SFATURI PENTRU GRĂDINA ŞCOLII

- să învățăm puțină agricultură! –

Autori, profesori: POPA DANIELA, ȘTEFUREAC CRINA

Colegiul Tehnic “Mihai Bravu”, Bucureşti, sector 3

Cuvinte cheie: apa, aranjament, buruiană, cartoful mov, centrala verde, compost,

fertilizare, flori, gazon, grădină, irigare, legume, mulci, muncă, plante, planificare, răsaduri,

recoltarea legumelor, semințe, sfaturi, soarele, sol, solar, teren, udare, unelte

Lucrarea noastră conține câteva sfaturi dar și câteva curiozități privind grădinăritul. Sunt

secrete știute de fermierii buni, care au fost selectate de noi și pot să fie folosite în activități

extrașcolare.

Stabiliţi mai întâi ce fel de plante doriţi să cultivaţi în grădină. Putem să avem o grădină

de legume sau o grădină cu flori.

Sfaturi pentru grădina de legume:

Planificarea unei grădini de legume este mult mai ușoară decât credeți. Trebuie să țineți

cont de câteva reguli care vă ajută la munca în grădină. Plantați numai legumele care vă plac,

pentru a savura timpul în care munciți în grădină. Dacă nu știți ce formă să dați grădinii, un

expert vă poate ajuta să concepeți designul.

Iată 10 principii, cele mai importante, pentru a începe munca:

1. Obțineți maxim de recolte în minim de spațiu prin intercalarea legumelor care

cresc rapid, precum ceapa, cu legume care cresc mai lent precum broccoli sau conopidă.

2. Oriunde este posibil, plantați recoltele în rânduri largi și nu individual. Legumele

precum spanacul, salata, fasolea verde, mazărea și ștevia pot fi crescute astfel pentru recolte mai

mari.

3. Soarele este esențial pentru legume sănătoase. Așezați grădina astfel încât să

primească cel puțin șase ore de lumină solară directă pe zi. Dacă aveți o locație parțial umbrită

probabil veți avea mai mult succes cu legumele cultivate pentru frunze precum salata sau

spanacul decât cu legumele care au nevoie de soare precum roșiile și castraveții.

4. Solul sănătos este cheia unei grădini de legume de succes. Fertilizați solul prin

adăugarea de cantități generoase de bălegar putrezit, de mușchi, de turbă sphagnum, de compost,

de mucegai de frunze sau de alte materii organice. Dacă solul este argilos, ați putea dori să

adăugați puțin nisip pentru a îmbunătăți drenajul. Arați sau săpați primăvara devreme sau toamna

târziu.

5. Acoperiți legumele cu mulci vara, devreme. Un strat gros de mulci ajută la

eliminarea buruienilor, menține umiditatea solului și îmbunătățește compoziția solului pe măsură

ce putrezește. Dacă decideți să folosiți fânul ca și mulci, asigurați-vă că nu există semințe de

iarbă sau de buruieni amestecate prin el. Aceste semințe pot încolți ușor în grădină. Creșteți

legumele vertical, pe un grilaj sau spalier. Fasolea agățătoare, pepenii, castraveții se simt bine

deasupra solului, lăsând mai mult spațiu pe sol pentru alte legume.

6. Accelerați creșterea folosind protecții în forma de clopot, acoperitoare pentru rând

și protectoare pentru plante, pentru a proteja legumele de gerurile timpurii. Chiar și legumele

sensibile la frig pot fi transplantate afară cu câteva săptămâni înaintea timpului normal de

plantare.

7. Economisiți apă și minimizați corvoada irigației cu un sistem de irigare prin

picurare. Acest sistem furnizează apa direct în locul unde face cel mai mult bine, adică la

rădăcinile plantelor. În plus, dacă instalați un regulator de timp pe robinet, grădina va fi udată

automat chiar și când sunteți în vacanță.

8. Obtineți de două ori cantitatea de recoltă de pe același petec de pământ prin a

doua recoltare. Plantează legume de primavară timpurii, precum salata și spanacul în același

răzor. Astfel, când acele recolte sunt culese, le putem înlocui cu o recoltă de vară formată din

fasole verde sau dovlecel de vară.

9. Nu plantați prea mult!

10. Alegeți legume pe care știți că le veți savura. Astfel nu veți petrece mult timp și

nu veți face efort pentru a crește recolte de care nu aveți nevoie. Este de preferat să vă

concentrați pe favoritele voastre și savurați munca în grădină.

