Suoliment Foaia Duminical nr. 133 27 iulie 2014

Sfntul Mare Mucenic i Tmduitor Pantelimon

Imnografie

Tropar, glasul al 3-lea: Purttorule de chinuri, Sfinte i tmduitorule Pantelimoane, roag pe Milostivul Dumnezeu ca s dea iertare de greeli sufletelor noastre. Condac, glasul al 5-lea: Urmtor fiind Celui milostiv, i dar de tmduiri de la Dnsul lund, purttorule de chinuri i mucenice al lui Hristos Dumnezeu, cu rugciunile tale bolile noastre cele sufleteti vindec-le, gonind pururea smintelile lupttorului, de la cei ce strig cu credin: Mntuiete-ne pe noi, Doamne.

naintea celui cu chip i nevinovie ngereasc, a vrednicei slugi a Domnului nostru, care prin nestrmutat credin s-a nvrednicit a sta alturi de scaunul nemuritorului mprat, Pantelimon, ridicm rugciunile noastre i cerem s ne asculte durerile i cu puterea ce-i este dat de la Dumnezeu ca un doctor fr de argini, s ne cerceteze degrab i s nlture de la noi bolile sufleteti i trupeti, ca izbvii cu platoa buntii sale, n tresltri de bucurie, s-i cntm: Bucur-te, Mare Mucenice i tmduitorule Pantelimoane! ( Acatistul Sfntului Pantelimon , Condacul 1 )

Viaa

Sfntul si maritul Mucenic al lui Hristos, Pantelimon, s-a nascut la Nicomidia din parintii Eustorgios, senator pagn, si Evula (sfnta Euvula, pomenit n calendar la 30 martie) care era crestina; acestia i-au dat numele de Pantoleon. Incredintat spre educatie lui Eufrosin, medic de renume, el ajunse dupa putina vreme la o cunoastere desavrsita a artei medicale intr-att inct imparatul Maximian, care ii remarcase calitatile, intentiona sa il ia la palat ca medic particular. Cum tnarul trecea in fiecare zi in fata casei unde era ascuns Sfntul Ermolae ( 26 iulie ), Sfntul Parinte ghici dupa tinuta lui calitatea inalta a sufletului sau si il invita intr-o zi sa intre si incepu sa il invete ca stiinta medicala nu poate aduce dect slaba usurare naturii noastre suferinde si sortita mortii si ca numai Hristos, singurul Doctor adevarat, a venit sa ne aduca Mntuirea, fara leacuri si fara plata. Cu inima batnd de bucurie la auzul acestor cuvinte, tnarul Pantoleon incepu sa il viziteze regulat pe Sfntul Ermolae si fu initiat de el in Tainele credintei.

Minunile

Intr-o zi, pe cnd se intorcea de la Eufrosin, gasi pe drum un copil, mort dupa ce fusese muscat de o naprca. Judecnd ca momentul venise sa probeze adevarul promisiunilor lui Ermolae, el chema in ajutor Numele lui Hristos si pe data copilul se ridica iar naprca muri. Atunci el alerga la Ermolae si, plin de bucurie, ceru sa primeasca fara intrziere Sfntul Botez. Ramase apoi in preajma batrnului Sfnt pentru a se bucura de invataturile lui si nu mai reveni acasa dect in a opta zi. La intrebarile tatalui sau nelinistit el raspunse ca ramasese la palat, tinut de vindecarea unui om de pe lnga imparat. Pastrnd inca secreta convertirea lui, el arata in acealasi timp o adnca preocupare pentru a-l convinge pe Eustorgios tatal sau de zadarnicia inchinarii la idoli.

Dupa o vreme fu adus la senator un orb care il implora pe Pantoleon sa il vindece, caci isi pierduse zadarnic toata averea pe la doctori. Increzator in Hristos, care salasluia de-acum in el cu putere, tnarul confirma in fata tatalui sau uimit ca avea sa il vindece prin harul Stapnului sau. Facu semnul Crucii pe ochii orbului, rugndu-se lui Hristos si pe loc barbatul isi recapata vederea, nu numai a ochilor trupului ci si ai sufletului, caci el intelese ca Hristos il vindecase. Fu botezat de Sfntul Ermolae impreuna cu Eustorgios, care nu dupa multa vreme adormi in pace.

