sf. teofan zavoratul

7/29/2019 Sf. Teofan Zavoratul

1/8

Sf. Teofan Zvortul: Nu v lsai atrai de pmnt. Toate sunt coruptibile; numai fericireade dincolo de mormnt este venic, neschimbtoare i adevrat, i ea depinde de modul n

care ne petrecem viaa aceasta!22.01.2011 11:24 - Sf. Teofan Zavoratul, Ravna duhovniceasca. Scrisori catre monahii,

Editura Sophia, Bucuresti, 2008

Persoana episcopului Teofan a avut o enorm nsemntate n istoria propirii morale asocietii ruseti. Setea pentru unirea total cu Dumnezeu, care l-a determinat s se izoleze,nu a privat lumea i apropiaii si de ajutorul lui. Chiar din pustia sa ndeprtat a fost o mare

personalitate public, sprijinind i ndrumnd mii de oameni n viata lor duhovniceasc.

Dobndind o mare experien duhovniceasc printr-o total lepdare de sine i o ascezsever zilnic, Episcopul Teofan a mprtit cu generozitate din comorile experienei saleduhovniceti tuturor celor care aveau nevoie de ele. Nimeni dintre cei care au ape lat la el nscris nu a fost lipsit de sftuire. Ins el i-a exercitat influena ntr-un mod mult mai extins

prin intermediul crilor sale.

Cum s-i trieti viaa cretinete; cum s nu cdem n dezndejde n mijlocul mlatiniiispitelor, necazurilor, slbiciunilor i sub povara deprinderilor noastre pctoase; cum s-idoreti mntuirea i s ncepi lucrarea desvririi morale; cum s duci, pas cu pas, lupta pecalea aceasta i s ptrunzi din ce n ce mai mult n adpostul mntuitor al Bisericii - despreastfel de lucruri vorbesc crile Episcopului Teofan.

In aceast privin se aseamn marelui lucrtor pe ogorul renaterii duhovniceti a poporului

rus, Sfntul Tihon de Zadonsk, care a scris tot att de mult, de bine i de ptrunztor despremntuirea sufletului omenesc aflat n mijlocul primejdiilor din aceast lume pctoas.
http://www.eph.md/watermark_highslide.php?water=./img/05_10.jpghttp://www.eph.md/print.php?id=4955http://www.eph.md/watermark_highslide.php?water=./img/05_10.jpghttp://www.eph.md/print.php?id=4955http://www.eph.md/watermark_highslide.php?water=./img/05_10.jpghttp://www.eph.md/print.php?id=4955http://www.eph.md/watermark_highslide.php?water=./img/05_10.jpghttp://www.eph.md/print.php?id=4955


2/8

Dincolo de ntreaga nelepciune duhovniceasc pe care o aflm n crile sale st chipul curatal unui mare ascet. Fiecare cuvnt al Episcopului Teofan produce o impresie foarte puternicfiindc poart n el amprenta vieii sale. Cnd spune:

Nu v lsai atrai de pmnt. Toate sunt coruptibile; numai fericirea de dincolo de mormnteste venic, neschimbtoare i adevrat, i ea depinde de modul n care ne petrecem viaaaceasta!

- atunci ca o mrturie vie a acestei perspective corecte asupra lumii i a destinului sufletuluiomenesc st propria sa lepdare de sine, izolarea sa i dorina de a nu cere nimic altceva de lavia dect nevoina pentru Dumnezeu.

II

Episcopul Teofan s-a numit n lume Gheorghie Vasilievici Govorov i s-a nscut pe 10ianuarie 1815 ntr-un sat din apropierea Orlovului, unde tatl su era preot. Astfel, de la

primii pai ai copilriei sale s-a aflat n Biseric.

A studiat mai nti n coala pregtitoare teologic din oraul Livna, iar apoi la seminarul dinOrlov. Orict de dificile i aspre ni se par condiiile de via ale colii teologice din vremeaaceea, cu toate c uneori erau nemiloase, le-a imprimat elevilor si o disciplin mental

puternic.

