sfÂnta maria magdalena - editura doxologia
TRANSCRIPT
01_Pagini de garda si cuprins.fmIeromonahul Theologos
Simonopetritul
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Tiprit cu binecuvântarea Înaltpreasfinitului
DOXOLOGIA Ia[i, 2015
Icoan portabil a Sfintei Maria Magdalena i a Sfântului Simon, ctitorii Mnstirii Simonos Petras (1730).
CUPRINS
Introducere ..................................................................................... 11
1. Originea [i cre[terea Sfintei .................................................... 15
2. Sfânta Maria Magdalena, ucenica lui Hristos ..................... 26
3. Sfânta Maria Magdalena la Rstignirea lui Hristos ............................................................. 29
4. Sfânta Maria Magdalena la Învierea lui Hristos ................. 38
5. Activitatea apostoleasc a Sfintei Maria Magdalena la Roma ............................................................................................ 59
6. Întoarcerea în Iudeea. Caznele [i izbvirea Sfintei.......................................................... 66
7. Activitatea apostolic a Sfintei Maria Magdalena în Marsilia Galiei .......................................................................... 66
8. Întoarcerea la Ierusalim [i plecarea la Efes. Adormirea Sfintei ......................................................................... 68
II Con[tiin]a Bisericii cu privire la Sfânta Maria Magdalena
1. Adevrul [i rtcirile din jurul persoanei Sfintei Maria Magdalena ............................................................. 73
2. Sfânta Maria Magdalena la Sfin]ii Prin]i ai Bisericii ....................................................................................... 80
3. Sfânta Maria Magdalena în imnologie ................................. 86
4. Sfânta Maria Magdalena în Sinaxare .................................... 95
III Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena
1. Cinstirea acordat Sfintei în Sfântul Munte [i în Mnstirea Simonos Petras .............................................. 101
2. Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena în Metocurile Mnstirii Simonos Petras ............................... 105
3. Cinstirea [i minunile în spa]iul elen ................................... 106
4. Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena în pelerinajele din Rusia în anii 1888 [i 2006 ........................ 114
5. Loca[uri de cinstire ale Sfintei Maria Magdalena (Mormântul – Sfinte Mnstiri – Sfinte Biserici) ................. 118
6. Istoricul Sfintelor Moa[te ale Sfintei Maria Magdalena ..................................................... 124
Epilog ............................................................................................. 139
ANEXE
Sfânta Maria Magdalena Via]a [i petrecerea Sfintei [i întocmai cu Apostolii Maria Magdalena ................................................. 145
1. Prolog .................................................................................... 145
4. Maria îl denun] pe Pilat la Împrat ................................ 148
5. Interogatoriul lui Pilat ........................................................ 148
6. Urmarea ................................................................................ 149
8. Cltorie minunat la Marsilia .......................................... 151
9. Învinuiri aduse stpânului locului ................................... 152
10. Conductorul [i femeia sa însrcinat pleac la Roma ......................................................................... 153
11. Moartea mamei. Întâlnirea cu Sfântul Petru ................. 154
12. Gse[te pe mam [i pe fiu vii .......................................... 155
13. Moartea [i mutarea moa[telor Sfintei Maria Magdalena ........................................................ 156
Sfânta Maria Magdalena în Sinaxare ...................................... 159
Sinaxar Latyšev, Luna iulie, ziua 22 Pomenirea Sfintei Maria Magdalena .................................... 159
Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane, Luna iulie, ziua 22 ................................................................... 161
Sfântul Modest Arhiepiscopul Ierusalimului La femeile mironosi]e ................................................................. 162
Sfântul Fotie al Constantinopolului Întrebarea 218 ctre Amfilohie .............................................. 163
Icoana portabil a Sfintei Maria Magdalena din Sfânta Mnstire Dionisiou, sec. al XVIIIlea.
Prolog
9
Prolog
lena, constituie o binecuvântare pentru mnstirea noas
tr i o sfânt laud, bogie i renume pentru Sfântul
Munte, dar i un odor multcinstit al Bisericii lui Hristos.
Srbtoarea Sfintei se prznuiete în mod strlucit în
sfânta noastr mnstire pe data de 22 iulie. Sfânta Maria
Magdalena împreun cu Sfântul Cuvios Simon Izvo
râtorul de Mir constituie cei doi stâlpi i ctitori ai mnstirii
Simonos Petras. Necesitatea editrii unei cri care s
cuprind viaa, petrecerea i locul Sfintei Magdalena
printre ucenicii lui Hristos, atitudinea ei vitejeasc la
Rstignirea i Învierea lui Hristos i, în general, activi
tatea ei apostoleasc, precum i cele privitoare la confuzia
care sa fcut cu privire la curia ei feciorelnic, neau
preocupat adeseori.
