simboluri stravechi

8/12/2019 SIMBOLURI STRAVECHI

1/22

SIMBOLURI STRAVECHI

Simbolul religios reveleaza solidaritatea

ce exista intre structurile existentei

si structurile cosmice.

Omul nu se simte izolat in Cosmos,

se simte deschis catre o Lume, care,

gratie simbolurilor, ii devine familiara.

Mario de Micheli1

!ecetarele sunt obiecte de cult autentic crestine,dar "artea artistica a su"rastructurii lor oglindeste o

mostenire si o gandire mitica straveche. #n general este invederat ca $gandirea mitica se dovedeste a fi,

"rin "ersistenta structurilor sale fundamentale in subtextul gandirii constiente, o constanta a s"iritului

uman "e care il "laseaza astfel in concordanta cu orizontul metafizic. %recventa fenomenelor de

sincretism hranite de acelasi substrat mitic &este' manifest in arta, cu atat mai mult cu cat ne vom a"ro"ia

de arta "o"ulara in care cenzura noului cult &crestin' e mai "utin stricta. (esfasurarea istoriei si ex"erienta

cumulata "e care ea o im"une nu distrug structura simbolului, ci ii adauga noi valente 2). Mircea )liade

constata ca* $!o"ulatiile rurale ale )uro"ei au reusit sa integreze in crestinism o mare "arte a mostenirii

lor "recrestine, de o vechime imemoriala. +r fi inexact sa credem ca din aceasta cauza taranii )uro"ei nu

ar fi crestini. (ar trebuie sa recunoastem ca religiozitatea lor nu se reduce la formele istorice ale

crestinismului, ca ea "astreaza o structura cosmica a"roa"e in intregime absenta din ex"erienta crestinilor

citadini. +m "utea vorbi des"re un crestinism "rimordial, anistoric* crestinanduse, agricultorii euro"eni

au integrat in noua lor credinta religia cosmica "e care o conservau din "reistorie -.

%ara a face din cele de mai sus un sablon de idei, un indre"tar "reconce"ut, le asezam la ince"utul

acestei "agini "entru "ertinenta si autoritatea lor in materie.

!entru a "atrunde in universul "ro"us, va trebui sa intram intrun alt ca"itol al artei lemnului, care sa

ne "ermita un "elerina la sursele arheti"ale, o calatorie la sensurile stravechi, s"re a desco"eri ca /nu mai

"utin decat alte marturii, culturale sau arheologice motivele scul"tate "e anumite "ecetare ilustreaza

"rin simbolurile stravechi incor"orate* +xis Mundi, Colti de lu", 0rautorsada, %unie zigzag si #chts

atat s"ecificul mioritic, cat si a"artenenta acestuia la universal.

1) AxisMundi


2/22

fig. nr. 1


3/22

fig. nr. 2


4/22

fig. nr. -


5/22

3aranul !o" !atru a 4iti dintrun mirific sat de la "oalele 5utaiului a cio"lit "rescornicerul din

figura nr.l, ins"iranduse du"a un "ecetar mostenit de la stramosi /fig.nr.2.

(es"re stramosii nostri se s"une ca traiau $li"iti de munti /montibus inhaerent 67 s"atiul lor vital

mai ales in vremuri de restriste erau codrii car"atini cu falnici brazi si vigurosi steari. +cest

sincretism, dintre viata romanului si natura in sanul careia era fericit sau trist, lau "utut indemna sa

incresteze si "ecetarele cu o cruce-arbore; dar ne "utem gandi si la o $ combinatie sincretica intre Crucea

crestina si +rborele vietii, "ecetarul insusi avand forma de brad incununat cu cruce* o i"ostaza aarborelui cosmologic, "aradisiac.

