serie nouã, nr. 335-336 / mai 2017 - uur · 2017-06-06 · sunt zile care, pentru importanţa lor...

Sunt zile care, pentru importanţa lor în istoriaunui popor sau a mai multor popoare, capătă va -loare de simbol: 9 mai 1877, ziua proclamăriiIndependenţei de stat a Ţării Româneşti; 9 Mai1945, ziua capitulării necondiţionate a Germanieinaziste; 9 Mai, Ziua Europei. Pentru poporulromân aceste trei semnificaţii ale zilei de 9 maisimbolizează o formă de eliberare.

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păciişi unităţii pe continentul european.

La 9 mai 1950, la cinci ani de la încheiereacelui de-al Doilea Război Mondial, ministrulfrancez de externe, Robert Schuman, propuneaun plan de colaborare politică şi economică întreFranţa şi Germania pentru eliminarea rivalităţilor

seculare dintre cele două state. Propunerea luieste considerată a fi piatra de temelie a UniuniiEuropene pentru că, în scurt timp, stateleBeneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şiGermaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnatTratatul de la Paris, care instituia ComunitateaEuropeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) întreGermania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şiOlanda. Aceste state au semnat, la 25 martie1957, Tratatele de la Roma care instituiau Comu -ni tatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, la acest complex proiect de con -strucţie europeană au aderat Irlanda, MareaBritanie (din 23 iunie 2016, aceste două ţări auieşit din UE) şi Danemarca (1973), Grecia(1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia,Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004,zece noi state (Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia,Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şiUngaria) şi, la 1 ianuarie 2007, Bulgaria şi Ro -mânia. La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat al Uniunii Europene.

În faţa provocărilor de tot felul, Europa deastăzi este un spaţiu al libertăţii şi democraţiei, aldialogului şi diversităţii, al prosperităţii şi alşanselor egale. În cei zece ani de când Româniaa devenit membră a Uniunii Europene, româniiau făcut paşi importanţi spre transformareasocietăţii în beneficiul cetăţenilor. Astăzi, ţaranoastră este o sursă de stabilitate şi democraţieîntr-o regiune complicată, un partener angajat însusţinerea statului de drept, în apărarea liber -tăţilor fundamentale şi în promovarea economieide piaţă. După momentul aderării la UniuneaEuropeană, putem afirma că am pornit pe un

drum ireversibil şi am parcurs etape importante.Dar procesul de integrare nu este încă finalizat.Avem convingerea că, în scurtă vreme, vom facepaşi semnificativi pentru a deveni membri aiSpaţiului Schengen.

În fiecare an, ţările europene sărbătoresc ZiuaEuropei, organizând, cu acest prilej, diverseactivităţi şi evenimente pentru toate vârstele,cetăţenii fiind invitaţi să participe la vizite, dez-bateri, lansări de expoziţii, concerte şi alteacţiuni.

Ziua Europei a fost sărbătorită şi în ţaranoastră, la Bucureşti şi în alte oraşe, româniifiind, poate, cei mai ataşaţi de valorile europene.Anul acesta, ei au marcat cea de-a X-a ediţie a

manifestărilor dedicate Zilei Europei. Potrivitunui comunicat de presă Mediafax, de ZiuaEuropei, premierul Sorin Grindeanu a spus:„Cred în ideea de Europă a tuturor, de Românieeuropeană. Cred într-un viitor comun, construitîn numele idealurilor pe care le împărtăşim... Şimai cred că valorile naţionale sunt protejate şichiar întărite prin ideea de diversitate propusă deUniunea Europeană. La mulţi ani, marii familiieuropene!“.

Pentru a marca Ziua Europei, Organizaţiamunicipală Bucureşti a UUR a organizat la Mu -zeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, în faţacasei huţule, un eveniment cultural de excepţie.Alături de publicul bucureştean, la eveniment auparticipat reprezentanţi ai Am ba sadei Ucrainei înRomânia şi cei ai Ministerului Culturii şi Iden -tităţii Naţionale. Preşedinta Organizaţiei mu ni - cipale Bucureşti a UUR, dna Iaroslava Colo telo,organizatoarea acţiunii, a adresat cuvinte demulţumire celor prezenţi şi a prezentat un scurt,dar interesant istoric al Uniunii Euro pene. Aumai rostit scurte alocuţiuni unele dintre persoa -nele invitate.

Partea a doua a programului a fost dedicatăunui moment artistic, susţinut de cunoscuta so lis -tă de muzică populară ucraineană, Felicia Obles -niuc, invitată special din Suceava, care a încântatpublicul cu vocea sa. De asemenea, a avut locvernisajul expoziţiei de ouă încondeiate, realizatede meşterii încondeietori Maria şi Ion Gorban,tot din Suceava, care s-a bucurat de multă atenţiedin partea publicului şi Televiziunii Române.

Ion ROBCIUC

ZIUA EUROPEI 2017

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!Serie nouã, nr. 335-336 / mai 2017

Din agenda deputatului UUR

pag. 2

Din activitateaconducerii Uniunii

Ucrainenilor din România

Eliminarea vizelor pentru cetăţenii ucraineni

Concursul naţional de valorificare a

obiceiurilor şi tradiţiilor Istoria şi tradiţiile

ucrainenilor

pag. 3

pag. 3

pag. 5-6

Olimpiada de lim ba şiliteratura ucraineană

maternă, etapa naţionalăpag. 8-10

Kiev, centru cultural cuveche tradiţie pag. 11-12

Înălţare şi îndumnezeirepag. 7

Curierul UCRAINEAN2

Posturile de televiziune Digi24 şi RealitateaTV, cotidianul central Libertatea, frecventataagenţie de ştiri Hot News, publicaţiile electroni-ce Ziare.com, Gazeta de Cluj, Ziarul de Iaşi, TheEpoque Times, Universul Juridic sunt numai oparte din media care a relatat pe larg despre oiniţiativă de răsunet a deputatului nostru NicolaeMiroslav Petreţchi.

Despre ce este vorba?Se ştie că în ultima perioadă a stârnit multe

dispute problema formării unei comisii specialede anchetă parlamentară privind şocantele dez-văluiri despre culisele alegerilor prezidenţialedin 2009. Pe cât de importantă, pe atât de spi-noasă problemă. În dispută s-a aflat şi se află unspectru larg de dileme, de la competenţa uneiasemenea comisii la ineficienţa predecesoarelorei pe alte teme şi de la obligativitatea înfăţişăriiîn faţa Comisiei la imposibilitatea concurăriiorganelor judiciare.

Analizând cu seriozitate situaţia, deputatulUUR Nicolae Miroslav Petreţchi a observat căpentru rezolvarea controverselor şi aşezareaactivităţii Comisiei pe un fundament solid estenecesară o abordare conceptual îmbunătăţită.Această concepţie a fost expusă într-o declaraţiepolitică rostită de la tribuna Camerei Deputaţilorîn ziua de 3 mai 2017, din care cităm:

„Principalii factori de risc sunt: – Iluzia că s-ar putea stabili un alt rezultat al

scrutinului; – Părerea greşită că stabilirea unui alt rezultat

ar produce efecte legale asupra mandatului careîntre timp a şi expirat;

– Iluzia că s-ar putea stabili, la nivelulComisiei, responsabilităţi personale care să ducăîn mod direct la repercusiuni administrative saupenale;

– Speranţa că anumite perfecţionări aduseRegulamentului Camerei Deputaţilor ar fi opo-zabile şi persoanelor din afara Parlamentului;

– Acceptarea, ca alternativă la previzibilaineficienţă a Comisiei, a tentaţiei de arenă pen-tru confruntări retorice aprinse şi pentru lovituride imagine.

Cu gândul la responsabilitatea uriaşă pe careo avem faţă de păstrarea democraţiei, în numelealegătorilor pe care îi reprezentăm, consider căobiec tivul Comisiei trebuie să fie identificareadin perspectiva ordinii de drept a practicilorocul te care viciază activitatea politică, transpa -ren ţa specifică statului de drept, care denaturea-ză voinţa electoratului, subminând esenţa demo-craţiei.

Practic, apreciez că trebuie iniţiate de urgenţămodificări ale Legii nr.96/2006 privind Statutuldeputaţilor şi al senatorilor, în litera şi spiritulConstituţiei, desigur, iar pe această bază legisla-tivă să fie făcute modificările regualmentelor.