De aceea, am hotrât s încredinm o asemenea oper
Ieromonahului Theologos, care a considerat ca pe o bine
cuvântare faptul de a se ocupa tiinific de un astfel de
studiu, cercetând izvoare vrednice de crezare. Desigur,
încercarea în discuie impunea multe dificulti, dat fiind
faptul c mrturiile autentice din Scripturi despre viaa
i activitatea misionar a Sfintei sunt limitate i informa
iile corespunztoare puteau fi extrase numai din operele
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
i cele mai noi.
Mnstirii Simonos Petras (termenul odor fiind luat de la Slava
Litiei din slujba Sfintei), credem c prezint complet ima
ginea personalitii Sfintei Maria Magdalena.
De aceea se i editeaz acum pentru luminarea i zi
direa sufleteasc a credincioilor evlavioi care o cinstesc
pe Maria Magdalena. Ea ocup un loc de seam printre
femeile la care face referire Noul Testament.
Pe de alt parte, mâna fctoare de minuni i
izvorâtoare de mir a Sfintei noastre care sa atins de Cel
Neatins, Domnul cel Înviat i Dumnezeul nostru, este
pus la închinarea pelerinilor evlavioi înluntrul sfintei
noastre Mnstiri, în fiecare zi, dar i afar din mnstire,
când se scot spre închinare i binecuvântare pentru sfinirea
poporului dreptcredincios al lui Dumnezeu.
Fr îndoial, înmiit au a se folosi închintorii care imit,
atât cât le este cu putin, sfânta i dumnezeiasca ei vieuire,
vrednic de imitare i, mai ales, credina, adâncimea dra
gostei i devotamentul ei pentru Cel ce a ptimit pentru noi
i Sa îngropat i a înviat, Hristos, Domnul i Dumnezeul
nostru.
Introducere
11
Introducere
În aceast carte se depune efortul de a aduce sub ochii credincioilor evlavioi, cât mai autentic posibil, acele ele mente pstrate care înfieaz chipul mre al Mironosiei, al celei întocmai cu Apostolii, Sfânta Maria Magdalena.
Mai concret, în primul capitol se prezint viaa i petre cerea Sfintei Maria Magdalena, cu referire special la ori ginea i educaia ei, i îndeosebi la prezena ei energic, în calitate de uceni a lui Hristos, la chinuitorul drum al Dumnezeuluiom ctre Rstignire. Dragostea ei fa de Învtorul Hristos a învrednicito s devin prima uce ni a Învierii. În continuare, vor urma activitatea ei apos toleasc, urmat de caznele din Ierusalim i adormirea ei în Efes.
În capitolul al doilea, interesul se concentreaz asupra temei rstlmcirii i defimrii persoanei Sfintei Maria Magdalena, mai cu seam în Apus, i asupra restabilirii adevrului istoric în privina acestui lucru. În acest scop se va da cuvântul Prinilor Bisericii, Imnografiei i tra diiei sinaxarelor.
În capitolul al treilea sunt înregistrate informaiile is torice referitoare la cinstea i la minunile Sfintei Maria Magdalena dea lungul timpului în Muntele Athos, la metocurile Mnstirii Simonos Petras i în alte pri. Se face referire special i la „ieirile” cinstitelor moate ale Sfintei Maria Magdalena în Rusia în anii 18881892 i în 2006, dar i
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
12
la ieirile, mai dese, în spaiul elen. De asemenea, sunt înscrise locurile de cinstire ale Sfintei Maria Magdalena, precum mormântul Sfintei, Sfintele Mnstiri i Biserici, paraclisele, precum i moatele pstrate, care se afl îm prtiate în întreaga Biseric Ortodox. Dar în mod special, va fi vorba despre istoria plin de peripeii a sfintelor moate a cinstitei mâini i se va pecetlui acest capitol cu referirea la prezena vie a acestor moate de har izvorâtoare i ne striccioase, a acestei mari comori a Mnstirii Simonos Petras i a Bisericii noastre.
În acest mod, se ofer o informaie general cu privire la acest chip al Bisericii noastre care constituie modelul vieii duhovniceti i apostolice, al unei credine înflc rate i unei iubiri jertfelnice fa de Domnul.
Prin toate cele câte sau scris pe larg suntem datori s mrturisim c cercetarea noastr nu a epuizat subiectul, din pricina chipului pluridimensional al Sfintei care, dup Preasfânta Maic a lui Dumnezeu i mama Maicii lui Dum nezeu, Sfânta Ana, este cinstit în mod special în Sfântul Munte. Astfel, fr îndoial, se impune un studiu înc i mai tiinific decât acesta. Lucrarea de fa are în vedere mai înainte de toate prezentarea icoanei marii noastre Sfinte i apoi folosul duhovnicesc al credincioilor din expunerea înlimii vieii i petrecerii ei.