Dar ce este Compostul? Compostul este un îngrășământ natural pentru sol

Solul fertil prezintă o compoziție complexă, care generează diverse procese fizice,

chimice și biologice. El este important, întrucât plantele își absorb din sol substanțele nutritive,

care au un rol major în ceea ce privește dezvoltarea fructelor și a semințelor.

Compostul din resturile de plante tocate reprezintă cel mai natural îngrășământ din lume

și este folosit din cele mai vechi timpuri. Într-o mână de material se găsesc aproximativ zece

miliarde de organisme. Surprinzător, nu e așa? El are rolul de a reintroduce în sol diverse

substanțe nutritive și de a-i revigora vitalitatea. Astfel, plantele cresc rapid și își măresc

rezistența în fața dăunătorilor.

Cum poți să obții îngrășământ natural?

Pentru a obține un amestec perfect, trebuie optimizat raportul dintre carbon și azot. În

situația în care carbonul este preponderent, resturile de plante putrezesc mai încet, datorită

faptului că lipsa de azot limitează creșterea substanței corporale a microorganismelor și

proliferarea acestora. În același timp, nici prea mult azot nu reprezintă o alegere eficientă. Acesta

accelerează procesul de putrezire, însă scade formarea compușilor stabili de humus. Din acest

motiv, raportul materialelor de bază reprezintă un element important. Spre exemplu, raportul

carbon(C)/ azot(N) este la iarba tăiată de la 12:1 la 25:1, la frunziș de la 30:1 până la 60:1, iar la

resturile de grădină mixte de la 20:1 până la 60:1. Cele mai bune valori pentru un raport

echilibrat C/N sunt cele cuprinse între 25:1 și 30:1. De asemenea, compostul prezintă diferite

grade de maturare. Un compost matur bun miroase și arată ca solul feril.

Transformarea în compost

Colectarea și sortarea se face în mod sistematic. Crengile, resturile moi de plante și

materialul umed ce conține pământ trebuie separate pentru tocare. După ce procesul s-a finalizat,

se recomandă a fi evitate cantitățile mari din același material.

Elementele pot fi amestecate. Spre exemplu, iarba tocată se

poate amesteca cu crengile tocate. Foarte important este ca

materialul să fie protejat împotriva ploii. Așadar pentru a

ușura procesul de compostare este necesar ca resturile de

grădină să fie tocate. Atunci când acestea sunt sfârtecate, se

mărește suprafața de acțiune, microbii pot lucra mai bine, iar

deșeurile putrezesc mai repede.

Locul ideal pentru obținerea unui îngrășământ natural

de calitate este acela care asigură semiumbră, protecție

împotriva vântului, spațiu suficient pentru colectare, sortare, tocare și compostare. De asemenea,

este necesar ca în apropiere să se afle uneltele necesare pentru umplerea, scoaterea, afânarea și

aerisirea compostului. Varianta optimă o reprezintă depozitarea cu trei îngrădituri: pentru

transformare în compost, pentru compostul maturat și pentru colectarea resturilor uscate din

plante.

Mulciul – pătura grădinii! Mulciul are acelaşi rol ca şi pătura pentru pat: estetic şi

practic. Dar la ce foloseste mulciul? Cum să îl folosim impotriva buruienilor?

Mulcirea este bună pentru a proteja partea fertilă a solului de factorii externi și interni.

Prin acoperirea pământului cu resturi vegetale nu numai că protejăm ci și decorăm grădina.

Fiecare grădină exprimă personalitatea proprietarului, iar mulcirea, ne oferă soluția ideală pentru

formarea imaginii grădinii într-un timp scurt. Așadar, folosind un strat de resturi vegetale grădina

noastră va deveni estetică și ne va încântă privirea. Dar în afară de partea estetică există și multe

caracteristici practice: regleaza umiditatea (părțile acoperite cu resturi vegetale trebuie udate mai

rar), inhibă dezvoltarea buruienilor, crește cantitatea de substanțe organice din sol. Mulciul

reduce variațiile de temperatură la nivelul solului și contribuie cu substanțe organice la

compoziția mai bună a acestuia. Conform specialiștilor, în condiții

ideale, minim 6% din compoziția solului trebuie să reprezinte

substanțele organice, care ajută la păstrarea permeabilității solului,

facilitând pătrunderea nutrienților până la rădăcini.