Consider că noile soluţii legislative pot trans -for ma comisiile speciale de anchetă în in -strumen te parlamentare de mare prestigiu şi efi -ca citate, dacă vom ţine seama de următoareleprincipii:

• Scopul comisiilor să fie clarificarea unorsituaţii sau fenomene în vederea luării măsurilor

legislative corespunzătoare. • Comisiile să nu se rezume la amplificarea

retoricii politice şi a duelurilor de imagine, ci săurmărească onest clarificarea problemelor, câtmai independent de viziunile, inerent antagoni-ce, ale formaţiunilor politice.

• Prestigiul comisiilor să fie asigurat prinînsăşi componenţa lor, care să se constituie nunumai pe algoritmul rezultat din alegeri, ci şi pecriterii precise de imparţialitate şi obiectivitate.

• Principiul separaţiei şi echilibrului puterilorîn stat să fie respectat cu sfinţenie, evitându-seorice paralelism ori suspiciune de paralelism cuactivitatea autorităţii judecătoreşti. În condiţiilerezolvării conceptuale a confuziilor pe aceastătemă, însăşi prevederea că lucrările comisiilorspeciale de anchetă nu se pot desfăşura în paralelcu proceduri judiciare devine fără obiect.

• În virtutea principiului transparenţei pe carese bazează activitatea parlamentară şi întreagademocraţie, lucrările comisiilor parlamentarespeciale de anchetă trebuie să fie publice.

• Dilema prezenţei obligatorii a celor chemaţide comisie şi a obligaţiei de a spune adevărultre buie rezolvată prin recunoaşterea caracteruluide procedură asimilată procedurilor jurisdicţio -na le al lucrărilor comisiilor speciale de anche-tă.”

În aceeaşi zi, deputatul UUR a depus laBiroul Permanent al Senatului (primă camerăsesizată în acest domeniu de legiferare) proiec-tul de lege cu modificările corespunzătoare aleLegii nr.96/2006 privind Statutul senatorilor şideputaţilor.

*

În şedinţele comune ale Comisiei pentruadministraţia publică şi Comisiei pentru cultură,artă şi mass-media, la dezbaterea unei preconi-zate legi de instituire a „Zilei ziaristului român“,deputatul UUR a formulat propuneri cu un ase-menea conţinut, încât, dacă legea va fi adoptată,să cuprindă, începând cu denumirea zilei, şi acti-vitatea şi respectul pe care îl merită ziariştii carescriu şi publică în limba maternă a comunităţiilor etnice. A exemplificat prin sârguinţa redacţii-lor coordonate de UUR.

*

În cadrul acţiunii cu caracter permanent„Cunoaşte! Susţine! Rezolvă!“ deputatul Nico -lae Miroslav Petreţchi, însoţit de preşedinteleOrganizaţiei UUR Suceava, Ilie Sauciuc, şi deconsilierul local, Şoiman Petru, a completat ana-liza la faţa locului a obiectivelor de dezvoltare acomunei Bălcăuţi, pentru a le susţine prin mij-loacele parlamentare legale.

*

Preşedintele UDMR, dl Kelemen Hunor, aadresat dlui deputat Nicolae Miroslav Petreţchi,preşedintele UUR, invitaţia de a participa la des-chiderea lucrărilor Congresului UDMR în ziua

de 13 mai a.c., la Zalău.Întrucât preşedintele Miroslav Petreţchi urma

să participe la două importante manifestări alecomunităţii noastre („Mira la huţuli“ în comunaBistra, respectiv „Cinstirea veteranilor de răz-boi“ în comuna Poienile de sub Munte) împuter-nicirea de a participa la Congresul UDMR a fostîncredinţată doamnei secretar general al UUR,Liuba Irina Horvat.

Doamna Horvat a prezentat un mesaj semnatde preşedintele UUR din care cităm:

„După Congresul al VII-lea al UUR desfăşu-rat în perioada 30-31 octombrie 2015 la SighetuMarmaţiei, UUR se străduieşte să participe maicoerent şi mai concludent la viaţa societăţii,punând mai bine în valoare competenţa şi dărui-rea conaţionalilor noştri. În acest curs al activi-tăţii vedem şi în Uniunea Democrată a Maghia -rilor din România un partener activ şi prestant.

Un domeniu principal de conlucrare poate fişi activitatea din Parlamentul României.

Chiar dacă reprezentarea UUR este simboli-că, bunele noastre intenţii şi înţelegerea aşteptă-rilor de la noua clasă politică ne dau convinge-rea că parlamentarul UUR poate însemna maimult decât un singur vot în Camera Deputaţilor.

Un exemplu concret de posibilă colaborare îlreprezintă deblocarea parcursului legiferator alproiectului Legii privind Statutul minorităţilornaţionale“.

După închiderea lucrărilor CongresuluiUDMR, dl Kelemen Hunor a transmis doamneisecretar general Liuba Irina Horvat un mesaj dincare cităm:

„Vă mulţumim şi pe această cale că aţiacceptat invitaţia noastră şi ne-aţi onorat cuprezenţa la Congresul organizat la finalul săptă-mânii trecute la Zalău, în oraşul natal al politi-cianului maghiar Wesselenyi Miklos.

Avem convingerea că materializarea acestorobiective va depinde, în mare măsură, şi de con-tinuarea parteneriatului de succes între UDMRşi Uniunea Ucrainenilor din România“.

Observator

*

În perioada 5 – 7 mai 2017, în orasul Ivano-Frankivsk, Ucraina, s-a desfăşurat Festivalulinternaţional „Karpatskyi prostir“ (Spaţiul car-patic). La acest festival au luat parte formaţiiartistice din aproape toată Europa.

Din Maramureş, din partea Uniunii Ucrai -nenilor din România a participat formaţia artis-tică din Valea Vişeului, preşedinta Organizaţieilocale a UUR, prof. Ledia Spivaliuc.

Au fost prezenţi deputatul Nicolae MiroslavPetreţchi, preşedintele UUR, şi preşedintele Or -ga nizaţiei UUR din judeţul Maramureş, Miro -slav Petreţchi. Ei s-au întâlnit cu ambasadorulRomâniei în Ucraina, dl Cristian Ţurcanu, şi cuadjunctul directorului de cultură al Admi nis -traţiei de Stat a regiunii Ivano-Frankivsk, dnaMyroslava Korneliuk (I.D.).

Din agenda deputatului UUR

Curierul UCRAINEAN 3

Continuăm să informăm cititorii noştri despreactivitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

În ziua de 19 mai 2017, la sediul Filialei Su -ceava a UUR a avut loc şedinţa ordinară de lucrua Prezidiului UUR privind analiza activităţii peluna aprilie 2017 şi stabilirea unor măsuri învederea îmbunătăţirii acesteia în viitor.

Ordinea de zi a şedinţei de lucru a cuprins 6puncte, dar a inclus şi o întâlnire a avocatuluiUUR cu membrii Comitetului filialei Suceava aUUR.

La primul punct de pe ordinea de zi, dnaPredescu Rodica, responsabil CFFP, expert con-tabil al UUR, a prezentat situaţia financiar conta-bilă a filialelor UUR pentru luna aprilie 2017,precum şi observaţiile Comisiei de cenzori.

La acelaşi punct al ordinii de zi, dna RodicaPredescu a prezentat un raport de analiză a unorsituaţii punctuale de la filialele judeţene aleUUR, stabilindu-se termene pentru remediereaunor situaţii neclare şi insuficient documentate.De altfel aceasta va deveni o practică curentă laşedinţele Prezidiului şi ale Consiliului ca lunar săfie analizate situaţii punctuale de la diferite filialecu scopul de a se elabora o metodologie unică delucru la nivelul filialelor UUR.

La punctul doi al ordinii de zi, a fost prezentatun număr de 14 devize estimative privind acţiu-nile culturale, propuse a se desfăşura în luna iunie2017 de filialele UUR, care s-au referit în princi-pal la sărbătorirea unor personalităţi (scriitori,artişti) şi evenimente (Ziua Copilului Ucrainean),festivaluri, expoziţii culinare etc., acţiuni menitesă susţină şi să promoveze limba şi cultura ucrai-neană.

