privind asigurarea medicală” – 160 lei; suma venitului îndreptat spre achitare, de asemenea, se calculează mărimea contribuţiei de asigurare

individuală: ă Debit 5311 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 240 lei, Credit 2275 „Cr. pe termenImpozitul pe venit reţinut din salariu se reflectă prin formula contabilă:

bit 5311 „DCredit 5347 „Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice” – 520 lei; La fel, la m

ează a fi achitată de către patron, calculată la salariul angajaţilor: Debit 5353Credit 5333 „Datorii privind asigurarea medicală” – 160 lei; Contribuţiile la asigurările medicale se transferă lunar, indiferent de faptul dacă s-au plătit sau n

oblig ste până la u ediat următoare ne. Pentru fiece zi de întârzieră o penalitate în măă privind primele de asigu) şi darea de seamă privin

0,1% din suma datorată. Trimrare medicală calculate de patron şd calcularea, utilizarea şi transferare

l apare obligaţia de a prezenta darea dreţinute din salariul angajaţilor (form

a contribuţiilor la asigurarea ssta (forma 4BASS).

0 533.3 227.5 534.7 241 TOTAL 713 533.1 TOTAL 1. Calculul salariului 0 8000 8000 2. Impozit pe venit 520 0 520 3. Fondul de pensii 240 240 0 4. Asigurarea medicală 160 160 0 5. Achitarea salariului 7080 7080 0 TOTAL 0 160 240 520 7080 8000 0 8000 0

201

ASPECTE Î MO

n. III, FIN

a Conceptul de comerţ exter zintă o activitate referitoar nzare-

cumpărare a mărfurilor, schimbul de mărfuri, prestările de servicii e ât şi în afara hotarelor ei. Prin activitatea de comerţ exterior se creează anintensă a potenţialului economic al fiecărei ţări, asigură intrarea de resurse valutare pe teritoriul republicii, contribuie la echilibrarea balanţei valutare şi formarea disponibserviciilor importate şi altor obligaţiuni externe ale republicii, se me elaţiile republicii cu

ile eanraţiile de import de m rm

N CONTABILIZAREA IÎN REPUBLICA MOLD

PORTURILOR VA

Grădinaru Elena, aCond. şt.: conf. univ. Ruslan Hare

e la operaţiile comerciale de vâfectuate atât în interiorul ţării, cumite premise pentru valorificarea mai

ilităţilor pentru achitarea mărfurilor, nţine şi dezvoltă r

ior repre

ţăr din Comunitatea EuropÎn ope

ă, cât şi cu alte ţări partenere. ărfuri se utilizează următoarea fo ulă:

Costul de intrare al mărfurilor importate = Preţul intern de im e vamale + port + Taxe şi comisioanCheltuielile de transport de la frontieră până la depozit

Preţurile internaţionale externe – se negociază cu partener tractele încheiate cu acestea. Drept bază juridică pentru întocmirea acestor co te Convenţia de la Viena

es rar; co ilor;

iDocumentele caracteristice

e d i u ma e

utiliz – factur нойă; Acreditiv; Dispozi do

cu ii, alte do mărfuri poate a ctă sau in

ii externi şi se înscriu în conntracte serveş

„D pre contractele de cumpă- obiectul contractului

termenele de livrare; pre

e-vânzare internaţionale”. ndiţiile de livrare, conform INCOTEţul mărfii; ordinea şi forma decontăroperaţiilor de import sunt:

RMS; cantitatea şi calitatea mărfurlor etc.

Documentele însoţitoarl de primire a portuluiarea TVA Contul

e marfă, documente de transport şritim, a depozitului fiscal, documă; Cambia de transfer (перевод

asigurare, documente de depozitare – nte de decontare – factura fiscală cu вексель) etc., documente bancare – cumente vamale – Declara

act

Cecul; Dispozido

ţia de platmente de reclamaţImportul de

ţia de incaso etc., cumente.

vea loc prin expediere dire

ţia vamală;

termediar te, deoarece reprezintă ceartatorul ridică mărfurile de la depozitul rt şi cele vamale, astfel cumpărătorujos

Expedierea directă –este mai mică valoare venală pentru marfă sau e ca impofurnizorului extern şi importato ranspo l (importatorul) va reflecta operaţi mai

Exemplu

cea mai frecvent întâlnită modalita serviciul importat, prevedrul suportă cheltuielile de tile care urmează în exemplul de

: la expedierea dire ărfuri la valoarea contractuală cu 10 000$ curs valutar la data apariţiei datoriei 11,8 lei = 1$, iar la data achitării 12,2 lei = 1$. Cheltuielile achitate de cumpărător:

a) achitarea în valută: servicii de transport până cluse în valoarea vamală = 200$ la curs de 11,8 lei; la achitarea

$ ,8 l

i, pro ei, inclusiv TV 232 (278 – TVA) =

a 4n va 944

3. Cheltuielile efectuate în a) taxa vamală (achitată 242) 555b) procedurile vamale ac

D 229 D 217 2 2 46 le C 229 278 lei 4. Se înregistrează TVA de la valoarea vamală:

D 5342 C 539 29 529,40 lei

11,8] 7. Achitarea datoriei faţă de furnizor şi organizaţia de transport străine:

D 521 C 523 144 840 lei [(10 000 + 200) × 12,2]

ctă. Unitatea de comerţ importă m

la vamă inserviciilor de transport 1

b) achitarea în lei: lă 5551 le

= 12,2 lei, taxa vamală = 50$ × 11

cedurile vamale 278 l

ei, proceduri vamale = 30$ × 11,8 lei;

A. taxa vama1. Valoarea vamală = 10 000 × 11,8 + 200 × 11,8 + 50 × 11,8 +

127 087 lei, TVA la v2. Cheltuielile achitate î

30 × 11,8 + 5551 +17,40 lei; loarea vamală = 127 087 × 0,2 = 25

lută străină: lei [(50 + 30) × 11,8]

valută naţională: la vamă) D 217,C 227, 532 (hitate în prealabil: 32 lei C 242 278 lei D 534

D 217 C 243 (227)

1

i

5. Se achită TVA calculat de la valoarea vamală: D 539 C 242 29 529,4 lei

6. Primirea mărfurilor de la furnizorii externi: D 217 C 521 140 760 lei [(10 000 + 200) ×

202

PR

Negru Eduard, an. V, FIN Cond. şt.: conf. univ. dr. Lilia Grigoroi

Î fixe se contabilizează în conformitate cu

prev- perioadei în care au apărut, în funcţie de destinaţia de utilizare a

re a mijlocului fix. Diferenţa cu care suma

chimbările de pe parcursul anului fiscal respectiv), cheltuielile în cauză vor fi permise spre deducere în anul respectiv.

- dacă cheltuielile respective depăşesc 10% din baza valorică la începutul anului a mijloacelor fixe, mărimea acestui surplus se consideră drept cheltuieli pentru recondiţionare şi se reflectă la majorarea bazei valorice a categoriei respective de proprietate.

Într-un fel abordarea fiscală a cheltuielilor de reparaţie parcă ar stimula investiţiile în mijloace fixe noi, moderne şi progresive. De fapt, prin limitarea acestor cheltuieli autorităţile statului încearcă să-i determine pe agenţii economici să utilizeze mijloace fixe noi şi moderne, care nu necesită cheltuieli mari de reparaţie, ceea ce se apreciază ca un lucru firesc. Însă în condiţiile Republicii Moldova acest mod de tratament fiscal al cheltuielilor respective reprezintă o problemă, deoarece întreprinderile autohtone nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a-şi reînnoi frecvent mijloacele fixe. Astfel, întreprinderile sunt nevoite să recurgă la reparaţia mijloacelor fixe cu un grad înalt de uzură. Totodată, este cunoscut faptul că în primii ani de funcţionare a mijloacelor fixe baza valorică este mai mare, deci şi suma maximă a cheltuielilor permise spre deducere va fi mai mare însă cheltuielile efective de reparaţie în aceşti ani practic nu există, iar în timp cheltuielile efective se majorează, iar cele permise spre deducere devin mai mici, deoarece baza valorică se micşorează. Cu alte cuvinte, atunci când cheltuielile efective de reparaţie sunt mai mari, spre deducere se permite o sumă mult mai mică comparativ cu cea permisă la început (când aceste cheltuieli practic nu se suportă), situaţie care, în opinia noastră, se consideră anormală, deoarece sumele cheltuielilor de reparaţie în mărime de 10% sunt insuficiente pentru a face faţă reparaţiilor frecvente din ultimii ani de utilizare. Suma cheltuielilor de reparaţie, care depăşesc 10% din baza valorică a mijloacelor fixe, se reflectă ca majorare a bazei valorice pentru calcularea uzurii în scopuri fiscale. În aşa mod întreprinderea poate să-şi deducă aceste cheltuieli prin intermediul uzurii calculate de la diferenţa adunată la baza valorică, însă acest lucru nu sporeşte esenţial suma cheltuielilor deductibile. De aceea, vom propune ca pe viitor organele fiscale să revadă şi să majoreze cota procentuală de limitare a cheltuielilor de reparaţie în mărime de 10%.

O altă problemă în domeniul fiscalităţii reparaţiei mijloacelor fixe o constituie baza valorică din care se determină cheltuielile de reparaţie maxime care se permit spre deducere. Conform prevederilor art.27 al Codului Fiscal, baza valorică este determinată fără a lua în considerare schimbările pe parcursul anului fiscal. Însă în cazul când la întreprindere la începutul anului nu a existat valoare iniţială a mijloacelor fixe, iar în timpul anului au intrat mijloace fixe care în cursul aceluiaşi an au fost supuse reparaţiei, atunci suma cheltuielilor de reparaţie limită conform prevederilor art. 27 al Codului Fiscal este egală cu zero, ceea ce considerăm a fi incorect. Pentru a soluţiona această problemă, vom propune ca în astfel de situaţii suma-limită a cheltuielilor privind reparaţiile recunoscută ca deducere să fie calculată pornind de la baza valorică la data intrării lor pentru a nu dezavantaja întreprinderea.