Pentru o prezentare mai complet a acestei biografii i a acestui studiu am preluat informaii din bibliografia existent. Din aceast poziie exprimm, dup cum se cu vine, clduroase mulumiri i felicitrile noastre autorilor preioaselor cri care sau scris despre Sfânta Magdalena. În mod concret, aducem mulumiri îneleptului monah Patapie pentru studiul lui desvârit scris în general despre Sfânta, i în mod cu totul special pentru cercetarea care are legtur cu literatura imnologic despre ea; domnului
Introducere
13
Evanghelos Karadimos pentru studiul lui tiinific minu ios care le precede mai ales cronologic pe toate celelalte pe care leam amintit aici; domnului Constantin Garitsis pentru importanta cercetare i studiere atent în principal a Evangheliilor apocrife, a textelor omiletice, a prinilor Bisericii i a tradiiei sinaxare. În final, Domnului Manouil Tasoula, pentru cercetarea lui cu privire la tradiiile exis tente despre Sfânta Maria Magdalena în Apus, precum i la peripeiile sfintelor ei moate. Acestuia, precum i prin telui Patapie îi datorm clduroase mulumiri pentru tri miterea preiosului material fotografic i arhivistic care avea legtur cu Sfânta i care nea ajutat semnificativ în alctuirea prezentului studiu. În cele din urm, datorm mulumiri Domnului Th. Giancu, care sa oferit cu noblee si asume îngrijirea ediiei prezentei cri, în calitate de profesor la Universitatea Aristotel din Tesalonic.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Sfântul Simon, Sfânta Maria Magdalena i ÎnainteMergtorul. Icoana ctitorilor de la Chilia lui Donta din Simonos Petras (1857).
I. Via]a Sfintei Maria Magdalena
15
I
1. Originea [i cre[terea Sfintei
Începând istorisirea vieii i petrecerii Sfintei Maria Magdalena, chemm mai întâi ajutorul ei, pentru ai reda corect viaa, pe baza istorisirilor evanghelice, pe baza tex telor patristice i hagiografice, precum i a tradiiilor care sau pstrat.
Maria Magdalena, cum mrturisete i numele ei, sa nscut în Magdala Galileei. Numele ebraic „Magdala” înseamn turnul lui Dumnezeu. Probabil de la acest fapt pornind, Însui Hristos a cutat pretext pentru ai atribui supranumele acesta, aa cum a fcut cu ceilali ucenici ai Lui.
Se spune c „lea pus lor nume”1. Astfel, pe fiii lui Zevedeu, Iacob i Ioan, ia numit „Boanerghes”, care înseamn „fiii
tunetului”2. Pe Simon la numit Chefa, care se va numi Petru3. Pe vameul Levi la numit Matei, care se tâlcuiete „darul
lui Dumnezeu”4. Pe Iuda Levveul la numit Taddeu5. Pe Toma la numit „Geamnul”, ca s arate, potrivit lui Theofanes
1 Mc. 3, 1619. 2 Mc. 3, 17. 3 In 1, 42. 4 Mt. 9, 9; Mc. 2, 14. 5 Mt. 10, 3.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
16
Kerameus (sec. XII)6, dispoziia ostenitoare fa de uce nicii Lui; i aa mai departe.
O informaie unic despre patria Sfintei neo d Sfântul Evanghelist Matei, în Noul Testament7, când spune c Iisus dup minunea hrnirii celor patru mii de brbai, dup ce a slobozit mulimile, Sa urcat în corabie i a venit în i nutul Magdalei. Evanghelistul Marcu8 înainteaz cu un pas, zicând c Iisus, împreun cu ucenicii lui, a venit cu corabia în prile Dalmanouthei9 care era un inut pescresc pe malul lacului Ghenizaret aproape de Magdala. Din aceast regiune provenea i Sfânta Maria Magdalena.
Satul Magdala este la o distan de patru kilometri NV de oraul Tiberiada i se afl pe coasta apusean a rmului, în regiunea satului arab de astzi ElMegdel10. Sa observat de ctre cercettori c numirile oraelor i satelor de pe rm sunt legate direct de pescuit. Astfel, Bethsaida se traduce „locul cu pete”. Magdala era numit de ctre rabini „Turnul petilor” (Migdal Nounaïá)11 sau „Petii uscai”. Dar Maria Magdalena din Magdala sa artat cu adevrat turn întrupat al lui Dumnezeu, ca una care provenea din Magdala, dar în primul rând fiindc în întreaga ei via ia pzit locul de cinste, pe care i la încredinat Dumnezeu, s fie deopo triv cu apostolii.