Mulciul este bun și pentru marcarea potecilor din

gradină. Cărarea acoperită cu scoarță tare de copac este o soluție

ecologică și crează o atmosferă prietenoasă. Mulciul format

din bucățele de scoarță, cu proprietăți de reținere a apei, se poate pune

ușor pe o carare care ne oferă plimbări plăcute.

Grădinarii cu experienţă ştiu că este nevoie de câteva mici trucuri pentru a avea

legume gustoase şi flori frumoase. O parte din aceste secrete de grădinărit fac furori în rândul

celor care îşi doresc să aibă rezultate sigure şi plante sănătoase, fiind vorba de soluţii practice,

ecologice, uşor de aplicat şi a căror testare nu implică nici un risc.

1. Păstraţi cojile de banane şi uscaţi-le la soare. Mărunţite şi presărate la baza

plantelor de tomate vor ajuta la creşterea şi la dezvoltarea roşiilor suculente.

2. Aşezaţi pagini de ziar în jurul plantelor, apoi acoperiţi cu pământ sau cu mulci.

În aşa fel, buruienile nu vă vor mai invada grădina, iar florile şi legumele vor creşte mai

viguroase.

3. Lăsați cojile de usturoi şi de ceapă, acoperite cu apă, într-un borcan, timp de o

săptămână, după care, cu concentratul obţinut se stropeşte în locuri expuse invaziilor de afide

(păduchi) sau păianjeni. Efectul va fi de eliminare a acestor dăunători.

4. Pentru a scăpa de melci, grădinarii spun că este util să puneţi în locurile unde

aveţi probleme un vas mai mare, umplut cu bere. Moluştele se vor îneca în lichid, fiind nevoie

doar ca a doua zi, de dimineaţă, să aruncaţi conţinutul bolurilor.

5. Pentru a avea varză sănătoasă, presăraţi scorţişoară deasupra plantei tinere pentru

a „speria” viermii care adoră să devoreze frunzele fragede.

6. Uneltele de grădină „lustruite” cu ceară folosită la curăţarea maşinilor vor fi mai

uşor de curăţat de pământ.

7. Întotdeauna începeţi amenajarea unei

grădini cu o schiţă pe hârtie în care să planificaţi

împărţirea parcelelor. Plantele mai înalte se pun mai

în spate, în timp ce „piticele” ar trebui să aibă locuri

rezervate pe straturile din faţă.

8. Solul este cel mai important element

care vă poate asigura bogăţia grădini. Oanaliza de

sol este recomandată chiar şi grădinarilor amatori,

fiind o metodă ideală pentru a investi ulterior în

diferite îngrăşăminte speciale care vor completa

„lipsurile”.

9. Un insecticid uşor de preparat poate fi

cel în care se amestecă două linguri de săpun lichid cu un galon (3,7 litri) de apă. Soluţia este

bună mai ales pentru a înlătura afidele.

10. Oţetul este „un antidot” pentru buruieni mult mai bun decât multe tratamente din

marile magazine cu echipamente pentru grădină. Totuşi, trebuie avută mare atenţie la stropit,

pentru că acidul acetic poate afecta iremediabil legumele, aşa că acestea trebuie protejate. Oţetul

este recomandat pentru crăpăturile din ciment pe unde răsar ierburile nedorite.

Și încă multe alte sfaturi pentru grădina școlii și pentru grădina ta!

O soluție ieftină și ecologică pentru o sursă de încălzire pe timp de iarnă: Centrala

verde pe care și-o poate construi singur orice gospodar. Centrala cu compost este o soluție pentru

încălzirea solariilor pe timp de iarnă.

Centrala bio cu compost este o invenție atribuită francezului Jean Pain (1928-1931) și

poate fi construită de către orice gospodar, cu o investiție minimă. Sistemul inovativ pe bază de

compost poate să asigure fermei, casei de la țară și solarului toată clădura și apa caldă necesară

pe timp de iarnă, facilități generate în mod 100% natural. Sistemul este folosit în multe

gospodării și ferme din întreaga lume, iar în străinătate se organizează chiar și seminarii în care

toți cei interesați învață cum să își contruiască singuri sursa de apă caldă și căldură.