În fine, remarcăm că, în opinia noastră, problemele abordate în această lucrare şi, respectiv, propunerile elaborate vor contribui la perfecţionarea fiscalităţii în domeniul reparaţiei mijloacelor fixe.

OBLEMELE FISCALE AFERENTE REPARAŢIEI MIJLOACELOR FIXE

n contabilitate cheltuielile privind reparaţia mijloacelor ederile SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi pot fi constatate ca:

consumuri sau cheltuieli alemijloacelor fixe, dacă scopul reparaţiei a fost de a păstra sau a restabili posibilitatea obţinerii de la acestea a avantajelor (profitului) economice evaluate iniţial.

- capitalizare, dacă ca urmare a efectuării reparaţiei s-au majorat şi îmbunătăţit caracteristicile tehnice, tehnologice, funcţionale, calitative, a crescut durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe în comparaţie cu parametrii existenţi sau planificaţi. Însă o atare capitalizare se efectuează numai în limitele care nu depăşesc valoarea de recuperacheltuielilor de reparaţie depăşeşte suma de recuperare se raportează la cheltuielile perioadei de gestiune.

În conformitate cu legislaţia fiscală, cheltuielile de reparaţie suportate se permit spre deducere astfel: - dacă cheltuielile suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia mijloacelor fixe proprii nu

depăşesc 10% din baza valorică a categoriei respective de proprietate (determinată fără a lua în considerare s

203

UNELE PARTICULARITĂŢI ÎN CALCULUL UZURII MIJLOACELOR FIXE: ASPECTE FISCALE ŞI FINANCIARE

Vasilciuc Elizaveta, Curlencov Olga, an. III, FIN

Cond. şt.: lect. univ. Victoria Ciubotaru Întreprinderea ca agent economic îndeplineşte un rol dublu: de a crea bogăţia, dar în acelaşi timp de

participa şi la redistribuirea ei. Realitatea unei întreprinderi reprezintă o multitudine de probleme ce ebuie corect percepute prin prezentarea unui ansamblu de documente contabile şi fiscale.

Tratând raportul dintre contabilitate şi fiscalitate, acestea trebuie abordate de pe poziţia pe care ontabilitatea o are în cadrul gestiunii fiscale şi a modului în care este sau nu conectată la fiscalitate se re în vedere realizarea scopurilor patrimoniului, de calculul şi înregistrarea uzurii elementelor atrimoniale pe termen lung.

Aplicarea principiilor economiei de piaţă în R.M. a impus reforme de aspect calitativ în sistemul nanciar. În primul rând, au intervenit modificări substanţiale în contabilitatea şi fiscalitatea uzurii

i

asigurarea comparabilităţii calculelor uzurii mijloacelor fixe în scopuri de impozitare în conformitate cu normele de uzură stabilite de Codul Fiscal.

Prevederile Catalogului referitoare la obiectele descrise în scopuri financiare sînt executorii pentru: - întreprinderile de stat - societăţile pe acţiuni cu 100% capital de stat şi cele cu cotă majoritară de stat şi organizaţiile

bugetare. Ele pot fi aplicate şi de alte întreprinderi şi organizaţii cu orice forme organizatorico-juridice şi tipuri

de proprietate. Însă obiectivele descrise în scopuri de impozitare sînt executorii pentru toate întreprinderile şi

organizaţiile. Un aspect important la calcularea uzurii mijloacelor fixe este că uzura calculată în scopuri financiare

diferă de cea calculată în scopuri fiscale. Deosebirile dintre acestea pot fi observate în următorul tabel:

Nr. Indicatori Conform SNC Conform legislaţiei fiscale

atr

cap

fimijloacelor fixe. Unele dintre aceste modificări sunt prevăzute de Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Obiectivele acestuia sunt:

• Instituirea clasificării uniforme a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale, precum şi a modului de determinare a duratelor lor de funcţionare utilă pentru acordarea de asistenţă întreprinderilor şi organizaţiilor în chestiunile de evidenţă, de calcul al uzurii (amortizării) acestora în scopurfinanciare.

• Stabilirea unor reguli unitare de grupare a mijloacelor fixe în categorii de proprietate pentru

1 Actul normativ ce reglementează calcularea uzurii

Standardul Naţional de Contabilitate nr.16 şi comentarii cu privire la aplicarea SNC nr.16

Codul Fiscal (art.26,27), Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale (cap X)

2 Metode de calcul al uzurii

Una din cele 4 metode prevăzute în par.47 al SNC 16: • casării liniare • proporţional volumului

produselor (serviciilor) • soldului degresiv • degresivă cu rată descrescătoare

Suma uzurii se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe la sfîrşitul anului a fiecărei categorii de proprietate la norma de uzură corespunzătoare categoriei (Metoda soldului degresiv)

3 Obiectul de calcul al uzurii

Uzura se calculează pentru fiecare obiect de inventar în parte sau pentru întreaga grupă de mijloace fixe (dacă au caracteristici comune)

Uzura se calculează pentru mijloacele fixe grupate în cinci categorii de proprietate: I categorie – pentru fiecare obiect în parte II – V categorii – pentru toată categoria

204

4 Nor egorie

IV – 20%,

ma de uzură Întreprinderea determină de sine Se stabileşte pentru fiecare catstătător, având în vedere durata de funcţionare utilă

de proprietate: I – 5%, II – 8%, III – 10%

V – 30% 5 Baza de calcul al uzurii Valoarea uzurabilă = Val

intrare – Valoarea probab

lor de comercializare sau cu baza

oarea de il

Baza valorică de la sfârş. anului=valoarea mijloacelor fixe la

rămasă încep. perioadei de gestiune + valoarea mijloacelor fixe nou-procurate + suma corectărilor – suma

valorică ajustată în cazul donaţiei sau pierderii forţate.

6 Durata de funcţionare utilă

Se determină independent de către întreprindere în funcţie de mai multe criterii

Se stabileşte prin Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale şi serveşte la determinarea categoriei de proprietate la care se atribuie mijlocul fix

7 Începutul perioadei de Începând cu prima zi a lunii Pentru un an întreg indiferent de calculare a uzurii următoare celei, în care a fost dat

în exploatare mijlocul fix momentul dării în exploatare a mijlocului fix cu condiţia că a fostdat în exploatare

8 Sfârşitul perioadei de calculare a uzurii

Finalizâcare a fost scos din exploatare

nd cu ultima zi a lunii în Până în anul în care baza valorică la începutul anului de gestiune este mai mică de 1000 lei mijlocul fix

9 probabilă

ntreprstătător valoarea rămasă probabilă care reprezintă valoarea netă utilă a materialelor, resturilor, deşeurilor ce vor

ne la sfârş de

im

Nu se stabileşte. Suma valorii rămase efective a mijloacelor fixe casate în legătură cu uzura totală în contabilitatea financiară reprezintă în scopuri de impozitare o corectare a

zei valorice a mijloacelor fixe

Valoarea rămasă Î inderea determină de sine

rămâ itul duratei bafuncţionare utilă. Se stabileşte pentru determinarea valorii uzurabile a mijloacelor fixe şi influenţează măr ea uzurii calculate.

10 Uzura autoturismului cu valoare mai mare de

Uzura se calculează de la toatvaloarea uzurabilă a autoturismulu

100 000 lei

ă

autoturismului

Uzura se calculează de la valoarea i egală cu 100 000 lei

11 Reevaluarea mijloacelor Influenţeaz fixe intrate după 1998

ă la valoarea de bilanţ Nu se recunoaşte

12 Cheltuieli de reparaţii Se constată ca cheltuieli curente sau se capitalizează în funcţie dacă reparaţia a condus la majorarea caracteristicilor

Se constată suma spre deducere numai în limita de 10% din baza valorică la începutul anului a categoriei respective.

calitative ale mijlocului fix reparat

Metoda de calculare a uzurii utilizată în contabilitatea financiară este argumentată economic de către întreprindere, fiind în corespundere cu schema de obţinere a avantajului economic din utilizarea mijloacelor fixe, în funcţie de intensitatea programului de utilizare a mijloacelor fixe, de totalitatea de resurse economico-tehnice întruchipate în mijloacele fixe.

205

În contabilitate suma uzurii mijloacelor fixe se determină în borderoul de calculare a uzurii mijloacelor fixe pentru fiecare obiect în parte, începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost dat

conform

• Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării din 29.01.2001.

În scopuri de site în activitatea de întreprinzător ş productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă), plantasunt conservate, construcţiilor capitale în reconstrucţiei sau reutilării tehnice a mijloaceloîntre

ă, fiind doar la început de drum

în exploatare mijlocul fix. Calculul uzurii în scopuri de impozitare are loc o singură dată – la sfârşitul anului de gestiune, în

itate cu cerinţele: • Codului fiscal al R.M. nr. 1163-XIII din 24.04.1997;

impozitare ca obiect de calculare a uzurii servesc mijloacele fixe foloi supuse uzurii. Nu se calculează uzura loturilor de pământ, vitelor

ţiilor perene, care n-au intrat în rod, mijloacelor fixe, care curs de execuţie. Uzura nu se calculează în timpul

r fixe la suspendarea completă a funcţionării prinderii, precum şi pentru mijloacele fixe lichidate. După cercetările efectuate am ajuns la concluzia că totuşi modalitatea de calcul a uzurii mijloacelor

fixe în scopuri fiscale în R.M. este optimă. Desigur, ţara noastr spre o economie şi fiscalitate dezvoltate, ar trebui să tindă spre ameliorarea multor legi şi regulamente. Însă noi totuşi suntem pro această modalitatea şi existenţei diferenţelor dintre metodele financiare şi cele fiscale de calcul al uzurii.

