serviciul de marketing i comunicare,...

7
Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE Serviciul Marketing şi Comunicare Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod 010615, România Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129 www.ase.ro; e-mail: [email protected] CUPRINS: SOS: BAC-ul românesc este în derivă | OPINIE Ministrul Educației: Vrem ca limba română să fie inclusă în curricula unor școli din străinătate Peste 250 de elevi s-au inscris la sesiunile speciale ale Bacalaureatului si Evaluarii nationale. Prima proba, luni, pentru absolventii de liceu 29 MAI 2017

Upload: dongoc

Post on 29-Aug-2019

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

SOS: BAC-ul românesc este în derivă | OPINIE

Pe vremea comunismului, elev fiind, aș fi vrut să cunosc modul cum studiază tinerii de vârsta mea, de

dincolo de „cortina de fier”sau cum era sistemul lor de învățământ, să știu de ce nemții dădeau lumii cei mai

buni ingineri, iar japonezii aveau cei mai buni electroniști sau cum au reușit americanii să cucerească

cosmosul. Propaganda de atunci, nu numai că nu permitea obținerea de astfel de informații, ci și prezenta

sistemul comunist ca fiind cel mai performant în privința desăvârșirii actului educațional. În anii ce au urmat

prăbușirii comunismului diriguitorii învățământului românesc s-au dovedit incapabili să găsească azimutul

școlii românești. Schimbările au fost făcute mai ales de dragul schimbării, modele sunt, dar voința politică de

a restructura real sistemul nu are cum să apară atâta timp cât cei chemați să o facă sunt cei care făceau

propaganda comunistă sau erau atât de pătrunși de ea, încât nu au putut să vadă cum se obține real eficiența

în acest domeniu. Vă prezint câteva modele de finalizare a învățământului secundar, cu bune și rele,

concluzia o trage fiecare dintre noi.

BAC-ul în Franţa Bacalaureatul , numit și „Examenul maturității”, a apărut pentru prima dată în Franța, în timpul lui

Napoleon. Bacalaureatul francez reprezintă un model pentru cele mai multe examene de acest tip care se

susţin în lume. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Bacalaureatul francez avea un nivel foarte ridicat. Pentru

pregătirea lui elevii învățau materia care acum se studiază la facultate. În zilele noastre, elevii francezi susţin

un bacalaureat ştiinţific, unul profesional, care este de fapt un certificat de absolvire a liceului și care nu dă

dreptul la studii universitare, sau un BAC vocaţional, care le dă dreptul celor care-l promovează să-şi

continue studiile doar pe acelaşi profil, rata de promovabilitate fiind de aproximativ 80%.

În ultimii ani s-a discutat mult despre o reorganizare a examenului şi o asimilare a cunoştinţelor mai bine

eşalonată pe parcursul anilor de studiu.

În anul 2012, a izbucnit un mare scandal în urma sustragerii subiectelor de matematică a probei de

bacalaureat . Subiectele erau „deconspirate” cu o zi înainte de proba propriu-zisă. În urma investigațiilor

făcute de ziariști ai cotidianului „Le Figaro” au apărut și alte suspiciuni de furt ale subiectelor probelor de

engleză, fizică, istorie și geografie. Legea franceză pedepsește cu închisoarea pe un termen de trei ani şi o

amendă de 9 mii de euro pe cei care se de fac vinovați de „scurgerea” unor astfel de informații.

BAC-ul în Germania În Germania, sistemul educaţional este unul din cele mai complexe din Europa, bazându-se pe evaluarea

permanentă a elevului şi pe o parte practică foarte dezvoltată. La final de ciclu primar elevii sunt evaluaţi

pentru prima dată, urmând să fie repartizaţi la una din cele trei variante de ciclu gimnazial existente în

Germania, pe trei niveluri. Ultimul nivel este și cel mai important fiind echivalentul liceului de la noi.

Eficiența acestuia nu se lasă mult așteptată, rata absolvenţilor de sfârşit de an fiind între 95% şi 99%. Totuși,

mai mult de jumătate dintre elevi ajung să studieze în primele două niveluri care sunt axate mai mult pe

pregătirea practică.

Încă din primii ani de gimnaziu, elevii sunt consiliați să se orienteze spre un domeniu corespunzător

capacităților și abilităților de care dau dovadă. Evaluările se fac anual și în funcție de rezultatele obținute

elevii sunt nevoiți să treacă, uneori, la un profil educativ inferior, de la un profil teoretic, la unul profesional.

Ca și la noi, examenul de bacalaureat este susţinut după 12 sau 13 clase de învăţământ. Această selecție

riguroasă face ca la bacalaureatul german să aibă acces doar 43% din tinerii acestei țări. Scopul declarat al

acestui tip de învățământ este de a întări clasa de mijloc în societatea germană – motorul dezvoltării

economice.