La baza centralei verzi se află, așa cum vă puteți da seama, proprietatea compostului de a

genera căldură, temperaturile din interior putând atinge și 65 de grade Celsius. Mai este nevoie

de o pompă, de țeavă și de plasă de oțel, iar sistemul bio poate asigura nevoile de încălzire pentru

o suprafață de 1.500 de metri pătrați, timp de cel puțin 12-16 luni – după care compostul trebuie

schimbat. Dimensiunea standard recomandată pentru acest sistem este cea cu un diametru de 5

metri și înălțime de 2,5 metri. În general, ca materiale de bază se folosește lemn verde bine tocat,

o țeavă care conduce ușor căldura, o pompă și oțel de construcție folosit la garduri sau chiar gard

din oțel galvanizat. Odată ce lemnul este tocat, ridicarea sistemului se poate face în doar 6 ore,

dacă se folosește și tractor cu un încărcător de mici dimensiuni.

Cum se construiește centrala bio? ”Centrala” este construită având la bază o folie de plastic groasă, precum cele folosite la

amenajarea iazurilor, care va asigura mai ales succesul primei faze de amenajare, când

compostul este bine alimentat cu apă pentru a determina putrezirea lemnului. Peste folia de

plastic se pune lemn tocat, apoi țeava în formă circulară și fixată de structură pentru a-și menține

forma concentrică. Se repetă apoi procedeul pentru alte patru straturi de țeavă și cinci de lemn

tocat (ultimul deasupra).

În privința secretelor care asigură funcționarea centralei cu compost, fermierii francezi

spun că este important ca lemnul să nu fie tocat foarte fin, pentru ca bucățile să permită

oxigenarea în interior și stimularea procesului de descompunere. Un alt element important este

udarea permanentă în primele patru zile, în așa fel încât compostul să fie cel puțin 70% bine

înmuiat. Se pare că o greșeală frecventă ce poate da peste cap planurile fermierului este ca acesta

să nu ude suficient sau să nu aibă lemn crud în componența ”centralei”. Avantajul acestui sistem

este că materialele inițiale: țeava, gardul, pot fi refolosite timp de 10-15 ani, cu aceeași eficiență.

Cultivarea legumelor în baloți de paie. Aceasta este o tehnică simplă și eficientă

pentru suprafețe mici. Funcționează și pentru căpșuni sau plante aromatice!

Grădina din baloți de paie sau mai bine zis cultivarea legumelor sau a plantelor aromatice

în baloți este o tehnică promovată în ultima perioadă pentru agricultura în spații mici sau ca o

variantă inedită de grădinărit. Totodată, această metodă este ideală și pentru spațiile betonate sau

cele în care pământul nu poate asigura o producție bună sau sănătoasă. Această tehnică diferă

mult de cultura pe pământ și ar trebui privită ca o metodă de cultură într-un container. ”Gândiți-

vă la fiecare balot ca la un container. Specialiștii spun că părțile balotului expuse soarelui, ploilor

sau vântului formează o veritabilă crustă care va forma exteriorul, în timp ce interiorul se va

transforma într-un substrat fertil.

Pentru a face o grădină de baloți, avem nevoie, bineînțeles, de baloți. Se recomandă ca

aceștia să fie cumpărați de la un fermier cunoscut, să fie în stare bună, nemucegăiți. Se pot folosi

atât baloți de paie, cât și baloți de fân, iar cei care folosesc această tehnică spun că varianta mai

fertilă este reprezentată de baloții de fân, lucernă dacă este posibil, care se descompun mai ușor

și oferă un substrat mai bogat pentru micile culturi agricole. Mai mult, au nevoie de mai puține

udări pentru că nu lasă apa să se evapore așa de ușor și se poate încerca utilizarea lor chiar și fără

condiționarea cu azot, doar prin udare. O primă etapă se numește condiționarea baloților, proces

care durează, în medie, 10-12 zile în condiții meteo normale, și pentru care se poate folosi un

fertilizant simplu cum este cel pentru gazon.

Fertilizantul trebuie să aibă cel puțin 20% azot și să vă asigurați că produsul nu conține

erbicide sau alte substanțe de protecție a plantelor, un fertilizant simplu. Fertilizantul se presară

în mod egal pe suprafața balotului – cam jumătate de cană de îngrășământ pentru fiecare balot, în

zilele 1, 3, 5, 7 și 9. Balotul se udă apoi în restul zilelor în partea în care s-a pus fertilizantul

pentru a-l ajuta să intre în profunzime și să declanșeze procesele de descompunere din interior.