206

22 I ECONOMICO-FINA

. ANALIZA ACTIVITĂŢINCIARE

207

ANALIZA EFICIENŢEI UTILIZĂRII FORŢ U BĂRII UNEI ACTIVIT UR

. şt.: v. d ir B

ol primordi oarece ntitatea i nomico-financiare obţinu întrepri

lor umane presupune mai întâi de toate utilizarea lor integral

EI DE M NCĂ SU ASPECTUL ASIGUR ĂŢI D A EBIL

Erhan Lica, an. IV, CON

Cond prof. uni r. Vladim alanuţă Între factorii de producţie, forţa de muncă joacă un r

calitatea acesteia influenţează esenţial asupra rezultatelor ecoal, de a atât c

te de, cât şnderi în

urma activităţilor desfăşurate. Folosirea raţională a resurseă în procesul de producţie.

Examinând eficienţa utilizării forţei de muncă în dinamică pentru anii 2004-2005, la „Floare-Carpet” S.A. şi „Bucuria” S.A. situate în municipiul Chişinău, putem constata că utilizarea indicatorilor tradiţionali, ce re ( )flectă eficienţa utilizării forţei de muncă şi, în primul rând, productivitatea medie a unui salariat SW , nu totdeauna dau posibilitatea în mod obiectiv să apreciem tendinţa modificării lor în dinamică sau/şi comparativ cu nivelul programat, dacă nu introducem unele rectificări în estimarea rezultatelor obţinute.

Astfel, cu mult mai eficace ar fi fost utilizarea frecventă a unui alt indicator rezultativ privind eficienţa utili

ui mediu scriptic de salar

zării forţei de muncă la nivel generalizator, şi anume – randamentul personalului productiv (RP.P.), care poate fi calculat ca raportul dintre volumul activităţii de bază şi fondul de retribuire a personalului productiv din activitatea operaţională.

Comparând ritmurile de creştere a volumului producţiei fabricate (VPF), numărul( )SN şi productivităţii medie a unui salariat iaţi ( )SW , observăm că pentru întreprinderile nominalizate

acestea corespund următoarelor situaţii: SVPFS

N1W

III >>

la ,,Bucuria” S.A. 129,58 > 112,88 > 87,11; la ,,Floare-Carpet” S.A. 111,05 > 105,50 > 95,00. Dacă apelăm la venitul din vânzări (VV), apoi situaţiile respective la indicatorii nominalizaţi vor fi

următoarele: SVV N2 III >> SW

la „Bucuria” S.A. 135,88 > 118,37 > 87,11; la „Floare-Carpet” S.A. 113,97 > 108,27 > 95,00. Iniţial, ar părea că eficienţa utilizării forţei de muncă are o dinamică sporită pentru ambele întreprinderi.

Însă în practica analitică eficienţa utilizării forţei de muncă poate fi examinată şi prin compararea ritmurilor de creştere a productivităţii medie a unui salariat ( )SW cu ritmurile de creştere a salariului mediu ( )SS . Ca

oment supus controlului operativ serveşte situaţia: SS SW II > . Examinând această situaţie la nivelul

treprinderilor analiz

m

SSI SWI < ate, am obţinut următoarele rezultate: înla ,,Bucuria” S.Ala ,,Floare-Carpet” S.A. eea ce ne dovedeşte că la ambele întreprinderi regulile prevăzute în domeniul utilizării forţei de muncă

nu se respectă. Situaţia dată poate fi reflectată, într-un mod mult mai fr

randamentul personalului productiv (RP.P.). Examinând indicele acestui indicator, observăm că pentru ,,Bu

ativi a fost apre

. 129,58 < 137,22; 111,05 < 125,01,

c

ecvent, dacă vom apela la indicatorul propus –

curia” S.A. el este egal cu 94,42% (în varianta VPF) şi 99,00% (în varianta VV), iar pentru ,,Floare-Carpet” S.A. respectiv 88,82 % (în varianta VPF) şi 91,06% (în varianta VV).

Deci, la ambele societăţi pe acţiuni indicele randamentului personalului productiv (IRp.p.), este subunitar. Aceasta ne dovedeşte că întreprinderile nominalizate dispun de posibilităţi nefolosite în domeniul utilizării forţei de muncă pe viitor, deşi la prima etapă de analiză tendinţa modificării indicatorilor rezult

ciată pozitiv. În concluzie, putem menţiona că metoda abordată şi propusă spre utilizare va oferi posibilitatea de a

examina mai aprofundat eficienţa utilizării forţei de muncă în unităţile de producţie pe teren şi de a evidenţia posibilităţile reale de îmbunătăţire a concordanţei justificate dintre indicatorii nominalizaţi sub aspectul asigurării unei activităţi durabile.

208

Bibliografie:

2. V le 05, pag. 294-298.

приятия в частности и для народного хозяйства в целом, является объективной необ

так и на внешнем рынках. Поэтому, оценка качества анализа. Механизм улучшения качества

прод

– это комплексное и динамичное понятие, которое к тому же и непостоянно и зависит от уровня применяемой тех , дисциплины.

Для оценки качества выделяют ва продукции: 1) основные: средний коэффициент качеств по продукту, средний коэффициент качества по

в целом, средняя цена по продукту, средн укц в ом;

2) дополнительные: уровень внутреннего брака, рекламации от клиентов, вень отказа от

му коэффициен по пре целом я из требова в то вре зменение

ами предприятия с по еднего качества по продукту.

Таблица качества п ятию

ции

циент

качества подукту

й коэффи чества

1. 1.Maria Niculescu. Diagnosticul global strategic. Editura Economica. Bucureşti, 1997. ladimir Balanuţă. Diagnosticul şi estimarea eficienţei utilizării factorilor de producţie în condiţii

actuale de dezvoltare. Analele ASEM, volumul III, 203. Vladimir Balanuţă. Conspectul de prelegeri la analiza gestionară. Chişinău, 2003.

МЕТОДЫ ОЦЕНКИ КАЧЕСТВА ПРОДУКЦИИ

Слав Наталия, IV курс, Бухгалтерский учёт, МЭА

Науч. рук.: конф. унив., д-р Наталия Продан Повышение качества продукции на современном этапе развития Республики Молдова для

каждого предходимостью для усиления экономико-финансовой активности предприятий и их

конкурентоспособности как на внутреннем, является важнейшей составляющей экономического

укции в условиях рыночной экономики, с одной стороны, регулируется под воздействием конкуренции, а с другой стороны – государством, которое призвано защищать права потребителей. Качество

ники, технологий, уровня квалификации работающих следующие показатели качест

а предприятиюцел

яя цена по прод ии предприятия

уропродукции из-за низкого качества.

Анализ качества продукции согласно обще ту качества дприятию впоказывает изменение структуры продукции исход ний рынка, мя как икачества продукции собственными сил отражается мощью сркоэффициента

Расчет общего коэффициента о предпри

Структура Среднийкоэффи

продук о Общи

пр

циент каНаименование продукта

План q0 Факт q1 План k0 Факт k1 ан kq0 Фак Kr Пл т kq1

Кагор 34,64 40,00 1,47 1,39 092 0,5560 0,5880 0,5Савиньон 30,95 33,33 1,70 1,82 262 0,60 0,5666 0,5 66 Мерло 20,55 17,78 1,84 1,81 0,3781 0,3218 0,3272 Алиготэ 13,86 8,89 1,67 2,00 0,2315 0,1778 0,1485 Всего 100 100 - - 1,6450 1,6622 1,6303

Можно выделить следующие причины ухудшения качества продукции на предприятии: низкое

качество исходных материалов, неквалифицированная рабочая сила, несоответствующее оборудование, несвоевременная поставка исходных материалов. Однако расчет выше указанных средних коэффициентов не дает адекватной и точной информации о причинах ухудшения качества продукции. Именно поэтому, особое внимание при анализе качества продукции, должно быть уделено анализу брака. Для анализа внутреннего брака определяют средний процент брака, который равен отношению потерь от брака за анализируемый период к себестоимости продукции.

Особый интерес представляют следующие два расчетных коэффициента:

209

1) Определяют сумму недовыпущенной продукции (VПнед) в результате допущенного брVП

ака: (-

рной продукции. ие того, что были

E ANALIZEI REZULTATELOR FINANCIARE ÎN UNITĂŢILE BANCARE

Ungureanu Igor, an. IV, CON Coord. şt.: lect. univ. Diana Furtună

Ţinând cont de principiile şi particularităţile de bază ale Băncii Naţionale a Moldovei, cum, de exemplu,

sunt: - Rolul Politic care constă în propagarea politicii economice a statului - Rolul de Intermediar care reglează activităţile ncilor comerciale - Emisiune Monetară - Rol de Garant al statului din punct de vedere economico-social - BNM îşi găseşte necesitatea în informaţia furnizată de băncile comerciale pentru a putea mai bine şi

mai eficient analiza principalele sfere de activitate a acestora. entru a controla mai bine activitatea financiară a băncilor comerciale şi pentru a fi mai transparentă,

BNM obligă băncile comerciale de a prezenta: „Informaţia privind activitatea financiară” conform „Regulamen ivitatea lor financiară”. În acest Regulament sunt specificaţi acei indicatori de bază, care reprezintă cele mai de bază dezvăluiri ale activităţii băncii.

