simbolistica leului

8/16/2019 Simbolistica leului

1/13

LeulAnimal solarIn zodiac este varaPrincipalele semnifcatii find orta, dreptatea, mandria, triumul, increderea insine, nobletea, grandoare, acesta find un simbol pozitiv.

LeulIn traditia mito-poetica si in simbolica mai tarzie este simbolul puterii divine, alregalitatii, grandorii, nobletii, triumului, mandriei, incredeerii in sine si alvanitatii. In unele limbi ale Orinetului Apropiat ( in hitita ), pentru leu, erou sirege se olosea acelasi cuvant. ste imaginea preerata penstru semnifcavigilenta si apararea! de unde si prezenta leilor sculptati la intrarile in piramideleegiptene, temple asiriene, portile babiloniene, pagodele buddiste etc. ste unanimal solar, evocand orta penetranta a luminii si a verbului. "onstituie unul dinsimbolurile #ustitiei, ceea ce e$plica prezenta leilor pe langa tronurile regale saupe langa scaunele episcopale. In crestinism e emblema lui Isussi a mai multosfnti ( %. &arcu, %. Ieronim, %. Adrian etc. ) si, in general este unul din animalele

preerate ale bestiarului crestin. ra inatisat pe sarcoagele primilor crestini,semnifcand renasterea. 'neori poate sa reprezinte ideea haosului ( hilgameslupta cu un leu ), a raului si-a mortii ( proorocul aniil in groapa cu lei sau luptalui %amson cu leul ). Aproape pana in secolul al *+III- lea snt raspandite imaginileleului ca intruchipare a mandriei, vanitatii, uriei si temperamentului coleric. Inpovesti si abule, in virtutea unei logici a lumii intoarse pe dos, este adeseapacalit de animale mai slabe. esi daco-romanii au acut cunostinta cu leul maiales prin intermediul iziologului si a altor naratiuni abuloase, acest animal eprezent masiv in ornamentica si emblematica medievala. &ult mai curioasa simai greu de e$plicat este prezenta leului in colindele de /acau, specie olcloricastraveche. %e presupune ca el a inlocuit un alt animal sau ca in 0ona "arpatiilorar f e$istat candva leul carpatin , asa cum a e$istat si in zona Olimpului,

pe vremea lui Ale$andru &acedon. 1eul este un semn zodiacal! coincide cumi#locul verii ( 23 iulie- 22 august ) si se asociaza cu dragostea de viata, cuambitia, orgoliul, marirea etc. O semnifcatie speciala este acordata leoaicei, careapare ca simbol al maternitatii si atribut al multor zeite-mame, dar si alsenzualitatii si al se$ualitatii eminine. 1eul fgureaza ca animal totemic la multepopoare si triburi aricane si ca emblema a Aricii. Sfnx

%imbolul sfn$ului e o mostenire lasata lumii de catre egipteni. upa cum spunea4egel, sfn$ul e oarecum un simbol al insussi simbolicului . %unt statui colosalereprezentand o finta mi$ta5 corp de leu si o ata de umana ( avand trasaturiobarbatesti sau eminine ) cu o e$presie enigmatica. %emnifcatia lor nu e clarapana astazi. upa unii cercetatori ( "laire 1alouette, I, 6789, 268 ), erau

incarnarea zeilor pazind intrarea in templul lor, dupa altii ar reprezenta fguraaraonului deunct pazindu-si necropola ( piramida ), simbluri ale puterii acestuia( s:, 7;< ). $isata insa si fgura mitologica a sfn$ului grecesc, care avea cap si

6


2/13

piepit de emeie , corp de leu si aripi de pasare. Acest montru a ot trimis sanapastuiasca cetatea =ebei, punand trecatorilor intrebarea! "are dinvietuitoareumbla dimineata in patru picioare, ziua in doua si seara in trei> "elce nu dezlega aceasta ghicitoare era omorat. Oedip e cel care va dezlegaghicitoarea ( raspunsul era5 Omul ) si sfn$ul va cadea de pe o stanca pravalindu-se in prapastie. esi e$ista numeroase interpretari ale simbolului sfn$ului ( invarianta sa egipteana sau cea greceasca ), acesta ramane, in sensul sau global,simbolul tainei de nepatruns, al enigmei vesnic nedezlegate.

Omul, leul, taurul ?i vulturul s@nt cele patru vietBi simbolice pe care ProroculIezechiCl ?i %@ntul IoDn le-au vzut En descoperire cum stteau sub %caunul celuiPreaEnalt. (Iez. 65F! Apoc. G5


3/13

puterea pamanteasc, acandu-6 dusmanul vulturului. Iar leoaica reprezint1una, eminitate si maternitate salbatica, in arta egipteana, doi lei stand spate Enspate semnifca rasaritul si apusul soarelui, trecutul ?i viitorul! araonii egipteniau ost deseori asemanati cu leul.