#ata ce s"une +nca !o" 0ratu 8* $%orma astfel creata este o combinatie sincretica intre Crucea

crestina si +rborele 9ietii. &)ste' un "rim caz in care forma arheti"ala /+rborele 9ietii, derivata din

gandirea mitica, razbeste in cea mai clasica imagine a noului cult /Crucea, al carui sens il intareste,

contribuind la integrarea sa in ciclul cosmic. Simbol al vietii si fertilitatii ine"uizabile /legat indisolubil de

simbolismul a"ei, dar si al regenerarii ciclice si, "rin extensie, al invierii, deci al imortalitatii, +rborele

garanteaza astfel "rin em"atie eficacitatea simbolului crestin caruia ii confera atributele sale, tot asa cum

virtutile sale magice se transmit atat "lantelor miraculoase, cat si $adevaratului lemn al Crucii, facuta din

+rborele !aradisiac $&'.9irtutile magice ale "lantelor miraculoase /care au ca"acitatea de a vindeca, de a

invia sau de a aduce noroc in dragostefertilitate deriva fie din atributele +rborelui 9ietii, fie din motivulmitic al nasterii unor "lante gratie sacrificiului ritualic al unui erou "rimordial. +stfel, in legendele

crestine a"ocrife, forta $adevaratului lemn al Crucii de a invia mortii consta in originea sa "aradisiaca, el

fiind menit sa devina $lemnul mantuirii, chiar de la obarsia "acatului "rimitiv /4.Cartoan, Cartile

"o"ulare lin literatura romana, 0ucuresti, 1:;6, v.#, ".18


6/22

$(u"a Ovid (ensusianu16, +lex. 5raur18si +lex @osetti1


7/22

fig.nr. 6


8/22

frate cu codrul se intalneste mereu cu lu"ul in viata cea de toate zilele si de aceea nui "oate

ignora "rezenta nici cand, iarna, stand linistit la gura sobei, cio"leste un "ecetar "entru bunica Ci,

insistenta cu care dintele de lu" este o "rezenta frecventa /si nu numai in ornamentatia scul"tata ne

obliga sa cautam semnificatiile mai "rofunde ale acestei "rezente in viata romanului.

Sa a"elam, deci la cor"usul literar al culturii orale, la acel tezaur de legende, credinte si eresuri $ce

frunteami de co"il o inseninara, B +biantelese, "line dentelesuri 2-. Si iatane aflind ca* $Cel mai

feroce dintre animalele faunei noastre lu"ul a im"resionat "rofund gandirea si imaginatia "o"ulara7 deaceea il gasim "rezent in mai toate genurile si categoriile literaturii si culturii orale &' 26. !o"oarele arhaice

vedeau in fiecare trecere de la o trea"ta a vietuirii la alta, un "rag si un salt ontologic fundamental. #n

momentele de cum"ana ale acestei treceri, interveneau o seama de animale, /"robabil totemice, care

transferau "uterea lor asu"ra neofitului, ii comunicau tainele lumii, il "roteau de fortele raului, ii dadeau

nume si ii garantau izbanda in marile "robe &'.

%ratia cu lu"ul ince"e inca din segmentul "reexistential, cand co"iii care "lang in "antecele mamei

inainte de a se naste se transforma in "ricolici /fiara salbateca, mai ales lu" si continua du"a moarte in

"ostexistenta, in lumea miticului, asa cum reiese din cantecul zorilor cantat la casa mortului /#on

5hinoiu28.

!rima insertie a lu"ului in universul existentei umane este una malefica. #ntradevar, imediat du"a

nastere, cateva semne "revestitoare "ermit identificarea celor haraziti sa fie "ricolici, adica $oamenilu"*

daca $chitia "runcului este rosie /$dovada ca asu"ra lui "laneaza umbra malefica a lu"ului, moasa o

a"uca re"ede, iese cu ea afara si striga* $+uziti lume ca sa nascut un lu" "e "amantA 4u e lu" sa manance

lumea, ci e lu" sa munceasca si sa aiba triste de ea. !rin aceasta invocatie /care, in s"atiul cuvantului,

afirma intai identitatea dintre co"ilul cu $chitie rosie si lu" $sa nascut un lu" si o neaga a"oi,

subliniind caracterul uman al acestui $lu" care va munci si va suferi omeneste, ea anuleaza actiunea

nefasta a "uterilor raului si a"ara "runcul de intruziunea demonicului /vezi 3. !amfile 2


9/22

mitologice, "lanuri care se coreleaza si intre"atrund reci"roc* astfel lu"ul a"are ca divinitate funerara,

animal totemic, "aznic si calauza in lumile inaccesibile, "rotector al initierii, vanator de exce"tie si model

simbolic al razboinicului.