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

BAC-ul în Italia În Italia, bacalaureatul se numește examenul de stat sau de maturitate.

A fost introdus în 1923 de filosoful şi pedagogul Giovanni Gentile, ministru al Instrucţiunii Publice în

timpul lui Mussolini. Gentile dorea o diplomă care să ateste sfârşitul studiilor liceale şi să permită accesul la

universitate.

Examenul de maturitate se dă după 5 ani de liceu sau de institut, adică un fel de liceu cu profil, şi

cuprinde trei probe scrise şi probe orale la toate materiile ultimului an. Probele la limbă străină sunt puse în

valoare prin acordarea unui certificat de competenţă pe baza grilei europene de evaluare.

Examenul de maturitate este un test foarte dificil şi 2 candidaţi din 3 sunt cuprinşi de panică, după cum

arată un studiu, cu simptomele caracteristice : dureri de cap, dureri de stomac şi tahicardie. Încărcătura

emoţională a examenelor a făcut deseori obiectul unor filme şi melodii. Editurile încearcă să vină în ajutorul

elevilor şi propun metode care mai de care mai eficiente pentru pregătirea examenelor de sfârşit de liceu care

să ducă la obţinerea a cel puţin 60 de puncte necesare obţinerii diplomei.

Cam 15 - 20.000 de elevi nu reuşesc să treacă examenul de maturitate dintr-un total de 500 000 şi sunt

nevoiţi să aştepte un an pentru refacerea probelor la care au picat. Şi în Italia examenul de maturitate

generează polemici legate de calitatea studiilor liceale şi de fraudele din timpul probelor.

Sunt și țări fără bacalaureat În Belgia şi Suedia nu se susține un examen de bacalaureat.

În Belgia există un examen, susţinut la 12 ani, la sfârşitul şcolii primare şi care se numeşte „Certificat de

studii de bază”. Acesta le permite elevilor să fie admişi la un liceu sau altul, în funcţie de media obţinută şi

de preferinţele elevilor. Studiile secundare, care încep la 12 ani şi se termină la 16 sau 18 ani, sunt

încununate cu un alt „Certificat de studii secundare”.

În al treilea an de studii secundare, tinerii belgieni optează pentru o disciplină tehnică sau artistică iar la

sfârşit de studii secundare certificatul de absolvire este completat cu menţiunea „artă” sau „tehnic”. Acesta

le dă posibilitatea să se înscrie în învăţământul superior, unde nu există examene de admitere, ci doar o taxă

anuală de plătit.

Universităţile belgiene acceptă şi un număr mare de studenţi în primul an, dar facultăţile sunt de obicei

atât de dificile, că numai jumătate dintre cei care încep studiile universitare în această ţară reuşesc să le şi

termine.

În Suedia, şcoala generală se consideră până în clasa a IX-a. Până în clasa a VII-a, nici un elev nu primeşte

note. În schimb, pe tot parcursul anilor de şcoală, fiecare profesor scrie, cam o dată pe semestru, o

caracterizare a elevului, pe care dirigintele are grijă să o transmită părinţilor. Primele note apar în clasa a

VIII-a şi sunt doar nişte calificative: „deosebit de bine”, „foarte bine” şi „bine”.

Evaluarea elevilor se face prin teste, pe care aceştia le primesc pe tot parcursul anilor de liceu. Notele de

acolo se convertesc în puncte care se adună şi care contează la admiterea la studii în universităţi.

În anumite licee suedeze există totuşi un bacalaureat internaţional, dar el este destinat în special celor care

doresc să studieze în străinătate.

Criticii sistemului educaţional din această ţară îi reproşează faptul că îi motivează tot mai puţin pe

adolescenţi să facă o facultate. Tinerii suedezi ar prefera astfel să se califice într-o meserie, ceea ce le asigură

un nivel de trai absolut decent.

BAC-ul în România În Romania bacalaureatul a fost introdus în anul 1925, de către Constantin Angelescu, un doctor chirurg

din Buzău, ministru al Instrucţiunii, introdus în Guvern de Brătianu și trimis apoi să ia contact cu formele de

învățământ, de la acea vreme, din America şi Franţa. Bacalaureatul, în noua sa formă, îngrozea, în acei ani,

prin asprimea profesorilor examinatori, programa şcolară uriaşă şi prin dificultatea examenelor. Tânărul

Mircea Eliade, epuizat după câteva luni de învăţat în continuu, tremura pe coridoarele liceului, aşteptând să

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

fie chemat de comisia de examinare. Generaţia sa a fost prima nevoită să treacă prin rigorile noului examen

de Bacalaureat, anunţat cu numai câteva luni înainte.