Loaca un rol important in mitologie greco-romana ca simbol al ertilitatii.Alti lei legendari sunt cei ai lui Andro-cles, aniel si %. Lerome.Mn hinduism, leul este un avatar al lui +ishnu, calul lui urga (distrugatoruldemonilor) si atributul lui evi. 1eul este aparatorul legii la budisti, iar Kuddha stape un tron En orma de leu. Mn traditia crestina leul poate f personifcarea luiumnezeu, emblema %. &arco (si astel si a orasului sau, +enetia).Odinioara se credea ca leul se nastea mort si ca primea viata prin su/area tataluisau, de aceea leul mai simbolizeaza invierea. &ai tarziu, s-a crezut despre leu canu-si inchide niciodata ochii si aceasta inseamna vigilenta. Pentru ca leul este unanimal salbatic si viguros, el nu poate f imblanzit. &ulte culturi orientale cred caleul prote#eaza oamenii de demoni.1eul este cel mai popular animal in arta heraldica, unde simbolizeaza putere,virilitate si aptitudini de conducator, este de asemenea emblema suveranilor

englezi. 1eul este soarele-conducator in zodiac, este arzator si masculin, esteocul luminos al universului.

Simbolurile ezoterice ale simbolului leuluiiecare dintre cele 62 semne zodiacale are anumite imagini-cheie asociate, ce tinde un simbolism astrologic particular. Nu ne reerim aici la aimoasele simbolurisabiane, care sunt imagini pround semnifcative, atasate fecarui grad zodiacal.ste vorba de unele elemente pe care diversi autori le numesc imagini,arhetipuri, sau, pur si simplu, cuvinte-cheie. %unt asadar elemente esentiale cecodifca semnifcatiile superfciale si prounde ale constelatiilor zodiacale. 'neledintre acestea ne retin in mod particular atentia, pentru ca au o proundaincarcatura spirituala si pot f considerate adevarate simboluri esoterice, avand o

valoare universala in stiinta spirituala conservata de toate traditiile autentice(aceste traditii spirituale5 chineza, tibetana, araba, occidentala, indiana, etc.,putand f impartite in doua categorii5 a.religioase! b.metafzice).Astrologia este o ramura oarte importanta a ocultismului, incat se bazeaza larandul sau,pe aceste simboluri esoterice.1eul este un semn zodiacal oarte bogat in semnifcatii. Aceasta zodie reprezintaal +-lea semn pe cercul zodiacal si este al doilea din cele 3 semne de oc (Kerbec,1eu, %agetator). Asadar, 1eul ne conduce catre ideea de mi#loc sau, mai precis,catre ideea de "N='Acesta este primul simbol esoteric.Ideea de centru are, din punct de vedere spiritual, multiple valente. Putem vorbi

despre un centru politic, administrativ sau militar. "apitala unei tari este centrulsau politic si administrativ, din care emana autoritatea pentru intreg teritoriulstatului. Putem vorbi despre un centru cultural5 Parisul era in secolele trecute unimportant centru cultural occidental, asa cum in prezent este, in mare masura unimportant centru al creatiei vestimentare. 'neori, nu doar un oras sau un arealrestrans capata un caracter de centru, ci o intreaga tara sau o mare zonageografca. Peninsula Araba reprezinta de e$emplu, centrul civilizatiei islamice.%emnifcatia cea mai prounda a termenului de centru este aceea de centruspiritual.Pentru crestinism, centrul spiritual undamental il reprezinta orasul Ierusalim, oimportanta apro$imativ egala avand doar Nazaretul, Ketleem-ul sau "anaalileea. %acralitatea atribuita de credinciosii crestini acestor localitati a si

motivat de altel cucerirea teritoriilor din Orientul &i#lociu in perioada cruciadelor(cu apro$imativ un mileniu in urma). Aceiasi valoare de centru spiritual o are