Toate aceste acţiuni au fost cuprinse în Planulde acţiuni şi activităţi culturale pe anul 2017, iarsumele solicitate prin devizele estimative s-au în -scris în limitele sumelor solicitate anterior. Su pu -se discuţiilor, toate propunerile de acţiuni, cuunele amendamente şi precizări, au fost aprobate.

La punctul trei al ordinii de zi, a fost prezentatun număr de 20 de referate de necesitate ale filia-lelor judeţene UUR cu privire la alocarea unorsume de bani pentru cheltuieli gospodăreşti, achi-ziţionarea unor bunuri de strictă necesitate (biro-tică, aparatură electronică, mobilier, reparaţii).

La punctul patru al ordinii de zi, au fost pre-

zentate propunerile venite din partea mai multorinstituţii şi ONG-uri în ceea ce priveşte încheie-rea de acorduri de parteneriat care să vină în spri-jinul comunităţii ucrainene din România.

Preşedintele filialei Iaşi a solicitat ca pentruîncheierea unor protocoale, acorduri de colabora-re şi a unor parteneriate cu organizaţii, instituţii,ONG-uri din ţară şi din Ucraina să se elaborezecu sprijinul avocatului UUR, modele de docu-mente ce se întocmesc pentru astfel de colaborări,propunere aprobată şi rămasă în studiu.

La punctul cinci al ordinii de zi, a fost prezen-tată activitatea deputatului UUR NicolaeMiroslav Petreţchi, demersurile întreprinse deacesta pentru îmbunătăţirea imaginii comunităţiinoastre şi întâlnirile de lucru cu factorii de deci-zie la nivel central şi local pentru rezolvarea unorsituaţii cu care se confruntă minorităţile în gene-ral şi, respectiv, comunitatea noastră în special.Probleme în detaliu vor fi prezentate în cadrulrubricii „Agenda deputatului“.

La punctul şase de pe ordinea de zi, pre şe -dintele UUR a prezentat un număr de 29 de invi-taţii, adrese, petiţii, cereri venite din partea unororganizaţii şi instituţii din ţară şi din Ucraina,precum şi de la persoane fizice pentru susţinereaunor acţiuni organizate de unele biserici ucraine-ne din Timiş şi Maramureş, participarea la festi-valuri, simpozioane şi concursuri în Ucraina,activităţi de colaborare româno-ucrainene şi cualte minorităţi din ţară, iar dl Ioan Herbil a pre-zentat cărţile care urmează să fie editate înperioada imediat următoare.

În cadrul aceluiaşi punct de pe ordinea de zi,dl avocat care reprezintă interesele UUR în pro-cesul intentat de dl Marocico, a prezentat conse-cinţele ultimei Hotărâri a instanţei pentru organi-zaţia noastră şi măsurile ce se impun a fi luatepână la clarificarea situaţiei.

La final, responsabila CFPP a UUR a dat citiredeciziei UUR privind casarea bunurilor ieşite dedin uz la nivelul filialelor (componenţa Comi sii -lor de casare şi măsurile ce se impun a fi luatepână la sfârşitul lunii mai a.c.).

Următoarea şedinţă de lucru a Prezidiului vaavea loc în prima jumătate a lunii iunie.

Material realizat de Victor HRIHORCIUC,vicepreşedintele UUR

Din activitatea conducerii Uniunii Ucrainenilor din România

După cum informează Serviciul de presă alpreşedintelui Ucrainei, la 17 mai 2017, încadrul Parlamentului European a avut loc cere-monia festivă de semnare a actului legislativprin care va fi introdus regimul fără vize pentrucetăţenii ucraineni. Documentul a fost semnatde preşedintele Parlamentului European,Antonio Tajani, şi de Carmelo Abela, ministrulafa cerilor interne şi securităţii naţionale alMaltei, ţară care deţine preşedinţia ConsiliuluiUE.

La ceremonia semnării hotărârii UE a parti-cipat preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko,care a declarat: „Ziua de astăzi este o zi absolutistorică. Este o zi cu totul istorică pentruUcraina, pentru naţiunea care numără 45 demilioane de ucraineni. Sunt ferm convins că eaeste o zi istorică şi pentru Uniunea Europeană.Ucraina revine în familia europeană. Ucrainaîşi ia un ultim rămas bun de la imperiile sovie-tic şi rus“.

Actul legislativ semnat a fost publicat înmonitorul oficial al UE şi va intra în vigoare la11 iunie 2017.

Ion ROBCIUC

Comunicat

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureşti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-şef:Ion Robciuc

Redactori:Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Ştefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIzATIon SRL“

ISSn 1223-5210

CURIERUL UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri -mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacţianu-şi asu mă obli gaţiile legate de conţinutulmate ria lelor şi nu retur nează articolelenepublicate.

Eliminarea vizelorpentru cetăţenii

ucraineni

Organizaţia din Baia Mare a Uniunii Ucrai -nenilor din România este prima organizaţie dinMaramureş constituită încă din luna februarie aanului 1990.

Pe structura şi la inţiativa ei s-a constituitOrganizaţia de Ţinut a Uniunii Ucrainenilor dinRo mâ nia. De Uniunea ţinutului Maramureş aUUR au aparţinut toate organizaţiile din judeţeleMaramureş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj şi SatuMare (art.7, al.2 din Statut).

Organizaţia municipală Baia Mare constituitădin membrii ucraineni, locuitori în mai multelocalităţi situate în sudul şi vestul judeţului Ma ra -mu reş cu oraşele Baia Sprie, Cavnic, ŞomcutaMare, Târgu Lăpuş etc. şi proveniţi majoritateadin comunele situate în Maramureş (dincolo deGutâi, cum spun băimărenii).

După cel de al treilea Congres al UUR, cânds-au constituit filialele judeţene ale Uniunii, filia-la Maramureş a avut sediul central la Baia Mare,de fapt din anul 1996.

Deci putem spune că activitatea OrganizaţieiBaia Mare a UUR a avut un rol important încadrul Uniunii Ucrainenilor din România. Fiind

în capitala judeţului Maramureş alături de Admi -nis traţia de Stat Judeţeană şi de Consiliul Jude -ţean, activitatea filialei Maramureş a UUR a fostbine apreciată.

Şi acum când activitatea organizaţiei s-a redusla nivel zonal, membrii ei în frunte cu Biroul deconducere caută să-şi facă cunoscută activitatea.

Activitatea Organizaţiei municipale BaiaMare este planificată în raport cu Planul acţiuni-lor cultural-educative ale Organizaţiei judeţeneMa ra mureş ce are sediul în municipiul SighetuMarmaţiei.

Astfel, unii membri ai organizaţiei au partici-pat la Festivalul internaţional de colinde, datini şiobiceiuri de iarnă la ucraineni în luna ianuarie.

În luna februarie, am marcat Ziua Inter na ţio -na lă a Limbii Materne. Cu ocazia Zilei de 8 Mar -tie, Ziua Internaţională a Femeii, am evocat rolulfemeii ucrainene în societate şi cu acelaşi prilejam organizat la sediul organizaţiei un simpoziondedicat marelui poet ucrainean Taras Şevcenkope tema „Femeia în opera lui Taras Şevcenko“.

(Continuare în pagina a 4-a)

Despre activitatea Organizaţieimunicipale Baia Mare a UUR

54 Curierul UCRAINEAN

Sunt Alexandra Dana Grijac, profesor titularîn această localitate. Predau educaţia fizică şi amo vechime la catedră de 21 de ani. Practica şiexperienţa din aceşti ani mi-au confirmat încă odată că mi-am ales meseria cea mai frumoasă, pecare o practic cu multă dăruire şi pasiune. Adeveni profesor a fost un privilegiu şi o mândrie

pe care sunt bucuroasă că am simţit-o. Nicio pro-fesie nu cere posesorului ei atâta competenţă,dăruire şi umanism ca cea de profesor pentru căîn niciuna nu se lucrează cu un material mai pre-ţios şi mai sensibil decât omul în devenire.Munca este condiţia primordială pentru reuşită.Cât ai fi de talentat, de dotat de la natură, dacă nuinvesteşti foarte mult efort, nu poţi reuşi.