După 12 zile, bacteriile au destulă hrană pentru ca, în loc să mai ceară azot, încep să elibereze

azot pe măsură ce consumă interiorul balotului, să descompună balotul. Aceasta este și perioada

în care temperatura baloților poate să urce foarte mult, așa că se recomandă să îi udați dacă

vedeți că există cel mai mic risc ca ei să ”se încingă” până la a lua foc.

Pentru plantarea în balot se recomandă

folosirea răsadurilor normale, dar se pot pune și

direct semințe, așa cum este cazul morcovilor,

spre exemplu. În cazul răsadurilor, se face o gaură

pe partea plană a balotului, se pune plăntuța și

apoi rădăcinile se acoperă cu partea scoasă din

balot. Pe suprafața balotului se pune apoi și

pământ de grădină – nu mult, într-un strat

suficient cât să reziste și să fie egal pentru că aici

se pot pune semințele de legume.

Se pot cultiva multe plante, nu doar

legume ca roșii sau morcovi care merg foarte

bine împreună. Se pot pune și plante

aromatice, care pot fi sădite în laturile

verticale ale balotului, folosind astfel la

maximum spațiul de cultură. Totodată, se

recomandă instalarea unui sistem prin care să se

poată acorda susținere unor anumite plante

(tomatele, spre exemplu) și, acolo unde se

dorește, se poate folosi și folia pentru a crea

efectul de seră. Un lucru foarte important și

util în grădinăritul cu baloți este că la finele sezonului, aceștia pot fi folosiți pentru a produce un

compost foarte bun.

Știați că cea mai profitabilă cultură agricolă din România este cartoful mov?

Cartoful mov este o legumă exotică ce poate aduce agricultorilor câștiguri record, de cel

puțin zece ori mai mari decât investiția la hectar. Originea cartofilor mov este Peru, unde

cultivarea lor se face la altitudini de 3000 de metri. Planta este rezistentă la secetă și mană. Este

sensibilă însă, la fel ca și cartoful obișnuit, la gândacul

de Coloradă”. La noi există un singur fermier, din

Piatra Neamţ, care a reuşit să adapteze cartofii mov şi a

obţinut o producţie foarte bună.

Cartoful mov este o legumă anti-cancer Cererea pentru cartofii mov a crescut în ultimii

ani, după ce studiile au arătat că este cea mai sănătoasă

legumă. Culoarea deosebită este dată de conținutul

ridicat de antocianine, substanță activă ce se regăsește

și la fructele de pădure și care este recunoscută ca

având un puternic efect anti-cancer. Cartoful mov este

căutat mai ales de marii bucătari deoarece oferă o pată de culoare în farfurie. Gustul este foarte

bun, mai puternic decât al cartofului obișnuit. Poate fi folosit în orice rețetă: la piure, prăjit sau

orice altă combinație.

Și acum, mult așteptatele sfaturi pentru grădina de flori:

Flori recomandate pentru amenajarea grădinii:

Florile creează un interes vizual și dau volum unei curți. De aceea, indiferent de suprafața

grădinii, este bine să optăm pentru plante care să pună în evidență și conturează spațiul în orice

perioadă a anului. Iată ce flori decorative se recomadă, deoarece sunt, nu numai decorative dar și

nepretențioase, ușor de întreținut.

Camelia de grădină, este o floare sub

forma unui arbust, foarte puțin pretențioasă și de

aceea se poate planta cu succes în zonele

umbroase ale curții. Specialistii o recomanda din

două motive: vara, sunt încântătoare prin

frumusețea și coloritul desăvârșit al florilor care,

în functie de soi, pot semana cu trandafirii. În

plus, iarna, arbustul își menține frunzele verzi pe

toată perioada sezonului rece.

Hortensia este o plantă deosebită, este bucuria verii în

grădină. Acest lucru se datorează în primul rând “ciorchinelui”

de flori, mănunchiul de floricele albastre, roz, albe sau roșu

închis. Atâta timp cât vom planta hortensia într-o zonă în care

dimineața “să se scalde” în razele de soare, iar dupa-amiaza să

se “lăfăie” la umbră, vom avea parte de o grădină colorată și

veselă. Este vorba de arbuști și plante cățărătoare, perene,

originare din Asia, Himalaya și America Latină. Ambientul

ideal este cel temperat, iar expunerea preferată este la

semiumbră. Hortesiile cu florile plate suportă clima cea mai

rece, iar toamna își asumă culorile cele mai vi. Fiind o plantă

rustică, hortensia rezistă și la temperaturi coborâte, dar dacă

frigul este foarte intens, atunci necesită protecție. Printre

diversele specii, cele cățărătoare sunt și cele mai rezistente.