Din 1837 pn n 1841 i-a continuat studiile la Academia Teologic din Kiev. Se poatespune c tnrul student mergea adesea la peterile Lavrei Pecerskaia din Kiev i n timpulreculegerilor sale ar fi cptat contur n el hotrrea de a prsi lumea. Chiar nainteaabsolvirii cursurilor s-a clugrit.

Dup tunderea sa n monahism, Teofan, mpreun cu ali monahi proaspt clugrii, s-a dusla Lavra Pecerskaia la binecunoscutul printe Partenie. Stareul le-a spus:

Voi, clugrilor nvai, care v asumai diverse reguli, nu uitai c un singur lucru este celmai de trebuin dintre toate: s te rogi, s te rogi nencetat n mintea i inima ta ctreDumnezeu.

La absolvirea cursurilor i obinerea licenei ieromonahul Teofan a fost desemnat ca director

provizoriu al colii Teologice Sofia din Kiev; mai trziu a fost director al SeminaruluiNovgorod, profesor i ajutor de inspector al Academiei Teologice din Petersburg.

Aceast activitate pur colar nu l-a mulumit i a solicitat s fie eliberat din serviciulacademic. A fost desemnat membru al Misiunii Ruse din Ierusalim; apoi, ridicat la rangul de

arhimandrit, a fost numit rector al Seminarului Olonetsky. Curnd a fost transferat la

Constantinopol ca prim preot al bisericii ambasadei, apoi chemat la Petersburg pentru a fi

numit rector al Academiei Teologice i inspector de religie pentru colile laice din capital.

Pe 9 mai 1859 a fost hirotonit episcop al Tambovului. Aici a nfiinat o coal pentru fete. Intimpul ederii la reedina din Tambov, episcopul Teofan a nceput s ndrgeasc izolata

sihstrie din Va. In vara anului 1863 a fost transferat la Vladimir, unde a slujit timp de treiani.


3/8

Aici de asemenea a deschis o coal eparhial pentru fete. Slujea la biseric adesea, cltoreamult n eparhie, predica n mod constant, a restaurat biserici i cu toat inima a fost lngturma sa, mprtind cu ea att bucurii ct i necazuri.

III

In anul 1861 episcopul Teofan era prezent la deschiderea moatelor Sfntului Tihon deZadonsk. Acest eveniment trebuie s-i fi produs o puternic impresie, fiindc avea att demulte n comun cu Sfntul Tihon. Il ndrgise mult pe Sfntul Tihon nc din copilrie i segndea totdeauna la el cu mult entuziasm, nct atunci cnd a venit vremea can onizriiacestui mare ndrumtor i ocrotitor de suflete bucuria episcopului Teofan a fostinexprimabil.

In anul 1866 episcopul Teofan a fcut o cerere pentru a fi eliberat din funcia de episcop alVladimirului, fiind numit mai-marele Sihstriei Va; i curnd dup aceea, la o nou cerere a

sa, a fost eliberat chiar i de acea ndatorire.

Ce motive l-au determinat pe episcopul Teofan, aflat n deplin putere, s-i prseasceparhia i s se retrag n singurtate? Diferite sunt firile i nzestrrile oamenilor. Lui i eragreu n mijlocul lumii i al acelor solicitri n faa crora omul trebuie s cedeze ca urmare anaturii sale coruptibile.

Buntatea fr margini a inimii sale, o blndee ca aceea a unui porumbel, ncrederea sa noameni i acceptarea lor toate acestea arat c nu era potrivit pentru el s triasc nmijlocul unei lumi a certurilor ireconciliabile i dearte. Ii era destul de greu s fieconductor, mai cu seam ntr-o poziie important precum aceea de episcop.

Increderea i putea fi nelat; n-ar fi putut s fac mustrrile necesare. Pe lng acestea, asimit chemarea de a se drui cu toate puterile sale scrisului duhovnicesc. i dorea s sedruiasc pe sine, cu toate gndurile, numai lui Dumnezeu, pe Care Il iubea att de mult.Dorea ca nimic s nu poat ntrerupe totala mprtire de Dumnezeu, care i era att dedrag. i astfel a prsit lumea pentru a fi numai cu Dumnezeu.