Şcoala noastră îşi propune să ofere tuturorelevilor o educaţie de calitate, care să dezvoltecom petenţele şi abilităţile intelectuale şi practice,să asigure personal didactic capabil de apractica metode active de predare, evaluaremodernă, să colaboreze cu toţi factorii impli-caţi în educaţie, să creeze profilul moral-cetăţenesc şi intelectual al oamenilor viitoru-lui. Cred că a oferi unui copil educaţie estecea mai mare favoare pe care i-o poţi face.Şcoala, prin dascălii ei, are menirea de aveghea la creşterea şi dezvoltarea emoţiona-lă şi intelectuală a tinerilor. Şcoala cu claseleI-VIII din Rona de Sus îşi propune să ofereeducaţie de calitate tuturor elevilor din co -mună, să valorifice potenţialul deţinut de fie-care, să deschidă, nu să inhibe elevul, să-iînţeleagă problemele, să îl ajute, să îl facă să

se autocunoască, autodepăşească, autoevalueze,să îl sprijine în realizarea dorinţelor şi aspiraţiilorsale. Un dascăl trebuie să ştie că este creator depersonalităţi. Să creadă în schimbare şi să contri-buie la schimbare. Aportul şcolii la formarea uneilumi mai bune este considerabil.

,,Sportul te învaţă să câştigi cinstit.Sportul te învaţă să pierzi în mod demn.Prin urmare, sportul te învaţă de toate – te învaţă ce este viaţa“.

Ernest HemingwayCa să devii OM, în întregul său minunat, sunt

necesare atâtea... Cu atât mai mult, într-o profesieal cărei obiect de neodihnă îl reprezintă „min tea

sănătoasă, în trup sănătos“. A fi în formă, aavea o condiţie fizică bună este o stare despirit şi mentală, legată de viaţă, pentru căsănătatea înseamnă bucuria de a trăi, exis-tenţa unei stări de optimism, de independen-ţă, îmbinate cu responsabilitate, curaj şiîncredere în forţele proprii.

Copiii simt nevoia de a cheltui energie,de a fi mereu în mişcare, ei simt prin toţiporii afirmarea de sine. E o vârstă la care in -tegrarea şi afilierea la o echipă sau un grup,îi sprijină în viitor în soluţionarea mult maibună a sarcinilor şi obiectivelor propuse. Auo vârstă la care simt nevoia de a fi cel maibun. Sportul este cel care îţi poate oferiaceastă emoţie a învingătorului atât pe ter-

men scurt, cât şi pe termen lung. Este vârsta lacare aventura este de cele mai multe ori pe primulloc, iar sportul le oferă aventura vieţii lor, avândparte de greutăţi, satisfacţii, bucurii, neprevăzut.

Eu, ca profesor de sport, am urmărit învăţareacât mai corectă a abecedarului sportiv, lucru carecere, în primul rând, pricepere şi răbdare, am for-mat interesul şi bucuria de a depune efort siste-matic şi susţinut în dezvoltarea gustului victoriei,punerea pe primul plan a instruirii şi educării,nicidecum a obţinerii rezultatelor cu orice preţ.

Marele atlet Ron Clarke spunea: „Importanteste să lupţi, să dai tot ce poţi, nu să câştigi cuorice preţ“.

Sunt cunoscute tentaţiile cărora sunt supuşitinerii în zilele noastre, mai ales în mediul rural,unde dificultăţile de ordin social, lipsa unor bazesportive sau de agrement, ori a unor programespecifice au efecte profund negative asupra aces-tora. Nu este cazul nostru, deoarece cu sprijinulPrimăriei şi al doamnei directoare Luscan Lore -da na s-a amenajat o sală şi un teren de sport încurtea şcolii unde se pot ţine orele de educaţiefizică în condiţii bune. De asemenea, echipamen-tele sportive pe care le avem sunt de la domnulLuscan Mihai împreună cu partenerii şcolii dinOlanda, Gică Hagi, „Viitorul“ Constanţa şi dindonaţii. Tuturor le mulţumim.

Având în vedere că practicarea unui sportînseamnă atât sănătate a organismului, creştere şidezvoltare fizică armonioasă, cât şi o creştere ares ponsabilităţilor tânărului, o îmbunătăţire a ca -pa cităţilor sale organizatorice, o diversificare aopor tunităţilor de socializare şi, de ce nu, o posi-bilă carieră, considerăm că putem oferi unortineri din mediul rural şanse de a se afirma.

Pornim de la premise că există şi în mediulrural copii dotaţi din punct de vedere motric, carenu au posibilitatea de a merge la cluburile dinoraşe, în primul rând, din cauza distanţelor marişi deplasărilor costisitoare, dar care ar putea să seimplice mai mult într-un program serios de pregă-tire sportivă faţă de tinerii din mediul urban.

Pe baza sondajului de opinie, putem afirma căelevilor le place disciplina educaţie fizică, lucruconfirmat şi de cadrele didactice ale şcolii noas-tre. Ani la rând, am organizat concursuri pe clasă,între clase, pe şcoală, între şcolile din vecinătate(Coştiui, Crăciuneşti, Rona de Jos), iar rezultateleau fost pe măsura aşteptărilor.

Am participat la competiţii (fotbal, handbal,tenis de masă, cros) şi de fiecare dată ne-am în -

tors cu premii. Diplomele obţinute sunt ex -pu se pe panoul şcolii.

Handbal băieti, locul II, SighetHandbal fete, locul III, Sighet Cros, locul II, Bârsana Tenis de masă, locul I, Sighet Fotbal băieti, locul I şi II, Sighet; atât ci -

clul primar, cât şi gimnazial doi ani la rând.Ca profesor al acestei şcoli, am conside-

rat că e de datoria mea să arăt generaţiei vii-toare activitatea ce se desfăşoară, cu succes,în şcoala noastră.

Dana alexandra GRIJaC,profesoară de educaţie fizică

Sport la Rona de Sus

(Urmare din pagina a 3-a)

Tot cu ocazia împlinirii a 203 ani de la naşte-rea poetului, la cererea unor membri ai organiza-ţiei, s-a propus să realizăm o excursie pentru vizi-tarea monumentelor dedicate lui Taras Şevcenkoîn municipiile Satu Mare şi Sighetu Marmaţiei.

Astfel, în dimineaţa zilei de duminică, 26 mar-tie 2017, la orele opt, 11 persoane ne-am îmbarcatîntr-un microbus şi ne-am deplasat la Satu Mare.Acolo, la bustul lui Taras Şevcenko, amplasat înparcul din Piaţa „Dr. Vasile Lucaciu“ ne-a aştep-tat prim-vicepreşedintele Organizaţiei Satu Marea UUR, domnul Vasile Buciuta cu soţia şiîmpreună am depus o jerbă de flori la bustul poe-tului. Cu această ocazie, eu am expus pe scurtdespre împrejurările în care a fost realizat acestmonument şi inagurat cu mare fast la 1 iulie2009, prin strădania fostului preşedinte al filialeiSatu Mare, domnul Mihai Macioca.

Dezvelirea bustului lui Taras Şevcenko a fostfăcută de către domnul Radu Giurcă, prefectuljudeţului Satu Mare, domnul Ştefan Buciuta, pre-

şedintele Uniunii Ucrainenilor din România şideputat în Parlamentul României, domnul CehiArpad, preşedintele Consiliului Judeţean SatuMare şi domnul Iuliu Illyes, primarul municipiu-lui Satu Mare. Bustul a fost realizat de artistulsătmărean, sculptorul Radu Ciobanu, datorităefortului depus de către Mihai Macioca şi deAdministraţia locală şi judeţeană Satu Mare.

Celor prezenţi le-am spus că am fost solicitatde mai multe ori de Macioca Mihai şi de sculptorpentru a vedea bustul la turnare în formă, înaintede a fi turnat în bronz, pentru a aprecia dacăimaginea poetului seamănă cu cea reală din alteportrete.

Cu ocazia dezvelirii bustului, domnul MihaiMacioca în cuvântul său de mulţumire a spus: „Înmod deosebit vreau să aduc mulţumirile noastredomnului preşedinte al UUR, deputatul ŞtefanBuciuta, de la care am primit un mare ajutor şicare în tot acest timp s-a interesat de stadiul încare se află bustul, iar ori de câte ori am solicitatajutorul, l-am primit“.

