sf suici drum

Upload: andreibadica

Post on 14-Oct-2015

68 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

drum

TRANSCRIPT

  • CAPITOLUL A: PIESE SCRISE 1 DATE GENERALE

    1. Denumirea obiectivului de investiii; 2. Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul); 3. Titularul investiiei; 4. Beneficiarul investiiei; 5. Elaboratorul studiului.

    2 INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

    1.Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului;

    2. Descrierea investiiei: a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii

    pe termen lung (n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual, necesitatea i oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat;

    b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum dou); - scenariul recomandat de ctre elaborator; - avantajele scenariului recomandat;

    c) descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz;

    3. Date tehnice ale investiiei

    a) zona i amplasamentul; b) statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat; c) situaia ocuprilor definitive de teren: suprafaa total, reprezentnd

    terenuri din intravilan/extravilan;

  • d) studii de teren: - studii topografice cuprinznd planuri topografice cu amplasamentele

    reperelor, liste cu repere n sistem de referin naional; - studiu geotehnic cuprinznd planuri cu amplasamentul forajelor, fielor

    complexe cu rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandrile pentru fundare i consolidri;

    - alte studii de specialitate necesare, dup caz; e) caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de

    investiii, specifice domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

    f) situaia existent a utilitilor i analiza de consum: - necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii; - soluii tehnice de asigurare cu utiliti;

    g) concluziile evalurii impactului asupra mediului; 4. Durata de realizare i etapele principale; graficul de realizare a investiiei.

    3 COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIIEI

    1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; 2. Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei.

    4 ANALIZA COST-BENEFICIU

    1. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referin;

    2. Analiza opiunilor; 3. Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar:

    fluxul cumulat, valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu;

    4. Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic: valoarea actual net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu;

    5. Analiza de senzitivitate; 6. Analiza de risc.

    5 SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI

    Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n vigoare i constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i alte surse legal constituite.

    6 ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA INVESTIIEI

  • 1. Numr de locuri de munc create n faza de execuie; 2. Numr de locuri de munc create n faza de operare.

    7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI

    1. Valoarea total (INV), inclusiv TVA (mii lei) (n preuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care: - construcii-montaj (C+M);

    2. Ealonarea investiiei (INV/C+M): - anul I; - anul II

    3. Durata de realizare (luni); 4. Capaciti (n uniti fizice i valorice); 5. Ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia,

    dup caz. 8 AVIZE I ACORDURI DE PRINCIPIU

    1. Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei; 2. Certificatul de urbanism; 3. Avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz

    metan, ap-canal, telecomunicaii etc.); 4. Acordul de mediu; 5. Alte avize i acorduri de principiu specifice.

    CAPITOLUL B: PIESE DESENATE:

    PI01 Plan de incadrare in zona scara 1:25000 PS01 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000 PS02 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000 PS03 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000 PS04 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000 PS05 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000 PS06 Plan de situatie Suici Valea Podeni Tronson 2 scara 1:1000 PL01 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100 PL02 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100 PL03 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100 PL04 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100 PL05 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100 PL06 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100 PL07 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 1 scara 1:1000/1:100 PL08 Profil longitudinal Suici Valea Podeni Tronson 2 scara 1:1000/1:100 PTT01Profil transversal tip scara 1:50 PTT02Profil transversal tip scara 1:50

  • DE01 Detaliu sant pavat scara 1:50 Detaliu rigola acoperita

    DE02 Detaliu podet 1000 scara 1:100 DE03 Detaliu podet 800 scara 1:20 DE04 Detaliu podet ape pluviale scara 1:20 DE05 Detaliu podet dalat L=2.00m scara 1:100 DE06 Detaliu podet dalat L=4.00m scara 1:100

    CAPITOLUL C: ANEXE:

    1. Studiu topografic; 2. Studiu geotehnic.

  • (1) DATE GENERALE

    1. DENUMIREA INVESTITIEI

    mbuntire drumuri comunale si vicinale in comuna uici, judetul Arge

    2. AMPLASAMENTUL (judetul, localitatea):

    Judetul: Arge

    Comuna: uici

    3. TITULARUL INVESTITIEI

    COMUNA UICI

    4. BENEFICIARUL INVESTITIEI

    COMUNA UICI

    5. ELABORATORUL STUDIULUI

    SC UNIX S.R.L.

