IrA DOUAACI $r OPT DE ZLE DUPA

PRIMA CRIMA,JOI, rS SEPTEMBRIE 2005

Gara din Nodenhan' la o suti patnzeci' ii cinci .lc kilonerri vert de Hamborg

Fabel . ng putu si nu rernarce ironia faPhrlui ce $afiaNortlenham era prmctul temrinus al ciii ferate. Acesla era

' locul.in care se sfiirqea c Atoria lor, din mai multe privinte.

.{unsesern intr-un punct mofi fi nu mai aveau incotro s-o

apuce de-aici.Farurile maginilor de polilie infiruite de cealalt6 parte a ciii

feraie luminau peronul de parcd era o scend de teatru. Imaginea

avea ceva straniu: i1i didea senzatia de dudtate ,si limpezime

deopotive- Pnnd 9i fapda tencuid a gdrii pdrea oarecum deco-

lorati: marginile sale erau de-o claritaie nefueascd, asemenea

uei schite arhitecturale sau unei sc€ne de teahu pe carc se pro-

filau umbrele gigantice ale celor doui siluete de pe peron, una

stAnd in picioare, iar cealalri in genunchi.

Lumina cea rnai intensi" mai pitrunzdtoare venea de la culi-nrl ce scinteia in mina siluetei aflaie ln picioarg inconjuratli de

o auri lur:inoasi, in spatele birbatului lngenunchest.

Mintea lui Fabel incepu sA ^MlizHE

febril muhiplele dez-

nodiminte posibile ale acestei situafii. Orice avea si zic4 orice

avea sd intreprindi, consecinple erau inevitabile; urma si se

declaryeze un gir integ de evenimente. Iar unul dinte acestea

avea sd fie, probabil, moartea mai multor persoane.

fl durea capul de la atSta presiune. in ciuda anotimpului in

12 CRAIG RUSSELL

care se allau" aerul noptii avea ur gust searbid, iar respirafla sa

desena fantome cenugii, ce se ridicau in vdzduh, parci nerdbdi-toare si pereseasci peisajul demlant de jos, d€ pe pdment. Aerulpdrca prea rarefiat ca sd poatd purta orice alte sunete in afari degdliielile disperate ale birbatului ingemurcheat. Fabel arunci o

privire inspre poliligtii din echipa s4 care stdteau nemiqcafi, inpozida de tragsre. Aveau cu tofii o expresie impasibili, ce pre-

merge in general deciziei de a ucide pe cineva. lgi concenhdatentia asupra Mariei, mai cu seamd: chipul acesteia era livid,ochii alba;tri ii scanteiau ca de gheali, oasele 9i muqchii i se

reliefau sub pielea intinsd a mainii inclegtate pe revolveml SIG-Sauer automat.

Fabel didu din cap aproape imperceptibil, sperdnd ca echipalui sd-i observe gesnrl qi sdJ ia drept un semnal de retragere.

fi privi cu aten$e pe birbatul care stitea in mijlocul peronu-

lui, scdldat in lumina ortitoare. Fabel gi echipa lui se cdzriseriluni in qir sd descopere identitatea ucigas,ului pe care il urm5reau.

in cele din urmd se dovedise cA acesta avea mai multe nume: luiii plicea si-si spund ,,Frarz cel Rosu'r, cdci, in virtuiea gAndirii

sale defonnate, se considera un luptitor un crucial pe c6nd

medi4 in determinarea sa plind de infldcirare de a sernena tearna

fi teroarea in nindul publicului, il botezase ,,Frizerul din Harn-burg". Dar acum Fabel cunogea numele lui adeverat.

inaintea lui Franz cel Rogu, into6 cu fala in aceeaqi direcfie,se alla un bdrtat de v6rsti mijlocie, pe care acesta il silise si inge-nuncheze. Franz cel Roqu avea mdna infipti in pdrul cErunt al

acestuia gi il tdgea cu putere, arcuindu-i 9i dezgolindu-i gitul alb.