3


4/13

orasul Ierusalim si pentru religia mozaica, aici a/andu-se in antichitate aimosul =emplu a lui %olomon, in #urul caruia gravitau liderii spirituali evrei. O valoaresimilara, de centru spiritual undamental, o prezinta orasul &ecca pentrumusulmani. Intr-o moscheie din acest oras se a/a Piatra Neagra, Qaaba, sacrapentru religia islamica. In antichitate ansamblul de la %tonehenge (Anglia) eracentrul spiritualitatii druidice.'n alt simbol important asociat zodiei 1eului este cel al copilului. Psihologulelvetian ".. Lung vorbeste, in lucrarile sale dedicate psihologiei abisale, de unarhetip al copilului.Nu putem omite aici sa mentionam aimoasa afrmatie a luiIisus,consemnata de evanghelisti 1asati copiii sa vina la mine,caci a unora ca eieste Imparatia "erurilor. Adevarat va spun voua ca,daca nu va veti ace precumacesti copilasi, nu veti intra in Imparatia "erurilor. &esa#ul esential christic sereera, in acest caz, la puritatea si candoarea su/etelor de copil, la devotamentul,iubirea si increderea, sau chiar credinta, plina de simplitate a copilariei, laabsenta egoismului, vicleniei, rautatii, lacomiei, arogantei, specifce acesteivarste. Asadar, prin simplitate, puritate, candoare, credinta sincera, putemaccede in Imparatia "erurilor, afrma, in mod criptic,Iisus.

Nativii 1eu prezinta, in general, aceasta rezonanta intensa cu lumea copilariei. ipastreaza pe tot parcursul vietii o latura de copil in propriul su/et si se potmaniesta ca niste parinti plini de iubire. aca aceasta latura de copil nu estedublata si de maturitate, de intelepciune, reprezentantii acestei zodii pot deveniimaturi, inantili, incapabili de o gandire prounda.aca raportam ideea de "N=',pe care am discutat-o mai sus, la corpul uman,vom a#unge in zona pieptului si, implicit, a inimii. Inima este un organ care,astrologic vorbind, se coreleaza cu zodia 1eului."a simbol esoteric, inimasemnifca resedinta si receptaculul iubirii, sediul in care se a/a su/etul finteiumane. Inima este situata la egala distanta de sera reproducatoare a finteiumane (reprezentata de organele se$uale) si sera mentala(centrata in zona capului), constituind un element de armonie si echilibru.

soteristii afrma ca inima, ca sediu al iubirii in finta umana, hraneste, prinintermediul sangelui pompat, nu doar cu o$igen si substante nutritive organeletrupului uman, ci si cu o misterioasa energie a iubirii ( vehiculata la nivel fzic desange).%emnul 1eului este, prin e$celenta, un semn al iubirii prounde, pasionale, totale.Ideograma acestei zodii sugereaza chiar o inima. ocul, ca element cecorespunde acestei zodii, se maniesta navalnic prin sentimentele nativilor 1eu,care pot f uneori par#olitoare (daca ocul nu este bine controlat).1eul este, de asemenea, si un semn al regalitatii, al originii nobiliare, dar si alnobletii su/etesti. Ne intalnim aici cu simbolul esoteric al regelui si, implicit, alreginei . Intr-un regat, regele reprezinta reprezinta,esoteric vorbind, inima sau

elementul central, el find simbolizat de soare (de altel, guvernator al 1eului), iarmultimea sau supusii, sunt reprezentati prin 1una (elementul pasiv, receptiv,1una find si guvernatorul zodiei anterioare 1eului, adica a acului). Asa cum%oarele revarsa lumina si caldura sa catre 1una (satelit ce nu are lumina proprie),regele,ca element central, emana iubire, devotamentul, dar si orta si autoritateacatre supusii sai. 1una mai poate reprezenta si regina si, in mod semnifcativ,zodiile 1eu (guvernata de %oare) si ac (guvernata de 1una) sunt vecine pe cerculzodiacal . %imbolismul regelui, inclusiv din punct de vedere alchimic, estedeosebit de comple$ si nu ne propunem sa-l epuizam aici. Acest termen de regeeste echivalent, insa, cu cel de imparat (e$prima aceiasi idee de monarh, de ortacentrala) si cine este stapanul Imparatiei "erurilor, despre care vorbea Iisus,supremul Imparat, decat umnezeu insusi

%oarele, ca guvernator al 1eului, are la randul sau prounde semnifcatiiesoterice . "hiar astronomic (deci stiintifc) vorbind, %oarele este centrul