Gata, s-a terminat cu comisiile din propria şcoală, profesori prieteni şi subiecte uşoare! Noul

învăţământ românesc este unul implementat agresiv. Ţara are nevoie de specialişti, dar şi de tineri cu „ideal

şi conştiinţă a răspunderii de iniţiativă“. Vechile metode vor fi abandonate! Noul motto este „Şcoală cât mai

multă! Şcoală cât mai bună! Şcoală cât mai românească!“ spunea ministrul Angelescu la acea vreme.

Conform ultimei metodologii, în vigoare din anul 2011, Examenul de bacalaureat este modalitatea de

evaluare a competenţelor, a nivelului de cultură generală şi de specializare, atins de absolvenţii de liceu.

Dreptul de a susţine bacalaureatul îl au elevii care au promovat învăţământul liceal, indiferent de forma de

învăţământ.Promovarea examenului de bacalaureat permite accesul în învăţământul superior, în

conformitate cu condiţiile generale şi specifice stabilite în acest sens.

Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

A. probă de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română.

B. probă de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au

urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale.

C. probă de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul

învăţământului liceal.

D. probă de evaluare a competenţelor digitale.

E. probe scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:

a) Probă scrisă la limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi

specializările.

b) Probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi

specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale.

c) O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare.

d) O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate.

Conform calendarului publicat pe site-ul Ministerului Educației, anul acesta Bacalaureatul Național se va

desfășura în două sesiuni:

Sesiunea iunie-iulie 2017, care începe în data de 6 iunie cu proba A. și se finalizează în data de 10 iulie cu

afișarea rezultatelor.

Sesiunea august-septembrie 2017 începe în data de 21 august și se finalizează în data de 6 septembrie.

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a afirmat că sunt „oameni care din naştere, nativ, nu pot lua un

bacalaureat”. Întrebat şi dacă are în vedere introducerea bacalaureatului diferenţiat, în funcţie de

specializările urmate de elevi în liceu, ministrul a răspuns: „Mă gândesc la orice măsură, inclusiv la această

măsură, care să aducă sistemul de învăţământ românesc într-o stare de normalitate. Să avem flexibilitatea

necesară şi cu această descentralizare, copiii să vină cu plăcere la şcoală, să avem manuale care evident să

aibă la bază programe şcolare corespunzătoare, nu foarte stufoase, care să plece de la competenţe, şi nu de

la anumite discipline sau conţinuturi pe care le cunosc unii sau aţii care lucrează în Învăţământ”.

Așteptăm fapte, nu vorbe!

SURSA: ROMÂNIA LIBERĂ - http://romanialibera.ro/opinii/comentarii/-sos--bac-ul-romanesc-este-

in-deriva---opinie-451141

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Ministrul Educației: Vrem ca limba română să fie inclusă în curricula unor școli din

străinătate

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a declarat

duminică, la evenimentul organizat special, în

Capitală, de Ziua Românilor de Pretutindeni, că

își dorește ca "rețeaua" de profesori ce predau

limba română în străinătate să se extindă, iar

această materie să fie inclusă în curricula școlilor

din afara țării, unde sunt comunități mari de

români.

La evenimentul ce reunește specialiști și

profesori de limba română din străinătate au mai

vorbit, în deschidere, ministrul pentru Românii de

Pretutindeni, Andreea Păstîrnac și prorectorul

Universității din București, Liviu Papadima. "Ne dorim să sărbătorim românii de pe

toate meridianele lumii", a afirmat Andreea

Păstîrnac. Ea a apreciat că "educația în limba română reprezintă preocuparea majoră identitară a românilor de

pretutindeni și a dialogului cu autoritățile din România, precum și cu cele din țările de reședință".

"Trebuie să conștientizăm că astăzi, la nivelul comunităților românești din afara granițelor, se înregistrează

un număr tot mai mare de copii care, deși vorbesc limba română, își pierd încetul cu încetul abilitățile

cognitive", a spus ea.

Ministrul a apreciat că "există pericolul real ca, într-un timp relativ scurt, tinerii români să aibă dificultăți

în a se exprima în limba maternă".

Ea a adăugat că, în prezent, programul "Limba română. Educație și comunicare" se derulează în Marea

Britanie și Italia, urmând să continue în Spania.

Pavel Năstase a prezentat statistici privind studierea limbii române în străinătate.

"Avem în momentul de față 12.381 de elevi, avem 859 de grupe, 523 de școli și 134 de profesori care

predau limba română. Iată o adevărată rețea", a afirmat el.

Năstase a vorbit despre importanța includerii limbii române în programa unor școli din străinătate.

"Vrem să extindem, ca limba română să fie inclusă în curicula școlilor respective, să fie predată ca limbă

străină în țara unde sunt românii noștri", a spus ministrul.

El a vorbit și de locurile în învățământul românesc rezervate conaționalilor care vin din străinătate.