    J15/25/2002, cod fiscal RO 14403470

    (2) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

  • 1. Situatia actuala si informatii despre entiatea responsabila cu implementarea proiectului

    Comuna Suici in care urmeaza a se realiza investitia este situata in partea de vest

    a judetului Arges , la circa 15 km de orasul Curtea de Arges. Comuna are un relief

    deluros si uneori cu versanti abrupti si teren accidentat. In componenta comunei se afla

    sase sate: Ianculesti, Paltenu, Pauleni, Rudeni, Suici, Valea Calului.

    Comuna Suici se nvecineaz cu comuna Salatrucu (nord), la sud cu comuna

    Cepari Pamanteni si la est cu comuna Cicanesti si are o populatie de 2870 de locuitori.

    2. Descrierea investitiei.

    A. Situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei

    NECESITATEA SI OPORTUNITATEA PROMOVARII INVESTITIEI

    Necesitatea acestui proiect a aprut in ideea asigurarii accesului persoanelor

    riverane precum si a utilizatorilor obietivelor cu caracter socio-cultural catre reteaua de

    drumuri judetene existente (DJ 703G, DJ 704G si DJ 703H) cat si spre punctele de

    interes social din centrul comunei.

    Necesitatea lucrarilor propuse in prezentul proiect este argumentata si de starea

    fizica a drumurilor existente raportate la conditiile generaIe de circulatie actuale cat si de

    perspectiva.

    Astfel, pe traseele existente s-a urmarit organizarea unor legaturi cu drumurile

    importante din jurul comunei Suici care s asigure accese carosabile n zonele

    funcionale.

    Pe ntreg traseul studiat exploatarea produselor industriale, agricole, zootehnice se

    realizeaz la un nivel redus fa de posibilitile reale ale zonei. Activitile comerciale

    In conformitate cu adresa obtinuta de la Consiliul Judetean Arges, coroborata cu raspunsul primit de la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arges referitor la numarul de someri existenti in unitatea administrativ teritoriala, rata reactualizata a saraciei a fost evaluata la 60%.

  • sunt ngreunate prin relaii greoaie din punct de vedere al traficului. mbuntirea acestor

    drumuri ar deschide noi oportuniti cum ar fi prelucrarea produselor agricole cat si

    desfurarea altor activiti specifice zonei.

    Prezenta documentaie tehnico-economic trateaz modul de mbuntire a

    infrastructurii din cadrul comunei Suici, mbunatirea accesului la drumurile naionale si

    judeene precum i la unitile de stat sau private care i desfoar activitatea n zona.

    Venind n ntmpinarea celor de mai sus, prezentul proiect ofer un rspuns printr-

    o investiie care s fie la standarde europene privind calitatea.

    Romnia are o reea de infrastructuri inclusiv rutier care asigur realizarea

    conectrii tuturor localitilor la reeaua naional de transport i la sistemele

    internaionale de transport.

    Integrarea infrastructurii romneti n reelele europene de transport are n vedere

    promovarea interconectrii i interoperativitii reelelor existente prin concentrarea

    ateniei asupra unor "artere de infrastructuri specifice" care strbat zone geografice i

    leag principale centre economice i sociale.

    Construcia i mbuntirea reelelor de infrastructur contribuie la integrarea

    gradual a regiunii i respectiv a rii n familia rilor continentului european i pune n

    valoare resursele economice i turistice, reelele de infrastructuri devenind astfel

    adevrate artere hrnitoare ale pieei economice i sociale.

    Prin dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere n zona se creeaz premisele

    unor noi oportuniti pentru populaie, agenii economici i colectivitile regionale i

    locale i se realizeaze legturi eficiente ntre centre urbane i regiuni periferice.

    Prezenta propunere de proiect este relevant pentru Axa 3 masura 322, din

    PNDR, i anume Programul National pentru Dezvoltare Rurala, al crui obiectiv l

    reprezint Renovarea, Dezvoltarea Satelor, Imbunatatirea Serviciilor de Baza

    Pentru Economia si Populatia Rurala si Punerea In Valoare a Mostenirii Rurale.

    n prezent, transportul se realizeaz cu costuri ridicate, pe drumuri din pamant, ce

    au o capacitate de circulaie redus, drumuri ce nu corespund cerinelor de trafic rutier

    actuale i de perspectiv, cu implicaii directe negative asupra siguranei circulaiei.