3


5/13

sistemului planetar in care si noi traim, si alimenteaza toate aceste corpuriceresti ce graviteaza in #urul sau cu lumina, caldura, permitandu-le sa seintegreze armonios in ordinea cosmica. Asemenea %oarelui, nativii 1eu stralucescsau, cel putin, cauta sa atinga o cat mai mare stralucire personala, sustinuta dediverse merite, talente, aptitudini personale deosebite. 'neori, aceasta nevoie destralucire si de a f in centrul atentiei devine in cazul lor egocentrism, aroganta,megalomanie ( li se pare ca intregul univers graviteaza in #urul lor ).In alchimie, %oarelui ii corespunde,ca element chimic aurul. Piatra ilosoala,incununarea muncii alchimistului, este cea care permite transormarea in aur aoricarui metal cu care vine in contact. Aurul reprezinta din aceasta perspectivaalchimica si esoterica maniestarea celei mai inalte stari spirituale posibile saumaterializarea starii de desavarsire spirituala. Alchimistii au realizat multedemonstratii practice prin care au dovedit realitatea spuselor lor, chiar si insecolul al **-lea. "ercetarile stiintifce au aratat ca aurul, obtinut pe calealchimica, are o mult mai mare puritate decat cel e$tras din minereuri, iar incelulele umane ( la nivel de acizi aminati, baze aminate ), e$ista toate cele 9metale alchimice, deci inclusiv aurul . chivalentele dintre cele 9 metale

alchimice si cele 9 planete traditionale, cu care se opera in astrologia medievala,sunt5- %oare- aur!- 1una-argint!- &ercur-mercur!- +enus- cupru!- Lupiter- staniuR cositor!- %aturn-plumb.Nativii 1eu admira oarte mult lucrurile stralucitoare (ce pot adauga o nuanta inplus stralucirii lor personale), si mai ales obiectele din aur. i pot f maestrii aurarisau bi#utieri talentati sau, pur si simplu, niste oameni bogati ce cauta saacumuleze cat mai multe obiecte din aur (maniestand din pacate o reala

lacomie).eprezentantii acestui semn zodiacal au reale aptitudini actoricesti, lumeateatrului atragandu-i in mod deosebit. $ista desigur un simbolism esotericascuns in arta teatrala si in masca, instrument undamental al actoruluitraditional. In antichitate, in recia cu precadere, teatrul era un instrumentspiritual pretios prin care multimea de spectatori era supusa unui catharsis(purifcare sentimentala si emotionala prounda). &asca era si cea care ascundeaadevarata ata a artistului, dar si cea care scotea in evidenta unele trairi, stari,sentimente, care puteau avea valoare initiatica pentru privitori. &ascareprezenta, totodata, un indemn la prounzime, caci stimula spectatorul sa treacadincolo de toate aparentele, a#ungand la esenta, la adevarul ultim.

Nativii 1eu, desi cu reale talente, pot f uneori teatrali si in aara scenei teatrului.Ipocrizia pe care o maniesta uneori ii a#uta sa disimuleze in anumite situatiiunele intentii negative, deecte, tendinte inerioare.Iata deci, ca aceasta constelatie zodiacala, 1eul, ascunde multiple si proundesemnifcatii spirituale."uvinte cheie5 1eu, ezoterism, alchimie, centru, inim, rege, regin.

Leul, un vechi simbol al puterii

3


6/13

+alenBele simbolice ale leului ne duc cu g@ndul in primul r@nd la eticheta de orB,putere, autoritate. &a#oritatea tradiBiilor mizeaz pe calitatea sa de animal solar,luminos, suveran. ar leul este totodat ?i un animal nocturn, caz En care aparedrept un simbol al incon?tientului, al strilor de vis En care se reveleaz adevruri.

aptul c En leu se Embin cele dou aspecte, diurn ?i nocturn, poate f consideratun semn al echilibrului ?i al prudenBei. "u alte cuvinte, aceste vechi simbolsuveran ne atrage atenBia asupra evitrii e$tremelor ?i menBinerii armoniei

mentale ?i su/ete?ti. Mn aara conotaBiei puterii, cu leul au mai ost asociatedintotdeauna urmtoarele calitBi5 cura#, demnitate, nobleBe, EnBelepciune,dreptate, regalitate. Pe de alt parte, statutul su regal Ei poart ?i deecteleinerente rangului5 dominare, erocitate, orgoliu. ste o reprezentare a =atlui,%tp@nului, care oscileaz En permanenB Entre instictul protector ?i tendinBa dedominare. ar bogBia lui simbolic este mult mai mare.

Mn giptul antic leul era sinonim cu orBa solar, find asimilat zeiBei %eShmet,cunoscut ?i sub ipostaza de Ochiul lui a. ra era cea care anihila rul ?ipermitea binelui s triume. =ot En gipt leii erau adesea reprezentaBi perechi,spate En spate, unul privind spre rsrit, altul spre apus, iar?i aluzie la dualitateaanimalului, la un drum al soarelui de la un capt al pm@ntului la cellalt. 1eulveghea asupra curgerii timpului ?i asigura Entinerirea astrului, Entruchip@ndvigoarea pe care o induce reEmprosptarea zilei.