Mai sus, deasupra fetei schimonosite de groazd, ftuntea bfuba-tului era brdzdatii de o tiieturi lungi, dreaptn, ce se intindea de lao tAmpld la cealalti" chiar dedesubnrl liniei pdrului. Rana se cisciu4or cdnd Frarz cel Rogu il trase de pfu, smucindu-i capul pe

I Red Frurz (Franz cel Ro$u) - nume atribuit cadavrului unui birbat descop€rit inMla{tina Bounanger din G€nn8nia $ numit astfcl datoriti culorii pirului, a birbii

$i a sp.Ancenelor. Sc pr€supunc ci birbatul in cauzd ar fi tiit cAndva ift€ anii 200

ii 400 d.Hr. (n.lr.)

n0SU PIXnU loilllulll 13

spate. Sangele s,iroia pe fala birbatului ingenrmcheal carc s€oase

un scancet asculi! ca de animal rdnit.

in tot acest dstimp, lama culitului din m6na lui Franz cel

Roqu sclipea in noapte, tridindu-i intentiile sinistre

- Pentru numele lui Dumnezerl Fabel! Glasul bdrtatului

ingenuncheat suna asculit, tremurdtor din pricina fricii care ilgatuia. Ajutd-md... Te rog... AjutE-md, Fabel...

Fabel ii ignorn rugdmintea pi rdmase ct privlea plonitd pe

chipul lui Franz cel Rosrr fti ridice mana ca pentu a dirija traficul.

-.. Uqurel... c lmeazi-b. N-am de gind sd-!i fac jocul'

Nimeni de-aici n-are de gand sn-fi facd jocul. N-o sd aciionem

dtrm ai vrea hr. ln seara asta istoria nu se va repeta.'

Franz cel Rolu rase cu amdrdciune. Mdna in care linea cuti-

nrl zvdcni brusc si, din nou, lama scanteie, inh-o strifulgenre

orbitoare.'- Chiar crezi cd o sd-i dau drumul? Nememicul asta'.. il

ins,ficd din nou de pdr;i-l smuci cu putere pe bfubatul aflat in

lenunchi, care sco:ise un nou vaiet de durere, inecindu-se in

propriul sdnge. Nernemicul esta m-a tddat' s-a lepddat de toate

lucrurile in care noi credeam. S-a gandit ce moartea mea avea

si-i deschidi calea spre o via{i nou5. La fel au gandit $i ceildli'

- Astea-s niste aiureli... rosti Fabel. Nu tu erai cel care

a murit.

- Oare? Atunci cum se face cd, in timp ce md ciutai, ai

inceput sd te indoiegti de toate convingerile tale de dinainte?

Moartea nu exist6, in sensul propriu-zis al cuvintului; existi

doar aducerea aminte. Singura deosebire dintre mine 9i oricine

altcineva e cd mie mi s-a ingtduit sd imi aduc aminte, ca qi cum

as privi pe o fereastrd. lmi amintesc totul. Fdcu o pauzd, iar li-niQtea care se asJemu era intrerupt6 doar de sunetul indepirtat al

unei maqini ce strdbitea, t6rziu in noapte, saizile oraqului

Nordenham, undeva dincolo de gard. Zgomotul pirea si vinidintr-un alt univen. Bineinleles cd istoria se va rePeta. Acesta e

atributul istoriei. Pe mine m-a repetat... Te mAndreqti cu faptul

cA ai shrdiat istoria in tinerete. Dar oare ai inleles-o vreodati cu

14 CRAIG RUSSELL

adevirat? Noi, oamenii, suntem simple varialiuni ale aceleiagi

teme - cu loiii. Ceea ce a fost va fi din nou. Cel care a ffiit o datiiva ndi din nou. Iar qi iar. Istoria inseamnd noi incepuhli. Istoriainseamni creafie, nu nimicire.

- Anmci creeazili propria istorig i-o aruncd Fabel. Schim-bd lucnuile. tlai, renun[i, omule! in seara asta isloria nu se varcpeta ln seara asta nu va muri nimeni.

Franz cel Ro$u ?arnhi. Zambetul s6u era tEios ca un bisturiugi rece precum culihrl din mina sa.