6 Omilia la Evanghelia a 7a de diminea, PG 132, 660 [se refer la Evanghelia a 7a din cele 11 care se citesc la Utrenie].
7 Mt. 15, 39. 8 Mc. 8, 10. 9 Dalmanoutha, patria Sfintei Maria Magdalena, se afla la 5 km
la sud de Marea Tiberiadei pe coasta de apus a rmului. Dalmanoutha i Magdala nu e nevoie s fie identificate. Erau zone apropiate [ΘΗΕ (Η Θρησκευτικ και Ηθικ Σγκυκλοκαδεια), 4, col. 895]; de asemenea varianta aramaic a Magdalei, Dictionnaire Encyclopédique de la Bible, Brepols, 2002, p. 328.
10 „Magdala”, ΘΗΕ, 8, coll. 439440. 11 Giuseppi Ricciotti, Viaa lui Iisus Hristos, Atena, f.a., p. 358.
Fotografie cu oraul Tiberiada astzi.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Care îns a linitit furtuna numai prin Cuvântul Lui17. Dea
supra acestei ape a pit i Petru18. Domnul a plutit de multe ori cu corabia pe acest lac, i în oraele care se aflau în jurul lui au avut loc cele mai multe minuni ale Lui. Oraul Capernaum a fost centrul i punctul de pornire al activi tii Lui. În acest lac pescuiau i ucenicii lui Iisus chiar mai înainte de a fi chemai la vrednicia apostoliei. Dup În vierea lui Iisus, la acest lac sau întors i ucenicii, acolo unde
Lau i vzut pe Domnul Înviat i unde li Sa i artat19. Frumuseea lui este ludat printre alii i de Frederic
Farrar în inegalabila limb literar a traductorului Alexandru Papadiamanti: „Lacul cu apele lui sclipitoare de cristal zace pe fundul unui cu uria i se afl cu 212 metri mai jos de suprafaa Mediteranei. De aceea pstreaz acolo cldura sufocant. Lacul st neclintit ca o piatr de opal cu sclipiri de smarald (ca o piatr preioas fulgerând verde închis) în interiorul dealurilor verzi. Apele sunt înc atât de fru moase în limpezimea lor, ca atunci când Petru a aruncat mrejele în ele i Iisus vedea în adâncurile lor cristaline. Lumina soarelui lumineaz înc locul de jur împrejur, vz duhul se înmiresmeaz de la miresmele naturale, iar tur tureaua ciripete în vi i pelicanul pescuiete prin ape. Mult mai uimitoare i mai minunate erau lacul i locurile acelea în vremea venirii Lui. Flavius Josephus, când descrie cu uimire frumuseile lui, ajunge la concluzia c anotim purile anului par s se fi certat între ele pentru a deine acest loc i c întreaga fire la plsmuit ca pe un model i ca pe un exemplu. Iar Talmuditii au un proverb, cum c Dumnezeu a plsmuit apte mri în pmântul Canaanului,
17 Mt. 8, 23 et passim. 18 Mt. 14, 22. 19 In 21, 1 et passim.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
24
legii mozaice, copiii erau mare binecuvântare (Ps. 127, Ps. 128), desigur, cu o preferin special pentru biei. Le gea era categoric în privina faptului c fiecare copil de parte brbteasc trebuia s fie tiat împrejur. În timpul lui Hristos circumcizia trebuia s fie fcut la opt zile de la natere. Pentru fetie existau ritualuri cu caracter religios asemntoare ca s se însemneze prin aceasta i aparte nena lor la poporul ales.
În legtur cu numele pe care îl puneau copilului era credina c acesta reprezenta un element constitutiv al per sonalitii sale i c influena i caracterul lui. Din acest motiv, dreptul alegerii numelui aparinea capului familiei, tatl25. Totui de cele mai multe ori alegerea se fcea dup aceea din acordul ambilor prini. Prinii au dat aadar micii lor fetie numele de Maria, un nume de femeie obi nuit i lau însemnat cu pecetea lui Dumnezeu26. Primii ani Maria a rmas dependent de maica ei, de vreme ce br baii iudei nu preau s aib vreun amestec în grija copiilor zi de zi. Este îns adevrat c femeile iudaice erau mame minunate, atente i dedicate. Biblia este plin de exemple de iubire matern. Ceea ce israeliii considerau lucrul cel mai important era educaia moral. i fiindc legea mo ral se întâlnea cumva cu legea religioas, cea dintâi datorie moral a tatlui era si învee pe copii poruncile lui Dum nezeu. De asemenea, prinii istoriseau micuilor lor toate minunile pe care le fcuse Iahve poporului su.
Funcia de învtor o aveau la mare cinste. Spuneau c învtorul de coal este îngerul purttor al Celui Venic!