#dentificrea mitica si rituala cu lu"ul sta, du"a o"inia lui Mircea )liade, la ba"a numelui dacilor

/subl. ns.. Citand "e Strabon, care afirma ca dacii foloseau, "entru a se denumi, cuvantul $dIoi si "e

Jeschius care sustine ca $daos inseamna in limba frigiana /limba de factura tracica $lu", savantul

amintit conchide* $!rin urmare dacii se numeau ei insisi, in vechime, $lu"i sau $cei care sunt ca lu"ii,

adica cei care se aseamana lu"ilor $ /idem, ".1-. +cest nume etnic deriva "robabil dintrun $e"itet ritualcare consacra relatia ternara dintre gru"ul de tineri initiati, vanatoarearazboi si lu". 3inerii daci, viitori

lu"tatori, se considerau, "e "arcursul initierii, lu"i* $)sentialul initierii mitice consta in transformarea

rituala a tanarului razboinic in animal &'. in acest caz doua as"ecte "ot fi retinute* 1 tanarul devenea

razboinic redutabil asimiland, in mod magic, com"ortamentul unui animal, indeosebi al lu"ului, sau 2

imbracand ritual "ielea unui lu", fie "entru a im"artasi modul de a fi al acestui carnasier, fie "entru a

semnifica ideea ca el devenise un $lu" /idem, ".1=. (e la aceste gru"uri de razboinici, numele sar fi

extins, devenind un termen care desemna intreaga colectivitate si a"oi, intro faza ulterioara, intreaga

etnie. +ceasta i"oteza este s"riinita, in demonstratia istoricului religiilor, de trei serii de argumente.

!rimele sunt de natura lingvistica* $dIos inseamna in limba veche $lu", urmatoarele sunt de natura

etnologica* numeroase triburi si gru"ari sociale din "erimetrul indoeuro"ean adora lu"ul, se identifica

ritual ori mitologic cu el, au ceremonii si credinte analoage celor cunoscute "entru civilizatia daca.Dltimele argumente sunt de natura istorica si arheologica* urme ale cultului lu"ului au fost desco"erite "e

tot teritoriul romanesc si ele dateaza, in cele mai vechi forme, inca din neolitic7 tot astfel binecunoscutul

stindard dacic, re"rezentand, "robabil, o divinitate "rotectoare a lu"tatorilor, avea forma unui ca" de lu" -6

"relungit cu un tru" de sar"e $-8.

Socotim ca nu este nesemnificativ a "omeni aici /du"a atatea fraze savante des"re daci ca cei doi

co"ilasi intemeietori ai gintei latine @omulus si @emus au su"ravietuit "entru ca ia ala"tat o lu"oaica.

+ltfel, din ce neam sar fi nascut tatuca 3raian si din el si (ecebal bunicele noastre, care ne

admonestau infricosator* $9ezi, ca vine lu"uKA.

4ici cio"litorii de "ecetare sau mesterii de "orti si biserici, nor fi stiind ei toate savantlacurile citate

de noi, dar un lucru este cert* frecventa cu care ornamenteaza cu olti de lup nu este nici intam"latoare,

nici li"sita de "rofunde semnificatii -


10/22

fig. nr. 8

fig. nr. .

1= ).abe, Eu einigen )rscheinungen der albanesischen S"rachenschicht und deren balXanichen

zusammench[gen, in Studia +lbania, T9#, ".-81>6, nota 22 la @.9ulcanescu, o.c, ".-->.

1: @.9ulcanescu, o.c, ".-->--1.

2> Cornel #rimie si Marcela 4ecula, +rta taraneasca a lemnului, 0ucuresti, 1:=-, ".818-. #n traditia nordica, lu"ii SXoell si Jati vor sa inghita soarele si luna /idem, ".18 si -2--, cit M.Coman ibid.

