sibiu - centrul istoric

7/31/2019 SIBIU - Centrul Istoric

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-centrul-istoric 1/35

Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191

Centrul Istoric al Sibiului



C e n t r u l I s t o r i c

2


3

Instrumente Structurale

2007-2013FONDUL EUROPEAN

PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Sibiu baroc update




4


5

34 Piața Huet

36 Liceul „Samuel von Brukenthal”

38 Casa Calfelor

42 Casa Parohială Evanghelică

46 Piața Mică50 Podul Minciunilor

54 Casa Artelor

56 Casă, nr. 22

58 Pasajul Aurarilor

60 Muzeul de Istorie a Farmaciei

64 Fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor (Casa Hermes)

6 Cuvânt înainte

8 Sibiu. Scurt istoric

10 Piața Mare

12 Palatul Brukenthal

16 Casa Albastră

20 Casa Hecht

24 Casa Haller

26 Casa Lutsch

30 Casa Parohială Romano-Catolică66 Hartă




6


7

Cuvânt înainte

Sibiul este combinaţia neobişnuită şi atrăgătoare între un oraş istoric - ofortăreaţă care încă îşi mai păstrează centurile de apărare - şi un oraşfoarte conectat la prezent şi la realităţile din ţară şi din Europa.

Pe străzile înguste pavate cu piatră se aliniază imobile cu însemnătateistorică. Pieţele centrale prind viaţă şi se umplu de oameni care găsescaici un loc de întâlnire, dar şi o scenă perfectă pentru evenimenteleculturale care animă centrul istoric. Muzee valoroase ale oraşului suntgăzduite de clădiri impunătoare situate în Piaţa Mare, Piaţa Mică sauPiaţa Huet.

Pe lângă valoroasele clădiri şi obiective istorice şi turistice, centrul Sibiului seinundă de forfota magazinelor, de vocile artiştilor, de sunete de orchestrăsau de chitară electrică, de bucuria oamenilor care savurează centrul, depaşii grăbiţi ai celor care lucrează aici.

Vă invit să descoperiţi un oraş în care istoria şi prezentul formează o realitateunică, un oraş în care cultura inundă şi spaţiul public.

Bine aţi venit la Sibiu!

Primarul Municipiului Sibiu

Reprezentant Legal

P a n o r a m ă a C e n t r u l u i I s t o r i c d i n S i b i u




8


9

Scurt istoricPlimbându-vă pe străzile din centrul Sibiului de astăzi nu se poate să nu remarcaţi, chiar şi în treacăt, patina celor 821 de ani de existenţă ates tată, de-nitiv impregnată în arhitectura stradală ce o poartă şi azi cu o demnă frumuseţe austeră. Pieţele, scările, pasajele pietonale, logiile boltite sunt tot atâteanestemate pe care vremurile le-au risipit aici, la poala Carpaţilor. „Stadt ”-ul, adică oraşul, care se va dezvolta peste atâtea veacur i drept municipiul Sibiude astăzi, a fost fondat în Evul Mediu clasic, în secolele XII-XIII, după „tipicul” aşezărilor medievale ale Europei de atunci.

Prima menţiune documentară este datată la 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea conrmă prezenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, cu sediul la Sibiu. Documentul conrmă astfel organizarea bisericească a coloniştilor sosiţi aici, la graniţa estică a imperiului. În timpul domnieiregelui Geza al II-lea (1141 - 1162) şi mai târziu, a regelui Béla al III-lea (1172 – 1196) au rămas astfel organizaţi în cultul lor (religios). Locuitorii germaninumesc Sibiul „Hermannstadt”. Sub această denumire este şi menţionat pentru prima dată la 1366. În 1224, regele Geza al II-lea a conferit emigranţilorteutonici, denumiţi şi saxoni, o serie de privilegii, reconrmate ulterior şi de regele Andrei al II-lea. Aceste privilegii includeau statutul de „oaspeţi” (ai regelui),

libertatea personală, dreptul la proprietate transmisibilă, dreptul de a se organiza administrativ şi judiciar autonom, autonomie bisericească, imunităţiscale, privilegii comerciale, limitarea îndatoririlor militare, la care se adăuga şi dreptul comunităţilor de a fortica aşezările pe care le întemeiau. De altfel,aşezarea Sibiului pe axa princ ipalului drum care leagă Occidentul de spaţiul sud dunărean şi Constantinopol, impunea măsuri de apărare în contextulcreşterii puterii otomane de atunci. Cu toate acestea, prima agresiune a fost invazia mongolă (1242) care devastează complet aşeza rea i niţială a Sibiului,situată atunci în lunca Cibinului şi din care acum avem „oraşul de jos”.