E de menţionat faptul că, în Republica Moldova, statul poexterior, cât şi din interior. Din exterior o face prin intermediul BNM, din interior – prin interm„Bconefectu

Ca propuneri de bazbază e analiză, care sunt expuse prin „Indicatori veni

Indicatori de performanţă financiară mii lei

nul 2004 Anul 2005 Abaterea

нед.) = (VТПфакт. * % брака)/100, где % брака – уровень брака в себестоимости, VТП – объем това

2) Чтобы определить потери товарной продукции и реализации вследствпонесены расходы на исправление брака, надо: VТПфакт.*(стоимость затрат на исправление брака/себестоимость ТП).

Информация о выявленном браке аккумулируется в Актах о браке. Если уровень брака на предприятии высокий, тогда для предприятия целесообразно было бы открывать промежуточный счет восьмого класса, что позволило бы контролировать затраты по браку.

Для повышения качества продукции на предприятии определенный интерес представляет система «норма-премия», которая позволяет связать воедино организационный и мотивационный аспекты производства и может быть представлена следующим образом: административным персоналом должен быть разработан порядок, в котором должна выполняться работа, должна существовать точная запись лучшего метода выполнения работ, учрежден метод систематического обучения рабочих, разработан метод снижения количества занятых в выполнении одного вида работ до минимума, все рабочие поощряются материально, когда следуют инструкциям выполнения работ.

PARTICULARITĂŢIL

bă

P

tului cu privire la dezvăluirea de către BC din RM a informaţiei despre act

ate controla activitatea bancară atât din ediul BC

ăncii de Economii” SA, în aşa fel BNM e la curent cu toate tipurile de servicii bancare de care sumatorii necesită şi este mai uşor de verificat cât de veridic sunt prezentate informaţiile analizei

ate de celelalte bănci comerciale. ă dorim să menţionăm faptul că băncile comerciale nu se conduc după principiile de

de performanţă financiară” pe plan internaţional, de aceea dm cu propunerea de a se studia mai amănunţit aceşti indicatori de către băncile comerciale şi de aplicare

a acestora după cum urmează:

Indicatori A1. C 6.3 202231.3 +1355 apital Propriu 203582. Pr li 40041.4 41032.2 +990,8 ovizioane pentru riscuri şi cheltuie3. C 302460.3 285465.3 -16995 redite totale 4. Solvabilitatea patrimonială (1+2)/(1+2+3) *100% 44.6 46 +1,4 5. Datorii Totale 376254,2 530184,3 +153930,1 6. Active totale 893132,1 901124,2 +7992,1 7. Gradul de Îndatorare (5/6)*100% 42,1 59 +16,9 8. Active Lichide 138112,2 168125,3 +30013,1

210

9. Datorii pe termen scurt 312211,1 203114,2 -109096,9 10. Lichiditatea Imediată (8/9)*100% 44,24 82,8 +38,56 11. Venituri Încasate 125125,4 131250,2 +6124,8 12. Cheltuieli aferente veniturilor încasate 94890,2 95853,3 +963,1 13. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri (12/11)*100% 76 -3 7314. Creante Restante 13650.1 15041.3 +1391,2 15. Indicator de risc aferent total activ (14/6)*100% 1.51 1.68 +0,17 16. Indicator de risc aferent capitalului propriu (14/6)*100% 6.75 7.4 +0,65 17. Indicator de risc aferent Surselor Atrase (14/5)*100% 2.6 4 +1,4

În baza datelor din tabel observăm că, conform indicatorului solvabilităţii patrimoniale, banca

comercială are o poziţie stabilă pe piaţă. Luând în consideraţie şi total Active în circulaţie, atunci acest indicator tinde spre o majorare de la 44,6% la 46% sau cu 1,4%.

Conform indicatorului gradului de îndatorare observăm c banca comercială se află puţin într-o situaţie mai dificilă, acest indicator tinde spre majorare de la 42,1% la 59% sau cu 16,9%. Din punct de vedere al relaţiilor interbancare, acest indicator caracterizează momentul cel mai de vază care arată ponderea datoriilor totale faţă de total activ.

Din punct de vedere al lichidităţii imediate, atunci acest indicator îl propunem pentru a arăta posibilitatea băncii de rambursare a mijloacelor băneşti împrumutate într-un moment dat. Observăm că banca com

ăncii cu cheltuielilacestora. Propunem spr are băncile com

cearcă să întreţină rela ă că enitul net a crescut cu nul precedent.

Indicatorii de ris or (credite nefa losiţi în practica internaţională pentru analiza programului de investi ţi foarte puţin, în aşa mod climatul investiţional este slab dezvoltat, respectiv investiţia scade treptat. Observ că indicatorul de risc aferent total activ tinde spre o 1% la 1,68 faţă de anul precedent, adică creanţele restante au o tendinţă

Atât indicatorul d ului propriu, cât şi indicatorul de risc aferent surselor atrase au o tendinţă de majorare f recedent de la 6.7 şi, respectiv, de la 2.6% la 4% sau cu +1,4%

Instituţia financia e interne de favorizare a situaţiei create. Banca comercială trebuie să tinde spre majorar totale şi capitalului propriu pentru a încasa venituri cât mai mari şi, respectiv, de a micşora datoriile totale şi creanţele restante. Odată cu respectarea acestor cerinţe, banca comercială va atinge u de perfor ţă financiară.

a necesară este atragerea creditului. Împ

man

u minimum de risc financiar. Formula de calcul a efe

ercială dispune de o lichiditate imediată destul de bună, mai mult decât atât, aceasta înregistrează o tendinţă de majorare faţă de anul precedent de la 44,24% la 82,8%, adică cu 38,56%.

Cheltuielile aferente veniturilor pun baza raportului dintre veniturile b e aferente erciale e calcul acest indicator pentru a arăta raportul în momentul în c

ţii interbancare. Observăm o tendinţă pozitivă a acestui indicator, care ne aratînv 3% faţă de a

c ai creanţel vorabile) sunt foţii. În Republica Moldova sunt utiliza

ăm majorare de la 1,5 % sau cu 0,17%

de creştere mai rapidă decât activele totale. e risc aferent capital

aţă de anul p 5% la 7.4% adică cu +0,65%,

ră dispune de rezervea activelor

n nivel internaţional man

ANALIZA ŞI ESTIMAREA RAŢIONALITĂŢII DE ATRAGERE A CREDITULUI

Dariev Denis, an. IV, CON

Cond. şt.: lect. univ. drd. Neli Slobodeanu Cel mai rapid mod de obţinere a mijloacelor băneşti în mărime

rumutul este, pentru întreprindere, atât un accelerator al evoluţiei sale, cît şi al riscului financiar. Apelând la credit, întreprinderea poate mai rapid şi mai eficient să-şi atingă scopurile. În acest context misiunea

agerului financiar constă nu în a exclude toate riscurile, ci a le accepta pe cele raţionale. În lucrarea dată vom încerca să analizăm impactul apelării la credit asupra rentabilităţii financiare a întreprinderii.

Pentru aprecierea raţionalităţii de atragere a creditului, în literatura de specialitate se utilizează indicatorul numit Efectul de Levier Financiar (ELF), care arată cu câte procente se va modifica rentabilitatea capitalului propriu odată cu atragerea noilor credite. La fel metoda dată oferă posibilitatea de a calcula valoarea creditului nepericulos pentru întreprindere, c

ctului de levier financiar poate fi redată sub forma: ELF= (Rec-RD) * Cîm/Cp * (1-Ci), unde:

211

EFL – Efectul de levier financiar; Rec – Rentabilitatea economică (a activelor); RD – Rata medie anuală a dobânzii (se calculează ca raport dintre total cheltuieli aferente plăţii

dobânzilor la suma creditelor şi/sau împrumuturilor şi valoarea medie a capitalului împrumutat); Cîm – Valoarea medie anuală a capitalului împrumutat;

etică sau cronologică);

ţa dint area lui micşorează cu ăr financiar sau

raţul pârghiei financiare. El arată gradul de îndatorare financiară a întreprinderii. Iniţial, trebuie să onştientiz şterea

cotei capi reunarea RD. Aceasta ată că riscul băncii creşte.

Ca să evităm cazul cînd Rec<RD, putem calcula la ce cotă maximă a doRf să rămînă la acelaşi nivel, folosind formula: RD=[Rec* Cîm/Cp*(1-Ci)+Rec*(1-Ci)-Rf]/ Cîm/Cp*(1-Ci)¹

Cp – Valoarea medie anuală a capitalului propriu, (se calculează ca medie aritmCi – Cota impozitului (coeficient). În literatura de specialitate formula de calcul a ELF este divizată în două componente: 1. Diferen

re rata rentabilităţii economice şi rata medie a dobânzii (Rec-RD), care este numit diferenţial. Valototdeauna trebuie să fie pozitivă. Din cauza impozitării, mărimea diferenţialului se imea diferenţei (1-Ci); 2. Corelaţia dintre Cîm şi Cp (Cîm/Cp) poartă denumirea de levierm

bc ăm legătura inversă şi incontestabilă dintre diferenţialul şi braţul pârghiei financiare. Cre

talului împrumutat duce la majorarea cheltuielilor aferente dobânzii şi, respectiv, la îngla rândul său duce la micşorarea diferenţialului, ceea ce se apreciază negativ şi ar

bânzii se poate apela astfel încât

Deci să încercăm să utilizăm efectul de levier financiar în scopul efectuării analizei şi luării deciziei raţionale de atragere a creditului şi/sau împrumutului la două întreprinderi. Vom introduce toate datele într-un tabel:

Date iniţiale pentru analiza influenţei ELF asupra Rf în cazul solicitării unui credit