Ti En buddhism leul Entrupeaz tot o energie divin (shaSti). e apt, Ei serve?tedrept tron lui Kuddha, ca simbol al puterii ?i consecvenBei, al orBei ?i cura#ului.ste nimicitorul ignoranBei ?i rului. "a simbol la legii (dharma) ?i ordinii, leulcorespunde unui Kuddha central, +airochana, cel care pstreaz cunoa?terea.Atunci c@nd propovduie?te, lui Kuddha Ei rsun rgetul de leu, ceea ce e$primputerea legii. Klazonul regelui AshoSa, regele buddhist care a recucerit India de lagreci ?i per?i, avea ca efgiie trei lei deasupra unei roBi, cu deviza adevrulbiruie, care a rmas p@n azi stema Indiei. Mn hinduism leul este avatarul lui

+ishnu, o maniestare a verbului, cunoa?terii, e$prim@nd aspectul de temut alorBei vitale, ma:a.

Mn $tremul Orient leul are puternice cone$iuni cu dragonul. Mn Laponia, de 6ianuarie, au loc dansuri ale leului, care se des?oar En aBa templelor ?intoiste,dar ?i pe strzi sau En aBa casei. Peste tot se perind dansatori ?i muzicanBi cepoart m?ti cu chip de leu. %e crede c acesta are puterea de a alunga demonii?i de a aduce prosperitate amiliilor ?i comunitBilor.

3


7/13

Acest rol de protector ?i cunosctor al leului se gse?te ?i En zone mai Endeprtatede Orient, ?i anume la triburile bambara din &ali, unde este tot o alegorie a?tiinBei divine, asimilat preoBilor-savanBi. Mn ceea ce prive?te mentalitateagreceasc, leii erau identifcaBi cu ion:sos, Phoebus, ":bele sau Artemis, pentruc de obicei trgeau carele acestor divinitBi. MnBelesul simbolic al leului En acestconte$t echivaleaz cu acela de protector, paznic al morBilor, dar ?i al palatelor,tronurilor ?i altarelor. e asemenea erau consideraBi protectorii cminului.

1eul este ?i un oarte puternic simbol cre?tin. =eologia cre?tin atribuie unor

Engeri EnBi?are de lei, pentru c ace?tia e$prim orBa invincibil a minBiidumnezeie?ti, tentativa de a imita misterul divin. Mngerii tind s se ascund deprivirile indiscrete a?a cum leii E?i ?terg urmele pa?ilor c@nd ug de v@ntor. MnApocalips, prima dintre finBele pline cu ochi care pzesc tronul divin esteasemntoare unui leu. Ka mai mult, leul a#unge chiar simbolul lui Iisus-

Ludectorul, cruia Ei poart EnvBtura. Pe tot parcursul Kibliei, 4ristos este numitconstant leul lui Iuda. =otodat este ?i simbolul evanghelistului &arcu. 1eul%@ntului &arcu este unul Enaripat, cel mai sugestiv Entruchipat Entr-o sculptur debronz din Piazetta din +eneBia, En care Bine En labele anterioare evanghelia.

O alt cone$iune recurent En bestiariile medievale este aceea dintre animalulcare doarme cu ochii deschi?i ?i umnezeu care nu doarme niciodat pentru c

E?i vegheaz permanent copiii. Interpretarea merge chiar mai departe, ideologiacre?tin transorm@nd leul Entr-un simbol al Envierii. Acest EnBeles provine de la oobservaBie bizar En legtur cu puii de lei. %e credea c ace?tia se nasc morBi ?ic numai dup ce tatl E?i revrsa su/area asupra lor reveneau ?i cei mici laviaB. Mn tradiBia cre?tin leul-tat se reerea la Iisus 4ristos, cel care E?i a#utacopiii muritori s-?i descopere adevrata chemare, s-?i ridice spiritul p@n lacomuniunea suprem cu dumnezeirea. e obicei partea de sus a corpului leonincorespunde naturii dumnezeie?ti a lui Iisus, En vreme ce partea de #os corespundenaturii umane.

Mn alchimie leul cuprinde multe reprezentri, find En general legat de calitBile Enalte ale aurului spiritual. 'n leu ro?u indic sulul care reprezint diversitateanaturii umane ?i eterna aspiraBie spre desv@r?ire. ac e colorat cu verde, leulalchimic indic materia care este principalul punct de unde se porne?te pedrumul transormrii individuale. 1eul apare ?i En tarot En arcanele ma#ore, dar aicisimbolismul su ne duce pe un tr@m al valenBelor mai puBin pozitive. "cidincolo de nobleBea ortei sale, leul este ?i depozitarul instinctelor ?i dorinBelor denecontrolat, al uriei interioare, al bestiei egoiste.