    De asemenea, activitile comerciale din zon sunt obstrucionate de starea

    actuala a drumurilor iar datorit acestor disfuncionaliti este necesar mbuntirea

  • sistemului rutier aplicndu-se soluii tehnice cu costuri rezonabile. Prin mbuntirea i

    reabilitarea acestor drumuri, se va determina i o reducere a cheltuielilor de transport. Se

    are n vedere si asigurarea scurgerii apelor cat si reabilitare sau inlocuire podeelor

    existente (in functie de gradul de degradare al acestora) pentru aducerea drumului la

    parametrii impui de normele tehnice n vigoare.

    Acest drum local este un drum comunal, prin intermediul acestuia asigurandu-se

    accesul catre drumurile judetene DJ 703G, DJ 704G si DJ 703H (asigura legatura cu

    orasul Curtea de Arges) cat si catre satele invecinate, in acest mod un mare numar de

    locuitori ai comunei avand acces la drumurile judetene cat si la institutiile publice (scoala,

    liceu, gradinita, Primarie, dispensar uman, dispensar veterinar, etc.).

    SITUATIA ACTUALA

    In prezent sistemul rutier este alcatuit din pamant si este intr-o stare de degradare

    accentuata datorita declivitatilor mari ale drumului.

    Pe sectoarele de drum analizate limea prii carosabile i platforma drumului

    variaz avand latimi cuprinse intre 4.00 la 4.50m iar a platformei de la 4.50 5.00 m,

    distanta maxima intre garduri fiind de 5.50m. Pe timp de iarna si in perioadele ploioase,

    accesul autovehiculelor si pietonilor se desfasoara cu mare dificultate datorita faptului ca

    drumurile sunt valurite, cu gropi dese si neamenajate, nu exista un sistem dirijat de

    scurgere a apelor pluviale. n multe situaii pe drumurile locale gropile care se creeaz

    din trafic sunt pline cu ap si umplute de localnici cu diverse materiale din curi sau

    pmnt.

    Profilul longitudinal al drumurilor studiate prezint declivitati cu valori cuprinse

    intre 0.51% si 5.43%.

    Conform inventarului public al Comunei Suici drumurile au latimi cuprinse intre 5 si

    7 m.

    In curbe lipsesc supralrgirile corespunztoare razelor i vitezei de proiectare. De

    asemenea curbele nu sunt amenajate n spaiu (convertire, supranlare) iar pantele pe

    acostamente nu sunt mai mari ca cele de pe partea carosabil.

  • De asemenea lipsa lucrrilor specifice de drumuri: anuri sau rigole pentru

    colectarea si scurgerea apelor pluviale pe intreaga lungime a drumurilor (acolo unde este

    necesara amplasarea acestora), podee tubulare insuficiente care s asigure trecerea

    apelor pluviale la intersecia cu drumurile laterale, podetele de la accesele n curi sunt

    amenajate prin podee din lemn sau tuburi metalice de diverse dimensiuni amplasate

    peste anul din faa proprietii fac ca accesul ctre gospodriile locuitorilor din sat s

    devin greoi deoarece apa stagneaz pe partea carosabil si degradeaz platforma

    drumului.

    Drumurile propuse pentru imbunatatire prin prezentul studiu de fezabilitate, au o

    lungime total de 1.97 Km dupa cum urmeaza :

    B. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse

    Prezenta documentaie tehnico-economic dezvolt tema modului de mbuntire

    a infrastructurii din comuna Suici cat si a facilizrii accesului catre drumurile nationale si

    judeene, precum i la unitile de stat sau private care i desfoar activitatea n zona.

    Scenarii propuse

    Ipoteze de lucru i evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei

    multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu,

    legalitate, riscuri)

    n conformitate cu Ordinul 66/N/2000, n funcie de starea actual a sistemului

    rutier existent, foraje, sondaje, trafic si dimensionare s-au identificat urmtoarele soluii

    propuse pentru lucrrile de mbuntire:

    Astfel in cadrul proiectului s-au luat in calcul urmatoarele scenarii:

    Nr. Crt.