- Ata se fie oare? Ei bine, o sd vedern, Ilerz comisar-qef.Iama cufitului alunece fulgerator de-a cumezisul g6dejului

birbah ui ingenuncheat.Se auzi un !ipn! urmat de o impuqcdnud.

ECHTNOgflt L DE PRnTAVARAANT'L 324 DJIR

O mie gare cute optzc.l qi rmll de eni lnilntefc prima cdni: Mleqtina Bourangcr, Saronia Inferioari

Cenrl era senir\ de un albastm gten, contast6nd puternic cuintuecimo mlagtinii informe.

Se plimba cu un aer semet plin de demnitate. hopria goli-ciune nu-l stdnjene4 nici nu-l injosea: aenrl gi soarele iiinveluiau trupul ca ni$te ve$minte regale. Pirul sdu bogat, proas-pA sp at $i parfumat strdluea ca aun-rl in lurnina zilei. Chipu-r e atat de familiare, pe care le omo$tea deo viat5" erau inqiratede-o parte gi de cealahe a podelului de lemn ce Faversa terenulmocirlos gi, la aparilia despuiatei procesiuni, izbucnirn in urale.

lnainta inconlurat de insolitorii sai: preohrl, cdpetenia ogtirii,

Feoteasa |i garda de onoare. Pe iot taseul, glasurile celor dinmulfime inilpu strigite de adulafie. Prinhe ele se numirau 9ivocile femeilor care ii deveniserd solii ln zilele precedente, uneledintre ele fiind de rang nobil. Iati cd rcugise: originq sa umili€ta uitati cu desdve.qirc, nu mai avea acum nici o importa4n-Ziua aceash" actul acesta il indlp mai presus de statutul oriclrEi@etenii, al oricdrui rege. Era aproape un zeu.

in timp ce el igi continua manul triumfal, multimea incepusA cante. Era un cantec care vorbea desj2re incepuhri gi sfitrsi-ftrL delpre r€nas,tere; despre soare s,i hm5 gi despre innoireamimpurilor. Despre ciclul mdret, fascimnt qi misterios alvi4ii. Insn subiectul principal al cintlirii era pmpria sa renasJere.

O raaqrere glorioasS. Avea si fie schimbal str se nascd din nou.

2.

I6 CRAIG RIISSF,I-I-

Avea si primeasci o noud via1i, mai brmd, mai curati.lmpreuni cu restul cortegiului se apropie de capetd podetu-

lui de lemn- Observd pe margine mormanul de crengi de alun pe

cars le adunaseri spre a le Eteme deasupra lui impreund cu ogrimadi de piehe, astfel incat sd nu le poati da la o parte inaintesd vini momenhrl potrivit. dunserd la capdtul podegului 9isuprafata sticloasd a bazinului li se ivi in fala ochilor, reflectdndin apele intunecate lntinderea albastrd a firmamentului.

Sosise wemea.Simli cum inima incepe sd-i zv6cneascd in piept. Cobori de

pe pdetul de lemn qi privi in jurul sdu cu infrigurare, contem-phnd cu nesat toate lucrurile din preajmi: iarba mdloasd ce-imdngdia picioarele goale; aerul qi soarele ce-i dezrnierdaupielea; mAinile putemice ale celor doi osta;i din garda sa deonoare, care il apucasere $rans de brat. Cei trei birbati pEsird

impreuni in bazinul din fala lor. Se cufundard in apd pind lamijloc Ai in scurt timp el simti o rdc€ald inlepdtoare in juulpicioarelor goale si al organelor genitale.

incepu si respire precipita! in timp ce inima ii bdtea tot mairepede, de parcd ar fi simlit si ea cd in curand avea sd increme-neascd ti cluta sI profite de aceste ultime ceteva clipe de viat6.Trebuia sd creadi. Se fo4a se creadd. Era singura cale de a-qipdstra caknul, de a se impotrivi valului de panici ce aneninlas6-l sufoce, nipustindu-se parcd asupra lui de sus, de pe podelnevazut fi neauzit de cei dinjur.