Episcopul Teofan a avut un model pe care l-a pstrat permanent naintea ochilor: SfntulTihon, de care s-a lsat influenat nc din tineree, i care de asemenea i-a prsit eparhia ia devenit un mare ndrumtor duhovnicesc pentru ntreaga Rusie.

In retragerea sa de la eparhie, episcopul Teofan s-a gndit mai mult dect la orice altceva la

mntuirea sufletului su, printr-o druire total a fiecrui gnd i rsuflare lui Dumnezeu. Iarcuvntul lui Dumnezeu s-a mplinit n el. Fiind n pustie, nevzut de oameni, a devenit o

personalitate public de o rezonan uria. A cutat doar mpria lui Dumnezeu i i s-aadugat o mare nsemntate naintea lumii.

Duminic, 2 iulie 1866, episcopul i-a luat rmas bun de la turma sa. Dup slujirea Liturghieia rostit ultima sa predic, ntr-o linite nmormntal, n care putea fi auzit din cnd n cndun plnset nbuit. i astfel au nceput 28 de ani de via solitar i plin de nentreruptenevoine.

IV


4/8

In primii ase ani episcopul a mers la toate slujbele i Liturghiile de diminea. In bisericsttea fr s se mite, fr s se ncline, cu ochii nchii spre a nu i se distrage atenia. Inzilele de srbtoare de obicei slujea.

Incepnd din 1872, a ntrerupt toate legturile cu oamenii, excepie fcnd protopresbiterul iduhovnicul su. Nu a mai mers la biserica mnstirii, ci i-a construit cu propriile mini nchilia sa un paraclis nchinat Botezului Domnului. Timp de zece ani a slujit Liturghia n

aceast bisericu n fiecare duminic i srbtoare, iar n urmtorii unsprezece ani, n fiecarezi. Slujea complet singur, uneori n linite, iar alteori cntnd.

Prea s nu mai fie un simplu om, ci un nger, plin de smerenie i blndee copilreasc. Cndcineva venea la el cu diverse probleme, spunea ceea ce era de trebuin i se cufunda din noun rugciune. Mnca doar att ct s nu-i distrug sntatea. Tot ceea ce primea trimitea prin

pot celor sraci, pstrnd pentru sine doar att ct s-i cumpere crile necesare. Dinpropriile sale cri tiprite, care se distribuiau cu repeziciune, nu pstra niciuna, spernd ca n

felul acesta s poat fi vndute ct mai ieftin cu putin. In puinele momente cnd nu se maindeletnicea cu rugciunea, cititul sau scrisul, se ocupa cu activitai practice. Picta icoane iera priceput la sculptura n lemn i lcturie.

Episcopul Teofan primea n fiecare zi ntre douzeci i patruzeci de scrisori, i rspundea latoate. Cu o sensibilitate extraordinar ptrundea starea duhovniceasc a expeditoruluiscrisorii i rspundea cu cldur, cu limpezime i n amnunt mrturisirii acelui suflettulburat.

Scrisorile lui, care au fost date tiparului dup moartea sa, uimesc prin prospeime,sensibilitate, simplitatea i afectivitatea lor, prin profunzimea sentimentelor sale i prin grija

plin de cldur fa de credincioii crora le scria.

i astfel vieuia el, ndrumnd din pustie pe credincioii care veneau la el de departe, nsetnddup mntuirea lor.

Ar mai trebui spuse cteva cuvinte despre crile episcopului Teofan. Vorbea din experieni n mod sistematic, ca unul care parcursese el nsui fiecare etap a creterii duhovnicetispre care dorea s-i ndrume i pe ceilali. Printre lucrrile sale se gsesc:

Scrieri de teologie moral: Scrisori despre viaa duhovniceasc; Scrisori despre viaa cretin;

Scrisori variate despre credin i via; Ce este viaa duhovniceasc i cum s te adaptezi laea; Calea spre mntuire; Despre pocin, Sfnta mprtanie i ndreptarea vieii; Desprerugciune i cumptare.