    Denumire plansa

    Denumire strada

    Lungime (m)

    Pozitie conform inventarul bunurilor

    domeniului public

    1 PS01- PS04 Drum vicinal Valea Podeni

    0.000 - 1.400 m 46

    2 PS05 Drum vicinal Ograda 1.400 - 1+725.58 m 47

    3 PS06 Drum vicinal Plaieni 0.000 - 0+243.34 m 48

  • 1. varianta 1 in cadrul acestei variante drumurile prezentate in cadrul prezentei

    documentatii nu vor fi supuse nici unui proiect de mbuntire

    2. varianta 2 in cadrul acestei variante drumurile supuse modernizarii urmind a se

    efectua o pietruire in doua straturi si o inchidere a suprafetei cu tratament dublu

    bituminos.

    Solutia de mbuntire propusa pentru varianta 2 este:

    4 cm strat de uzura din beton asfaltic de tip BAR16

    5 cm strat de legatura de tip BAD 25

    15 cm strat de baza din piatra sparta amestec optimal

    20 cm fundatie din balast

    7 cm substrat de nisip

    3. varianta 3 in cadrul acestei variante drumurile supuse modernizarii urmind a fi

    pietruite

    Solutia de mbuntire propusa pentru varianta 3 este:

    15 cm strat din piatra sparta

    25 fundatie din balast

    7 cm substrat de nisip

    Pentru selectarea opiunilor propuse descrise anteror s-au luat n calcul criterii de

    tipul:

    Social i de mediu

    Tehnic

    Financiar

    Fiecare din variantele alternative propuse au fost evaluate comparativ innd cont

    de parametrii sociali i de mediu, tehnici i financiari. Pentru fiecare din criteriile de

    evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin punctarea acestora de la 1 la 3 puncte

    (1 opiune recomandat; 2 opiune funcionala; 3 opiune nerecomandat); s-a

    folosit o medie ponderat ntre ponderea individual a fiecrui criteriu i subcriteriu de

    evaluare i valoarea dat pentru cotarea variantelor.

    Criteriu Pondere individual

    Variante propuse

    1 2 3

  • propunere

    Mediu si Social

    Impactul asupra populaiei 13% 3 1 1 Calitatea serviciilor (transport) 18% 3 1 2

    Impactul asupra mediului 12% 3 1 2

    Tehnic

    Plan de situaie 17% 3 1 1 ncadrarea n stasuri 5% 3 1 1

    Siguran n exploatare 15% 3 1 2 Profil longitudinal i transversal 10% 3 1 2 Financiar i Gradul de suportabilitate Cost de investiie 10% 2 3 1 Total 100% 2,87 1.25 1.5

    Decizia Varianta 2

    Scenariu propus

    n urma evaluarii alternativelor s-a ales ca varianta 2 ca fiind varianta optima,

    corespunzatoare celui mai bun punctaj.

    Avantajele scenariului recomandat

    Prin solutia aleasa (varianta 2) se ofer o soluie viabil printr-o investiie la

    standarde europene n ceea ce privete calitatea lucrrilor ce vor fi executate.

    Prin reabilitarea acestor drumuri (realizarea unor drumuri impermeabilizate) se va

    determina imbunatatirea circulatiei, cresterea calitatii serviciilor publice (salvare,

    pompieri), facilitarea accesul pietonilor si a autovehiculelor.

    Investiia care se va realiza prin acest proiect va presupune aducerea sistemului

    rutier la parametrii tehnici caracteristici categoriei drumului, contribuind la creterea

    gradului de siguran a circulaiei n interiorul i ntre localiti, prin construirea unor

    drumuri ce vor avea un profil transversal cu elemente geometrice care s se ncadreze n

    prevederile legale, se va asigura scurgerea apelor pluviale n lungul drumului.

    Efecte ce vor rezulta din mbuntirea acestor drumuri in varianta 2:

    o implicare mai activ a comunitilor locale n procesul progresiv de cretere a

    nivelului de trai al populaiei din zon;

    creerea unor condiii optime de desfurare a activitii operatorilor de transport

    locali i regionali;

  • accesul mai rapid la serviciile medicale, de nvmnt, administrative, juridice

    pentru populaia din zon, atrgnd n circuitul economic zone izolate, cu

    infrastructura economico-social deficitar;

    determinarea creterii volumului i a calitii transportului, precum i satisfacerea

    mai bun a nevoilor de deplasare a cetenilor

    c. Descrierea constructiva si functionala a investitiei

    Avnd n vedere faptul c n prezent drumurile sunt nemodernizate cu capacitate

    de circulaie redus care nu corespunde traficului actual i al celui de perspectiv, cu

    implicaii directe asupra siguranei circulaiei, investiia propus prin proiect urmrete:

    stoparea degradrii infrastructurii i meninerea n exploatare a sistemului de

    transport;

    aducerea n parametrii de funcionare i valorificarea capacitilor existente prin

    repararea i mbuntirea acesteia;

    nlturarea sau prevenirea apariiei restriciilor de circulaie;

    creterea capacitii de transport n vederea asigurrii interconectrii i

    interoperabilitii ntre rute i moduri de transport;

    promovarea tehnologiilor de transport ecologice;

    ridicarea sistemului de transport la standardele tehnice i la nivelul de servicii

    corespunztoare cererii preconizate;

    facilitarea i ameliorarea conexiunilor ntre reelele de transport judeean i

    interjudeean;

    facilitarea accesului n regiune n condiii normale de confort i de securitate.

    aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici corespunztori categoriei drumului,

    asigurndu-se astfel condiii bune de siguran n circulaia auto;

    asigurarea unor conditii optime de siguranta si confort in circulatia auto si

    pietonala;

    realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care s se ncadreze n

    prevederile legale;

    asigurarea scurgerii apelor pluviale n lungul drumurilor, n condiii ct mai bune.

  • Astfel a fost aleasa solutia de mbuntire (varianta 2) care consta in:

    4 cm strat de uzura din beton asfaltic de tip BAR16

    5 cm strat de legatura de tip BAD 25

    15 cm strat de baza din piatra sparta amestec optimal

    20 cm fundatie din balast

    7 cm substrat de nisip

    Avand in vedere declivitatile foarte mari s-a ales ca stratul de uzura sa fie de tip

    beton asfaltic rugos iar stratul de baza sa fie de piatra sparta amestec optimal in locul

    celui de agregate naturale stabilizate cu ciment (pentru a se evita curgerea acestuia in

    momentul punerii in opera). Stratul de piatra sparta amestec opimal va avea la partea

    superioara o granulometrie similara cu cea a macadamului.

    3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

    a). Zona si amplasamentul

    Judetul Arges este situat in partea sudica a Romaniei, fiind invecinat la nord cu

    judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dambovita la est, cu judetul Teleorman la sud si cu

    judetele Olt si Valcea la vest.

    Relieful judetului Arges este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud,

    cuprinzand toate unitatile geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la

    2.500 m pana la 160 m altitudine

    Date climatice:

    Din punct de vedere climatic regiunea este caracterizata de elementele climei de

    deal , subetajul dealurilor si podisurilor inalte cu altitudini de 400-1000 m. Temperatura

    medie anual a aerului este de +8 C. In luna ianuarie temperatura medie este de -4C iar in

    luna iulie de +18 C, amplitudinea termica fiind de 22 C.

    Prima zi de inghet se afla in intervalul 1-10 octombrie iar ultima zi de inghet intre

    20 aprilie si 1 mai, numarul mediu anual fara inghet fiind de 170 zile.

    Circulaia general a atmosferei

  • Este caracterizat prin frecvena mare a adveciilor de aer temperat oceanic din

    V (mai ales n semestrul cald), prin ptrunderi frecvente ale aerului temperat continental

    din sectorul estic (mai ales n semestrul rece).

    Vnturile

    Sunt influenate de relief, att n privina direciei, ct i a vitezei. Frecvenele medii

    anuale nregistrate indic predominarea vnturilor din Vest (14,8%) i Nord - Vest

    (10,8%) .

    Temperatura aerului

    Clima este o clima temperat continentala diferentiata in functie de relief cu

    temperaturi medii anuale cuprinse intre -2 (zona montana inalta) si 10 grade (zonele

    joase de campie).

    Precipitaiile atmosferice

    Precipitatiile asemenea temperaturilor sunt repartizate neuniform cu valori mai

    mari in zona montana ce scad inspre zonele joase. Media precipitatiilor anuale este

    cuprinsa intre valorile de 800-1000 mm cu o distributie relativ uniforma.

    Calitatea aerului n zon

    Calitatea aerului n zon este influenat de cantitatea de emisii. n zona studiat,

    datorit specificului agrar se poate aprecia ca aceast cantitate este n general redus.

    Datorita caracterului climateric se constata o cretere a concentraiei de praf n

    perioadele de seceta prelungit.

    Date seismice:

    Incarcarea seismica este corespunzatoare perioadei de colt TC = 1,5 sec, Ks =

    0.16 si zonei seismice de calcul D conform normativului P100/1992.