"@nd apare En vis, tradiBia spune c este un semn c ar trebui s EnvBm s necunoa?tem mai bine pasiunile ?i emoBiile, pentru a le putea Embl@nzi. e la leulsimbol al lui 4ristos se ace trecerea la leul simbol al lui Antihrist, prin lcomia ?iimpetuozitatea sa. Ti En psihanaliz apare ca e$presie a unei nevoi de impunere a

autoritBii. ura ?i rgetul leului ne deprteaz de aspectul su solar ?i ne

3


8/13

Endreapt ctre aspectul su pm@ntean, En acest caz leul Enrudindu-se cu altedivinitBi subpm@ntene care Enghit ziua ?i o elibereaz la rsrit.

ar tocmai prin aceast imagine se revine la simbolismul Envierii, alreEmprosptrii energiilor cosmice, al rena?terii. Nu puBine morminte cre?tinesunt Empodobite cu lei, iar En heraldica medieval leul a avut mereu Ent@ietate caemblem a cura#ului nesecat, nobleBei su/ete?ti ?i caracterului puternic, undedomnesc energiile luminoase

Simbolul zodiei Leu

'n cerc mic continua in sus cu o curba care apoi revine in #os si coboara subnivelul cercului, ca un % inversat si putin culcat. Imaginea aminteste de capul sicoama unui leu. "ercul simbolizeaza spiritul, care initial se inalta peste liniaPamintului, dar apoi coboara pina sub ea, ilustrind coborirea spiritului in planulfzic, sau a iubirii divine printre oameni. Avem numai linii curbe, este un alt simbolemotional.

Semne zodiacale occidentaleLeu ( Leo )%emnul zodiacal al 1eului incepe la 23 iulie. Planeta care il guverneaza ( %oarele )elementul sau ( ocul ) cvodruplicitatea ( f$a ) si polaritatea ( masculina ) daunastere la persoane voluntare, cu natura solara ( si o latura arzatoare ), putere sienergie. %imbolul 1eului poate f o coama sau o coada de 1eu sau o inima.

Leul din Nemeea

1eul din Nemeea a ost un monstru vicios din mitologia greac, care a trit EnNemea. l a ost En cele din urm ucis de ctre 4eracle. 1eul a ost considerat, deobicei, puiul lui =:phon cu chidna, dar se spune c a czut din lun ca urmaU allui 0eus Ui %elene. O a treila origine este c s-a nscut En "himera. 1eul Nemean aost trimis En oraUul Nemeea ca s terorizeze oraUul. up ce leul a ost ucis,blana sa a devenit o prad de lupta Ui a ost declarat a f impenetrabil.

3


9/13

Leul Sântului Marcu

1eul %@ntului &arcu este o reprezentare zoomor a unui leu Enaripat care aparepe efgii, ca statuie, reprezentri iconografce sau stindarde. l este asociatevanghelistului &arcu a crui naraVii apar En Noul =estament al Kibliei sau %fntei%cripturi creUtine. l a ost timp de un mileniu simbolul %erenisimei epublici+eneViene Ui este asociat En continuare cu oraUul italian +eneVia.%@ntul &arcu a ost tradiVional ales ca patron principal al +eneViei alturi de%@ntul =eodor, al crui rol a ost diminuat En timp.

1eul marcian venetian EUi are originile En Ass:ria, antedat@ndu-l pe leul lui Iuda(sau din Iudeea), tot de tradiVie biblic dar En fliaVia +echiului =estament. Aripile is-au adaugat atunci cand el a ost asociat cu evanghelistul Noului =estament&arcu. 1eul lui Iuda (persona# pomenit En capitolul acerea al +echiului

=estament), fgureaz pe drapelul de azi al Ierusalimului.1eul lui Iuda, preluat de creUtinii adepVi ai scrierilor Noului =estament devinesimbolul lui Iisus 4ristos (alturi de miel Ui peUte). eviza leului lui &arcu, Pa$tibi, &arce, evangelista meum interpret@ndu-se prin &eum W al meu W al luiIehoUua cristul.+eneVienii medievali au plasat statuia unuia din cei doi patroni ai lor, %@ntul