După acest scurt discurs şi după ce am recitat

şi cântat pe versurile marelui poet, împreună cugazdele noastre ne-am deplasat la SighetuMarmaţiei unde a avut loc o mare manifestareculturală dedicată poetului Taras Şevcenko atât laBiserica ucraineană, cât şi la bustul poetului,amplasat în parcul din faţa Bisericii, aproape dePalatul Administrativ al Primăriei municipiuluiSighetu Marmaţiei, clădire în care în anii 50 aisecolului trecut a funcţionat Şcoala MedieUcraineană şi în care am învăţat şi eu în primeleclase de liceu.

Manifestarea dedicată marelui poet ucraineans-a încheiat într-o atmosferă de înaltă culturăcivică, cu depuneri de flori la monument şi cu unconcert dedicat poetului, suţinut de corul mixt alOrganizaţiei judeţene Maramureş, format dinreprezentanţi ai localităţilor Rona de Sus,Poienile de sub Munte şi Ruscova, precum şi deCorul Cameral Municipal din regiunea Ivano-Frankivsk, Ucraina.

Acţiunea organizată de Comitetul judeţeanMaramureş în frunte cu preşedintele MiroslavNicolae Petreţchi a fost un succes cu rezonanţăpozitivă asupra publicului sighetean.

Membrii Organizaţiei Baia Mare a UUR s-auîntors acasă cu o mare satisfacţie după aceastăexcursie cultural-educativă şi de documentare.

Ştefan BUCIUta,preşedinte de onoare al UUR

Despre activitatea Organizaţieimunicipale Baia Mare a UUR

55Curierul UCRAINEAN

Duminică, 26 martie a.c., la Sighetu Mar -maţiei, au fost aniversaţi 203 ani de la naştereamarelui Cobzar, Taras Şevcenko. După cum aspus preşedintele Uniunii Ucrainenilor din Ro -mânia, judeţul Maramureş, Miroslav Petreţchi,luna martie este dedicată sărbătoririi mare-lui geniu ucrainean în toate filialele UURdin ţară. În Maramureş, acest eveniment sedesfăşura, până în prezent, în localitateaRuscova. Anul acesta, s-a hotărât ca aceas-tă activitate cultural-artistică să aibă loc labustul lui Taras Şevcenko din SighetuMarmaţiei, amplasat din toamna anului tre-cut în parcul central din faţa bisericii orto-doxe ucrainene (care se află de o parte) şiîn faţa Primăriei acestui oraş.

Aşa că la 26 martie, la Sighetu Mar -maţiei, au venit invitaţi din România, dinlocalităţi cu populaţie ucraineană şi dinUcraina. Dimineaţa, cu toţii au participat laSfânta Liturghie oficiată la BisericaOrtodoxă Ucraineană de preoţii parohi dr. Nico -lae Lauruc şi Marius Lauruc.

După-amiază, în parcul din faţa bisericii, labustul lui Taras Şevcenko, s-a ţinut slujba de po -menire. Ceremonia a început cu intonarea im nu -

lui României şi al Ucrainei. Cuvântările ce-auurmat au fost traduse în limba română sau dinlimba română în ucraineană de inspectorul delimba ucraineană, prof. Malearciuc Simona. Încuvântările lor, invitaţii au redat crâmpeie din

viaţa marelui poet, aspiraţiile, creaţiile şi luptalui pentru dreptatea şi libertatea poporului ucrai-nean.

În cuvântul său, prof. Miroslav Petreţchi, pre-şedintele UUR Maramureş, a subliniat importan-

ţa acestui eveniment şi bucuria de a-l organiza înfaţa celui de-al şaselea bust al lui Taras Şev cenkodin România (şi poate cel mai sugestiv). PrimarulSighetului, dl Horia Scubli, a subliniatprietenia dintre România şi Ucrai na şi

respectul lui pentruucrainenii din Sighetşi Ma ra mureş, pentrugeniul poe ziei ucraine-ne Ta ras Şevcenko.

Despre importanţaacestei sărbători, crea-ţia lui T. Şevcenko,activitatea culturală aucrainenilor din Ro -mânia au vorbit şiînsărcinatul cu afaceria.i. al Ucrainei în Ro -mâ nia, Excelenţa SaIevhen Levyţkyi, ec.Nicolae Miroslav Pe -treţ chi, preşedinteleUUR şi deputat în

Parlamentul Ro mâ niei, dl Mychailo Ratuşnyi,preşedintele Consi liului Ucrainean Mondial deCoordonare, dl Ihor Pasicineak, vicepreşedinteleAdministraţiei de Stat Ivano-Frankivsk, dnaMyroslava Korneliuk, şef adjunct al Depar ta -

mentului de cultură al naţionalităţilor şi religiilordin Ucraina, dl Iaroslav Skumatciuk, viceguver-nator al raionului Verchovyna, Vasile Moiş, mem-bru de onoare al UUR Satu Mare.

Au urmat depuneri de coroane şi buchete deflori din partea personalităţilor şi a fiecărei orga-nizaţii locale a UUR din Maramureş.

Deşi era soare, dar rece, oaspeţii au rămas şi laconcertul în aer liber, susţinut în parc la bustulpoetului. La început, a cântat corul „Vocile Ro -nei“, întregit de un grup de corişti din Poienile de

sub Munte şi grupul vocal „Rusceanka“ dinRuscova. Corul „Vocile Ronei“ are înrepertoriul său multe cântece pe versurilelui Taras Şevcenko sau dedicate lui. Dedata aceasta, sub conducerea deja cunoscu-tei dirijoare, prof. Geta Petreţchi, corul ainterpretat cântecul pe versurile lui Şev -cenko „Suspină Niprul...“ şi unul dedicatpoetului „Şevcenkovi...“. A urmat specta-colul prezentat de corul de cameră „Halyţkiperedzvony“ din Ucraina, dirijor DemiateţIhor.

Atmosfera pe tot timpul activităţii a fostdeosebită, parcă simţeai prezenţa mareluipoet, nu numai ca statuie impozantă, dar şiîn cuget, în simţiri.

La încheiere, preşedintele UUR Mara -mureş, Miroslav Petreţchi, a mulţumit formaţiilorparticipante la spectacol, invitaţilor din Româniaşi Ucraina şi primarului din Sighetu Marmaţiei

pentru sprijinul acordat la amplasarea bustuluipoetului şi participarea la activităţile UUR dinSighet.

Ileana DaN

Sărbătorirea poetului Taras Şevcenkola Sighetu Marmaţiei

Rolul limbii în formarea personalităţii şi păs-trarea identităţii este substanţial. Limba este ooglindă magică, un mijloc inepuizabil de comuni-care. Limba reflectă experienţa de viaţă a omeni-rii începând din antichitate şi până în prezent. Astăpâni bine, pe lângă limba de stat, adică limbaromână, şi pe cea maternă, înseamnă a fi de douăori om, a stăpâni două culturi, două lumi spiritua-le, a avea o privire mai vastă asupra lu mii, cu altecuvinte înseamnă a fi mai bogat. Nu ar trebui săuităm şi să neglijăm faptul că limba maternă nu sepoate moşteni mecanic, ca orice alt bun; ea trebu-ie învăţată, iubită şi îmbogăţită în mod constant,pentru că limba maternă reprezintă cea mai depreţ comoară a fiecărui om. Limba reflectă nunumai ceea ce se vede la suprafaţă, dar şi ceea ceeste subtil, esenţa interioară a lucrurilor, nu doarlumea materială, ci şi cea spirituală, o lume per-fectă, în care se reflectă valorile unui popor, fol-clorul, tradiţia, ideile, cultura.

O astfel de reflectare a profilului identitarucrai nean, definit prin istorie şi prin cultură, răs-frânt în gândurile, în iluziile, în dezideratele, în

împlinirile şi în neîmplinirile generaţiilor întregide ucraineni din România, perceput la nivelul deînţelegere, reproducere şi in ter pre tare al elevilorpro venind din rândul minorităţii naţionaleucraine ne, s-a dorit a fi concursul naţional inter-disciplinar de limba ucraineană, istorie, muzică şireligie ortodoxă ucraineană Istoria şi tradiţiileucrainenilor aflat anul acesta la a VIII-a ediţie şiinclus în Calendarul Concur su rilor Na ţionaleŞcolare finanţate de Ministerul Edu caţieiNaţionale pentru anul şcolar 2016-2017, aprobatcu OMEN nr. 26398 din 16.02.2017, poziţia 26,pe baza proiectului educaţional iniţiat de ColegiulNaţional „Mihai Emi nescu“ din Su cea va şi coor-donat de către prof. Mihoc Lucia.