  • b). Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat

    Proiectul propune mbuntirea unui drum comunal, drum ce se afla n

    domeniul public al Primriei Suici, lucrrile de drum fiind astfel proiectate nct sa

    pstreze traseul existent, fr efectuarea de exproprieri de terenuri, intrega suprafata de

    teren aflandu-se in intravilanul Comunei Suici.

    c). Situatia ocuparii definitive de teren

    Suprafetele ocupate temporar cu organizarile de santier pentru executarea

    lucrarilor vor fi puse la dispozitie de Consiliul Local si isi vor recapata destinatia initiala

    dupa terminarea investitiei prin ecologizare.

    d). Studii de teren

    Studii topografice

    Lucrrile de ridicare a detaliilor s-au executat cu staia totala si cuprind:

    1) ridicarea profilelor transversale;

    2) ridicarea detaliilor suplimentare.

    Lucrrile de ridicare a profilelor transversale i a detaliilor suplimentare se vor

    executa pe cel putin 15 m nainte i 15 m dup sfritul proiectului.

    1) ridicarea profilelor transversale se vor executa n sensul de cretere a kilometrajului

    de la stnga la dreapta din 25 in 25 de metri in aliniament si din 15 in 15 metri in zonele

    cu curbe.

    2) prin ridicari suplimentare se vor culege toate detaliile privind cotele i poziiile

    necesare pentru alctuirea planului de situaie.

    Prin realizarea ridicarilor topografice au permis trasarea amplasamentului

    drumului. Pentru ntocmirea proiectului s-a trasat planul de situaie, profilul n lung si s-au

    ntocmit profilele transversale curente.

    Studiul topografic se gaseste in intregime in Capitolul C : Anexe.

    Studiu geotehnic

  • Prin aceste studii s-a relevat structura rutier existent n zonele cu degradri mari

    ct si tipologia pmntului in zona respectiv. Prin studierea nivelului apelor freatice s-a

    constatat c acesta este la o adncime de peste 3,50 m. Rezultatul sondajelor si

    tronsonarea acestora sunt date in studiul geotehnic prezentat in Capitolul C Anexe.

    e). Caracteristicile principale ale constuctiei

    Drumurile propuse pentru imbunatatire prin prezentul studiu de fezabilitate, au o

    lungime total de 1.97 Km dupa cum urmeaza :

    Lucrarea se ncadreaz conf. Ord. 31 / N/ 1995 MLPAT n clasa de importan

    C - normal.

    In plan traseul drumurilor supuse imbunatatirii va fi proiectat pentru viteza de 25

    km/h, iar in zonele curbelor cu raze mici unde nu s-au putut face corectii ale curbelor

    datorita necesitatii realizarii exproprierilor deosebit de dificile si costisitoare, viteza de

    proiectare este 15 km/h. La amenajarea traseului in plan s-au respectat prevederile STAS

    863-85.

    Se impun urmtorii parametrii de proiectare:

    Avand in vedere ca drumurile comunale au fost proiectate cu o singura banda de

    circulatie se vor prevedea platforme de incrucisare (in locurile unde este posibila

    Denumire drum

    Lungime

    Drum vicinal Valea Podeni 1400 m

    Drum vicinal Ograda 325.58 m

    Drum vicinal Plaieni 243.34 m

    Viteza de proiectare 25 km/h

    Latime platforma 5.00 m

    Latime parte carosabila 4.00 m

    Latime acostamente.. 2 x 0.50m

    Panta transversala parte carosabila.. 2.50% - panta unica

    Panta transversala acostamente. 4.00%

  • amplasarea acestora fara a se afecta retelele edilitare sau a se efectua exroprieri).

    Structura rutiera a platformelor de incrucisare va fi identica cu cea a partii carosabile.

    Pentru asigurarea unor conditii de trafic in siguranta s-au prevazut un numar de 7

    platforme de incrucisare.

    Structura rutiera proiectata va fi :

    Pentru partea carosabila

    Acostamentele se vor realiza din piatra sparta amestec optimal in grosime 25cm.

    n profil longitudinal drumurile vor urmri situaia existent fr a se efectua corecii

    mari ale profilului longitudinal existent. In general linia rosie proiectata se va situa cu

    aproximativ 30-35 cm deasupra niveletei existente. Declivitatile au valori cuprinse dupa

    cum urmeaza:

    Suici Valea Podeni tronson 1 intre 0.51% si 5.43% cu raze de racordare cu

    valori intre 250 si 4000m.