Matei Corvin (1458-1490) acordă Sibiului calitatea de „oraş liber regesc” cu privilegiul de „depozit” şi constituie – 1485 - „Universitatea Săsească”, carereprezenta o entitate politică, administrativă şi juridică autonomă, aată sub autoritatea Comitelui şi a Judelui regal.

Din complexul forticat pe terasa înaltă a Cibinului (oraşul de sus), a fost păstrat un fragment de zid, cu elemente ale arhitecturii romanice, înglobat în Casa Altemberger (primăria veche, actualul muzeu de istorie). Reedicarea oraşului în luncă şi pe terasa Cibinului, va urma principiile şi modul de construcţiespecice unui burg ridicat în 1366 la rang de oraş.

Între 1692-1792 Sibiul va capitala Transilvaniei şi sediul, atât al Guvernului cât şi al Generalului Comandant al Transilvaniei, ca Mare Principat al coroaneiimperiale Habsburgice. A redevenit ocial capitala Transilvaniei şi între 1850 –1867, dar şi după ce Transilvania a fost încorporată Ungariei (1867-1918).

Din 1918 şi până la sfârşi tul anului 1919, Sibiul a fost din nou şi ocial capitala Ardealului, aici desfăşurându-şi activitatea Consiliul Dirigent al Transilvaniei.Notabil este şi f aptul că oraşul a fost, încă din sec. XIX, principalul centru politic şi cultural al românilor din Transilvania. Aici a luat inţă primul partid political românilor din Ardeal, aici s-a născut şi trăieşte ardent ASTRA, aici s-a stabilit sediul Mitropol iei Ardealului, au funcţionat importante zia re şi reviste şi aufost constituite primele guverne româneşti (1848-1849 şi 1918-1919).

Astăzi, asupra celui ce-şi pierde paşii pe străzile sau pieţele ancate de atâtea bijuterii baroce, se revarsă stenic discreta armonie a generaţiilor cu fastuosulcadru natural în care a crescut oraşul acelui „Hermann” întemeietor.

Sibiu 1808, Franz Neuhauser



C e

n t r u l I s t o r i c

10

C e n

t r u l I s t o r i c

11Piaţa Mare (1) Palatul „Brukenthal”

(2) Casa Albastră(3) Casa Hecht(4) Casa Haller(5) Casa Lutsch(6) Casa Parohială Romano-Catolică

P i a ţ a M a r e , v e d e r e d e a n s a m b l u




12


13

Palatul „Brukenthal” Piaţa Mare, nr. 4

1

A fost edicat în 1785 ca reşedinţă a baronului Samuel von Brukenthal, Guvernatorul Transilvaniei. Pentruedicarea palatului au fost demolate mai multe construcţii din substanţa originară a pieţei, proprietateasoţiei sale, născută Klokner. Potrivit planurilor arhitectului Anton Ekhard Martinelli, perioada de construcţiea palatului este 1778 – 1785.

Clădirea este de factura barocului vienez, cu un portal monumental din piatră şi ancadramente din piatră laferestre, organizată în jurul a două curţi interioare, despărţite printr-o galerie, cu un frumos portal susţinutde atlanţi, etajul întâi de onoare conservând în formă originară trei saloane cu tapet pictat din mătasedamaschinată. Portalul realizat de sculptorul Simon Hoffmeyer, include blazonul din stuc aurit al baronului.Clădirea nu a suferit modicări, ind astfel în substanţa ei originară. Prin testamentul Baronului von Brukenthal,palatul a trecut în administraţia Consistoriului Evanghelic, împreună cu vasta colecţie de pictură şi bibliotecabaronului. Atât biblioteca, cât şi pinacoteca baronului au fost deschise publicului încă din timpul vieţii guverna-torului, pinacoteca devenind publică prin testamentul acestuia. Este prima pinacotecă publică din România.