Indicatori Întreprinderea „X”

Întreprinderea „Y”

A 1 2 1. Valoarea medie anuală a capitalului propriu, lei 7.806.588 1.088.000 2. Valoarea medie anuală a capitalului împrumutat, lei 14.955.372 720.000 3. Valoarea medie anuală a patrimoniului², lei 22.761.960 1.808.000 4. Profitul¹, lei 2.358.254 325.440 5. Rata medie a dobânzii, % (rd.6:rd2*100) 10,13 11,25 6.Cheltuieli aferente dobânzii, lei 1.515.323 81.000 7. Profit până la impozitare, lei (rd4-r 1 244.4d6) 842.93 40 8.Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei (rd7*0,18 43.999 ) 151.728 9. Profitul net, lei (rd7-rd8) 691.203 200.441 10. Rentabilitatea economică, % (rd4:rd3*100) ,36 18 1011. Rentabilitatea financiară, %(rd9:rd1*100) 18,42 8,85 12. Braţul pârghiei (levierul financiar), (rd2:rd1) 1,92 0,66 13.Efectul de levier financiar, [(rd10-rd5)*rd12*(1- 0,18)] 3,65 0,36

¹ Se utilizează profitul până la imp itare şi până la plata dobânzilor la credit, de asemenea, nu se ia în calcul l şi cheltuielile din activităţile finan ţional

a dintre valoarea me lu şi valoarea mmprumutate aferente credite prumutu lalte e iau (dator iale

şi calculate). Activul nu se calculează, ci se ajustează în dependenţă de pasiv.

naliz că, deşi ambele au diferenţiale şi efecte de le

ozvenitu ciare şi excep

ă ca sume.

² Pasivul întreprinderii se calculeazmijloacelor î

die a capitaludatorii nu s

i propriu edie a iile comerclor şi îm rilor. Cele în calcul

A ând situaţia celor două întreprinderi, putem concluziona vier pozitive, în cazul întreprinderii „X” un credit nou nu e recomandabil, deoarece rata de îndatorare

este destul de mare din cauza ponderii înalte a capitalului împrumutat în structura capitalului societăţii, în plus, mai persistă un diferenţial critic, care la orice ridicare a cotei dobânzilor sau apariţiei anumitor întreruperi în procesul de activitate pot duce la modificarea semnului efectului de levier. Totuşi, dacă conducerea întreprinderii e fermă în acţiunile sale, ea poate lua un credit, dar la o cotă ce nu va depăşi mărimea de 10,13%:

212

RD=[Rec*Cîm/Cp*(1-Ci)+Rec*(1-Ci)-Rf]/Cî8,85]:1,92*(1-0,18)=10,13%, la a schimbată, adică la nivelul de 8,85%,

92]*0,82=8,85%. ă. Pe lângă faptul că ea dispune de un înalt

efect de levier financiar (3,65), care va duce la îmbunătăţirea rentabilităţii capitalului propriu, ea mai înregistrează şi o valoare mare a diferenţialului (6,75), care permite fără nici un risc financiar de a atrage noi credite sau împrumuturi. Astfel un nou credit va permite întreprinderii să-şi îmbunătăţească situaţia financiară fără vreun pericol de risc financiar. Etapele de calculare a mărimii creditului:

m/Cp*(1-Ci)=[10,36*1,92*(1-18)+10,36*(1-18)-o stfel de cotă rentabilitatea financiară va rămâne ne

Rf=[Rec+(Rec-RD)*Cîm/Cp]*(1-Ci)=[10,36+În ceea ce priveşte întreprinderea „Y” situaţia e total diferit

(10,36-10,13)*1,

Etapa 1. La mom

EV LUAR A BUNU ILOR G TE

a fi satisfăcut, cu preferinţă faţă de alţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor sau drepturilor patrimoniale date în gaj, în cazul în care debitorul gajist nu execută obligaţiunea garantată prin gaj”.

Art.1 p (1) Legea cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001

actualele condiţii, gajul ocupă un loc deosebit printre mijloacele de asigurare a executării obligaţiilor juridice şi civile.

Dat fiind faptul că proprietatea imobiliară ul dintre principalii factori ai dezvoltării unei econ ru creditori ca obiect gajat.

abordări pe baza costurilor; abordări pe bază de venit.

Ultima este utilă în evaluarea imobiliară din punctul de vedere al determinării fezabilităţii construcţiilor pe baza veniturilor atrase (chiriei) din utilizarea lor, ea cunoscînd două variante clasice: metoda de capitalizare a veniturilor, metoda fluxului de numerar actualizat.

entul actual întreprinderea dispune de o rată a rentabilităţii activelor de 1,6 ori mai mare ca rata medie anuală a dobânzii (18%:11,25%), pornind de la aceasta, conducerea decide ca rata acceptabilă de micşorare a diferenţialului să nu fie mai mică de Rec=1,5RD. Etapa 2. Calculăm corelaţia dintre efectul de levier financiar şi rentabilitatea capitalului propriu ELF/Rf=3,65/18,42=0,2. Etapa 3. Vedem dacă necesarul nostru de împrumut se încadrează în limitele braţului pârghiei de 0,2. Pentru aceasta intersectăm orizontala ELF/Rf=0,2 cu curba Rec=1.5RD şi obţinem valoarea pârghiei de 0,8 (Cîm/Cp). Aceasta înseamnă că valoarea creditului se va calcula din relaţia Cîm/Cp=0,8, de aici rezultă că valoarea capitalului împrumutat poate fi de 870.400 lei. Din această valoare scădem valoarea împrumuturilor deja existente (870.400-720.000) şi obţinem că un credit nou în valoare de 150.400 lei ar aduce pârghia exact la această valoare de 0,8 (150.400+720.000)/1088000).

ELF

ASPECTE PRIVIND A E R AJA

1/10

1/2

Bordian Svetlana, an. IV, CON

Cond: şt.: lect. sup. drd. Ala Cojocari

„Gajul este o modalitate de garantare a unei obligaţiuni, în al cărei temei creditorul gajist are dreptul de

În

constituie unomii, nu este secret că bunurile imobiliare sunt cele mai atractive pentPrincipalele abordări în evaluare utilizate pe piaţa imobiliară sunt: abordarea prin comparaţii de piaţă (metoda comparaţiilor directe);

0,2

E

3 0,8 2 1 Cîm

Cp

Rf

213

Metode trucţiei pe baza profi de calcul este:

le bazate pe capitalizarea veniturilor constau în determinarea valorii estimate a constului din activitatea operaţională raportat la o rată de capitalizare dată de piaţă. Relaţia

reitalizacapdeRataopeaactivitatedinProfitulestimatăValoarea =

omercia de producţie, fie din darea în arendă a acestuia.

Tabelul 1 Estimarea valorii bunului imobiliar prin metoda venitului

Indicatorii Caracteri

lăraţiona

În continuare, metoda bazată pe capitalizarea veniturilor va fi elucidată pe baza datelor întreprinderii de alimentaţie publică „X” din or. Soroca. În octombrie 2005, s-a efectuat evaluarea clădirii întreprinderii pentru precizarea preţului de piaţă cu scopul obţinerii unui credit bancar.

În prealabil, în vederea luării deciziei de creditare, lucrătorul băncii analizează ultimul raport financiar al solicitantului şi principalii indicatori analitici ce caracterizează activitatea sa economico-financiară şi situaţia patrimonială la acea dată. Ca urmare, datele contabile demonstrează o sporire în dinamică a unor astfel de indicatori absoluţi, ca profitul până la impozitare, profitul net, activele totale, activele nete şi fondul de rulment. Totodată, acest fapt este însoţit de o diminuare a rentabilităţii activelor şi rentabilităţii capitalului propriu în anul 2005 faţă de 2004, ceea ce denotă o scădere a eficienţei mijloacelor utilizate în activitatea economică. De asemenea, o mare importanţă în aprecierea credibilităţii clienţilor îl are coeficientul de autonomie, care, în anul 2005, este inferior limitei considerate optime (0,5), prin urmare, se poate conchide că întreprinderea suportă unele dificultăţi financiare şi creditorii vor fi dispuşi să acorde credit numai cu condiţia oferirii unei garanţii sub formă de gaj.

Din punct de vedere fizic, activele supuse evaluării au fost: clădirea şi subsolul întreprinderii. Proprietarul poate obţine venit fie din utilizarea bunului imobiliar în activitatea c lă sau cea

stica Suma (lei) 1 2 3 Suprafaţa totală 296,3 m2 - Plata pentru arendă 200 lei/m - 2

Plata pentru arendă colectată 296,3 m2 x 200 lei/m2 59260 Venitul brut efectiv - 59260 TVA 20% 59260 x 20% : 100% 9878 Profit până la impozitare 59260 - 9878 49382 Impozitul pe venit 49382 x 0,18 8889 Profitul net 49382 - 8889 40493 Rata capitalizării 25% - Valoarea obiectului - 161972

Comisia de evaluare a aplicat toate trei metode tradiţionale pentru estimarea valorii ob i diectulu at.

Acestea au dat următoarele rezultate: metoda costului – 493640 lei; metoda analizei comparative – 681490 lei; metoda venitului – 161972 lei.

Metoda costului prevede determinarea mărimii valorii de deviz, care trebuie cheltuită de către proprietar pent ă, pornind de la datele ofertei şi propunerilor.