    Suici Valea Podeni tronson 2 intre 0.51% si 2.30% cu raze de racordare cu

    valori intre 1200 si 1500m.

    Drumuri laterale i intersecii

    n vederea asigurrii unui trafic in siguranta trebuie amenajate si interseciile cu

    drumurile laterale. Acestea (in numar total de 6 de drumuri laterale) se vor amenaja pe

    15 m cu acelai sistem rutier ca si drumurile supuse mbunttirii.

    Scurgerea apelor

    Datorit resurselor reduse de-a lungul timpului nu s-au executat lucrri de

    ntreinere, ceea ce a condus la formarea unor zone n care stagneaz apele pluviale.

    anurile de pmnt existente nu au fost ntreinute, s-au colmatat i apoi s-au umplut cu

    4 cm strat de uzura BAR16

    5 cm strat de legatura BAD 25

    15 cm strat din piatra sparta amestec optimal

    20 cm fundatie din balast

    7 cm substrat din nisip

  • vegetaie.

    Pentru asigurarea scurgerii apelor s-au prevzut demolarea santurilor existente si

    inlocuirea aecstora cu anuri pavate iar pe zonele unde ampriza drumului este limitata

    de gardurile proprietatilor se vor prevedea rigole carosabile acoperite cu elemente

    prefabricate.

    Pe tronsoanele unde ampriza drumului este limitata de gardurile proprietatilor,

    rigolelele carosabile acoperite se pot amplasa in cadrul latimii partii carosabile iar

    santurile pavate se pot amplasa in cadrul latimii acostamentelor (conform Ordin 45 din

    27.01.1998 capitolul 5, paragraf 5.2. si Anexa 1).

    Pentru asigurarea continuitatii scurgerii apelor in lungul drumului s-au prevazut

    podete tubulare F800 la intersectiile cu drumurile laterale si podete tubulare F300 pentru

    ape pluviale.

    Deasemenea pentru descarcerea santurilor s-a prevazut inlocuirea podetelor

    tubulare transversale de descarcare cu podete tubulare de diametru F 1000 (2 podete),

    podete dalate L=2.00 m (2 podete km 1+260 Valea Podeni tronson 1), podete dalate

    L=4.00m (2 podete km 0+840 pe Valea Podeni tronson 1) .

    Astfel pentru asigurarea scurgerii apelor s-au prevazut:

    Santuri pavate 700m

    Rigole carosabile acoperite 1752m

    Podete tubulare F 1000 2 podete

    Podete tubulare F 800 58m

    Podete dalate L= 2.00 m 2 podete

    Podete dalate L=4.00 m 2 podete

    Nr Crt Denumire strada

    Tipul elementului de scurgere

    Zona de aplicare

    Pozitia fata de

    axul drumului

    Lungime

    (Km)

    (m)

    1 Valea Podeni

    tronson 1 sant 0+000 0+480 stanga 480.00 0+620 0+840 stanga 220.00 700.00 rigola 0+480 0+620 stanga 140.00

  • carosabila 1+260 1+610 stanga 350.00 1+690 1+726 stanga 36.00 0+000 0+100 dreapta 100.00 0+840 1+726 dreapta 886.00 1512.00

    3 Valea Podeni

    tronson 2 rigola

    carosabila 0+000 0+240 dreapta 240.00 240.00

    Plantare de indicatoare rutiere i msuri de sigurana traficului

    Siguranta traficului

    Proiectarea parapetilor pentru siguranta traficului se va face respectand

    prescriptiile tehnice in vigoare.

    Semnalizare vertical

    Sistemul de semnalizare pe vertical se va studia cu atenie pentru a avea o

    concordana ntre acesta i sistemul de marcare orizontal, pentru a nu crea confuzii i

    interpretri greite, pentru a fi citit cu uurin att pe timp de zi ct i pe timp de noapte.

    Realizarea unei semnalizri verticale eficiente trebuie s cuprind indicatoare de

    avertizare, de obligativitate i indicatoare de informare i orientare.

    Se vor propune lucrri de marcare a locurilor de incrucisare (pentru strazile cu o

    singura banda de circulatie), pentru avertizare privind delimitarea spaiilor interzise,

    pentru interzicerea staionarii, furnizarea de informaii prin utilizarea unor sgei sau

    inscripii care ofer indicaii privind ncadrarea corect pe benzile care corespund

    itinerarului ales n adoptarea unor viteze corespunztoare traseului care urmeaz.

