10 . TOM CI,ANCY / STEVE PIECANIK

facut lucruri.le cdt am putut de bine Si am facut tot ce s-a putuLTrcbuie se avem lncledere in asta

Roqcatul dadu din cap aprobator. tri strdnsera mdinile siapoi pleca-

O tanarA asistenta lucra la un birou impunator, din mahon,

situat in exteriorul bibliotecii. ii zambi Roscatului, in timp ce

acesta parcurgea cu pasi mari coridonrl imens, mochetat, in&ep-t6ndu-se spre iegire.

Credea lntr-adevar ca tohrl era rcalizabil. Ceea ce nu putea

crede era cA repercusiunile ar fi a5a ugor de conEolat.

,Nu ca asta ar conta'', se gdndi, in timp ce un paznic ii des-

chise uga 9i pa$i afara, in lumina putemica a soarelui. Scoase

ochelarii de soare din buzunarul carna$ii $i Si-i puse. ,Acest lu-cru tsebuie facut $i trebuie facut acum."

Merg6nd pe aleea pavata spre ma$ina, Ro$catul nu putu sa

nu se gindeasca la faphrl ca fondatorii nadunii americane comi-

sesera ceea ce mulli considerasera acte de inalta mdarc, atunci

cend intemeiasera aceasta naiiune. Gendurile ii zburara laJefferson Davis si liderii sudi$ti care lntemeiased Confederaliapentru a Fotesta faF ceea ce ei considerau a fi represiwte, Ceea

ce el $i oamenii lui faceau acum nu era nici lipsit de precedent

si nici imoral.insa era periculos, nu numai penhu ei, ci si penhu naliune.

$i asa, mai mult ca orice, va continua si-l sperie de moafte, pana

cind 1aa se va afla pe deplin sub controlul lor.

Boku, Fzerboidjon

Duminica' 1133 P.m.

David Battat igi pdvi neriHator ceasul. intarziaserl cu mai

mult de trei mhute. ,,Ceea ce nu trebuie sa ne ingrUoreze", i$i

ryuse americanul scund d agit. O multime de lucruri ar fi putut

se-i refina, dar vor ajunge. Ar ts€bui sa soseasca aici cu o $alupa

sau cu o barca cu motor, Pmbabil de pe o alta ambarcatriune, oridinspre debarcaderul situat la aproximativ 350 de metri indreapta sa. Oricum, vor sosi.

,,,qr fac€ bine sa fie a$a", se gandi el. Nu-$i putea pennite sa

g€seasca si a doua oara- Cu toate ci nici prima gre$€aliL nu fu-

rse din vina lui.Battat, in vaNa de patuzeci si tsei de ani, €ra dfu€clor al mi-

cr ui birou teritorial al Agenliei Cenfrale de Infomatii, situat

Fste drum de sediul Nafiunilor Unite. Battat $i mica sa echipa

rt'eau in rcsponsabilitate activftalile de contraspionaj elecfronic.

C.eea ce presupunea umarirea a$a-zisilor ,diplomati" sFaini,

cae tgi foloseau consulatele ca baze pentu supraveghere $i ac-

rivita$ de procurare de informaiii. Battat fusese, de asemenea,

12. TOM CL{NCY / SIE!18 PIFIZENIK

responsabil pentru supravegherca activitatilor agentei debutanteAnnabelle Harnpton.

Cu zece zile in urma. Battat sosise la ambasada americana dela Moscova- CIA facea teste in centrul de comunicalii pentru sta-bilirea leganfii radio cu un satelit de inalta performanla, capabilsa colecteze semnale acustice. Daca satelitul functiona pentruK-remlin, CIA intentiona sa-l foloseasca gi la New York pentrusupravegherea secreta mai eflcienta a consulatelor straine. To-tusi, in timp ce Battat era Ia Moscova Annabelle facilitase unuigrup de terorigti infiltmrea in sediul Natiunilcr Unite. Un lucrucu adevarat dureros era ca tanara o facea pentru bani $i nu dinpdncipiu. Battat ar fi putut sa respecte un idealist aflat pe undrum gregit. insa nu un profitor ordinar.

Degi Battat nu fusese acuzat oficial pentru ceea ce facuseAnnabelle, el fusese cel carc ii studiase hecutul. El fusese celcare o angajase. $i ,Jolul ei dublu", cum fusese oficial denumit,se derulase pe timpul supravegherii lui. Din punct de vedere psi-hologic 5i politic, Battar trebuia sa-Si rascumpere acea gregeala.