P a l a t u l B r u k e n t h a l , i m a g i n e d e e p o c ă




14


15

T I Z I A N O

V E C E L L I O D A C A D O R E ( 1 4 8 5 – 1 5 7 6 ) , E c c e H o m o

H A N

S M E M L I N G

( c . 1 4 3 5 – 1 4 9 4 ) P o r t r e t d e f e m e i e r u g â n d u - s e

H A N S M E M L I N G ( c . 1 4 3 5 – 1 4 9 4 ) , P o r t r e t d e b ă r b a t c i t i n d

J A N V A N E Y C K ( c . 1 3 9 0 – 1 4 4 1 ) , O m u l c u t i c h i e a l b a s t r ă




16


17

Casa Albastră Piaţa Mare, nr. 5

Casa de la nr. 5 „Casa Albastră”, a cărei denumire datează din anul 1819, este semnicativăpentru modul în care în epoca barocului târziu, proprietarul Baronul von Möringer a înţeles săo modice, etajul casei ind construit de el însuşi (1734). În această casă, în corpul din spate,s-au desfăşurat între 1768-1783, spectacole de teatru. În 1810 clădirea a fost cumpărată decătre magistratul oraşului. Ca toate clădirile publice, frontonul unghiular care încheie faţada,păstrează stema oraşului.

În 1844 clădirea a găzduit Academia de Drept, devenind între 1858-1862 sediul Societăţiide Ştiinţe Naturale. Aici a locuit Emil Sigerus. În perioada celui de-al Doilea RăzboiMondial, „Casa Albastră” a fost sediul Gestapo-ului.

2

C a s a A l b a s t r ă , f a ţ a d ă




18


19

A s p e c t d i n G a l e r i a d e A r t ă R o m â n e a s c ă




20


21

Casa Hecht Piaţa Mare, nr. 8

Încă din secolul al XV-lea în această casă a funcţionat monetăria Sibiului, ea aparţinând iniţial unorbancheri orentini, apoi patricianului Georg Hecht (primar al Sibiului - 1493), proprietatea trecând înstăpânirea familiei Wayda timp de 237 de ani, ind apoi vândută cu 20.000 de guldeni „Universităţii

Săseşti”(1821).

Construcţia iniţială a fost edicată în secolul XIV şi modicată în secolul XV, substanţa muralăpăstrând elemente ale goticului târziu la toate nivelele, bolţi cu nervuri, prolatură, portaluri gotice.

Actualul aspect al faţadei a rezultat printr-o „modernizare” din secolul XIX care a modicat com-plet stilul propriu renascentist al faţadei originare. Casa rămâne reprezentativă prin numeroaseleelemente gotice şi de Renaştere conţinute în interior.

În această clădire s-au organizat primele slujbe în spiritul reformei lui Luther, al cărui iniţiator la Sibiua fost Johann Hecht, ul lui Georg.

În 1745, odată cu i naugurarea liniei poştale Viena-Sibiu, aici va funcţiona primul ociul poştal din Transilvania. Mult timp au locuit aici comiţii saşi. În 1821 clădirea devine sediul Universităţii Săseşti,instituţie echivalentă cu un parlament al saşilor.

3 C a s a H e c h t , f a ţ a d ă




22


23

P i a ţ a M a r e




24


25

Casa Haller Piaţa Mare, nr. 10

A fost edicată în secolul XIV în stil gotic, ind prima dată menţionată în 1472ind modicată în stilul Renaşterii în secolul XVI. A aparţinut unor senatoriai oraşului, devenind în 1537 proprietatea familiei Haller care a stăpânit-otot restul de 345 de ani. Casa păstrează în substanţa ei elemente gotice,

sistemul de boltire şi de susţinere a bolţilor. Aceasta reţine un elementcaracteristic goticului şi anume: turnul locuinţă din curte, cu două etajeşi timpan ascuţit terminat în oroane de piatră, un bovindou la etajul întâişi o scară în spirală. Accesul în incintă se face printr-un portal care, caşi ancadramentele din piatră ale ferestrelor, este specic Renaşterii. Deasemenea, fresca exterioară cu lei este repusă în valoare prin restaurareaoperată în 2006. Imobilul este reprezentativ pentru proprietatea unui pa-trician, negustor, monetar al Sibiului cu participaţii la minele de aur dinBaia Mare şi bancher, apoi primar şi jude regal al Sibiului Peter Haller.

4

C a s a H a l l e r , f a ţ a d ă




26


27

Casa Lutsch Piaţa Mare, nr. 13

Casa din Piaţa Mare nr. 13 a fost edicată în secolul XIII, ind refăcută însecolul XV ca rezidenţă de onoare a oraşului pentru găzduirea suveranului şivoievodului Transilvaniei, aaţi în vizită la Sibiu. A fost proprietatea patricie-nilor Altemberger, Haller şi Lutsch, ajungând în cele din urmă în proprietateaoraşului.