heoteasa Hsi s6-i alunece mantia jos de pe umeri si intrigoal6 in bazin. lqi duse la piept mana in care $nea str.ins cuStulde sacrificiu. Lama cuitului scenteie in lumina soarelui. Em unbiet cutitas: el fi$ese un rizboinic incercat si parcd nu-i venea sd

creadd cd acest obiect decorativ avea si-i curme viata. Preoteasastitu in fata lui, apele intunecate incercuindu-i mijlocul, intr-uncontrast bizar cu pielea ei palidi. Se indlJn pe vdrfuri qi-gi ageznpalrna pe fruntea lui, murmurdnd o incantalie ritualicd. El se

supuse apisirii bl6nde a mAinii femeii, cum qtia cd trebuie sd se

intample, qi se hse incet pe spate, in api. Capul i se cufimdi

l03U PIIItg M0ilUlt tjtr€ptal pand cand apele traserd un vdl negru, de nepetruns, peste

lumina soarelui.Cei doi servitori il lineau inci de subsuori, dar acum simti

mai multe mdini pe trupul sdu, apucdnduJ de picioare. Ochii iierau deschigi. De jur imprejurul lui, mlas,tina se involbura nea-gri pi groasi, parcd nelimuriti cdrui element li apar,tine: pdmAn-

nrlui sau apei. Pdrul auriu i se unduia in jurul capului, insd apa

noroioasi ii ripise strilucirca de altidat5.isi fnu respintia. gtia cd n-ar trebui se facd ast4 insd instinc-

$l ii spunea si se agale de ultimul shop de aer din pldmfui, de

ultina EramA de viatn din trupul siu. Pldminii incepuri si li.Oer.seascd oxigen ;i, pentru prirna oari, se smuci de sub manaprcotesei. Aceasta il impinse inapoi, us,urel, in timp ce stsatr-

soarea d9 la nivelul bra{elor gi al picioarclor deveni mai puter-nici, scufirhdAndu-l tot mai adAnc, pdnd cdnd cioturile ferigilor

9i bolovanii de pe fundul ap€i ii zgariard spatele.

Panica pe care o simlise dendu-i tarcoale mai deweme se nA-

iusti acum asupra lui, rdcnindu-i in ureche ci n-avea si urmezenici o rcnas,tere, nici un nou incEiut. Nimic, doar moartea. Erarindul lui sd rdcneascS, iar urlehrl sdu lud forma u.nui ciorchineuria; de bule de aer, care igi croi drum prin apa intunecati qi urc6la suprafa$, la lumina zilei, pe care el n-avea s-o mai vadi nicio-dali- Apa rece, cu gust selciu ii nivdli in guri gi fu gatlej. Aveagust de Frand ;i de vienni, de ridicini s,i de plaut€ putrezite. Demoarte. Ii inundi pldmdnii inspdimdnta$. Se zvarcoli si se smucidin toate puterile, dar parcd tot mai multe meini il apucau, im-pingAnduJ spre fimdul apei, trimitandul la moarte.

in clipa aceea sirnfl pe gdt lama cu$tului din mana preotesei,

ia apa din jurul siu deveni gi mai intunecati. Mai roqie.

i"s6 se dovedi ci erefise: avea sd renasc4 la un moment dat.

k aveau sd teac6 mai bine de qaisprezece veacuri panisi rcvadd lumina zilei, iar pdrul siu auriu avea si devind roguce fm .

Abia dnci avea sd revini la viatl- Ch munele de Franz cel Rogu

3.OCTOMBRIE T985I CTI DOUiZ,ECI DE ANI

NenrrrorPnnrecRnlA

Gtr tlh Nodcohm, la o suti patnzeciqi cinci rle lilomctri veet de llemburg

Principala gari a localitiifii Nordenham era sitMtd pe barajd

construit pe reul Weser. Era o dupd-amiazi de octomb'rie $i ingard se afla o familie care attepia sosirea tenului. CEdirea

masivi a gdrii, peronul qi qinele de olel ale clii ferate erau scil-date in lumina soarelui de toamnd tirzie, care snilucea {iri sidea insi pic de cdlduri.