Comentarii la Sfnta Scriptur: Comentarii la Epistolele Sfntului Pavel (toate, cu excepi acelei ctre Evrei); Comentarii la Psalmii 33 i 118.

Traduceri: Filocalia, n cinci volume; Rnduielile monahale; Rzboiul nevzut; CuvntrileSfntului Simeon Noul Teolog.

GetImageDetail.asp

V


5/8

Viaa episcopului Teofan a trecut nevzut lumii i moartea l-a aflat tot n singurtate. Inultimii ani vederea a nceput s-i scad, dar nu a abandonat munca asidu, mprindu-i ncontinuare timpul n acelai mod ca pn atunci. Seara, ajutorul su de chilie pregtea totul

pentru slujirea Liturghiei de a doua zi. Dup Liturghie episcopul cerea un ceai printr-un

ciocnit n perete. La ora unu mnca n zilele cnd nu era post un ou i un pahar cu lapte.La ora patru lua ceaiul, iar dup aceea nu mai mnca nimic.

Incepnd din 1 ianuarie 1891 au aprut cteva nereguli n programul lui. Pe 6 ianuarie ora4,30 dup amiaz, ajutorul su de chilie, observnd starea de neputin a episcopului dinultimele zile (cu toate c scrisese dup-amiaza) a intrat n camera sa. Episcopul zcea mort pe

pat. Mna sa stng era pe piept, iar dreapta era aezat ca i cum ar fi fost pregtit pentru obinecuvntare arhiereasc.

Trupul mort a rmas timp de trei zile n bisericua din chilia sa, iar alte trei zile a fost aezatn catedral i nu a dat semne de stricciune.

Cnd a fost mbrcat n vemintele arhiereti, faa i era luminat de un zmbet de bucurie.Episcopul Teofan a murit la vrsta de 79 de ani. A fost ngropat n rcoroasa catedral Kazan.

In chilia episcopului Teofan totul era extrem de simplu i srccios. Pereii erau goi, mobilaveche, un dulap n valoare de o rubl, un cufr de dou ruble, o mas veche, un suport de cititvechi, un pat de fier rabatabil, o canapea din lemn de mesteacn cu ezuturi tari. Avea un setde unelte de strungrie, tmplrie, legtorie de cri; echipament de fotografiat, o mas delucru cu fierstrul i o mas de tmplrie. Avea o ras de bumbac gri, o panaghie de lemn, ocruce de lemn pentru piept, un telescop, un microscop, un atlas anatomic i unul geografic.

Apoi crile crile fr numr, fr sfrit, n limba rus, slavon, greac, francez,german i englez. Printre acestea se gseau: colecia complet a Sfinilor Prini; oenciclopedie teologic n limba francez n 150 de volume; istoria Rusiei a lui Soloviev;Istoria universal a lui Schlosser; lucrrile filosofice ale lui Hegel, Fichte, Jacobi i alii;lucrri despre istoria naturii de Humboldt, Darwin, Fichte i alii. Ne revin n memoriecuvintele sale: Este bine sa nelegem alctuirea plantelor, animalelor, mai cu seam aomului i legile vieii; n ele se re veleaz nelepciunea lui Dumnezeu, care este mare ntoate.

Pe lng acestea era un numr enorm de icoane, un tablou al Sfntului Serafim de Sarov i

multe alte icoane pictate de episcopul nsui.

Marele ierarh este ascuns de la noi cu trupul, dar sufletul su este viu n lucrrile pline dedumnezeiasc nelepciune pe care ni le-a lsat. In persoana episcopului Teofan, dup cum aspus arhiepiscopul Nicandru de Vilna, avem un nvtor cretin universal, cu toate c nu ainut cuvntri; o personalitate public, cu toate c tria n pustie; un propovduitor alBisericii, care era auzit pretutindeni, cu toate c n ultimii si ani nu a fost vzut n nici o

biseric.