De reținut este faptul că hortensia are nevoie de un sol

sănătos și de un drenaj corespunzător. În funcție de pH-ul

pământului culoarea florilor se schimbă. Dacă pH-ul este între

5,0 și 5,5 atunci are flori albastre, în timp ce pentru un pH între

6.5 si 7.0 va avea niște flori de un roz intens.

Trandafirii de orice soi reprezintă o imagine

emblematică pentru gradină. Disponibili într-o gamă variată de

flori, culori și miresme, putem alege specia corespunzătoare

zonei geografice în care locuința este amplasată astfel încât

aceștia să se dezvolte cât mai plăcut. În funcție de tipul de

trandafir ales, frumusețea lor poate să dureze din primavara și

până toamna târziu. Daca spațiul din gradină nu permite

plantarea unor tufe de trandafiri atunci ghivecele și jardinierele

devin recipientele ideale.

Hosta sau crinul alb de toamnă este o

plantă perenă, bogată în frunziș, care tolerează

umbra. Se plantează toamna, începutul lui octombrie,

în pământ reavan și proaspăt afânat, care a fost

îngrășat cu gunoi de grajd sau turbă, mraniță de

frunze, compost. Hosta poate ajunge până 2,5 m

diametru iar frumusețea acestei plante constă în

culoarea frunzelor care combină tonuri de auriu, alb,

albastru și verde. Pentru că hosta preferă un sol

bogat în humus specialiștii recomandă o fertilizare a solului prealabilă operațiunii de plantare.

Cum să-ți creezi singur un aranjament de grădină din pietre

Pietrele au un aport decorativ puternic, fapt care explică de

ce sunt atat de des utilizate de peisagiști în amenajarea

grădinilor. În plus, decorarea cu pietre poate să nu implice

niciun cost. Iată cum se obține:

1. Se trasează cu un obiect ascuțit forma pe care vrei

să o creezi cu ajutorul pietrelor.

2. Se aranjează pietrele unele peste altele deasupra liniilor trasate, apoi se adaugă pământ special pentru plante

3. Dupa ce s- a creat forma dorita și pământul este fixat în interiorul acesteia, se însămânțează plantele, florile sau ierburile pe care vrei să le crești.

Ce trebuie să știi înainte de a amenaja gazonul!

Gazonul a apărut ca o alternativă a asfaltului din curți și grădini, iar interesul pentru

plantarea acestuia este din ce în ce mai ridicat în rândul proprietarilor.

Motivele sunt ușor de dedus: iarba este rezistentă la călcări repetate și la greutatea

mașinilor. De asemenea, oferă un aspect frumos și proaspăt zonelor în care este cultivată. Dacă

vrei să-ți amenajezi curtea sau grădina cu gazon, iată care sunt primele lucruri la care trebuie să

te gândești:

În primul rând, ia în calcul criteriul numit timp

deoarece plantarea și întreținerea gazonului necesită

destul de multă muncă și atenție. În caz contrar, se va

crea un loc prielnic creșterii buruienilor.

Apoi, este esențial să avem în apropiere o sursă

de apă pentru a uda gazonul, atât la plantare, cât și în

perioadele mai secetoase. Selectarea corectă a

semințelor este un criteriu esențial în obținerea unui

gazon sănătos. Un produs de calitate presupune o

creștere consistentă a ierbii, dar nu în înălțime. Se asigură astfel capacitatea de uzură și un volum

mic de material tuns. Alegerea semințelor se face și în funcție de tipul de sol: secetos, ușor sau

nisipos, rezistent la trafic, umbrit.

Se pot amenaja suprafețe cu gazon în următoarele forme: circulară, rectangulară,

deschisă, cu formă liberă. Se recomandă ca suprafața acoperită cu gazon să fie circulară sau

eliptică pentru a ușura tunderea gazonului. Totuși forma se alege în funcție de rolul pe care îl va

îndeplini, de aspectul grădinii și, bineînțeles, în funcție de gusturile fiecărei persoane.