Altfel, erau mari ganse sa se intoarca in Statele Unite si sa des-coperc ca qgenhrl op€rativ care fusese adus de la Washington sa-i

tini locul cat timp era plecat era mai nou dire€tdr permanent albiroului din New York. Battat ar fi putut sa se trezeasca in ve-chiul post de la Moscova gi n-ar fi vrut asta, FBI-ul cunogteatoate arn,nuntele despre speculanliile la bursa neagra ce faceauIegea in Rusia gi nu dorea sa faca schimb de informaqii sau con-tacte cu CIA. Nu era nimic de facut la Moscov4 cu exceplia in-tercgadi unor aparatak plictisili care nu aveau de spus dec6t carcgretau timpudle kecute Si intebau daca n-ar putea obfine ti eio viza, oriunde la vest de Dunarc.

Battat privi peste ierburile iniilte la apele intunecate din gol-ful Baku, care se yarsau in Marea Caspica. igi ridica la nivelulochilor canerd digitala si studie prin lentitele teleobiectirllui iah-tul Raciel, Nu obs€rva insa nici o miscare pe puntea ambarcati-unii cu motor, cu o lungime de nouasprezece mefri. Doar cateva

DEAINASI CUCERE$IE . 13

lumini erau aprinse pe puntea inferioara. Probabil ca asteptau.

Lua camera de la ochi. Se inaeba apoi daca ti Pasagerii erau la

fel de nerabdatori pe cat era el.

,,Probabil", decise el. Terorigtii erau intotdeauna tensionati,

dar concentrali. Era o combinafie neobisnuita. dar $i o procedwa

cu ajutorul careia foriele de securitate identificau potenlialii ge-

neratori de pericole in muldmile de oameni.

Battat igi privi din nou ceasul. Trecusera cinci minute de

iand ar h trebuit sa soseascal Poate ca a$a era mai bine. Era pen-

tru el o gansa de a simli adrenalina, de a se concenra asupra a

ieea ce avea de facut. Era dificil. Nu mai fusese pe teren de

aprcape cincisprczece ani. La sffu5itul razboiului din Afganistan

en ofi1er de legatura al CIA cu luptatorii de gherila mujahedini.

Raporta din zqna de operatii date privind efectivele, dotarea, lo-

ializarea si tacticile folosite de trupele sovietice, precum 9i alte

detalii operationale - orice ar fi avut nevoie fo4ele arrnate, daca

ar fi fost lTeodata nevoie sa lupte impotriva sovieticilor sau a sol-

dadlor antrenali de ace$tia- Asta se inGmpla demult, Pe cand Sta-

rele Unite aveau inca oameni pe teren care procurau informalii

importante, de la prima su$a! in locul satelitilor ce colecteaza fo

rografii gi trasmisii audio, pe care echipe de expe4i trebuie apoi

]a le interpreteze. Fogti agen{i de teren precum Battat, care fuse-

Sera instnrifi in domeniul HIIMINT - infomatii procurate prin

mrse umane - ii numeau pe ace$ti expe4i ,,ghicitori norocosi",

Jeoarece se intelau tot atet de des pe cat aveau dreptate.

Acum, putend bocanci negri, blugi, manusi din piele, un pu-

lover negru pe gat si o $apca de baseball, Battat urmarea un po-

sibil nou inamic. Unul dinfe acei sateliti pe care el ii ura

imerceptase o comunicare pe timpul rmui test facut la Moscova,

Din motive inca necunoscute, un grup numit Dover Street se in-'Anea pe Rachel, o presupusa arnbarcaliune, ca sal preia pe

Haryonier Daca era acelasi Harponier pe care CIA nu reu$ise sa

puna mana h Beirut 9i in Arabia Saudita, atunci il voiau. inuhimii peste douazeci gi cinci de ani, acesta fusese responsabil

14 . TOM CI.ANCY / SIEVE PIFTANIK

penml moartea a sute de americani in atentale tercdste cu bomba.