25 Cf. Lc. 1, 63, „Ioan este numele lui”. 26 Numele Mariam este o alterare a numelui surorii lui Moise,
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Tiprit cu binecuvântarea Înaltpreasfinitului
DOXOLOGIA Ia[i, 2015
Icoan portabil a Sfintei Maria Magdalena i a Sfântului Simon, ctitorii Mnstirii Simonos Petras (1730).
CUPRINS
Introducere ..................................................................................... 11
1. Originea [i cre[terea Sfintei .................................................... 15
2. Sfânta Maria Magdalena, ucenica lui Hristos ..................... 26
3. Sfânta Maria Magdalena la Rstignirea lui Hristos ............................................................. 29
4. Sfânta Maria Magdalena la Învierea lui Hristos ................. 38
5. Activitatea apostoleasc a Sfintei Maria Magdalena la Roma ............................................................................................ 59
6. Întoarcerea în Iudeea. Caznele [i izbvirea Sfintei.......................................................... 66
7. Activitatea apostolic a Sfintei Maria Magdalena în Marsilia Galiei .......................................................................... 66
8. Întoarcerea la Ierusalim [i plecarea la Efes. Adormirea Sfintei ......................................................................... 68
II Con[tiin]a Bisericii cu privire la Sfânta Maria Magdalena
1. Adevrul [i rtcirile din jurul persoanei Sfintei Maria Magdalena ............................................................. 73
2. Sfânta Maria Magdalena la Sfin]ii Prin]i ai Bisericii ....................................................................................... 80
3. Sfânta Maria Magdalena în imnologie ................................. 86
4. Sfânta Maria Magdalena în Sinaxare .................................... 95
III Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena
1. Cinstirea acordat Sfintei în Sfântul Munte [i în Mnstirea Simonos Petras .............................................. 101
2. Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena în Metocurile Mnstirii Simonos Petras ............................... 105
3. Cinstirea [i minunile în spa]iul elen ................................... 106
4. Cinstirea [i minunile Sfintei Maria Magdalena în pelerinajele din Rusia în anii 1888 [i 2006 ........................ 114
5. Loca[uri de cinstire ale Sfintei Maria Magdalena (Mormântul – Sfinte Mnstiri – Sfinte Biserici) ................. 118
6. Istoricul Sfintelor Moa[te ale Sfintei Maria Magdalena ..................................................... 124
Epilog ............................................................................................. 139
ANEXE
Sfânta Maria Magdalena Via]a [i petrecerea Sfintei [i întocmai cu Apostolii Maria Magdalena ................................................. 145
1. Prolog .................................................................................... 145
4. Maria îl denun] pe Pilat la Împrat ................................ 148
5. Interogatoriul lui Pilat ........................................................ 148
6. Urmarea ................................................................................ 149
8. Cltorie minunat la Marsilia .......................................... 151
9. Învinuiri aduse stpânului locului ................................... 152
10. Conductorul [i femeia sa însrcinat pleac la Roma ......................................................................... 153
11. Moartea mamei. Întâlnirea cu Sfântul Petru ................. 154
12. Gse[te pe mam [i pe fiu vii .......................................... 155
13. Moartea [i mutarea moa[telor Sfintei Maria Magdalena ........................................................ 156
Sfânta Maria Magdalena în Sinaxare ...................................... 159
Sinaxar Latyšev, Luna iulie, ziua 22 Pomenirea Sfintei Maria Magdalena .................................... 159
Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane, Luna iulie, ziua 22 ................................................................... 161
Sfântul Modest Arhiepiscopul Ierusalimului La femeile mironosi]e ................................................................. 162
Sfântul Fotie al Constantinopolului Întrebarea 218 ctre Amfilohie .............................................. 163
Icoana portabil a Sfintei Maria Magdalena din Sfânta Mnstire Dionisiou, sec. al XVIIIlea.
Prolog
9
Prolog
lena, constituie o binecuvântare pentru mnstirea noas
tr i o sfânt laud, bogie i renume pentru Sfântul
Munte, dar i un odor multcinstit al Bisericii lui Hristos.
Srbtoarea Sfintei se prznuiete în mod strlucit în
sfânta noastr mnstire pe data de 22 iulie. Sfânta Maria
Magdalena împreun cu Sfântul Cuvios Simon Izvo
râtorul de Mir constituie cei doi stâlpi i ctitori ai mnstirii
Simonos Petras. Necesitatea editrii unei cri care s
cuprind viaa, petrecerea i locul Sfintei Magdalena
printre ucenicii lui Hristos, atitudinea ei vitejeasc la
Rstignirea i Învierea lui Hristos i, în general, activi
tatea ei apostoleasc, precum i cele privitoare la confuzia
care sa fcut cu privire la curia ei feciorelnic, neau
preocupat adeseori.