Terenul trebuie să fie săpat la o adâncime de 20-30 cm și nivelat cu grebla, astfel încât

stratul de deasupra solului să fie bine mărunțit și așezat pentru a permite pătrunderea semințelor.

Se îndepărtează pietrele și rădăcinile. În cazul solului argilos, se adaugă nisip, pământ nisipos

sau humus din scoarță de copac. O bună creștere a gazonului depinde și de fertilizarea solului

înainte de însămânțare. În ceea ce privește uneltele, ai nevoie de: hârleț, lopată, roabă și o mașină

de tuns gazonul.

Cele mai îndrăgite flori și plante care se plantează în primele luni de primavară:

Armeria se seamănă în gradină începând cu luna martie sau în prima parte a lunii aprilie.

Înflorește de la începutul verii până la sfârșitul toamnei.

Aquilegia (Căldărușe) se plantează în martie și aprilie și înflorește în mai și iunie.

Begonia se plantează în aprilie și înflorește din mai până în octombrie.

Busuiocul (Ocinium) se plantează în aprilie și mai, iar perioada de înflorire durează din

iunie până în octombrie.

Canna – Rizomii se separă în martie-aprilie, iar plantarea în gradină se face în mai-

iunie. Înflorește din iulie până în octombrie.

Crăițele (Tagetes) se plantează în aprilie și înfloresc în perioada mai - octombrie.

Crinii de vară se plantează în aprilie și mai. Infloresc începând cu iulie și până în

septembrie.

Dalia se plantează la sfârșitul lunii aprilie și în mai. Înflorește începând cu luna iunie.

Floarea de piatră (Portulaca) se plantează în aprilie și în mai. Înflorește în perioada

iunie - septembrie.

Garofița se plantează în aprilie. Perioada de înflorire: din mai până în octombrie.

Gazania se plantează în aprilie și mai și înflorește din iunie până în octombrie.

Gladiolele se pot planta în aprilie, mai și iunie. Înflorirea are loc după 2 - 4 luni de la

plantare.

Levanțica se plantează în aprilie și înflorește în iunie - septembrie.

Margaretele și macul se plantează din aprilie și până la mijlocul lunii mai.

Petunia se plantează în aprilie și mai și înflorește din mai până în octombrie.

Salvia se plantează la sfârșitul lunii aprilie sau în mai. Înflorește din iunie până în

octombrie.

Stânjenelul (irisul) se plantează în martie și aprilie. Înflorește începând cu luna mai.

Tuberoza plantată în aprilie va inflori începând cu luna iunie.

Armeria Aquilegia (Caldaruse) Begonia

Gazania Petunia Stânjenel

Alte câteva sfaturi pentru grădina de legume a școlii

Plantele se ajută una pe alta. De exemplu, în loc să arunci azotați în sol, există plante,

ca de exemplu tătăneasa, care adună azotul din aer, în frunze, iar după ce se usucă frunzele,

azotul din ele este absorbit în sol. Aceasta este o metodă foarte deșteaptă și simplă prin care se

poate reîmbogăți solul. Pe lângă plantele care îmbogățesc solul, în preajma legumelor stau strajă

și plante aromatice care sunt menite să țină dăunătorii la distanță. Dăunătorii găsesc plantele

după ce văd sau după ce miros, după feromoni. Dacă avem mai multe mirosuri, mai multe forme,

mai multe culori, dăunătorii sunt mai confuzi și găsesc mai greu plantele. Totodată, un alt

principiu este să le faci viața mai ușoară vietăților care atacă dăunătorii și ajută solul. Se folosesc

niște plante care să atragă niște animale bune, cum este râma, care fertilizează

pământul. Ecosistemul se echilibrează astfel de la sine. În loc să ne batem cu dăunătorii direct,

încercăm să vedem ce se întâmplă în natură și să imiți încât să faci să se echilibreze totul.

Ce spunem despre semințe? Știați că în România s-au pus și bazele unei bănci de

semințe tradiționale. De ea se ocupă persoane numite “curatori”. Fiecare are un micro-depozit cu

câte cinci soiuri, pe care membrii asociației le distribuie printr-o aplicație online oamenilor care

trimit comenzi. Pentru Grădina din Curtea Școlii, puteți face comandă de tot ce este nevoie:

semințe, mraniță, bălegar putrezit pentru fertilizarea solului de la o fermă de animale, etc.