Pantoleon imparti atunci mostenirea sa saracilor, elibera sclavii si se dedica si mai vrtos ingrijirii bolnavilor carora nu le cerea in schimb dect sa creada in Hristos, cel venit pe pamnt pentru a ne vindeca de toate bolile noastre (de aceea este slavit printre Sfintii Doctori fara de arginti).

Martiriul

Doctorii pagni din Nicomidia incepura sa fie invidiosi pe el si cum el ingrijise pe un Crestin care tocmai fusese chinuit din ordinul imparatului, ei profitara de ocazie pentru a-l denunta la Maximian. Dupa ce le-a ascultat cu tristete plngerea impotriva protejatului sau, imparatul il convoca pe cel care fusese mai inainte orb si ii puse intrebari despre ce mijloace folosise Pantoleon ca sa ii redea vederea. Precum orbul din nastere din Evanghelie, omul raspunse cu simplitate ca Pantoleon il vindecase chemnd Numele lui Hristos si ca aceasta minune ii adusese adevarata lumina, aceea a credintei. Furios, imparatul ceru sa i se taie capul pe data si trimise oameni sa il gaseasca pe Pantoleon. Cnd Sfntul se afla inaintea lui, ii reprosa ca ar fi tradat increderea pe care i-o acordase si il acuza ca il insulta pe Asclepios si pe ceilalti zei prin credinta sa in Hristos, un om mort crucificat. Sfntul ii raspunse ca att credinta ct si mila fata de adevaratul Dumnezeu sunt superioare tuturor bogatiilor si onorurilor acestei lumi de desertaciune si pentru a-si intari argumentele ii ceru lui Maximian sa il puna la incercare. Fu deci adus un paralitic, asupra caruia preotii pagni spusera incantatiile lor, salutate batjocoritor de catre Sfnt. Cum eforturile lor ramasera fara efect, Pantoleon isi inalta rugaciunea catre Dumnezeu si lund pe paralitic de mna, il ridica in Numele lui Hristos. Numerosi pagni, vazndu-l pe om mergnd plin de bucurie, crezura atunci in adevaratul Dumnezeu, in timp ce preotii pagni insistau pe lnga imparat sa fie ucis acest rival periculos.

Cum Maximian ii amintea chinurile la care cu ctva timp in urma fusese supus Sfntul Antim (3 septembrie), Pantoleon raspunse ca daca un batrn facuse dovada unui asemenea curaj, cu att mai mult tinerii trebuiau sa se arate curajosi in incercari. Nici magulirile nici amenintarile neputnd sa il faca pe Pantoleon sa isi schimbe atitudinea, tiranul il incredinta torturii. Legat de un stlp, trupul ii fu sfsiat cu gheare de fier apoi ranile ii fura arse cu faclii aprinse. Dar Hristos, aparut Sfntului Mucenic sub chipul parintelui sau spiritual, Sfntul Ermolae, ii spuse: "Nu te teme, copilul meu, caci sint cu tine si iti voi fi de ajutor in tot ceea ce vei suferi pentru mine". De indata tortele se stinsera iar ranile Sfntului fura vindecate. Apoi, fie scufundat in plumb topit, fie aruncat in mare legat de un pietroi, in toate incercarile Domnul il insotea si il pazea nevatamat. Dupa aceea fu aruncat fiarelor salbatice, dar si acolo Hristos il apara iar animalele venira gudurndu-se la picioarele lui asemeni unor animale domestice. Cit priveste imparatul, ramnnd el mai salbatec dect niste animale fara ratiune, dadu ordin ca Sfntul sa fie legat de o roata cu lame ascutite ce urma sa fie lasata sa se rostogoleasca de pe o inaltime in fata intregului oras adunat. Din nou Domnul interveni in chip minunat. Il elibera pe slujitorul sau de legaturile lui iar roata strivi in rostogolirea ei un mare numar de necredinciosi.