În cazul dat, a fost aplicată metoda mediei ponderate, atribuindu-se metodei comparaţiei ponderea 0,70, metodei costului – 0,25, metodei venitului – 0,05:

(0,70 x 681490) +(0,25 x 493640) + (0,05 x 161972) =capătă o importanţă tot mai accentuată în

prac ţei financiar-creditare. i indiscutabile, gajul prezintă şi unele inconveniente. El nu oferă creditorului,

în m jo făcute pe deplin şi rapid, deoarece acţiunea sa de u decizii a instanţei de judecată. În plus, a căpătat r lor şi a drepturilor care fuseseră gajate altei persoan ţinător al gajului. Un alt punct vulnerabil este posibila lichiditate insuficient

Cu ate această situaţie este dirijată îndeosebi de către băncile comerciale, care preferă gajul tuturor celorlalte moduri

ru restaurarea bunurilor imobile. Metoda analizei comparative este cea mai autentic

608552 lei Se poate susţine cu certitudine că evaluarea bunurilor gajate

-financiară, luând în consideraţie tendinţa de dezvoltare a pietica economicoDeşi are o serie de calităţa ritatea cazurilor, siguranţa că revendicările sale vor fi satis

rmărire a gajului se realizează cel mai des în baza uneiăspândire aşa-numitul „gaj ascuns”, adică gajarea lucruri

e, fără a se comunica acest lucru noului deă a bunurilor şi drepturilor date în gaj.

to acestea, gajul joacă un rol primordial în circuitul economic. După cum s-a menţionat mai sus,

214

de gi

gaju

(ediţia II), Bucureşti, 2002; 4. A. Işfănescu, V. Robu, I. Anghel. Evaluarea întreprinderii, Bucureşti, 2001; 5. A. Marciuc, Articol Gajul: priorităţi şi lacune, serial Profit” nr. 10, octombrie 2001.

CII ŞI A SALARIULUI MEDIU

Negura Gheorghe, an. IV, BAA Cond. şt.: dr. conf. univ. Natalia Tcaci

Indiferent de forma de proprietate, orice întreprindere trebuie să gestioneze utilizarea fondului de

remunerare şi modul în care evoluează cheltuielile pentru forţa de muncă. În aprecierea eficienţei utilizării cheltuielilor pentru forţa de muncă un rol deosebit îl are analiza corelaţiei

dintre majorarea productivităţii muncii şi a salariului mediu. În acest context, cerinţa principală faţă de corelaţie constă în faptul că creşterea productivităţii muncii trebuie să depăşească majorarea salariului mediu.

În agricultură, productivitatea muncii şi salariul mediu anual al unui lucrător se află la nivelul cel mai scăzut în comparaţie cu alte ramuri ale economiei naţionale. Aceasta este rezultatul influenţei negative a unui complex de factori, cum sunt: climaterici, tehnologici, sociali. Analizând dinamica productivităţii muncii în sectorul agrar constatăm existenţa unei tendinţe pozitive în ultimii cinci ani (tabelul 1). Astfel, în anul 2004 faţă de anul 2003, productivitatea muncii a crescut cu 127,35%, iar faţă de anul 2000 cu 146,48%. Aceasta se datorează atât creşterii productivităţii agricole globale, cât şi reducerii lucrătorilor încadraţi în agricultură.

Tabelul 1 Dinamica productivităţii muncii şi a salariului mediu în agricultura Republicii Moldova

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004

arantare a executării obligaţiilor la acordarea creditelor. De aceea, permanent se fac încercări de a perfecţiona instituţia gajului în vederea creării unei posibilităţi de a garanta mai mult protecţia deţinătorulu

lui şi executarea drepturilor sale.

Bibliografie:

1. Legea Republicii Moldova cu privire la gaj Nr. 449-XV din 30.07.2001; 2. Codul civil al Republicii Moldova;

D. Dumitrescu, V. Dragotă, A. Ciobanu. Evaluarea întreprinderilor3.

„

ANALIZA CORELAŢIEI DINTRE RITMUL DE CREŞTERE A PRODUCTIVITĂŢII MUN

1. Valoarea producţiei agricole globale în preţuri comparabile:

mii lei 7917 8427,6 8717,3 8368,1 10292,8 în procente 100% 106,45% 110,11% 105,7% 130,01% 2. Efectivul mediu de lucrători încadraţi

în agricultură:

mii persoane 765 763 747 703 679 în procente 100% 99,74% 97,65% 91,9% 88,76% 3. Productivitatea medie-anuală a unui

lucrător încadrat în agricultură

Lei 10349 11045,3 11669,7 11903,4 15158,8 în procente 100% 106,73% 112,76% 115,02% 146,48% 4. Salariul mediu-anual al unui lucrător

încadrat în agricultură

Lei 2850,2 3090,1 3220,9 3417,5 4204,5 în procente 100% 108,42% 113,01% 119,9% 147,52%

Surse: 1) Anuarul Statistic al Republicii Moldova, Editura „Statistica”, pag. 704;

2) Экономическое обозрение, 03.12.2004, nr.44 (588) c.22 Calculele efectuate în tabelul 1 denotă faptul că în dinamică are loc creşterea salariului mediu. Cea mai

considerabilă proporţie de creştere se observă în anul 2004 – 147,52%, în comparaţie cu anul 2003 ritmul de creştere a salariului constituie 123,03%.

În baza datelor din tabelul 1, vom analiza corelaţia dintre ritmul de creştere a productivităţii muncii şi a salariului mediu, utilizând indicele corelaţiei (Ic) după formula:

215

11

−−

=IsIwIc unde: Iw – indicele creşterii productivităţii muncii

Is – indicele creşterii salariului mediu Înlocuind în formulă datele din tabel, obţinem:

%8,97%100.978,0152,147148,1460Ic2004/200 ==

−−

=

%76,118%100.1876,1103,123135,1273Ic2004/200 ==

−−

=

Rezultatele calculelor ne arată că, în anul 2004 în comparaţie cu anul 2000 indicele este mai devansat ecât cel al salariului mediu cu 2,2%. Însă în comparaţie cu anul 2003 situaţia este cu mult mai favorabilă. stfel, ritmul de creştere a productivităţii muncii depăşeşte ritmul majorării salariului mediu cu 18,76%. ăstrarea acestei corelaţii pe viitor va asigura premise reale de majorare a salariului în sectorul agrar.

Respectarea corelaţiei dintre productivitatea muncii şi salariul mediu trebuie asigurată şi la nivel icroeconomic, efectele pozitive ale căruia se manifestă în echilibrarea proporţiilor dintre producţie, costuri

În continuare, vom analiza acest indicator în baza datelor întreprinderii agricole „Ciobruciu-Agro” SRL din raionul Ştefan Vodă

Tabelul 2 Ana uncii

de creştere după (%)

dAP

mşi salarii.

(tabelul 2).

liza corelaţiei dintre ritmul de creştere a productivităţii mşi salariului mediu la SRL „Ciobruciu-agro”

anul 2004 ritmulIndicato

n efectiv ri anul

2003 planificat efectiv pla1. Volumul producţiei ag

în preţuri comparabile 107,34 103,83 ricole globale

6857 7360 7120 2. Numărul mediu anual

încadraţi în agricultură (perso 99,57 99,13 de lucrători

ane) 462 460 458 3. Fondul de remunerare (mii lei) 1578 1980 1861 125,47 117,93 4. Productivitatea medie anuală a

unui lucrător (lei) 14842 16000 15545,9 107,8 104,74 5. Salariul mediu anual a unui

lucrător (lei) 3415,6 4304,3 4063,3 126,0 118,96 6. Indicele corelaţiei dintre creşterea

productivităţii muncii şi a salariului mediu X x x 0,30 0,25 Calculele efectuate în tabelul 2 denotă faptul că în SRL „Ciobruciu-Agro” cerinţa de corelaţie nu este

respectată. La întreprindere ritmul creşterii salariului mediu al unui lucrător a depăşit ritmul creşterii productivităţii muncii, ca urmare indicele corelaţiei este subunitar şi constituie 0,25. La fiecare procent de creştere a salariului mediu revin doar 0,25% de sporire a productivităţii muncii. Aceasta înseamnă că fondul de remunerare la întreprindere nu se utilizează eficient.

Considerăm că, în situaţia creată, SRL „Ciobruciu-Agro” trebuie sa găsească posibilităţi privind gestionarea mai eficientă a factorului uman, pentru acoperirea diferenţei dintre sporul productivităţii muncii şi a salariului mediu, precum şi a altor factori ce influenţează activitatea economico-financiară a întreprinderii.

Bibliografie:

1. Vladimir Bălănuţă, Analiza Gestionară, Chişinău, ASEM, 2003. 2. Alic Bârcă, Managementul Resurselor Umane, Chişinău, ASEM, 2005.

216

APRECIEREA MODIFICĂRII CALITĂŢII PRODUSELOR ASUPRA PERFOR O-FINANCIARE

Cond. şt.: lect. sup. Nelea Chirilov

om prezenta efec

MANŢELOR ECONOMIC

Stariş Victoria, an. IV, CON

Prosperitatea unei întreprinderi este asigurată de capacitatea de a-şi ameliora în permanenţă calitatea

produselor, acesta fiind un obiectiv şi un mijloc de confirmare a competitivităţii şi performanţei, cu ajutorul căreia întreprinderea îşi poate menţine poziţia pe piaţă şi îşi asigură profitabilitatea. Calitatea producţiei este un indicator semnificativ în aprecierea performanţelor economico-financiare ale întreprinderii atât în cadrul diagnosticului intern, cât şi în analizele solicitate de utilizatorii externi.

Trebuie să menţionăm că, odată cu îmbunătăţirea calităţii producţiei, preţul mediu de vânzare creşte, aceasta, la rândul său, se reflectă favorabil asupra unor indicatori economico-financiari. V

tul modificării calităţii produselor prin intermediul preţurilor medii de vânzare unitare. Trebuie să ţinem seama de faptul că diferenţa dintre preţul mediu realizat (în perioada curentă) şi preţul mediu luat ca bază de comparaţie este în totalitate efectul modificării calităţii produselor, influenţa celorlalţi factori care pot modifica preţurile de vânzare fiind considerată nulă.