Dupa analizarea conlinunrlui mesajului impreuna cu Washingto-

nul, se decisese ca Battat sa fobgrafieze persoanele 9i sa se in-toarca la consulatul american din Baku pentru confrmareaidentitadi. Apoi, ambarcaliunea avea sa fie urmarita prin satelit,

iar o echipa de la fonele speciale ar fi fost trirnis4 de urgenF dinTurcia penftu al elimina. Fam dezbateri pe marginea exhadarii,

fara controverse politice, doar o frumoasa scoaterc din scena ca

in vremurile bune. Cu metode de felul celor pe care CIA obig-

nuia sa le utilizeze inainte ca episodul lran-Contral sa dea ope-

raliunilor clandestine o prcasta reputaiie.

inainte ca,,rnasruile oporund' I fie inlocuit€ de ,,planuri opor-

tune'. inainte ca bunele manierc sa inlocuiasca buna guvemare.

Battat sosis€ cu avionul la Baku. Dupa formalitadle vamale,

se urcase in metsoul aglomerdt dar curat av6nd ca destinalie stalia

Katai, situaa la malul marii. Calatoria costase echivalentul a tleicenti, iar toatl lumea fusese excesiv de politicoasa, ajutendu-se laurcare si la coborire li astept6ndu-i pe cei intArziati.

Ambasada Statelor Unite din Baku menlinea un mic birou

teritorial CIA, in care erau incadrali doi agenti. Se prcsupmea ca

acegtia erau cunoscuti politiei azere $i de aceea executau rar mi-siuni pe teren. in schimb, ori de cite ori era cazul, foloseau per-

sonal din afara biroului. Ambasada nu dorea ca astfel de acliunisa fie prczentate ca fiind in centrul preocuparilor sale. insa ten-

siunile dinte Statele Unite 9i Azerbaidjan erau in crestere din ca-

uza p€Eolului caspic. Republica azera incerca sa invadeze piapcu petrol ieftin pentru a-gi susline economia neperformanta.Acest lucru rcprezenta un imens prejudiciu potenlial pentru

: R.ferirE la episodul denuni! ti hdngate - scandal politic declan$at in 1989 in

sL'A. pe drnpul mandatului prcsedintelui Reagar\ rcferitor la vinza.r€a in s€cret

& ernE da cdrE guvemul american lranului, in vederea elitlertuii unor oslatici

&ir4i in Liban de c*{r€ militiile proiraniene: pro{iorile oblinute au fosr folosite

@u do(a€a cu armrunent a gherilelor Contra din Nicaragua- (n.tr.)

companiile americane din domeniu, care nu aYeau o prezenta

mtabila in zona - rcmines.enF din timPul Uniunii Sovietice' Bi-

roul CIA din Moscova nu dorea sa intensifice aceste tensiuni'

Battat isi Petsecuse sfa$inrl dupa-amiezii plimbdndu-se pe o

po4iune de plaja, in cautarea unei anumite ambarcatiuni' Cdnd

o gasise, ancorata la aproape 300 de metri de Frrn' se a$ezase

confortabil pe o stAncajoasa ti Plat4 siuata inh-un stufad$ des

ji inalt. Acum astePt4 cu rucsacul, sticla de apa si rafia de hrana

la indemena, precum gi cu camera foto agaFta de gat'

Mirosul de aer sarat 9i de petol de la instalaliile portuarc era

putemic in aceasta zona, mai putemic decat oriunde in lume'

Aproape ca ii ardea narile. Dar ii placea" Adora nisipul de sub

talpile sale de cauciuc, briza rece de pe obraz, transpin a din

palme 5i batailq accelerate ale inirnii'

Battat se intreba cam cali invadatori straini navigasera in

aceste ape, Poate chiar in acest loc' Persii in secolul al Xl-lea'

Mongolii in secolele al XII-lea si al XW-lea' Rusii in secolul al

XVIIiJe4 apoi pergii din nou, apoi sovieticii' Nu putea aPrccia

daca el insu$i facea parte dino-un &amatic spertacol al istoriei

sau dintr-un monssuos 9i interminabil viol'

,Nu ca asta ar avea vreo imPortantd" isi sPuse el' Nu era aici

pentu a apara Azerbaidjanul. Scopul lui era sa se rcabiliteze iisa apere interesele americane. Culcat in stufttl inalt din aceasta

po4iune izolata de phjA, Battat se simtea de parca nu ar h fost

niciodata departe de operaliunile din tercn' Pericolul il facea sa

se simta astfel. Era ca un cdntec duios sau ca un miros familiar

de mdncare, un rcper distinctiv in sufletul sau' $i asta ii facea de

asemenea placere. se simtri bine penrt ceea ce facea" Nu numai

ca-si rascumPara geseala facuB cu Annabelle, dar si pentru ca

asdel era corect.