De aceea, am hotrât s încredinm o asemenea oper
Ieromonahului Theologos, care a considerat ca pe o bine
cuvântare faptul de a se ocupa tiinific de un astfel de
studiu, cercetând izvoare vrednice de crezare. Desigur,
încercarea în discuie impunea multe dificulti, dat fiind
faptul c mrturiile autentice din Scripturi despre viaa
i activitatea misionar a Sfintei sunt limitate i informa
iile corespunztoare puteau fi extrase numai din operele
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
i cele mai noi.
Mnstirii Simonos Petras (termenul odor fiind luat de la Slava
Litiei din slujba Sfintei), credem c prezint complet ima
ginea personalitii Sfintei Maria Magdalena.
De aceea se i editeaz acum pentru luminarea i zi
direa sufleteasc a credincioilor evlavioi care o cinstesc
pe Maria Magdalena. Ea ocup un loc de seam printre
femeile la care face referire Noul Testament.
Pe de alt parte, mâna fctoare de minuni i
izvorâtoare de mir a Sfintei noastre care sa atins de Cel
Neatins, Domnul cel Înviat i Dumnezeul nostru, este
pus la închinarea pelerinilor evlavioi înluntrul sfintei
noastre Mnstiri, în fiecare zi, dar i afar din mnstire,
când se scot spre închinare i binecuvântare pentru sfinirea
poporului dreptcredincios al lui Dumnezeu.
Fr îndoial, înmiit au a se folosi închintorii care imit,
atât cât le este cu putin, sfânta i dumnezeiasca ei vieuire,
vrednic de imitare i, mai ales, credina, adâncimea dra
gostei i devotamentul ei pentru Cel ce a ptimit pentru noi
i Sa îngropat i a înviat, Hristos, Domnul i Dumnezeul
nostru.
Introducere
11
Introducere
În aceast carte se depune efortul de a aduce sub ochii credincioilor evlavioi, cât mai autentic posibil, acele ele mente pstrate care înfieaz chipul mre al Mironosiei, al celei întocmai cu Apostolii, Sfânta Maria Magdalena.
Mai concret, în primul capitol se prezint viaa i petre cerea Sfintei Maria Magdalena, cu referire special la ori ginea i educaia ei, i îndeosebi la prezena ei energic, în calitate de uceni a lui Hristos, la chinuitorul drum al Dumnezeuluiom ctre Rstignire. Dragostea ei fa de Învtorul Hristos a învrednicito s devin prima uce ni a Învierii. În continuare, vor urma activitatea ei apos toleasc, urmat de caznele din Ierusalim i adormirea ei în Efes.
În capitolul al doilea, interesul se concentreaz asupra temei rstlmcirii i defimrii persoanei Sfintei Maria Magdalena, mai cu seam în Apus, i asupra restabilirii adevrului istoric în privina acestui lucru. În acest scop se va da cuvântul Prinilor Bisericii, Imnografiei i tra diiei sinaxarelor.
În capitolul al treilea sunt înregistrate informaiile is torice referitoare la cinstea i la minunile Sfintei Maria Magdalena dea lungul timpului în Muntele Athos, la metocurile Mnstirii Simonos Petras i în alte pri. Se face referire special i la „ieirile” cinstitelor moate ale Sfintei Maria Magdalena în Rusia în anii 18881892 i în 2006, dar i
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
12
la ieirile, mai dese, în spaiul elen. De asemenea, sunt înscrise locurile de cinstire ale Sfintei Maria Magdalena, precum mormântul Sfintei, Sfintele Mnstiri i Biserici, paraclisele, precum i moatele pstrate, care se afl îm prtiate în întreaga Biseric Ortodox. Dar în mod special, va fi vorba despre istoria plin de peripeii a sfintelor moate a cinstitei mâini i se va pecetlui acest capitol cu referirea la prezena vie a acestor moate de har izvorâtoare i ne striccioase, a acestei mari comori a Mnstirii Simonos Petras i a Bisericii noastre.
În acest mod, se ofer o informaie general cu privire la acest chip al Bisericii noastre care constituie modelul vieii duhovniceti i apostolice, al unei credine înflc rate i unei iubiri jertfelnice fa de Domnul.
Prin toate cele câte sau scris pe larg suntem datori s mrturisim c cercetarea noastr nu a epuizat subiectul, din pricina chipului pluridimensional al Sfintei care, dup Preasfânta Maic a lui Dumnezeu i mama Maicii lui Dum nezeu, Sfânta Ana, este cinstit în mod special în Sfântul Munte. Astfel, fr îndoial, se impune un studiu înc i mai tiinific decât acesta. Lucrarea de fa are în vedere mai înainte de toate prezentarea icoanei marii noastre Sfinte i apoi folosul duhovnicesc al credincioilor din expunerea înlimii vieii i petrecerii ei.