"Oferim locuri atât pentru învățământul universitar, cât și preuniversitar. Anul acesta avem 5.879 de locuri

pentru învățământul universitar și 1.800 pentru învățământul preuniversitar", a adăugat Pavel Năstase,

precizând că anul acesta dorește o "debirocratizare" a procesului de înscriere.

Și prorectorul Universității din București, Liviu Papadima, a vorbit despre absolvenții cursurilor de

limba română în străinătate.

"În Spania anul trecut au absolvit 7.175 de elevi, în Italia — 4.507", a detaliat el.

De asemenea, Papadima a prezentat dificultățile cu care se confruntă în organizarea acestor cursuri.

"Sunt cursuri destul de greu de organizat, pentru că organizarea lor necesită multă flexibilitate, în primul

rând, disponibilitatea autorităților locale, a instituțiilor de învățământ locale și, nu în ultimul rând,

problemele resursei umane", a afirmat el.

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni organizează, duminică, de Ziua Românilor de Pretutindeni,

un seminar despre importanța educației în limba română.

Seminarul are loc la Facultatea de Drept din Capitală și se derulează sub forma unei dezbateri cu privire

la importanța educației în limba română și demersurile necesare în vederea păstrării și afirmării identității

lingvistice a românilor din afara granițelor.

Motto-ul seminarului este "Limba română mai aproape de casă".

SURSA: AGERPRES - https://www.agerpres.ro/politica/2017/05/28/ministrul-educatiei-vrem-ca-

limba-romana-sa-fie-inclusa-in-curricula-unor-scoli-din-strainatate-12-29-32

Peste 250 de elevi s-au inscris la sesiunile speciale ale Bacalaureatului si Evaluarii

nationale. Prima proba, luni, pentru absolventii de liceu

Peste 250 de elevi s-au inscris la sesiunea speciala a examenului de Bacalaureat si a Evaluarii Nationale

la clasa a VIII-a, care se organizeaza pentru olimpici si pentru elevii care vor sa se inscrie la universitati din

strainatate. Prima proba va avea loc luni, pentru absolventii de clasa a XII-a.

Cele doua sesiuni sunt organizate pentru componentii loturilor olimpice care vor reprezenta Romania,

in lunile iunie si iulie, in competitiile internationale pe discipline si in concursurile sportive, dar si pentru

absolventii de liceu care vor sustine examen de admitere la universitatile din strainatate.

Sesiunea speciala 2017 a Bacalaureatului se va desfasura la Colegiul National "Mihai Viteazul" din

Ploiesti in perioada 29 mai - 9 iunie, la care s-au inscris 223 de elevi de clasa a XII-a. Dintre acestia, 46 de

elevi fac parte din loturile olimpice scolare pe discipline, 144 de elevi sunt inclusi in loturile sportive scolare,

iar 33 de elevi si-au manifestat intentia de a candida la admiterea in invatamantul superior in afara tarii.

Sesiunea speciala incepe cu proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba

romana / limba materna, care se va desfsura luni si marti. Miercuri, 31 mai, este programata evaluarea

competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala, iar in zilele de 2 si 3 iunie, evaluarea

competentelor digitale.

Probele scrise au urmatorul calendar: 6 iunie - limba si literatura romana, 7 iunie - proba obligatorie a

profilului, 8 iunie - proba la alegere a profilului si specializarii, 9 iunie - limba si literatura materna. Afisarea

primelor rezultate - in centrul de examen - este prevazuta pentru data de 9 iunie (pana la ora 18:00).

Contestatiile pot fi depuse in cursul aceleiasi zile. Rezolvarea contestatiilor a fost programata pentru 10

iunie, zi in care vor fi afisate si rezultatele finale.

Sesiunea speciala a Evaluarii Nationale pentru absolventii clasei a VIII-a se va desfasura intre 13 si 16

iunie la Scoala Gimnaziala Tudor Arghezi din Capitala, fiind inscrisi 34 de elevi.

Calendarul desfasurarii probelor, toate scrise, are urmatoarea formula: 13 iunie - limba si literatura

romana, 14 iunie - matematica, 15 iunie - limba si literatura materna. Prima afisare a rezultatelor va avea loc

in data de 15 iunie (pana la ora 18:00) si este urmata de depunerea contestatiilor in aceeasi zi (18:00 - 20:00).

Vineri, 16 iunie, dupa solutionarea eventualelor contestatii, vor fi afisate rezultatele finale.

Sesiunile propriu-zise ale celor doua examene se vor desfasura in perioada 19 - 30 iunie (Evaluarea

nationala) si 6 iunie - 10 iulie 2017, respectiv 21 august - 6 septembrie (Bacalaureat).

SURSA: HOTNEWS - http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21790574-peste-250-elevi-inscris-

sesiunile-speciale-ale-bacalaureatului-evaluarii-nationale-prima-proba-luni-pentru-absolventii-

liceu.htm?cfnl=&newsalert

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).