Battat era aici de aProaPe saPte ore. Convorbirile pe care le

interceptasera, ce avusesera loc in rcple de telefonie mobila' da-

deau de inleles cA preluarca fusese stabilita pentru ora 1 I '30 P'm'

16 . TOM CI."{NCY/ SIEVE PIECANIK

Era de presupus ca Harponierul ya fi acolo pentru a cerceta lo-cul, indiferent unde ar fi fost, apoi sA plateasca Si sa plece.

Tocmai atunci, se intampla ceva la bordul navei. Un tam-buchi se deschise qi un barbat urca pe punte. Battat continua sapriveasca atent in acea directie. Barbatul pomi un radio. Se au-zira sunete ce parcau a fi acordurile unor melodii populare locale.Poate cii era un senural. Battat scrua atent intinderea de apA-

Dintr-odata, un antebrat ii imobiliza gatul, lansat din spatelesau, 9i il smulse dejos. Se sufoca. incerca Sa-si streroare barbiain articulafia cotului, pentru a se elibera din sninsoare gi a putearcspira, dar atacatorul em experimentat. il strangula pe Battat cubragul drept, iar cu mhna stdnga ii impingea capul, astfel inc6t sanul poata intoarce, Battat incerca sa rcpeada un cot in spate, ca-tre abdomenul agresorului, dar acesta statea intr-o parte. in celedin urma, incerca sA se intoarca gi sa apuce umarul braFlui desprijin a.l atacatorului. penbu aJ rasruma-

Agresorul contraataca, rastumandu-i coryul pe spate SiridicdnduJ de la pamant. Desi Battat reusis€ sa-i prinda ageso-rului umaruL nu-l putuse hanti la pamant. Acum picioarele luierau ridicate de pe sol Si nu mai avea nici un sprijin pentru a-sifinaliza acliunea. Lupta durase cinci secrmde. Brapl atacatoru-lui comprima carotida americanului dintr-o parte, ceea ce duserapid la incetarea irigarii creierului cu s6nge 5i la pierderea cu-nostinlei. Pentu a nu risca nimic, agresorul continui si-i presezeartera timp de inca o jumatate de minut. Apoi didu drumul cor-pului fa$ vhga pe nisip.

Harponierul i$i intoduse m0na in buzunarul gecii. Scoase oseringA inlatura arnbalajul din plastic qi il injecta pe barbat in galDupa ce $terse o picatura de singe, aprinse o lumina de semnali-zarc, pe care o mi$ca de cateva ori inainte Si inapoi. O alta luminaii raspunse de pe Racie,l.

Apoi ambele lumini se stinsera! Cateya momente mai t6rziu,o barca pneumatica cu motor fu lasata la apa de pe iaht $i se in-&EFa cerre Frm.

Comp Springs, Morglond

Duminica,4.l2 p.m.

Paul Hood era a$ezat inf-un fototu, in collul camerei mici

de hotel, luminate de ecranul televizodui. Draperiile grele erau

fase gi incepuse un meci de fotbal, dar Hood nu il umarca- Alte

imagini i se derulau acum in {ata ochilor. Inagini din cei peste

saisprezece ani de casnicie.

,Inagini vechi, in noua mea casa'', se gdndi el.

,,Casd' insemna un apartament oarecare, la etajul cinci al cla-

dirii Days Inn, de pe Mercedes Boulevard, aflat foarte aProape

de Baza Aeriana Andrews. Hood se mutase aici sdmbatl, tArziu

in noapte. De$i ar fi putut locui la un motel chiar l6ngi baza unde

se afla Cenuul de Comand4 alesese sa poata sta departe de sel-

viciu. honia so4ii. Tocmai devotamenhrl lui Hood pentru Cen-

tul de Comanda il costase casnicia.

Sau cel pujin aga sustinuse sotia lui.

in ultimii ani, Sharon Hood devenise din ce in ce mai ener-

vata de orele lungi pe care sotul ei le petecea la Cennul de

2

18 . TOM CI.ANCY / STEVE PIECZENIK

Comanda Devenea incordM si furioasa de fiecare data c6nd, dincauza unei crize intemafonale, el pierdea yrcunul dinbe recita-lurile de vioara ale fiicei lor, Harleigh, sau vreunul dintre me-ciurile fiului lor, Alexander. Era furioasA din cauza faptului capractic toate yacanlele pe care le planuiau nebuiau anulate dinpricina unui atentat sau a unui asasinat, care necesita toata aten-

da lui. Nu putea suporta cand il vedea vorbind la telefon cu di-rectorul adjunct Mike Rodgers, chiar $i atunci c6nd era cufamili4 despre cum se comporta Centul de Comanda regionalmobil in testarile de pe teren, sau cand discuta cu Bob Herbert,geful Informafilor, despre ce ar fi putut sa faca, pentru a intarinoua relalie cu centrul omolog rus din Sankt Petersbug.