Principalii indicatori economico-financiari asupra cărora modificarea calităţii produselor poate să influenţeze sunt:

1. Modificarea valorii producţiei fabricate pe seama variaţiei calităţii produselor ( VPF∆ ): K

( )011

1 ii

n

iiK ppqVPF −∗=∆ ∑

=

[1]

2. Modificarea veniturilor din vânzări pe seama variaţiei calităţii produselor ( KVV∆ ):

( )011

1 ii

n

iviK ppqVV −∗=∆ ∑

=

[2]

3. Modificarea profitului brut pe seama variaţiei calităţii produselor ( KPB∆ ):

( ) ][ 1011

1 iii

n

iviK cppqPB −−∗=∆ ∑

=

[3]

4. Modificarea costului la un leu venit din vânzări pe seama variaţiei calităţii produselor ( KVVC /∆ ):

∑∑nnK

pqpq

∑∑ iviivi cqcq1

1111

nn

== iivi

iivi

101

111

[4]

== −=∆ iiVVC 1/

oduselor ): ( KRvv∆5. Modificarea rentabilităţii veniturilor din vânzări pe seama variaţiei calităţii pr

011 ii p101 )( iii

n cpp −− 1viK p

qRvv−

∗=∆ ∑i=

[5]

6. Modificarea numărului de rotaţii a activelor pe seama variaţiei calităţii produselor ( KNr∆ ):

)(A

ppqNr

n

iiivi

K

∑=

−∗=∆ 1

011

[6]

În relaţiile [1], [6] semnificaţia indicatorilor este următoarea: i – produsul; n – numărul de produse;

1iq – cantitatea produsului „i” fabricată în perioada curentă;

1viq – cantitatea produsului „i” vândută în perioada curentă;

1ic – costul produsului „i” în perioada curentă;

0ip , 1ip – preţul mediu de vânzare al produsului „i” în perioada de bază, respectiv în perioada curentă;

217

Modificarea calităţii producţiei influenţează şi asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe şi a potenţialului uman prin intermediul volumului producţiei fabricate, veniturilor din vânzări sau al profitului.

Calculul şi analiza efectelor economico-financiare ale creşterii (descreşterii) calităţii producţiei sunt deosebit de importante, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic, contribuind la o mai bună înţelegere a facto

rilor de producţie, să fundamenteze deciziile sale, să raţionalizeze timpul de m ncă al managerilor şi să-i orienteze spre problemele-cheie.

Bibliografie:

ică, Bucureşti, 2004, p.129-131;

ică, Bucureşti, 2005, p.100-107;

rilor de influenţă, a cauzelor şi la o mai bună şi apropiată de adevăr a mărimii efectelor. Abordarea sistematică a problemelor calităţii produselor permite întreprinderii să soluţioneze

problemele legate de eficienţa factou

1. Spătaru Liviu, Analiza economico-financiară. Instrument al managementului întreprinderilor,

Editura Econom2. Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiza economico-financiară, Editura

Econom3. Савицкая Г.В., Анализ хозяйственной деятельности предприятия, 3-е издание, Издательство

«ИНФРА-М», Москва, 2004, с.115-118.

218

23. STATISTICĂ ŞI PREVIZIUNE

ECONOMIC

Ă

219

LES ELEMENTS STATISTIQUES DES MODELES D’ANALYSE DE CHEMIN CRITIQUE.

Responsable: professeur univ.doc.en économie Ion Partachi

Exécutante: étudiante en V-me anée“Statistique”Curmei Olga În lucrarea dată se prezintă modelele de analiză a drumului critic precum: graficul Graff (ce reprezintă

un g ză statistic durata estim ică pentru analiza flux aţia cu priv ele şi metode este de urgenţă în gestiunea întreprinderilor auto

rafic calindaristic al desfăşurării acţiunilor complexe), metoda PERT (ce analizeaată a unui proiect ţinând cont de duratele activităţilor ca variabile aleatoare). În logist

lo ă metoda JOT(fix la timp) şi metoda KANBAN(eticheta, informuri r materiale se utilizeazire la produs). Implementarea acestor modhtone. Cuvinte-cheie: chemin critique- drumul critic, logistique- logistică, graphique Gantt. En présent le plus actuel est utilisation du modèle d’analyse de chemin critique dans la planification des

actions complexes. Un instrument le plus utilisé est le graphique Gantt, qui se fait connu dans le com encement du notre siècle. Le diagramm me de Gantt sert à la représentation d'un projet par analyse graphique dans lequel les activités sont repré segments horizontaux, dont la longueur est proportionnelle au délai nécessaire pour mener à bien gesthan

Dans le logistique en utilisant de gestion de projets, dans le traitement de touts des variables nous pouvons analyser ayant le graphique de Gantt, le chemin critique, la méthode PERT (Programme Evaluation and Review Technique), la méthode CPM (Critical Path Method), les procédures de allocation des ressources. Le Microsoft Excel ne propose aucune méthode conviviale pour créer un diagramme de Gantt, mais il existe également une macro Excel créé par Tushar Mehta, reconnu Most Valuable Professional (MVP) par Microsoft, qui devrait faciliter la construction de graphique Gantt. Si nous faisons la comparaison de la méthode de chemin critique et le diagramme Gantt, le premier est le plus rational, parce qu’il minimisait le temps.

Le chemine critique est une séries de taches à accomplir dans le temps imparti pour permettre l’achèvement d’un projet dans les délais prévus, et conditionne la date de fin (date à laquelle une tache doit être terminée). Ce méthode supposé la devise de l’action complexe en parties au niveau qui peut permet la corrélation logiciel et technologique, ces parties se nommé: les actions, qui possède un interdépendance. Les avantages de méthode de chemin critique au méthode Gantt sont :

- oblige au un analyse de structure technologique et logique a l’action étudie; - détermination la durée réale a l’action complexe; - démontre l’attaches logique et technologique parmi les opérations; - distingue «les actions ne critique», qui déterminent la dimension de réserve; - se méthode est unique, qui permet l’optimisation d’utilisation de temps.

Les activités sont: 1) a proprement-parler: ces qui consument temps et ressources; 2) les attendus: qui consument seulement du temps; 3) fictive: qui ne consument pas ni temps ni ressources; A l’actions sont correspondent les événements, qui représentent les étapes de réalisation d’actions. Les

événements se présentent comme un graf en forme de cercle. Très important est éviter l’introduction de données ne réale, chaque activité doit être précéder d’autre. Les événements ont des termes minimaux, pour un enveniment i (

sentées par desla tâche en question, est un outil efficace pour la

ion ou le suivi des travaux pour des ouvrages dans le domaine du bâtiment et de la construction et tier dans un projet. c

ti

m

ent, les term

), le moment quand est possible de finesse plus tôt l’action, si i=0 c’est le

commencem es maximales (ti

M) qui représente le moment plus tard quand peut commencer

l’activité. La réserve peut être: libre et indépendante. Le chemin critique d’un graf est succession des activités

entre le première pas et dernière, qui a la réserve totale nulle. Utilisant les calcules nous trouvons la durée minimale possible pour réalisation d’action complexe. La méthode PERT effectue l’analyse statistique de la durée estimée d’un projet, ayant les durées

d’activités comme les variables aléatoires marginal. Dans la logistiques la méthode plus utilisée pour les flux physique est la méthode technique KANBAN

(l’étiquette), et un ensemble de principes JAT (Juste à Temps) qui visait à éliminer tout gaspillage (les

220

opération qui n’ajoute pas de valeur au produit ex. excès de production). Pour pratique le JAT, en 1985 et 992, beaucoup des entreprises manufacturières ont réduit leur nombre de fournisseurs de l’ordre de 50%, ank Xerox est passé de 5000 à 450 fournisseurs. En fin l’objective de “zéro stock„ paraît un objectif réalisable.15

La logistique est aujourd'hui comprise comme un lien opérationnel entre les différentes activités de entreprise, assurant la cohérence et la fiabilité des flux, et il est nécessaire l’ implémentation urgent dans la estion d’entreprises de notre pais.

Bibliographie :

1) Philippe Vallin: „Modèles et méthodes du pilotage des flux”, Ed. Economica, Paris 1999. 2) Maria Sagaidac, Valeriu Ungureanu: „Cercetări Operaţionale”, Centrul editorial-Poligrafic al USM,

Chişinău 2004. 3) Ioan Constantin Dima coordonator: „Management Logistic”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

2004. 4) 4)G. Boldur-Lăţescu, I. Săcuiu, E. Ţigănescu: „Cercetare operaţională cu aplicaţii în economie”,

Ed. 1979.

ANALIZA STATISTICĂ A PRESTĂRII SERVICIILOR AŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA

ÎN PERIOADA 2000-2005

Talmaci Ana, Malic Ina, an. III, CSIE Cond. şt.: conf. univ. dr. Viorica Rusu

The article treats the tendences of development of telecomunications starting of XX century in all

world, so in Republic of Moldova too. Here we present the analyse comparative of results obtained in the lecomunications services of most importants agents in Republic of Moldova aria.

Cuvinte-cheie: serviciul de telecomunicatii, telefonie fixă, telefonie mobilă, operatori. Dezvoltarea vertiginoasă a tehnologiilor informaţionale, globalizarea şi liberalizarea pieţelor, apariţia

oilor servicii, intensificarea concurenţei sunt acele tendinţe, ce domină astăzi piaţa serviciilor de lecomunicaţii în Europa şi în lume.