=eodor pe una din cele dou columne de granit, de o EnalVime apreciabil, care le-au adus cu ei din 1evant. Pe piedestalul celeilalte columne au preerat s nuplaseze o statuie propriu-zis a %@ntului &arcu ci mai degrab o statuie asimbolului acestuia5 un leu. Aceast statuie, turnat En bronz, a ost modifcat Uirestaurat de c@teva ori En decursul timpului5 aripile Ui coada e$agerat de lungfind adaosuri ulterioare. 1eul, En orma sa original, relev in/uenVe ale arteivechi asiriene respectiv persane antice. Prin tradiVie, se consider c statuiaoriginal a leului a ost adus din %iria de neguVtori veneVieni."asa XKailoX-ului veneBian din "halSis in insula veneBian (azi greceasc)Negroponte (uboea) din sec. al *III-lea. Mn dreapta imaginii se poate observa1eul %antului &arcu care apare aici cu cioc, aidoma unui grionMn unele oraUe care au ost parte a teritoriilor veneViene timp de secole, cum ar f"halSis En insula greceasc uboea (numit de veneVieni Negroponte), leul

%@ntului &arcu apare gravat En marmur pe casa "pitanilor (XKailo) veneVienica av@nd En loc de bot zoomor, un cioc avian, aidoma grionilor.'n alt leu marcian Enc vizibil azi En "reta, teritoriu veneBian mai bine de G;; deani%imbolistica leilor EnaripaVi este una a pcii Ui aceUtia se pot vedea Entr-omultitudine de alte locaVii cum ar f templele asiriene Ui PorViile lui *er$es laPersepolis Ui leul Enaripat de la Kab:lon.'n leu-grion cu aripi fgureaz En prezent pe stema ofcial a epublicii "rimeeacrui cone$ie cu cel veneVian d naUtere la o dilem heraldic comple$ carenecesit investigaVii ample.

Himera

3


10/13

4imera reprezint En mitologia greac un monstru triceal, av@nd un cap de leu,unul de capr Ui unul de Uarpe sau de balaur. up 4esiod, este un monstrueminin, nscut din cuplul chidna-=:phon. =ermenul 4imer mai este olositpentru a descrie orice monstru compus din mai multe prVi de aniPrima descrierea 4imerei apare En Iliada lui 4omer, o creatur de origine zeasc, nu uman, EnaV un leu, En spate un Uarpe Ui o capr En mi#loc, Ui scuip@nd un oc inernal.up 4omer rutatea Ui ura 4imerei aV de alVii este cauzat de Amisodaros ,regele "ariei, care a crescut-o ca s terorizeze pm@nturile Encon#urtoare. O altdescriere a ei apare En =eogonia a lui 4esiod, a YchidnaZ a nscut 4imera, carescuipa un oc inernal, o bestie mreaV Ui EnricoUtoare, puternic Ui agil.

"apetele ei erau trei5 unul a unei leu, unul a unei capre Ui al treiea a unui Uarpe,un draSon puternic.Mn opera Kibliotheca se sugereaz c monstrul su/a oc princapul de capr.Ale$andru &itru o descrie Iar 4imera aceasta avea corpul decapr, cu-o coad de balaur, un grumaz de leoaic Ui dou capete. in boturile eit@Uneau, c@nd rsu/a, torente-nvpiate de oc mistuitor.4imera este En general considerat un monstru de gen eminin, deUi este deobicei portretizat En arta greceasc ca av@nd o coam de leu.$ist mai multe genealogii ale himerei. 4esiod relateaz cum ea a conceput

Empreun cu ratele ei, Orthos, %fn$ul Ui leul din Nemea. O alt versiune spune ceste fca chidnei Ui a lui Orthos, ma#oritatea autorilor consider c este fcachidnei Ui a lui =:phon, sor a lui "erber Ui a 4idrei.0rirea 4imerei era considerat de ru augur. &onstrul grecesc aprea de obicei

Enainte de producerea unor dezastre, cum ar f5 nauragii, urtuni violente UierupVii vulcanice.+ergilius plaseaz 4imera la porVile lui 4ades Empreun cu alVi raVi de-a ei Ui aaltor creaturi monstruoase. &oartea 4imerei

=r@mul regelui Iobates, 1icia, era terorizat de ctre 4imer. Acesta Ei ordon luiKeleroon s o ucid. Autorul crVii Kibliotheca descrie moartea ei astelKelereon a urcat pe Pegas, calul su Enaripat nscut din &edusa Ui Poseidon, Uizbur@nd sus En aer a dobor@t 4imera olosind arcul Ui sgeVile sale . &itru descriecum Keleroon, stuit de Atena, arunc VepuUe de plumb En gurile 4imerei,plumbul se topeUte datorit ocului himerei Ui astel o ucide pe bestie.

eii e!ipteni

Se"hmet ( cea puternica )

3


11/13

0eita a razboiului si aducatoare de boli, era reprezentata ca o leoaica. Aceastaorma simbolizeaza agresivitatea ei si de asemena legatura cu soreale scanteitor,caci leii aurii erau considerati creaturi solare, iar despre %eShmet se credea saeste fica ( sau ochiul ) lui a.Macrocosmos si microcosmos#orespondente fzice pentru Lu

Actiunea celor G elemente, in orma umarilor, a ost considerata odata a fre/ectata in mintea si in fzicul uman, iar despre semnele zodiacale se credea cain/uenteaza parti ale corpului si organe. e e$emplu semnul zodiacal 1eu ( 1eo )guverna coloana vertebrala, spatele si inima.