Pentru o prezentare mai complet a acestei biografii i a acestui studiu am preluat informaii din bibliografia existent. Din aceast poziie exprimm, dup cum se cu vine, clduroase mulumiri i felicitrile noastre autorilor preioaselor cri care sau scris despre Sfânta Magdalena. În mod concret, aducem mulumiri îneleptului monah Patapie pentru studiul lui desvârit scris în general despre Sfânta, i în mod cu totul special pentru cercetarea care are legtur cu literatura imnologic despre ea; domnului
Introducere
13
Evanghelos Karadimos pentru studiul lui tiinific minu ios care le precede mai ales cronologic pe toate celelalte pe care leam amintit aici; domnului Constantin Garitsis pentru importanta cercetare i studiere atent în principal a Evangheliilor apocrife, a textelor omiletice, a prinilor Bisericii i a tradiiei sinaxare. În final, Domnului Manouil Tasoula, pentru cercetarea lui cu privire la tradiiile exis tente despre Sfânta Maria Magdalena în Apus, precum i la peripeiile sfintelor ei moate. Acestuia, precum i prin telui Patapie îi datorm clduroase mulumiri pentru tri miterea preiosului material fotografic i arhivistic care avea legtur cu Sfânta i care nea ajutat semnificativ în alctuirea prezentului studiu. În cele din urm, datorm mulumiri Domnului Th. Giancu, care sa oferit cu noblee si asume îngrijirea ediiei prezentei cri, în calitate de profesor la Universitatea Aristotel din Tesalonic.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Sfântul Simon, Sfânta Maria Magdalena i ÎnainteMergtorul. Icoana ctitorilor de la Chilia lui Donta din Simonos Petras (1857).
I. Via]a Sfintei Maria Magdalena
15
I
1. Originea [i cre[terea Sfintei
Începând istorisirea vieii i petrecerii Sfintei Maria Magdalena, chemm mai întâi ajutorul ei, pentru ai reda corect viaa, pe baza istorisirilor evanghelice, pe baza tex telor patristice i hagiografice, precum i a tradiiilor care sau pstrat.
Maria Magdalena, cum mrturisete i numele ei, sa nscut în Magdala Galileei. Numele ebraic „Magdala” înseamn turnul lui Dumnezeu. Probabil de la acest fapt pornind, Însui Hristos a cutat pretext pentru ai atribui supranumele acesta, aa cum a fcut cu ceilali ucenici ai Lui.
Se spune c „lea pus lor nume”1. Astfel, pe fiii lui Zevedeu, Iacob i Ioan, ia numit „Boanerghes”, care înseamn „fiii
tunetului”2. Pe Simon la numit Chefa, care se va numi Petru3. Pe vameul Levi la numit Matei, care se tâlcuiete „darul
lui Dumnezeu”4. Pe Iuda Levveul la numit Taddeu5. Pe Toma la numit „Geamnul”, ca s arate, potrivit lui Theofanes
1 Mc. 3, 1619. 2 Mc. 3, 17. 3 In 1, 42. 4 Mt. 9, 9; Mc. 2, 14. 5 Mt. 10, 3.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
16
Kerameus (sec. XII)6, dispoziia ostenitoare fa de uce nicii Lui; i aa mai departe.
O informaie unic despre patria Sfintei neo d Sfântul Evanghelist Matei, în Noul Testament7, când spune c Iisus dup minunea hrnirii celor patru mii de brbai, dup ce a slobozit mulimile, Sa urcat în corabie i a venit în i nutul Magdalei. Evanghelistul Marcu8 înainteaz cu un pas, zicând c Iisus, împreun cu ucenicii lui, a venit cu corabia în prile Dalmanouthei9 care era un inut pescresc pe malul lacului Ghenizaret aproape de Magdala. Din aceast regiune provenea i Sfânta Maria Magdalena.
Satul Magdala este la o distan de patru kilometri NV de oraul Tiberiada i se afl pe coasta apusean a rmului, în regiunea satului arab de astzi ElMegdel10. Sa observat de ctre cercettori c numirile oraelor i satelor de pe rm sunt legate direct de pescuit. Astfel, Bethsaida se traduce „locul cu pete”. Magdala era numit de ctre rabini „Turnul petilor” (Migdal Nounaïá)11 sau „Petii uscai”. Dar Maria Magdalena din Magdala sa artat cu adevrat turn întrupat al lui Dumnezeu, ca una care provenea din Magdala, dar în primul rând fiindc în întreaga ei via ia pzit locul de cinste, pe care i la încredinat Dumnezeu, s fie deopo triv cu apostolii.