    Toate materialele utilizate (vopseaua de marcaj, indicatoare etc) vor fi

    agrementate conform HGR 766/1997 i cele care nu sunt agrementate vor fi nsoite de

    Certificate de Calitate.

    f). Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

    Nu este cazul

  • g). Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

    Impactul negativ

    In perioada de executie a lucrarilor de reabilitare, datorita tehnologiilor de

    executie moderne, a unor materiale putin agresive pentru mediu si a unor mecanizari

    avansate, perioadele de executie pot fi reduse considerabi. Efectele pot fi rezumate

    astfel:

    - Emisii importante de praf si noxe preduse de gazele de esapament de la

    motoarele extrem de puternice, ale mijloacelor mecanice de transport si utilajelor;

    - Perturbarea prin zgomot si noxe a habitatelor, florei si faunei, uneori pe benzi

    laterale de peste 1 km, din axul lucrarilor. In unele cazuri aceste perturbari produc

    modificari in ecosisteme avand caracter ireversibil;

    - Emisii de noxe de diferite tipuri cu ocazia executarii lucrarilor de constructii cum ar

    fi praf de la betonari, zidarii sau gaze in cazul betoanelor bituminoase;

    - Discomfort important prin poluare fonica, luminoasa, vibratii si emiterea de nexe,

    cauzat populatiei din asezarile situate in apropierea santierelor;

    - Posibilitatea aparitiei unor conflicte sociale intre populatie si personalul muncitor.

    In final se poate concluziona ca in perioada de executie are loc un fenomen

    important privind potentialul impact negativ, la modul cel mai general, dar a carui durata

    este limitata la cele cateva luni de executie a lucrarilor de reabilitare.

    In perioada de exploatare se pot observa urmatoarele potentiale efecte:

    - Crestera pericolului de accidente pe traseu ca urmare a vitezelor sporite de

    circulatie acceptate, cu efecte aspura participantilor la trafic dar si prin explozii sau

    incendii produse de autovehiculele grele;

    - Circulatia in comun, cu viteze mari, a autoturismelor si mijloacelor de transport in

    comun;

    - Modificarea, prin deviere sau anulare a unor rute de transport traditionale si bine

    cunoscute, ceeea ce poate perturba activitati economice sau sociale consolidate in

    timp;

  • - Cresterea pericolului de accidente pentru populatia locala, atat in transportul rutier

    cat si in deplasarile pedereste.

    Impactul pozitiv

    In perioda de executie, se remarca urmatoarele aspecte ce constituie un impact

    pozitiv asupra mediului:

    - Dezvoltarea cu caracter oarecum temporar a unor activitati economice legate de

    reabilitarea drumurilor: procurarea de materiale de constructii, semiori prefabricate,

    aprovizionarea cu carburanti si lubrefianti, repararea si intretinerea mijloacelor de

    transport si a utilajelor;

    - Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente

    pentru populatia de muncitori folositi pe santier;

    - Crearea temporara de locuri de munca pentru populatia autohtona, concomitent

    cu posibilitatea, pentru o parte a acestora de a se califica intr-o meserie noua, mai

    profitabila;

    - Ridicarea intr-o oarecare masura, a nivelului economic, de civilizarea si informare

    al populatiei locale.

    In perioada de exploatare, beneficiul principal se regaseste in ansamblul

    economiei regiunii, astfel:

    - Crearea unui coridor de transport modern cu toate beneficiile ce decurg: cresterea

    vitezei de parcurgere a unor trasee cu reducerea timpului de deplasare,

    diminuarea consumului de carburanti prin scaderea accelerarilor si decelerarilor

    dar si a regimului de functionare a motoarelor, a blocajelor in traseu in special la

    parcursul prin localitati;

    - Diminuarea pericolului de accidente specific drumurilor inguste, cauzate de

    depasiri si tranzitare prin localitati cu circulatie pietonala importanta;

    - Reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele stabatute, cu cresterea fluentei

    in circulatie si imbunatatirea legaturilor intre asezari;

    - Dezvoltarea unor activitati economice noi: statii de carburanti, parcari, etc

    - Asigurarea unor conditii de confort sporite pentru pasageri si conducatorii auto prin

    facilitatile realizate.