Concursul Istoria şi tradiţiile ucrainenilorantrenează elevii din cele patru categorii de vârs -tă: I. Ciclul preşcolar; II. Ciclul primar; III. Ci clulgimnazial; IV. Ciclul liceal în activităţi co munemenite să promoveze limba, istoria, tradiţiile şidialogul intercultural şi se desfăşoară în partene-riat cu Uniunea Ucrainenilor din Ro mânia.

Concursul a fost organizat în conformitate cu

următoarele acte normative:a. Ordinul MECTS nr. 3035/10.01.2012 pri-

vind aprobarea Metodologiei-cadru de organizareşi desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regu la -mentului de organizare a activităţilor cuprinse încalendarul activităţilor educative, şcolare şiextraşcolare;

b. Regulamentul specific privind organizareaşi desfăşurarea Concursului Naţional Istoria şitradiţiile ucrainenilor, ediţia a VIII-a;

c. Decizia nr. 93/23.03.2017 privind aprobareaComisiei Centrale a Concursului Naţional Istoriaşi tradiţiile ucrainenilor.

Concursul s-a desfăşurat pe trei secţiuni:1. Secţiunea de fotografie. Au intrat în concurs

lucrările ce au respectat următoarele teme:– Obiceiuri şi tradiţii (Sărbătorile de iarnă în

familie/ localitatea mea (de ex., cina din Ajun, co -lin dătorii, slujba religioasă, obiceiuri de nun -tă/botez; tradiţii de Paşte etc.);


Concursul naţional de valorificare a obiceiurilor şi tradiţiilor aparţinând minorităţiinaţionale ucrainene Istoria şi tradiţiile ucrainenilor, ediţia a VIII-a



– Obiecte tradiţionale (de ex.,costume tradiţio-nale vechi, autentice, vase, ştergare cu motivepopulare, ouă încondeiate, diferite obiecte, instru-mente muzicale specifice etniei, podoabe tradiţio-nale etc.); satul/şcoala mea.

Participanţii la concurs au expediat prin poştă,cu confirmare de primire sau recomandată sim-plă, în perioada 15-30 martie 2017, câte ofotografie pentru fiecare temă, format A4,la adresa Suceava, str. Mărăşeşti, nr. 57,judeţul Suceava. Au fost trecute pe fieca-re fotografie, pe verso, pe o etichetă, cumajuscule, următoarele date: titlul lucră-rii, numele şi prenumele copilului, clasa,instituţia de învăţământ, localitatea,numele şi prenumele cadrului didacticîndrumător.

2. Eseu pe tema „Pre ţuim comorilenoastre“. Au intrat în concurs lucrărilecare au conţinut 2-3 pagini în format doc.Times New Roman 12, Line Spacing 1,5cu redactarea în limba maternă. Acesteaau fost însoţite de o prezentare PowerPoint de maxim 20 slide-uri (imagini co -men tate referitoare la eseu şi alte informaţii su -gestive). Temele propuse au fost: Istoria localită-ţii natale, legende despre denumirea localităţii, aunei zone geografice; Locurile de unde au venitucrainenii şi perioadele stabilirii lor în diferitelezone ale României; Mănăstiri, străzi şi case isto-rice din comunitate, monumente ale eroilor, mo -numente reprezentative ale comunităţii ucrainenedin România; Arta populară: ocupaţii tradiţionaleale ucrainenilor (cusut, tors, ţesut, croşetat, încon-deierea ouălor), portul popular, instrumentemuzicale, tradiţii culinare; tradiţii cu ocazia unorevenimente marcante din viaţa comunităţii: bo -tez, logodnă, nuntă, înmormântare; viaţa religioa-să: confesiuni religioase, ucrainenii de stil calen-

daristic vechi; personalităţi ale cul turii ucrainene:scriitori, poeţi, critici literari, pictori, compozi-tori; con tribuţia comunităţii ucrainene la patrimo-niul naţional românesc; interferenţe între minori-tatea ucraineană şi celelalte etnii conlocuitoare;minoritatea în mileniul al III-lea; inte grarea euro-peană.

3. Prezentarea unui obicei (de nuntă/ de botez/de înmormântare/ de Paşte/ de Crăciun/ de Sfân -tul Andrei/ de Rusalii/ de Anul Nou/ pe ţi tul/ oie-ritul/ jocuri specifice unor sărbători etc.). Eleviiau prezentat, sub forma unei scenete, un obicei/ otradiţie specifică zonei de unde provin îmbrăcaţiîn costume populare ucrainene, specifice zoneirespective.

Etapa naţională s-a desfăşurat în perioada31 martie – 2 aprilie 2017 la Colegiul Naţional„Mi hai Eminescu“ din Suceava în parteneriat cuUniu nea Ucrainenilor din România. Au participat90 de elevi de la şcoli din judeţele Botoşani,Maramureş, Timiş, Suceava şi Caraş-Severin încare se studiază limba maternă ucraineană.Şedinţa tehnică a Comisiei Centrale a avut locvineri, 31 martie 2017, începând cu orele 18:00,

în cadrul căreia s-a discutat despre respectareaRegulamentului specific privind organizarea şidesfăşurarea concursului, s-au elaborat criteriilede jurizare şi borderourile de notare, s-au evaluateseurile şi fotografiile trimise. De asemenea, înholul şcolii a fost amenajată o expoziţie de foto-grafie care a surprins cele mai frumoase costumespecifice ucrainenilor, sărbătorile de Crăciun,Bobotează, coşuri pregătite pentru Sf. Paşti, di -

verse podoabe tradiţionale, ouă încondeiate,motive ucrainene, dansuri ucrainene etc. Pre zen -tarea eseurilor în PPT a evidenţiat foarte multe as -pecte interesante specifice diverselor sărbătorisau evenimente din viaţa omului: Ajunul Crăciu -nului la ucraineni, încondeierea ouălor la ucraine-nii huţuli, obiceiul de nuntă la ucraineni, obiceiuride Duminica Floriilor, bucătăria huţulă, sărbători-le de primăvară, tradiţii de Crăciun şi de Sf. Paşti,ziua Sfântului Gheorghe şi multe altele.

Festivitatea de deschidere a Concursului Na -ţio nal Istoria şi tradiţiile ucrainenilor a avut locvineri, 1 aprilie 2017, orele 10.00 în aula Cole giu -lui Naţional „Mihai Eminescu“ din Su ceava înprezenţa preşedintelui UUR şi deputatului în

Par la mentul României, dl NicolaeMiroslav Petreţchi.

Din partea Inspectoratului Şco -lar Judeţean Suceava a participatinspectorul şcolar general adjunct,dna Gabriela Scutaru, dna inspec-tor şcolar Lucia Mihoc, dl inspec-tor şcolar Ilie Sauciuc, din parteaCCD dl George Tofan, Suceava,doamna director Elena-ManuelaDavid, care au rostit un cuvânt debun venit participanţilor şi le-auurat mult succes.

Grupul vocal ucrainean „Na -diia“ de la Şcoala Gim -nazială Călineşti-Cupa -

rencu sub îndrumarea doamnei profe-soare Mândrişteanu Loredana a oferitcelor prezenţi un frumos buchet decântece ucrainene.

Comisia Centrală a fost formatădin: preşedinte – lector dr. AnamariaGavril, Universitatea „Şte fan celMare“ din Suceava; preşedinte deonoa re – Elvira Romaniuc, MuzeulGu ra Humo rului, Suceava; preşedinteexecutiv – prof. gr. I Elvira Codrea,Ministerul Educaţiei Naţionale, Bu -cureşti; secretar – prof. gr. I Ilie Sau -ciuc, in spec tor şcolar IŞJ Suceava;membru – prof.gr. I Lucia Mihoc, in -spector şcolar IŞJ Suceava; membru – prof.Miroslav Petreţchi, preşedintele Or ga ni zaţieiMaramureş a UUR; membru – prof. gr. I RenatoTronciu, Colegiul Naţional „Mihai Emi nescu“,Suceava; membru – prof. Cristian-Vasile Arde -lean, Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny“,Banloc, Timiş; membru – prof. gr. I Laura Şutu,Liceul Tehnologic „Vasile Cocea“ Moldoviţa,Suceava.