În substanţa ei păstrată, clădirea este un ediciu gotic târziu cu elementede Renaştere care, înainte de „modernizarea” din 1830, prezenta la faţadăun turn locuinţă cu trei etaje avansat spre piaţă, elevaţia faţadei cu un etajterminându-se prin două timpane în unghi ascuţit cu oroane de piatră încoama şarpantelor. Toate ferestrele aveau ancadramente din piatră prolată,proprii stilului Renaşterii.

Aspectul de astăzi corespunde conceptului arhitectonic al începutu-lui de secol XIX. Pe locul actualului imobil, anterior anului 1424, se aaun sediu al prepoziturii, iar în curte exista o capelă care a rezistat pânăla începutul secolului XVIII (este indicată pe harta oraşului din 1699).

5 C a s a L u t s c h , f a ţ a d ă




28


29

P i a ţ a M a r e , T u r n u l B i s e r i c i i P a r o h i a l e R o m a n o - C a t o l i c e




30


31

Casa Parohială Romano-CatolicăPiaţa Mare, nr. 2

Alipită Bisericii Romano-Catolice Iezuite „Sf. Maria” (1726-1733), clădirea face partedin complexul eclezial ridicat în 1739 pe locul unor clădiri publice demolate, maipuţin subsolurile în care sunt prezente elementele specice construcţiilor Sibiuluigotic. De asemenea, corpul din dreapta din Piaţa Mare păstrează şi parterul vechiiclădiri din secolul XV. Clădirea a fost destinată găzduirii preoţilor Bisericii şi ColegiuluiIezuit. Întregul complex a fost edicat în spiritul Contrareformei promovate de CasaHabsburg ca suverani ai Imperiului şi principi ai Transilvaniei într-un oraş profundprotestant. Ansamblul arhitectonic – biserica, colegiul - este ilustrativ ca citat cul-tural specic expresiei Iluminismului vienez.

În secolul XIX, până la construcţia actualului Liceu „Gheorghe Lazăr”, a funcţionataici Colegiul de Stat (Gymnasium(Staats-)K.u.).

6

C a s a P a r o h i a l ă R o m a n o - C a t o l i c ă

an

ăă




32


33

P i a ţ a M a r e , f â n t â n ă a r t e z i a

P i a ţ a M a r e , c o n c e r t f a n f a r ă

Piaţaa m b l u



C

e n t r u l I s t o r i c

34

C e

n t r u l I s t o r i c

35

PiaţaHuet P i a ţ a H u e t , v e d e r e d e a n s

(7) Liceul „Samuel von Brukenthal”(8) Casa Calfelor(9) Casa Parohială Evanghelică

a d ă




36


37Liceul

„Samuel von Brukenthal”Piaţa Huet, nr. 5

Clădirea cu nr. 5 din Piaţa Huet este o clădire publică construită în 1786 fără a modicată până înprezent. Construcţia a fost realizată după demolarea unor construcţii din secolul XIV, în care a funcţionatşcoala elementară a oraşului din 1380. Noul local corespundea nevoilor învăţământului gimnazial şiliceal legiferat de guvernul imperial.

Clădirea este de factură barocă, incluzând în aula liceului o „chatedra”, o structură monumentală dinlemn cu strane şi baldachin, destinată prezenţei rectorului liceului cu prilejul ceremoniilor şcolare, pre-cum şi mobilă autentică, posibil unicat î n România. La Colegiul Brukenthal au învăţat Ni colaus Olahus,comitele saşilor Harteneck, guvernatorul Brukenthal, Romulus Cîndea, Rector al Universităţii dinCernăuţi ş.a. (Emil Sigerus, Julius Bieltz, etc.).

7 L i c e u l “ S a m u e l v o n B r u k e n t h a l ” , f a ţ a

r, d e t a l i u

c ă l ă t o a r e




38


39

Casa Calfelor Piaţa Huet, nr. 3

8

Clădirea de la nr. 3 conexă Turnului Scărilor, este parte a primei centuri de forticaţie din secolul XIII.Forma exterioară actuală este o „modernizare” din secolul al XIX-lea. Construcţia alipită turnului a fost ocasă de comercianţi, micul corp prin care se ajunge în turn datând de la sfârşitul secolului XIX. Pe zidulde nord se păstrează un ancadrament de fereastră de Renaştere. Pereţii sunt pictaţi în frescă, datată din

prima jumătate a secolului al XVI-lea.