În Republica Moldova, piaţa de telecomunicaţii este formată din mai multe servicii, unde telefonia obilă constituie o pondere de 51% din total volum al pieţei serviciilor de telecomunicaţii. Serviciile lefoniei fixe ocupă o pondere de 40%, după care urmează serviciile acces la Internet 7% şi serviciile cablu V 2%.

Deoarece o importantă parte a pieţei de telecomunicaţii o deţin serviciile de telefonie mobilă şi fixă, în ceastă lucrare ne vom axa anume pe acest segment.

În Republica Moldova, cea mai mare pondere pe piaţa telecomunicaţiilor este ocupată de: piaţa lefoniei fixe, care este reprezentată de S.A. Moldtelecom, a cărui domeniu de activitate este prestarea

serviciilor de telefonie fixă, internaţiona ea serviciilor de transport de date şi Internet, IP telefonie, efectuarea lu

Piaţa telefoniei t Voxtel, care a apărut pe piaţa noastr obile (terminale). Al doilea op lanşat concurenţă în lupta pentru client, oferin

S.A. Moldtelecom ge mediul a 40 de filiale situate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Dacă ar fi să analizăm în paralel activitatea celor doi operatori de telefonie mobilă, depistăm următoarea situaţie:

În 2005, numărul abonaţilor telefoniei mobile celulare GSM a crescut, faţă de anul 2004, cu 38,5% şi a atins cifra de 1. 090.000.

1Rir

l'g

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

DE TELECOMUNIC

te

nte

mteT

a

telă, interurbană, locală, furnizar

crărilor de instalare şi construcţie a reţelelor. mobile este formată din doi operatori: Voxtel şi Moldcell. Primul a fosă în anul 1998, a cărui servicii sunt: operator GSM, plus comerţ cu telefoane m

erator – Moldcell, a apărut doi ani mai târziu (2000) şi a decd servicii operator GSM. stionează o reţea de telefonie fixă de 894,7 mii linii prin inter

15 Philippe Vallin: „Modèles et méthodes du pilotage des flux”1999, Ed. Economica, p.59

221

222

Astfel, numărul abonaţilor telefoniei mobile l-a depăşit pe cel al abonaţilor telefoniei fixe şi a devansat cifra de 1 mln. Conform datelor preliminare prezentate de cei doi operatori de telefonie mobilă, în 2005, numărul de abonaţi ai „Voxtel”-ului a crescut cu 43,8% şi a depăşit cifra de 659 mii, iar ai „Moldcell”-ului – cu 31,1%, ajungând la peste 430 mii. După numărul de utilizatori, cota de piaţă a „Voxtel”-ului a constituit, la 1 ianuarie 2006, 60,5%, iar „Moldcell” – 39,5%.

Vânzările „Voxtel”-ului constituie 953 milioane lei, iar a „Moldcell”-ului – 408 milioane lei. La acest capitol ponderea de piaţă a celor doi operatori de telefonie mobilă a constituit 70% şi, respectiv, 30%. Venitul mediu lunar per abonat al „Voxtel”-ului a fost estimat la circa 142 lei, iar al „Moldcell”-ului – la circa 90 lei.

Investiţiile efectuate în 2005 în acest sector au constituit 450 milioane lei, înregistrând, faţă de anul 2004, o creştere de circa 40%. „Voxtel” a făcut investiţii în valoare de 274 milioane lei, iar „Moldcell” – de 175 milioane lei. Astfel, rata de acoperire a teritoriului de către serviciile furnizate de „Voxtel” s-a ridicat la 94,35%, iar a celor furnizate de „Moldcell” – la 87,51%.

Optarea pentru unul dintre operatorii de servicii de telefonie se face în funcţie de preţul serviciilor prestate, de aceea, în continuare, ne-am propus să prezentăm o analiză comparativă a tarifelor companiilor date.

Tabelul 1

Compararea costurilor pentru un minut naţional la operatorii de telefonie mobilă Voxtel şi Moldcell

Sursa: Calculele autorului pe baza datelor de pe www.voxtel.md si www.moldcell.md Observăm că până la suma 124 lei, minutul naţional este mai ieftin la Tempo (6,2 Tempo faţă de 6,6

Moldcell). Mai apoi însă, cu cât suma creşte, cu atât mai ieftin este minutul la Moldcell (4,42 la Moldcell faţă de 5,2 la Tempo).

Atât Voxtel, cât şi Moldcell beneficiază de servicii la pachet. Pentru ca clientul să opteze pentru cea mai bună alegere, am analizat comparativ costurile acestora.

Tabelul 2

Compararea costurilor la operatorii de telefonie mobilă Voxtel şi Moldcell pentru pachete Voxtel Voxtel Voxtel Fantasy Fantasy Fantasy

Abonament lunar Min. incluse în abon.

Taxa unui minut

Abonament lunar

Min. incluse în abon. Taxa unui minut

4$+TVA20%+2$ taxa pentru fondul social =6.8$= 88.40 lei

15 minute

5,89 lei/min extra abonament 0.14$+TVA =2.18 lei

33.60 lei + 2$ taxa pentru fondul social=60lei

0 --1-10 min= 2.76 lei/min ----11-49 min=1.88 lei/min --51-800 min= 0.78 lei/min

9$+TVA+2$ taxa pentru fondul social =12.8$=166.4 lei

60 minute 2.77 lei/min extra abonament 0.12$+TVA =1.87lei/min

33.60 lei + 2$ taxa pentru fondul social=60lei

0 --1-10 min= 2.76 lei/min ----11-49 min=1.88 lei/min --51-800 min= 0.78 lei/min

Sursa: Calculele autorului pe baza datelor de pe www.voxtel.md si www.moldcell.md

Voxtel Voxtel Voxtel Moldcell Moldcell Moldcell Produsul Costul (lei) Costul 1 min. naţ. Produsul Costul (lei) Costul 1 min. naţ.Tempo 0,8$ 10.5 7.87 Alocard 40 impulsuri 49 8.16 Tempo 4$ 49.5 7.42 Alocard 100 impulsuri 99 6.6 Tempo 12$ 124 6.20 Alocard 300 impulsuri 199 4.42 Tempo 24$ 208 5.2 Alocard 600 impulsuri 299 3.32 Tempo 48$ 338 4.2 Alocard 900 impulsuri 399 2.95

223

La pachetul Voxtel, în abonamentul lunar sunt incluse minute, pe când la Fantasy ele nu sunt incluse, abonatul beneficiind doar de minutele ce le cumpără aparte. Taxarea la Fantasy se face astfel: primele 10 min. – 2,76 lei/min, de la 11-49 min. – 1,88 lei/min, iar 51-800 min. – 0,78 lei/min. La Voxtel, costul unui minut extraabonament este în funcţie de pachetul pentru care s-a optat, pentru Practic – 5,89 lei/min, iar pentru Optim – 2,77 lei/min.

În continuare, în baza calculelor vom constata de câte minute va beneficia un client de 100 lei sau 200 lei la Voxtel sau Fantasy:

VOXTEL, un client - de 100 lei va beneficia de 20 min (15 minute din abonament, 5 extraabonament) - de 200 lei va beneficia de 77 min (60 minute din abonament, 17 extraabonament) - FANTASY, un client - de 100 lei va beneficia de 16 minute - de 200 lei va beneficia de 99 minute. Deci, concluzia este următoarea: dacă cheltuielile dvs. se vor rezuma până la suma de 100 lei, e mai

avantajos Voxtelul, dar dacă se vor ridica la 200 lei sau chiar vor depăşi această sumă, mult mai profitabil este Fantasy.

Bibliografie:

HTwww.voxtel.md TH, HTwww.moldcell.md TH, HTwww.moldtelecom.md TH, HTwww.anrti.md TH

224

Redactor coordonator: G. Cotelea Redactori: E. Dârţu (secţ. 1-11);

V. Solovei (secţ. 12-23); Operatori: N. Ivanov, T. Boico Machetator: F. Belicov

Semnat pentru tipar 22.08.06 Format 60 × 84 1/16. Coli de autor 21.0.

Coli editoriale 29.0.Coli de tipar 28,0. Comanda . Tirajul 50 ex.

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM Chişinău – 2005, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59,

tel. 22-98-86

225

SS IIMM

PP OOZZ

II OONN

UULL

II NN

TTEE

RRNN

AAŢŢ

II OONN

AALL

AALL

TTII NN

EERR

II LLOO

RR CC

EERR

CCEE

TTĂĂ

TTOO

RRII

VO

LU

MU

L II

, Ediţia

a IV

-a (1

4 –

15 a

prili

e 20

06)

SS IIMM

PP OOZZ

II OONN

UULL

II NN

TTEE

RRNN

AAŢŢ

II OONN

AALL

AALL

TTII NN

EERR

II LLOO

RR CC

EERR

CCEE

TTĂĂ

TTOO

RRII

VO

LU

MU

L II

, Ediţia

a IV

-a (1

4 –

15 a

prili

e 20

06)

SS IIMM

PP OOZZ

II OONN

UULL

II NN

TTEE

RRNN

AAŢŢ

II OONN

AALL

AALL

TTII NN

EERR

II LLOO

RR CC

EERR

CCEE

TTĂĂ

TTOO

RRII

VO

LU

MU

L II

, Ediţia

a IV

-a (1

4 –

15 a

prili

e 20

06)

SS IIMM

PP OOZZ

II OONN

UULL

II NN

TTEE

RRNN

AAŢŢ

II OONN

AALL

AALL

TTII NN

EERR

II LLOO

RR CC

EERR

CCEE

TTĂĂ

TTOO

RRII

VO

LU

MU

L II

, Ediţia

a IV

-a (1

4 –

15 a

prili

e 20

06)