Concursul a fost bine primit în şcolile în carese studiază limba ucraineană maternă, dovadăfiind organizarea lui în fiecare an. În România,studierea limbii materne, istoriei şi a civilizaţieiminorităţilor naţionale constituie un element fun-damental pentru păstrarea identităţii naţionale, încontextul integrării europene. Astfel, MinisterulEdu caţiei Naţionale a alocat suma de 6.918,55 leiInspectoratului Şcolar Judeţean Suceava pentru

organizarea acestui concurs, sumă dincare 2.335 de lei au reprezentat premii şimenţiuni. Această sumă a fost completatăcu 10.000 de lei de Uniu nea Ucrainenilordin România, bani cu care s-a asigurattransportul, cazarea, diplomele de partici-pare şi pachetele cu dulciuri pentru toţiparticipanţii.

Festivitatea de premiere a avut loc înaula Colegiului Naţional „Mihai Emi -nescu“ din Suceava, iar diplomele şi pre-miile în bani din partea Ministerului Edu -caţiei Naţionale au fost înmânate de cătrepreşedintele executiv al concursului,doamna consilier Elvira Codrea. Premiileîn bani din partea MEN au fost împărţiteconform ordinului de ministru, astfel:

Premiul I –150 lei, Premiul II – 115 lei, PremiulIII – 85 lei, Menţiune – 65 lei.

În urma deliberării juriului, au fost acordate 15premii şi 9 menţiuni. S-au remarcat prin interpre-tarea obiceiurilor pascale din satul Valea Vişeuluicei mai mici participanţi la concurs, preşcolarii dela Grădiniţa cu predare în limba ucraineană ValeaVişeului, sub îndrumarea dnei prof. pentru învăţă-mânt preşcolar, Greceniuc Narcisa-Nicoleta, ele-vii de la Liceul Pedagogic „Taras Şevcenko“,Sighetu Marmaţiei, care sub îndrumarea dneiprof. de muzică, Geta Petreţchi, au prezentat obi-ceiuri de nuntă din Rona de Sus, Maramureş, ele-vii de la Şcoala Gimnazială Ulma, care sub coor-donarea dnei prof. Lesenciuc Cecilia, ne-au adusvoia bună printr-un moment comic. Un momentdeosebit a fost prezentat şi de elevii de la ŞcoalaGimnazială Valea Vişeului, sub coordonareadoam nelor prof. Papariga Maria şi BoiciucSlavca. Se cuvine să evidenţiem şi prestaţia gru-pului de elevi coordonaţi de dna Sauciuc ElenaElizabet şi dl inspector Ilie Sauciuc, care ne-auîncântat prin demonstraţia pe viu a încondeieriiouălor bucovinene.

Felicit încă o dată iniţiativa dnei Lucia Mihocde a demara un asemenea proiect, toţi elevii par-ticipanţi şi profesorii coordonatori, mulţumescgazdelor noastre pentru spaţiul pus la dispoziţie şiUUR pentru sprijinul financiar şi moral acordat,

an de an, pentru a putea duce la bun sfârşit pro-iectele gândite în sprijinul şi în folosul elevilor şial învăţământului ucrainean.

Concursul naţional de valorificare a obiceiurilor şi tradiţiilor aparţinând minorităţiinaţionale ucrainene Istoria şi tradiţiile ucrainenilor, ediţia a VIII-a

prof. Elvira CODREa,consilier în cadrul Ministerului Educaţiei

Naţionale şi preşedintele Comisiei de învăţământ a UUR


Trei sunt sărbătorile creştine careaduc în actualitate evenimente funda -men tale pentru devenirea umană: Buna -vestire, Învierea Domnului şi ÎnălţareaLui.

Bunavestire reprezintă un moment cutotul excepţional în istoria creaţiei când, în per-soana lui Isus Hristos, Dumnezeirea se uneşte cuomenitatea.

Ca o consecinţă a acestui act, urmează între-gul proces al operei mântuitoare, începute cupatimile, răstignirea, moartea pe Cruce şi culmi-nând cu Invierea, operă prin care omenirea şiîntregul Univers au fost restaurate în dragostealui Dumnezeu, restabilindu-se armonia întreCreator şi creatură, armonie puternic afectată depăcatul strămoşilor Adam şi Eva.

Odată cu această lucrare de cuprindere cosmi-că opera restauratoare era împlinită. Şi totuşiactivitatea Mântuitorului nu s-a oprit aici. Elrămâne încă patruzeci de zile pe pământ dindouă motive: pentru a adeveri realitatea ÎnvieriiSale, şi pentru a-i învăţa pe Apostolii Săi princi-piile funcţionării Bisericii, întemeiate de El peCruce, pentru ca fiecare persoană umană săpoată beneficia de roadele Jertfei Sale. Foarteelocvent exprimă acest adevăr Sfântul Evan -ghelist Luca în cartea Faptele Apostolilor, în pri-mul capitol, când Isus s-a arătat ucenicilor Săi,„... după patima Sa mântuitoare, prin multesemne doveditoare, arătându-li-Se timp de patru-zeci de zile şi vorbind cele despre Împărăţia luiDumnezeu“ (Cap.1, verset 3). Sin teza foarte

concentrată a acestei învăţături de după Înviere ogăsim la sfârşitul Evangheliei de la Matei:„Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile,

botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi alSfântului Duh, învăţându-le să păzească toatecâte v-am poruncit vouă şi iată eu cu voi suntpână la sfârşitul veacului. Amin” (Cap. 28, ver-sete 19-20). Era extrem de important ca opera

Lui mântuitoare să nu rămână virtuală,simbolică, ci să poată fi accesibilă întregiiomeniri şi fiecare om să poată fi beneficia-rul roadelor acesteia în cadrul Bisericii.

Odată realizat şi acest deziderat, Mân -tui torul se desparte de Apostolii Săi, cu

toate că le spusese deja că va fi cu ei (şi, bineîn-ţeles, cu urmaşii lor, până la sfârşitul veacurilor).Desigur, se referea la prezenţa Lui euharisticăpermanentă, în cadrul Sfintei Liturghii. Şi totuşirelaţia de devenire dintre Dumnezeu şi omenirenu se încheia aici.

Marele teolog ortodox, Dumitru Stăniloae,într-o amplă lucrare de tinereţe pe care a intitu-lat-o Isus Hristos sau restaurarea omului, con-cluziona că, prin întreaga activitate aMântuitorului, omul a redobândit potenţial sta-rea paradisiacă. Mai târziu, în perioada deplineimaturităţi teologice, părintele Stăniloae amendasensibil afirmaţia din tinereţe, motivând că operaMântuitorului nu se rezumă doar la întrupare,patimă şi Înviere. Aceasta continuă cu apoteozaÎnălţării Lui. Şi, într-adevăr, întoarcerea Fiului,ca Dumnezeu-Omul, la Tatăl, reprezintă îndum-nezeirea omului, în persoana Mântuitorului. Unreprezentant uman, El, Isus Hristos, se află înSfânta Treime, iar relaţia dintre om şi Dumnezeudevine una esenţială.

pr. dr. Dumitru COlOtElO,Parohia ortodoxă ucraineană

„Sf. Petru Movilă“ din Bucureşti

Înălţare şi îndumnezeire

Conform uneia dintre legende,Rusia Kieveană a fost creştinată înanul 988 de către cneazul Volo -dymyr, după ce acesta a cuceritChersonesul, fortăreaţa bizantinădin Crimeea. Pentru a obţine garan-ţia că Volodymyr nu va atacaConstantinopolul, împăraţii Vasileal II-lea şi Con -stantin al VIII-lea i-au oferit luiVolodymyr mânasurorii lor Anna,în acest mod ob -ţinând şi conver-tirea la creşti-nism a lui Volodymyr şi a poporuluisău [V. Demociko, Київська Русь іХристиянство, Волинські істо-ричні записки, 2009, tом 2, pp.1-3].