Dar Hood nu considerase niciodata ca munca in sine era

adevamta problema. Era vorba de o chestiune mai veche 9i maiprofundA.

Chiar si atunci cind el isi daduse demisia din func1ia de di-rcctor al Cenftului de Comanda si se dusese la New York pentru

un spectacol al lui Harleigh, la o receplie a Naliunilor Unite,Sharon tot nu fusese mulfumita. Era geloasa ca toate celelaltemame de la petrecere ii acordau atenlie. Sharon igi daduse seama

ca femeile erau atrase de Hood pentru ca acesta iNese un primarcelebru al oragului Los Angeles. Dupa acee4 delinuse o func1ie

insemnata la Washington, in centrul puterii. Pentru Sharon nuconta ca faima gi autoritalea nu erau importante pentxu Hood. Nuconta ca replicile pe care el le dadea femeilor erau intotdeaunapoliticoase, dar scurte. Sharon gtia doar ca trebuia sa il impartaiar pe sotul ei cu ceilalli.

Apoi venise cogmarul. Harleigh Si ceilalti tineri muzicieni fu-sesera luad ostatici in camerele Consiliului de Securitate, de ca-Ee fosti luptatori din nupele Naliunilor Unite de mentinere apacii. Hood o lasase pe Sharon la centrul de criza - cu penonalinsuficient - al Departamenului de Stat, pentru ca el sa poata su-praveghea eforturile din umbra, pe deplin reugite, ale Centruluide Comanda. de a-i salya pe adolescengi si pe delegatii sraini

r19

luli ostarici. insa, in ochii lui Sharon, aceasta fusese inca o oca-

zi cind nu-l avusese hnga ea Dupa ce se intorses€ra la Washin-

gon, i$i dusese imediat copiii la parinlii ei din Old Saybrook'

Connecticut. Sharon spusese ca voia sa o duca pe Harleigh de-

p€ne de haita de ziaristi care ii umarise copiii de la New York'

Hood nu se putea impotrivi. Harleigh vazuse cum o Prietena

&-a ei fusese grav ranita $i mai mulfi oameni executati' Ea in-

sesi fusese aproaPe de moarte. Suferise consecintele clinice ale

ndburarilor de stres posthaumatic pricinuite de amenintarea cu

rrn4 si ei Si celor din juul ei le fusese ameninFu integdtatea

fizic4 frica 9i neputinta pusesera staPanfue pe ea; si rcacliona cu

vinovade la faptul ca supravietuise. DuPa toate aste4 Harleigh

fusese inconjuraB de reflertoarele televiziunilor $i de udetele zi-

aigtilor, cel mai grav lucru care i s-ar fi Putut intampla.

insa Hood i.tia ca erau 5i alte motive pentru care solia sa s€

ido$ese la Old Saybrook. Sharon insa5i simtea nevoia sa plece'

Voia sa simta confortul $i siguranta casei PadnE$ti, pentru a se

puea gendi la viitorul ei.

La viitorul lor.

Hood stinse televizorul. Puse telecomanda Pe noptiera! se in-

rinse pe maldarul de Peme si l$i indrc a Pdvirca sPre tavan' Nu-

mai ca nu vazu tavanul. Hood vazu chiPul Palid al lui Sharon si

ahii ei crprui. ii vazu a5a cum fusesera vineri, cand soiia lui ve-

nise acasa si ii ceruse sa divo4eze.

Asta nu fusese o surpdza Fusese, infi-un fel, o usurare. DuPa

ce Hood se intorsese de la New York, avusese o scurta intahirc

cu prc$edintele pe tema refacerii lega$rilor dinEe Statele Unite

si Naliunile Unite. Odata intors la Casa Alb4 conect6ndu-se din

nou la rcalitate, se gandi sa iti schimbe decizia de a demisiona

de la Cenrul de Comanda. ii placea ocupalia pe carc o avea: prc'

vocare4 implicaliile, riscul. Vrreri seara, duPa ce Shamn ii co-

municase hota$rea ei, ar fr putut sa revina asupra deciziei de a

demisiona. cu constiinta impacata"