Un misionar-doveditor al greelilor sectare, cu toate c nu a pit n cmpul deschis alactivitii misionare; un sfenic strlucitor al nvturii cretine pentru credincioii ortodoci,

cu toate c s-a ascuns de privirea oamenilor; abia avnd bunurile pmnteti necesare, totuii mbogea pe toi cu avuia duhovniceasc a nvturii sale; necutnd slava pmnteasc


6/8

trectoare, totui este slvit acum att de oameni i de tiina teologic, ct i de diferite alteinstituii.

Sf. Teofan Zavoratul, Ravna duhovniceasca. Scrisori catre monahii, Editura Sophia,

Bucuresti, 2008

Sfntul Teofan Zvortul: Pravila de

rugciune (1)

martie 3, 2009

tags:credinta,duhovnic,Evanghelie,mantuire,post,pravila,rugaciune,Sf. Teofan

Zavoratul,staruinta

de preugen

Sf. Teofan Zvortul

In ceasurile in care lumea oarba petrece in veselii zgomotoase si nebunesti, robii lui Hristos

plang in linistea chiliilor, revarsandu-si rugaciunile pline de osardie inaintea Domnului.

Fiii lumii dupa ce isi petrec noaptea intr-o nebuneasca priveghere, intampina ziua urmatoare

cu duhul intunecat si scarbit, iar robii lui Dumnezeu intampina acea zi cu veselie si cu duh

imbarbatat, stapaniti de constiinta si de simtirea unei neobisnuite capacitati pentru cugetarea

de Dumnezeu si pentru a reimprospata lucrurile bune, intrucat noaptea care a trecut ei au

petrecut-o cu nevointa rugaciunilor. Domnul, in timpul rugaciunilor Sale a ingenunchiat, deci

nici tu crestine nu trebuie sa neglijezi ingenuncherile, daca ai puteri suficiente pentru a le

savarsi. Prin plecarea noastra cu fata la pamant, dupa lamurirea Sfintilor Parinti, se inchipuie

caderea noastra iar prin ridicarea de la pamant, Rascumpararea noastra.

Inainte de a incepe pravila de seara, este deosebit de folositor sa facem un numar de

metanii, dupa putere; caci in urma lor trupul ti se va incalzi, iar inima va primi un simtamant
http://ro.wordpress.com/tag/credinta/http://ro.wordpress.com/tag/credinta/http://ro.wordpress.com/tag/credinta/http://ro.wordpress.com/tag/duhovnic/http://ro.wordpress.com/tag/duhovnic/http://ro.wordpress.com/tag/duhovnic/http://ro.wordpress.com/tag/evanghelie/http://ro.wordpress.com/tag/evanghelie/http://ro.wordpress.com/tag/evanghelie/http://ro.wordpress.com/tag/mantuire/http://ro.wordpress.com/tag/mantuire/http://ro.wordpress.com/tag/mantuire/http://ro.wordpress.com/tag/post/http://ro.wordpress.com/tag/post/http://ro.wordpress.com/tag/post/http://ro.wordpress.com/tag/pravila/http://ro.wordpress.com/tag/pravila/http://ro.wordpress.com/tag/pravila/http://ro.wordpress.com/tag/rugaciune/http://ro.wordpress.com/tag/rugaciune/http://ro.wordpress.com/tag/rugaciune/http://ro.wordpress.com/tag/sf-teofan-zavoratul/http://ro.wordpress.com/tag/sf-teofan-zavoratul/http://ro.wordpress.com/tag/sf-teofan-zavoratul/http://ro.wordpress.com/tag/sf-teofan-zavoratul/http://ro.wordpress.com/tag/staruinta/http://ro.wordpress.com/tag/staruinta/http://ro.wordpress.com/tag/staruinta/http://preugen.wordpress.com/?attachment_id=243http://ro.wordpress.com/tag/staruinta/http://ro.wordpress.com/tag/sf-teofan-zavoratul/http://ro.wordpress.com/tag/sf-teofan-zavoratul/http://ro.wordpress.com/tag/rugaciune/http://ro.wordpress.com/tag/pravila/http://ro.wordpress.com/tag/post/http://ro.wordpress.com/tag/mantuire/http://ro.wordpress.com/tag/evanghelie/http://ro.wordpress.com/tag/duhovnic/http://ro.wordpress.com/tag/credinta/


7/8

de tristete binecuvantata, iar prin una si prin cealalta se va pregati o citire plina de osardie si

de luare aminte a pravilei.