Este prima casă a calfelor situată în afara graniţelor Germaniei, Elveţiei sau Franţei. O veche lege abreslaşilor din Europa, spune că ucenicii acestora, atunci când devin calfe, t rebuie să facă o călătorie – oiniţiere în viaţă şi în meseria aleasă. Sibiul continuă această tradiţie şi astăzi, ind cel mai estic oraş dinEuropa care şi astăzi are o casă unde calfele pot locui în timpul călătoriei lor. La renovarea ei au lucrat

împreună calfe din diferite asociaţii şi ţări, iar în ecare vară se organizează aici ateliere în care lucreazăcalfe călătoare. Pe strada Cetăţii au loc demonstraţii de măiestrie meşteşugărească, strada transformându-se într-un mic sat de bresle.

C a s a c a l f e l o r

P o d u l M i n c i u n i l o r , c a l f e c

ec r u




40


41

C o n c u r s d e d e s e n e

P i a ţ a H u e t , c a l f e l a l u c

ă , d e t a l i u

n g h e l i c ă




42


43

Casa

Parohială Evanghelică Piaţa Huet, nr.1-2

Este construită din patru corpuri distincte, ecare dinele ridicate în etape diferite. Importantă este faţadaacestei clădiri datorită elementelor artistice decorative.Portalul realizat de marele maestru al breslei pietrarilor,sculptorul Andreas Lapicida, este tipic trecerii dela stilul gotic la cel renascentist. Clădirea a suportatmodicări la începutul secolului al XIX-lea, însă în ultimiiani a avut parte de serioase lucrări de restaurare, înurma cărora s-au decopertat şi restaurat două picturimurale cu caracter religios şi un blazon care îi aparţinelui Matei Corvin, regele Ungariei din acea perioadă. Bla-zonul este al preotului Johannes din Alţîna datat 1502.

9

C a s a P a r o h i a l ă E v a n g h e l i c ă

C a s a P a r o h i a l ă E v a n

t




44


45

P i a ț a H u e t

a ţ a M i c ă




46

C

e n t r u l I s t o r i c

47Piaţa Mică (10) Podul Minciunilor(11) Casa Artelor(12) Casă, nr. 22(13) Pasajul Aurarilor(14) Muzeul de Istorie a Farmaciei(15) Fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor

P i a

n a e r l i b e r

r n u l S f a t u l u i




48


49

P i a ţ a M i c ă , m a n i f e s t ă r i s p o r t i v e î n

T u r

i u i u




50


51

Podul Minciunilor Podul numit “al minciunilor” face trecerea între Piaţa Mică şi PiaţaHuet. Trecerea iniţială era susţinută de un gang boltit. Actualulpod de fontă a fost turnat în 1859 şi inaugurat în 1860; esteprimul pod de er din Transilvania. Funcţia lui este de pasaj aso-ciat unei intenţii decorative bine servită prin calitatea nisajelor, adecoraţiunilor de factură gotică care includ frumoase steme aleoraşului Sibiu.

Legendele legate de numele podului spun că acesta scârţâie lafiecare minciună spusă de cei care îl trec, ameninţând să serupă sub „greutatea” unei minciuni mai mari!

10

P o d u l M i n c i u n i l o r , d e t a l

P o d u l M i n c i u n i l o r , d e t a l

f e s t ă r i a r t i s t i c e




52


53

P i a ţ a M i c ă , m a n i f

î n a e r l i b e r

l a d ă




54


55

Casa Artelor Piaţa Mică, nr. 21 (fosta Hală a Măcelarilor)

Este o construcţie gotică prototipică, documentată din 1370, proiectată şi utilizatăca hală comercială, parterul al măcelarilor, etajul al postăvarilor şi cojocarilor (secolele

XVI-XVII). La începutul sec olului XVIII, et ajul a fost folosit ca depozit de c ereale. În1765 aceasta a fost folosită ca sală de spectacole pentru trupa teatrală condusă deGertraut Bodenburgeri n, la fel în 1787 când trupa Düwald pune în scenă aici piese deShakespeare, Goethe, Lessing, Goldoni, Voltaire sau Beaumarchais. Din secolul XIX redevine sediul măcelarilor din oraş. Denumirea de „Casa Artelor” datează din peri-oada comunistă când Muzeul Brukenthal obişnuia să deschidă aici expoziţii temporare.