Cum Maximian il intreba de unde avea o asemenea putere si cum ajunsese el la Credinta Crestina, Pantoleon ii arata unde se ascundea Ermolae, caci Dumnezeu ii facuse cunoscut ca venise vremea, pentru el si stapnul sau , sa-L marturiseasca si sa isi gaseasca in Muceninicie desavrsirea. Dupa moartea preamarita a Sfntului Ermolae si a celor impreuna cu el, tiranul il aduse din nou pe Pantoleon si pretinznd ca mucenicii se supusesera, incerca sa il convinga sa se inchine idolilor, dar preafericitul ceru sa ii vada. Suveranul raspunse ca ii trimisese in misiune intr-un alt oras iar Pantoleon ii replica : "Ai spus adevarul fara sa vrei, mincinosule, caci ei sint acum in Ierusalimul ceresc!". Constatnd ca nu va putea sa il clinteasca din credinta sa, Maximian dadu atunci ordin ca Pantoleon sa fie decapitat iar trupul sa ii fie aruncat in foc.

Sfntul ajunse cu bucurie la locul executiei, in afara orasului, dar in momentul in care calaul isi agita spada, aceasta se topi precum ceara se topeste in foc. In fata acestei minuni, soldatii care erau de fata il marturisira pe Hristos. Pantoleon ii indemna insa sa isi indeplineasca datoria si mai spuse o ultima rugaciune. Un glas de sus ii raspunse : "Slujitor credincios, dorinta ta va fi acum indeplinita, portile cerului iti sint deschise, cununa ta e pregatita. Tu vei fi de-acum inainte adapost deznadajduitilor, ajutor celor incercati, doctor bolnavilor si teroare demonilor, de aceea numele tau nu va mai fi Pantoleon ci Pantelimon" (care inseamna "prea milostiv"). El isi intinse grumazul iar cnd capul ii cazu, curse lapte din gtul lui, trupul sau deveni alb ca zapada iar maslinul uscat de care fusese legat inverzi din nou pe data si rodi cu fructe din belsug. Soldatii, carora li se daduse ordin sa arda trupul Sfntului, il incredintara credinciosilor care il ingropara cu piosenie pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul si se dusera sa propovaduiasca Vestea cea Buna si in alte locuri.De atunci, Moastele Sfntului Pantelimon nu au incetat sa savrseasca vindecare si sa aduca harul lui Hristos, singurul Doctor al sufletelor si trupurilor, al tuturor celor care se apropie de El cu evlavie.

Moatele

Capul Sf. Pantelimon se pstreaz la Mnstirea Sfntul Pantelimon ("Rusikon") de la Muntele Athos. Pri din moatele sfntului Pantelimon se afl i n Romnia. Catedrala Episcopala din Galati si Catedrala Mitropolitana din Iasi pastreza, cu mare bucurie, cate o particica din Sfintele sale Moaste. In Bucuresti, multe biserici s-au invrednicit de darul cel mare al prezentei unei particele din Moastele Sfantului Pantelimon. Acestea sunt urmatoarlee: Biserica Sfantul Stelian Lucaci (str. Logofat Udriste), Biserica Sfantul Dumitru Posta (in spatele Muzeului de Istorie a Romaniei), Manastirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58), Biserica Adormirea Maicii Domnului - Precupetii Noi, Biserica Sfantul Antonie cel Mare (Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, Biserica Sfantul Alexie (Calea Serban Voda, nr. 123), Biserica Sfantul Pantelimon (str. Iancu Capitan, nr. 24).