In vremea savarsirii pravilei si a metaniilor nu trebuie sa ne grabim deloc . Atat pravila

cat si inchinaciunile trebuie sa le savarsim cat se poate de incet. E mai bine sa citim mai

putine rugaciuni si sa batem mai putine metanii, pentru luare aminte, decat multe, si fara deluare aminte.

Alege-ti o pravila corespunzatoare puterilor tale sau cea data de duhovnic. Ceea ce a spus

Domnul despre Sambata (cum ca ea este pentru om, iar nu omul pentru ea), se poate si

trebuie raportat catre toate nevointele binecuvantate, iar printre ele si catre pravila de

rugaciune. Pravila de rugaciune este pentru om, iar nu omul pentru pravila . Ea trebuie

sa-1 ajute pe om sa ajunga la sporirea in cele duhovnicesti, nu sa-i serveasca drept o povara

cu neputinta de purtat, care zdrobeste puterile trupesti si tulbura sufletul. Cu atat mai mult, ea

nu trebuie sa slujeasca drept un prilej de mndrie si de o pagubitoare prere de sine, depierzatoare osandire si injosire a semenilor.

O pravila de rugaciune aleasa cu chibzuinta, corespunzatoare puterilor si felului de viata,

serveste drept un mare ajutor pentru cel ce se nevoieste pentru mantuirea sa. Savarsind-o in

anumite ceasuri, dobandim o deprindere, o cerinta fireasca si necesara. Cel ce a capatat

aceasta fericita deprindere, de indata ce se va apropia de obisnuitul loc de savarsire a pravilei,

sufletul i se umple de o dispozitie catre rugaciune. El n-a inceput sa pronunte nici un cuvant

din rugaciunile citite de el, iar din inima se si revarsa umilinta si mintea se adanceste in

intregime in camara dinlauntru.

Prefer, a spus un oarecare Parinte, o pravila de scurta durata dar mereu indeplinita decat unae lunga durata dar in scurta vreme parasita. Iar o astfel de soarta o au intotdeauna pravilele de

rugaciune ce nu sunt pe masura puterilor.

In timpul primului avant de ravna si fierbinteala, nevoitorul le indeplineste un timp oarecare,

dar desigur ca dnd atentie mai mult cantitatii, decat calitatii mai tarziu puterile ii slabesc din

cauza nevointelor ce intrec fortele trupesti, ceea ce il sileste sa-si scurteze din ce in ce mai

mult pravila.

Vai! Si adeseori nevoitorii, randuindu-si fara nici o chibzuiala o pravila impovaratoare,

trec de la pravila cea atat de grea direct la lepadarea oricarei pravile. Dupa lepadarea

pravilei si chiar dupa scurtarea ei, npdeste numaidecat asupra nevoitorului o tulburare.

Din tulburare, el incepe sa simta un dezechilibru sufletesc. Din dezechilibru se nastetrandavia care, intarindu-se, produce o slabire si o iesire din fire, iar din lucrarea lor,

nevoitorul fara judecata incepe sa se dea in mainile unei vieti desarte si risipite, cazand cu

indiferenta in cele mai grosolane greseli. Vai!

Dupa ce ti-ai ales o pravila de rugaciune pe masura puterilor si necesitatilor sufletesti, lupta-

te cu tine sa o implinesti, cu grija si fara abatere, caci aceasta este de trebuinta pentru

mentinerea puterilor morale ale sufletului tau, asa cum este de trebuinta pentru mentinerea

puterilor trupesti, un aer curat si o hrana sanatoasa suficienta ce se intrebuinteaza zilnic in

anumite ceasuri.