Caracteristică este galeria deschisă de la parter, care era destinată desfaceriimărfurilor. Pe frontispiciul în stuc gurează stema oraşului Sibiu, realizată în 1787 cuprilejul unei restaurări. Forma actuală este rezultatul restaurării riguroase din 1964.

11

C a s a A r t e l o r , f a ț a

F r e s c ă




56


57

CasăPiaţa Mică, nr. 22

Clădirea este realizată pe zidul al doilea al centurii de forticaţie dincare este inclusă substanţa murală, cu forma actuală realizată însecolul al XVII-lea. O tranziţie de la Renaştere la Baroc se remarcă

prin fresca complexă din încăperea principală de la parter. Frescainclude scene de vânătoare şi il ustrări ale Vechiului Testament, mitulEster Ahasver şi Judecata lui Solomon. Pictura datează din 1631. Pebolta în cruce a încăperii în stuc, se aă un blazon executat în 1694.

12 C a s ă , S a l a F

a z e

r a r i l o r

o s t a z e




58


59

Pasajul

Aurarilor

Piaţa Mică, nr. 24

Pasajul care uneşte Piaţa Mică cu Piaţa Aurarilor, respec-tiv a doua incintă cu a patra incintă a oraşului, aparţine

Turnului de Apărare al Aurarilor. Aici s-au păstrat gangulde trecere şi primul nivel. Partea de sus a fost modicatăşi construită în secolul XVI, când s-a ridicat etajul ca-sei, turnul ind transformat în locuinţă şi alipit casei.

13

P a s a j u l A u r a r i l o r , d i f e r i t e i p o s t

C a s a B r e s l e i A u r

P a s a j u l A u r a r i l o r , d i f e r i t e i p o

e i , i n t r a r e




60


61

Muzeul de Istorie

a Farmaciei Piaţa Mică, nr. 26

Casa de la numărul 26, actualul Muzeu de Istorie a Farmaciei, datează înforma actuală din 1568, ind a treia farmacie ca vechime din Sibiu. Imobilula funcţionat ca locuinţă, ociu şi laborator al farmacistului farmaciei „La Ursul

Negru”, din anul 1600 până în 1972. În 1972 s-a deschis aici primul şi singurulmuzeu din România dedicat farmaciei. Organizat ca muzeu, parterul cu logiedeschisă reproduce cu acurateţe modul de organizare a unei farmacii de epocăcu ocina la parter şi laboratorul la subsol, spaţiul principal adăpostind colecţiiistorice de mobilier, vase de farmacie, echipament de laborator de farmacie.

14

M u z e u l d e I s t o r i e a F a r m a c i e

e i , i m a g i n i i n t e r i o r

e i , i m a g i n i i n t e r i o r




62


63



s , f a ţ a d ă ( d r e a p t a

)




64


65

Fosta Casă a Asociaţiei

Meseriaşilor (Casa Hermes)Piaţa Mică, nr. 11

Numele de „Casa Hermes” i-a fost atribuit în 1867 când în clădire a funcţionat Asociaţia Meseriaşilor.Elevaţia casei este modernă (secolul XIX), în stil neogotic. A fost ridicată pe locul unde anterior inţalocuinţa Comitelui Frank von Franckenstein şi ulterior a Comitelui Isaac Zabanius. În prezent, înclădire funcţionează muzeul de Etnograe Universală „Franz Binder”.

Clădirea veche a aparţinut succesiv comiţilor saşi: Johannes Lulay, Valentin Frank şi Johann Sachsvon Harteneck.

15 C a s a H e r m e

Ministerul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiAutoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013

Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, BucureştiTelefon: 0372 111 409

a M u n i c i p i u l u i S i b i u




66


67

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-nanţat de

Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

SIBIU BAROC UPDATEPrimăria Municipiului Sibiu

Februarie 2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ocialăa Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Primăria Municipiului Sibiu, strada S. Brukenthal, nr. 2,tel/fax: (0269) 208800/811

www.sibiu.ro

E-mail: [email protected]

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru TurismOrganismul Intermediar pentru Turism

Bd. Dinicu Golescu Nr.38, sector 1, BucureştiTelefon: 0372 144 000

Fax: 0372 144 001

©

P r i m ă r i a



Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191 Sibiu - Hermannstadt. Tânăr din 1191

Vă mulțumimcă protejați natura!

sibiu - centrul istoric

Documents