-2M.)liade, (e Eamolxis \ 5engis Zhan, !aris, !aot 1:;>, ".2;2=, cit M.Coman, o.c, ". 16=.

--Hean Chevallier, o.c., ###, ".166.

-6$Sa mentionam aici ca lu"ul nu este singura figura mitologica care trebuie invocata "entru a ex"lica

structura, functia si semnificatia culturala a stindardului dacic. +cesta "oate fi inter"retat si ca o

re"rezentare com"ozita* ca" de lu", tru" de sar"e, sau chiar ca imaginea unui monstru fabulos7 acest chi",

s"une 9asile !arvan $ ne aduce aminte de ca"ul de demon asirobabilonian 3iamat sau de demonii hititi

/9. !arvan, (acia, 1:;2, "g. 1-. !e de alta "arte nu este exclus ca $tru"ul ce continua du"a ca"ul de lu"sa nu fi avut, "entru daci, o valoare simbolica, ci una strict "ractica* acea "relungire de "anza am"lifica

suieratul vantului si crea un sunet "uternic, in masura sai ins"aimante "e dusmani si sa imbarbateze "e

ostenii daci. Sar "utea deci ca $sar"ele cu ca" de lu" sa fie o $inter"retatio romanna datorata


21/22

necunoasterii semnificatiilor originare si resemnificarii figurii dacice intrunul din codurile mitologice

s"ecifice culturii latine. nota 1= la M.Coman, o.c, ".16= res".21=.

-8$9ezi o".cit., ".2-7 vezi si #on Joratiu Crisan, S"iritualitatea getodacilor, 0ucuresti, 1:= ai vecului nostru, de catre eruditul botanist (r.)milian 3o"a /fost "rofesor

universitar la %acultatea de %armacie din Clu, a"oi doua decenii director al 5radinii 0otanice din #asi

din zona Cernauti7 daruit, in 1:;:, "reotului Mircea +ntal din 0reb, cu care sa im"rietenit intro excursie

/de studii, desi era a"roa"e octogenarA "e !ietrosul @odnei7 "ecetarul nu are su"rastructura artistica, ci se

remarca "rin deosebit de frumoasa cio"litura a "ecetii agnetului /#C, TC,4#, Z+ incadrat de o "erfecta

funietorsada7 lemn de "altin, 68x68 mm, hR8> mm.

-=+nca !o" 0ratu, o.c, ". 1:2>

-:9ezi si minunata carte a lui %rancisc 4istor, Maramures tara lemnului, )d.S"ort3urism, 0ucuresti,

1:=-, cu 28; ilustatii.

6>Scul"tata de teologul OvidiuSorin +ntal /0reb "entru mormantul verisorului sau din (]sseldorf

5ermania, +ndreiSerban +ntal /1:;11:==.

61(.(umitrascu, ibid.

62Mircea (eac, o.c.,". 1;1=

6-!o" Simion, 4ord, 0ucuresti, )d.)minescu, 1:;2, ". 2122.

66#d. ibid.

68(.(umitrascu, ibid.

6$Si acum va zic* (atile "ace la oamenii acestia, sii lasati7 caci de va fi de la oameni sfatul acesta sau

lucrul acesta, se va risi"i7 iar de este de la (umnezeu, nu1 veti "utea risi"i &nimici'7 &vedeti' ca nu cumva

sa va aflati si &lu"tatori' im"otriva lui (umnezeu.

819ezi* !aul +llard, Jistoire des "ersUcutions, 8 vol., !aris, 1:>=1:267 idem, Le christianisme et

lKem"ire romain de 4eron \ 3hUodose, ed. =, !aris, 1:>=7 la sfarsit, texte si bibliografie.

829ezi Mihai Coman, o.c, ".2>22>< ca". !estele


22/22

8-O.c, a"ud M.(eac, o.c, ".1618.

Cf. C. 3eodorescu3obac, Mitozofia lui 0rancusi, +stra, nr.6 B 1:

simboluri stravechi

Documents