Stnieau to$ trci - tatil, mama gi copilul - in capetul cel mai

indeplrtat al peromrlui. Tatil, inalt |i slab, avea injur de treizeci

qi cinci de ani. Pdrul sdq destul de lung qi bogat inchis la culoa-

re, era pieptinat cu grijd spre spate, dezvelind o frunte largi, iar

la vdrfrui se ondula ugor, in bucle rebele ce se rev&sau peste gu-

leml paltonului. Perciunii lungi ;i negri ce-i incadrau chipul,

mustata $i barbigonul, la fel tle inchise la culoare, ii scoteau gi

mai mult in evidenli tenul palid gi buzele de un rogu aprins.

Mama era inaltd qi ea: cu doar c61iva centimetri mai scundi

dec6t birbatul, avea ochii de un albastru-ceruqiu, iar pirul lung

s,i blond ii iegea de sub cdciulip de len6. Era imbrdcat6 cu uo

palton de culoare cafenie, lung pdni la gleae, iar pe umir iiatema o geanta marc, tricotati, viu colorate. Bdiatul avea in jurde zece ani si era inalt p€ntu valsta lui, dsiture mo,steniti" evi-

dent, de h pnxinfii sii. Asemenea tatilui siu, avea chipul palicl

cu o expresie tristi" si pdrul ondulal de un negru contrastanl

- ASteapti aici cu copilul, splts€ tatil Pe un ton bhnd dar

ferm. Didu la o parte de pe faJa femeii o ;uvi{i blondi-cenugie

llSU PIIItt ItIDIlUtl te

ce-i iegise de sub cicidip. O sn-l abordez pe Piet de unul sin-gur, de indatn ce-gi face aparilia. Daci se ive,ste vreo compli-ca4ie, iei mpilul si dispdreli din gari.

Ferneia incuviinti din cap, frrd si comenteze, dar in ochi i se

citea o expresie de ieami. Birbatul ii zdmbi gi o str.4nse uqor detra1, dupl care se indepirtE de ea ;i de biiat. Se indrepti spremijlocul peronului gi rdmase acolo, in as,ieptare. Un lucrStor lacaile ferate Deutsche Balm iegi din biroul de intretinerc, mbod& pe peron pe linia ferati si incepu s6 se plimbe de-a lungul5belor, cu o vizibilS mullumire de sine. O femeie de virstiaijlocie, imbrecatd cu opulen{5 qi lipsi de bun-gust tipicek,gh€ziei vesrgermane, ieqi din age4ia de bilete qi se opri la oa+'.lti de vreo zeca mehi in dreapta b&tatului. Acesta pfueai nr dea atentie la ceea ce se petrecea ln jud siu, dar in reali-cahii l i unnireau fiece miqcare a fiecirui penonaj din garE.

Dbnmtrul agenjiei de bilete ifi IEcu aparitia o alti penoani,c-' se opri tot p€ pemn. Era un ins inalt Si uscetiv, la fel ca

ilid btubat, dar pdrul siq lung qi blond, era prins int-o coadi

- crl FaF sa ingusti, asculiti era ciupitii de vnrsat, o boald dec- derise cu mult timp in urm{ probabil in copilSrie. Ges-e f privirea sa pdreaq la fel ca in cazul primului birbat, voit!r-s.'re; dar, spre deosebire de brunel ochii qi migcirile* d&r incordaree nelinittea

5c rfan acrmr la doar cdliva metri distang mul de celdlalt.l;l.|-;. gren a birbatului cu pdrul negm se dizolvd intr-unfl= kg asemenea soarelui ce se iveqte dintre nori.

- H rosti el cu ertuzias4 dar pdstrdndu-qi calmul.IE I or pid blond nu schili nici un zambet.

- IFa qrrs ci nu e recomandabil sd ne vedem aici, spuse1 l-& o g€f,mani in care se deslu$ea accentul olandez, mai

- L f*l in cae pronunta consoanele sibilantel. Tiam spus

a r ri :ia fd o idee buni, in nici un caz.

H.o-r'm; sd zambeasc4 aparcnt neafectat de cuvintele

:-

-

!r ed sibilant - consoann articulati ptu apropierea v&tului

-c.H lEiEi; con.oan. {uicrito6r! sar sifla i (n-tr.)