$mul zodiacalAptholmodouleia, as ist Augendient, un tratat despre aectiunile ocularepublicat in 6F83 de medicul german eorg Kartisch, cuprinde gravura in lemn .1iniile dintre fgura centrala si cele 62 imagini ce o incaon#oara ac legatura intresemnele zodiacale apusene, inclusiv 1eul si parti ale corpului uman.

%rion

Numeroasele mituri asociate grionului provin din giptul Antic si din&esopotamia.Inatisat ca un paznic vigilental aurului, are cap, aripi si gheare de vultur si corpde leu, dubland simbolismul maiestuos, solar al ambelor creaturi.

&rica'aeret

3


12/13

In giptul Antic, emeile insarcinate cautau protecita lui =a[eret, zeita nasterii.Ilustrata cu burta de gravida si sani lasati, zeita apare de regula sub orma dehipopotam ce isi apara agresiv puii, iar coada de crocodil si labele de leu iisimbolizeaza erocitatea.

e!alitatea e!ipteanaNemes

Acoperamantul de pe cap nemes al araonului era acut dintr-o penzatoare, cudungi, care cadea pe umeri si pe spate. %emnifcatia sa simbolica este data deasemanarea cu coama unui leu, asociat cu soarele si cu A

ei si persona*e !reco+romane minore#bele

Initial o zeita rigiana, ":bele era venerata in oma Antica in calitate de &agna&ater ( marea zaita-mama ). Astel aceasta poate f reprezentata pe tron,purtand o coroana inalta si /ancata de leii care simbolizeaza erocitatae ei,uneori, acestia apar inhamati la carul ei.

#ele sapte pacate capitale in crestinism'rufa ( Superbia )

eprezentarile medievale ale trufei o prezinta sub orma unui calaret cazand depe cal, caci trufa duce la cadere. 'lterior, a ost reprezentata prin imaginialegorice, tinand o oglinda sau o trambita, cu un paun, leu sau vultur, animalerecunoscute pentru orgoliu.

#ele sapte vitruti crestine-reptate ( .ustitia )

eprezentarea eminina alegonica a reptatii poate aparea legata la ochi sitinand o sabie intr-o mana si un cantar in cealalta. Alte atribute ale sale sunt 1eul,globul, un echer si un compas si asces romane ( un manunchi de nuiele )

&rmoarii heraldice britanice ( Loialitatea )

3


13/13

&rme re!ale'n detaliu de pe #ilt ornamentat olosit la incoronarea reginei +ictoria , in 6838,inatiseaza armele regale ( scutul este sertuit, continand Anglia, %cotia, Irlanda siiar Anglia ), avand ca tenantii un leu si un unicorn. %cutul este timbrat ( aredeasupra ) de un cimier repzrezentant un leu incoronat, stand pe o coroana.

'enantiioi tenanti /ancand scutul arata ca purtatorul este un pair ori un cavaler sauapartine unui ordin cavaleresc. =enantii pot f animale, pasari. iare heraldice4enric +III al Angliei, un leu si un dragon rosu, simbolizand Anglia si =ara alilor.

#imier

'n cimier heraldic este o emblema tridimensionala plasata pe coi. e obiceilipseste din armoarele emeilor, caci acestea nu erau luptatoare. eginele sunt oe$ceptie, iar cimierul reginei lisabea II este un leu incoronat statant guardantpe o coroana.

'enut

'nul dintre celel mai vechi mituri egiptene despre creatie, vedea pamantul ca omovila ridicandu-se din haosul acvatic al lui Nun. Pe movila era Atum, se creasepe sine apoi l-a creat pe %hu, zeul aerului, si pe =enut, zeita umiditatiiintroducand astel dualitatea in lume si initind ciclul se$ual. Atum a ost in celedin urma asimilat zeului a, zeul soarelui, =enut devenind astel fica %oarelui. Peun papirus din perioada celei de-a nouasprezecea inastii, =enut estereprezentata ca un simbol anSh, avand rolul unuia dintre #udecatorii lumii de apoi.a este inatisata avand cap de berbec, desi de obicei era reprezentata avandcap de leu. =enut W zeita rouai, datatoare de viata.

Papirusul lui 4uneer, inastia 67.

3

simbolistica leului

Documents