Rugciunea Preasfinitului Eremei (Schimnicul) ctre Sfntul Mare Mucenic Pantelimon

O, Mare Mucenice i Tmduitorule Pantelimon! Roag-te lui Dumnezeu pentru noi i nu lsa s rmn n noi bolile trupeti i sufleteti de care suferim. Vindec bolile pricinuite de patimile i pcatele noastre.Bolnavi suntem noi de lene, de slbiciune trupeasc i sufleteasc tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.Bolnavi suntem noi de dorine i mptimire de lucrurile trectoare pmnteti tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Bolnavi suntem, o Sfinte Pantelimon

Bolnavi suntem noi de uitare pentru lucrarea mntuirii, pentru pcatele, neputinele i pentru datoriile noastre tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.Bolnavi suntem noi de inerea n mintea noastr a rului, de mnie, de ur, de tulburare tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.O, Tmduitorule a Sfntului Athos i a ntregii lumi! Bolnavi suntem noi de invidie, mndrie, ngmfare, preamrire, de rnd cu nemernicia i netrebnicia noastr tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.Bolnavi suntem noi de multele i feluritele cderi n poftele trupului: n desfrnare, n mncarea cea fr de sa, n nereinere, n desftare tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.Bolnavi suntem noi de prea mult somn, de prea mult vorbire, de vorbire deart i de cea svrit cu judecat tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

O, Sfinte Pantelimon! Ne dor ochi notri de privirile pctoase Ne dor urechile noastre de auzul cuvintelor dearte, a cuvintelor rele, defimtoare.Ne dor minile noastre nentinse spre svrirea rugciunii i spre fapta cea de milostenie tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.

Ne dor picioarele noastre nepornite grabnic spre Biserica Domnului, dar care uor se ndreapt spre ci rtcite i spre locuinele acestei lumi tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon.Dar cel mai mult ne dor limba i buzele noastre de rostirea cuvintelor zadarnice, desarte, urte, de nerostirea cuvintelor de rugciune, de laud sau de rostirea acestora cu nepsare, cu neluare aminte i fr de pricepere tmduiete-ne, o, Milostive!

Bolnav este mintea noastr i lipsit de nelegere, nelepciune i de cugetare.Bolnav este voina noastr, care se ntoarce de la lucrurile sfinte i se ndreapt spre lucruri pctoase, duntoare nou i neplcute lui Dumnezeu.Bolnav este nchipuirea noastr, care nu dorete i nu este n msur s contientizeze att moartea i suferina venic a pctoilor, ct i Fericirile mpriei Cereti, mnia Domnului, patimile lui Hristos pe cruce, rstignirea Lui. O, Sfinte Pantelimon, tmduiete-ne.

Ne doare totul n noi.n neputin este sufletul nostru cu toate puterile i priceperile lui.n neputin este trupul nostru cu toate mdularele lui.Tmduiete-ne pe noi, Sfinte Pantelimon, Tmduitorul cel fr de argini, Doctorul cel mult iubitor i sluga Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu. Nu ne lsa pe noi n urgia bolilor i neputinelor, ci tmduiete-ne cu puterea Harului tu i vom luda Preasfnta Treime: pre Tatl, pre Fiul i pre Sfntul Duh, pe Preasfnta Nsctoare de Dumnezeu care te trimite spre slujire bolnavilor i vom mulumi harului tu purttor de vindecri n veci. Amin.

Rugciune pentru vindecare

Dumnezeule Atotputernice, Cela ce cu mila Ta pe toate le zideti spre mntuirea neamului omenesc, cerceteaz-l pe robul Tu (), pe cel ce cheam numele lui Hristos, vindec-l de toat boala trupeasc i slobozete-l de pcat i de ispitirile pctoase, de orice necazuri, i orice asuprire vrjmeasc ndeprteaz-o de la robul Tu. Ridic-l pe el din patul pcatului i l aeaz n Sfnta Ta Biseric sntos cu trupul i cu sufletul ca s slveasc mpreun cu toi oamenii, prin fapte bune, numele lui Hristos, c ie i nlm slav mpreun cu cel fr de nceput al Tu Fiu i cu Sfntul Duh, acum i pururea i n vecii vecilor. Amin.

Surse : http://www.calendar-ortodox.ro; http://ro.orthodoxwiki.org ; http://www.crestinortodox.ro/sfinti ; http://www.cuvantul-ortodox.ro4