In ziua Judecatii Sale, Domnul nu ne va osandi pentru ca am lasat psalmii ziceSfantul Isaac Sirul nu pentru ca am lasat rugaciunile, ci pentru ca am dat putinta


8/8

demonilor sa intre liber in noi. Demonii, cand vor afla un loc, vor intra si vor inchide

usile ochilor nostri. Atunci ei indeplinesc prin noi, care ne facem uneltele lor, in chip

silnic si necurat, cea mai cumplita razbunare, tot ce nu este ingaduit de Dumnezeu.

Vai! Din pricina ca am lasat o mica pravila, pentru ca cei care o indeplinesc, se invrednicesc

de apararea lui Hristos noi ne facem supusi diavolilor, dupa cum este scris de un oarecareintelept: Cel ce nu-si supune voia sa lui Dumnezeu, se va supune vrajmasilor sai. Aceste

pravile, care ti se par mici, ti se vor face niste ziduri impotriva celor ce staruie sa ne robeasca.

Savarsirea acestor pravile inlauntrul chiliei este stabilita cu intelepciune de cei ce au asezat

Tipicul Bisericesc, dupa o descoperire de sus, pentru paza vietii noastre.

Marii Parinti ai Bisericii, care dintr-un prea mare belsug de lucrare a darului au petrecut intr-o

neincetata rugaciune, nu-si lasau nici pravila lor, pe care s-au obisnuit sa o svareasca inanumite ceasuri din zi si din noapte. Multe din dovezile de acest fel le vedem in vietile lor.

Antonie cel Mare, savarsindu-si pravila la ceasul al noualea (ceasul al noualea bisericesc

corespunde ceasului al treilea de dupa amiaza) s-a invretlnicit de o descoperire dumnezeiasca.

Cand Preacuviosul Serghii Radonejschi se ocupa cu citirea rugaciunilor sale, in timpul

Acatistului Maicii Domului i s-a aratat Prea Sfanta Fecioara insotita de Apostolii Petru si

Ioan.

Citirea plina de rugaciune din Acatistul Prea Dulcelui Iisus, in afara de vrednicia sa proprie,

serveste drept o admirabila pregatire pentru exercitarea cu rugaciunea lui Iisus, care se citeste

astfel: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul.

Aceasta rugaciune alcatuieste aproape unica indeletnicire pentru nevoitorii sporiti care au

ajuns la simplitate si curatenie, pentru care orice multa cugetare si multa cuvantare le este

drept risipire impovaratoare. Acatistul arata cu ce ganduri poate fi insotita rugaciunea lui

Iisus, care pentru un nou incepator pare extrem de uscata. El, in toata intinderea lui,

zugraveste numai cererea pacatosului ca Domnul Iisus Hristos sa-1 miluiasca; dar acestei

cereri i se dau felurite forme corespunzatoare cu munca mintii noilor incepatori. Asa li se da

pruncilor hrana, care mai intai este inmuiata.

Iubite frate, supune-ti libertatea in folosul pravilei, caci ea, lipsindu-te de libertatea

pierzatoare, te va lega numai pentru ca sa-ti aduca libertatea duhovniceasca, libertatea lui

Hristos. La inceput lanturile ti se vor parea grele, mai tarziu insa, se vor face scumpe pentru

cel legat de ele.

Toti sfintii lui Dumnezeu au luat asupra lor si au purtat jugul cel bun al pravilei de rugaciune.

Urmeaza si tu lor, calca si tu pe urmele Domnului nostru Iisus Hristos, Care luand trup

omenesc si aratandu-ne prin El Insusi Chipul de purtare, a lucrat asa cum lucra Tatal Lui,

vorbea ceea ce Ii poruncea Tatal, avand drept scop implinirea intru totul a voii lui

Dumnezeu. Voia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh este una. Cu privire la oameni, ea se

cuprinde in mantuirea oamenilor.

Prea Sfanta Treime, Dumnezeul nostru, Slava Tie! AMIN.

sf. teofan zavoratul

Documents