6 Omilia la Evanghelia a 7a de diminea, PG 132, 660 [se refer la Evanghelia a 7a din cele 11 care se citesc la Utrenie].
7 Mt. 15, 39. 8 Mc. 8, 10. 9 Dalmanoutha, patria Sfintei Maria Magdalena, se afla la 5 km
la sud de Marea Tiberiadei pe coasta de apus a rmului. Dalmanoutha i Magdala nu e nevoie s fie identificate. Erau zone apropiate [ΘΗΕ (Η Θρησκευτικ και Ηθικ Σγκυκλοκαδεια), 4, col. 895]; de asemenea varianta aramaic a Magdalei, Dictionnaire Encyclopédique de la Bible, Brepols, 2002, p. 328.
10 „Magdala”, ΘΗΕ, 8, coll. 439440. 11 Giuseppi Ricciotti, Viaa lui Iisus Hristos, Atena, f.a., p. 358.
Fotografie cu oraul Tiberiada astzi.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
Care îns a linitit furtuna numai prin Cuvântul Lui17. Dea
supra acestei ape a pit i Petru18. Domnul a plutit de multe ori cu corabia pe acest lac, i în oraele care se aflau în jurul lui au avut loc cele mai multe minuni ale Lui. Oraul Capernaum a fost centrul i punctul de pornire al activi tii Lui. În acest lac pescuiau i ucenicii lui Iisus chiar mai înainte de a fi chemai la vrednicia apostoliei. Dup În vierea lui Iisus, la acest lac sau întors i ucenicii, acolo unde
Lau i vzut pe Domnul Înviat i unde li Sa i artat19. Frumuseea lui este ludat printre alii i de Frederic
Farrar în inegalabila limb literar a traductorului Alexandru Papadiamanti: „Lacul cu apele lui sclipitoare de cristal zace pe fundul unui cu uria i se afl cu 212 metri mai jos de suprafaa Mediteranei. De aceea pstreaz acolo cldura sufocant. Lacul st neclintit ca o piatr de opal cu sclipiri de smarald (ca o piatr preioas fulgerând verde închis) în interiorul dealurilor verzi. Apele sunt înc atât de fru moase în limpezimea lor, ca atunci când Petru a aruncat mrejele în ele i Iisus vedea în adâncurile lor cristaline. Lumina soarelui lumineaz înc locul de jur împrejur, vz duhul se înmiresmeaz de la miresmele naturale, iar tur tureaua ciripete în vi i pelicanul pescuiete prin ape. Mult mai uimitoare i mai minunate erau lacul i locurile acelea în vremea venirii Lui. Flavius Josephus, când descrie cu uimire frumuseile lui, ajunge la concluzia c anotim purile anului par s se fi certat între ele pentru a deine acest loc i c întreaga fire la plsmuit ca pe un model i ca pe un exemplu. Iar Talmuditii au un proverb, cum c Dumnezeu a plsmuit apte mri în pmântul Canaanului,
17 Mt. 8, 23 et passim. 18 Mt. 14, 22. 19 In 21, 1 et passim.
SFÂNTA MARIA MAGDALENA
24
legii mozaice, copiii erau mare binecuvântare (Ps. 127, Ps. 128), desigur, cu o preferin special pentru biei. Le gea era categoric în privina faptului c fiecare copil de parte brbteasc trebuia s fie tiat împrejur. În timpul lui Hristos circumcizia trebuia s fie fcut la opt zile de la natere. Pentru fetie existau ritualuri cu caracter religios asemntoare ca s se însemneze prin aceasta i aparte nena lor la poporul ales.
În legtur cu numele pe care îl puneau copilului era credina c acesta reprezenta un element constitutiv al per sonalitii sale i c influena i caracterul lui. Din acest motiv, dreptul alegerii numelui aparinea capului familiei, tatl25. Totui de cele mai multe ori alegerea se fcea dup aceea din acordul ambilor prini. Prinii au dat aadar micii lor fetie numele de Maria, un nume de femeie obi nuit i lau însemnat cu pecetea lui Dumnezeu26. Primii ani Maria a rmas dependent de maica ei, de vreme ce br baii iudei nu preau s aib vreun amestec în grija copiilor zi de zi. Este îns adevrat c femeile iudaice erau mame minunate, atente i dedicate. Biblia este plin de exemple de iubire matern. Ceea ce israeliii considerau lucrul cel mai important era educaia moral. i fiindc legea mo ral se întâlnea cumva cu legea religioas, cea dintâi datorie moral a tatlui era si învee pe copii poruncile lui Dum nezeu. De asemenea, prinii istoriseau micuilor lor toate minunile pe care le fcuse Iahve poporului su.
Funcia de învtor o aveau la mare cinste. Spuneau c învtorul de coal este îngerul purttor al Celui Venic!
25 Cf. Lc. 1, 63, „Ioan este numele lui”. 26 Numele Mariam este o alterare a numelui surorii lui Moise,