Strămoşii ucrainenilor de astăzi,ca şi cei ai anglo-saxonilor, nuîmpărţeau anul în patru anotimpuri,ini ţial, acesta fiind împărţit în două:iarna şi vara. Tocmai din aceastăcauză în primele legende şi poveşti,iarna nu se războia cu primăvara, cicu vara reprezentată de o fată fru-moasă.

Obiceiurile ucrainenilor, celecare au rămas, nu s-au schimbatmult. Preluând o nuanţă şi o expli-caţie creştină, au intrat în calendarulortodox. Potrivit calendarului popu-lar, primăvara începe la 14 martie,când este sărbătorită Sfânta Evdo -chia şi se termină odată cu sărbătoa-rea Înălţării Domnului, care estesărbătorită, de fiecare dată, la 40 dezile după Sfânta Înviere. Însă con-form obiceiurilor păgâne, primăva-ra începea cu mult înainte: încă dinluna februarie făcându-se pregătiri.De exemplu, o sărbătoare de trecerede la iarnă la primăvară era conside-rată Întâmpinarea Domnului (15februarie). Conform legendelor,până în această zi în biserici eraupăstraţi brazii. Dis-de-dimineaţă,oamenii se duceau la biserică săsfinţească lumânările, pe care le

foloseau ulterior pentru a vindecabolnavii sau le păstrau până vara şile aprindeau când venea furtuna.Când se întorceau acasă, oameniiaprindeau pentru un timp scurtlumânarea, pentru ca ploile de pri-măvară să nu afecteze cultura plan-telor. În această zi se sfinţea şi apa,

care era păstrată cu pietate şi careera aplicată pe răni. Ea mai era folo-sită şi ca remediu pentru deochi.Unele obiceiuri în satele ucrainenedin nordul României s-au păstratpână în zilele noastre, ca de exem-plu, cel cu lumânările. Se spune călumânările sfinţite la sărbătoareaÎntâmpinării Domnului au puterimagice şi sunt capabile să alungefur tuna împreună cu crenguţele desalcie sfinţite la biserică în Dumi -nica Floriilor.

Potrivit tradiţiei, din data de 22martie, când sărbătorim Sfinţii 40de Mucenici, tineretul începea săcânte melodii care purtau numelede vesneanky „cântece de primăva-ră“, dar cel mai des acestea eraucân tate şi de Paşti când tinerii seadunau în jurul bisericii după sluj-bă. Însă cel mai important obiceiera întâmpinarea păsărilor. Se pre-găteau 40 de prăjiturele, numite jai-voronky care au forma unei cio - cârlii. Aceste prăjiturele erau împăr-ţite între membrii familiei şi erauaruncate şi păsărilor. Păsările erauatât de apreciate, deoarece oameniicredeau că ele se întorc din lumeacealaltă, numită vyrii – acolo undepleacă sufletele după moarte [B.Râbakov, Язычество древних сла-вян, Наука, Москва, 1981, pp. 14-20].

Desigur, înaintea Sfintelor Săr -

bători de Paşti, existau şi existămulte tradiţii. În cadrul acestei săr-bători s-au păstrat unele obiceiuriale sărbătorii păgâne RenaştereaSoarelui de Primăvară, printre careşi realizarea korovaielor festive,acestea transformându-se în pascanoastră. Cea mai importantă sărbă-

toare înaintea Sfintei Învieri estedesigur Duminica Floriilor. După cecrenguţele de salcie sunt sfinţite,oamenii ies din biserică şi se felicităunul pe altul, atingându-se cu cren-guţele de salcie pe cap zicând: „Nueu te lovesc, salcia te loveşte. Deazi într-o săptămână va fi Paştele“.Aceste crenguţe nu se aruncau nici -o dată, ci se păstrau în casă sau seardeau când se făcea pasca. Însă însatele din nordul României, acestecrenguţe se folosesc asemenealumânărilor sfinţite, adică se ardcând vine furtuna. Oamenii spun căfumul care iese în urma arderii lorface ca furtuna să ocolească satul.

O altă zi plină de obiceuri estejoia de dinainte de Paşti sau JoiaMare. În această zi erau evitatemun cile grele, pentru că aceastamai era considerată şi Paştele Mor -ţilor. După credinţele străvechi, înaceastă zi Dumnezeu le dă drumulmorţilor de pe lumea cealaltă.Există foarte multe poveşti potrivitcărora oamenii au văzut cum maimulţi morţi cu preotul lor făceauslujba la biserică. În unele sate dinnordul României, s-a mai păstrat otradiţie străveche a huţulilor, careiniţial se numea „Hrity dida“, ces-ar traduce „Să-l încălzeşti pe mo -şu'“. Copiii merg din casă în casă şicer kukuţy (adică orice fel de mân -care: mere, ouă, pere...), iar ceea ce

nu s-a păstrat este faptul că înaceastă zi se mai făcea un foc mareîn curte sau uneori chiar lângă bise-rică, peste care se sărea de trei ori.Acest ritual era considerat necesarpentru o recoltă bună şi pentru sănă-tatea tuturor membrilor familiei.Însă, potrivit învăţăturilor biseri-

ceşti, în aceas-tă zi Iuda l-avândut pe Isus,de aceea oame-nii consideraucă în această zise trezesc şi iesdin pământ

toate târâtoarele.Când soseşte şi cea mai impor-

tantă sărbătoare a primăverii, SfântaÎnviere, oamenii îşi iau coşurile cubu cate pregătite încă de sâmbătăseara şi se duc la biserică să le sfin-ţească. După ce se întorc, cei careau animale se duc şi lor ca să le ves-tească Învierea Domnului. Se zicecă animalele se bucură de mila luiDumnezeu, de aceea fiecare gospo-dar intră la ele în grajd cu coşulsfinţit şi le zice şi lor: „Hristos aînviat!“. În noaptea dinaintea Paş -telui, aproape că nu se dormea şinici măcar după micul dejun, căcise considera că cine va dormi înprima zi de Paşti, va dormi toatăviaţa. Cele mai populare jocuri eraudansurile fetelor numite şi vesnean-ky. Motivul cel mai important înaceste dansuri era cel al căsătorieiîn diferitele ei forme şi etape: peţi-tul, căsătoria fericită sau nefericită.Cercetătorii ucraineni consideră căaceste ritualuri erau făcute pentru aavea o recoltă mai bună. Pe parcur-sul celor trei zile de Paşti, toţi tine-rii, de la cei mai mici la cei maimari, se adună lângă biserică şi sejoacă. Păstrând tradiţia, toţi creştiniiÎl slujesc pe Dumnezeu şi Îi aratăiubirea şi credinţa lor.

Crina HRINI

Obiceiuri de primăvară la ucraineni.De la obiceiurile păgâne la calendarul creştin

Curierul UCRAINEAN8

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Locurilor cu o profundă rezonanţă istorică şiculturală, care au găzduit cele 24 ediţii ale Olim -piadei de limba şi literatura ucraineană maternăde până acum – Maramureş, Suceava, Botoşani,Timişoara, Tulcea, Caransebeş – s-a adăugat, anulacesta, încă unul, Cluj-Napoca, spaţiu al conflu-enţelor culturale şi lingvistice, punct-cheie al iti-nerariului cultural românesc.

Conform Calendarului Olimpiadelor Naţio -nale Şcolare nr. 26395/16.02.2017, la început deaprilie, Cluj-Napoca a fost gazda atrei olimpiade naţionale organizate deMinisterul Educaţiei Naţionale şiInspectoratul Şcolar Judeţean Cluj,printre care şi Olimpiada de limba şiliteratura ucraineană maternă. În acestsens, se cuvine să aducem mulţumirigazdelor noastre, Inspec to ra tului Şco -lar Judeţean Cluj, reprezentat de dlins pector şcolar general, ValentinClaudiu Cuibus, care, având trei olim-piade naţionale în judeţ şi examenulnaţional de definitivare în învăţământ,în aceeaşi perioadă, a reuşit să fie pre-zent la festivitatea de deschidere aOlim piadei de limba şi literaturaucrai neană maternă şi UniversităţiiBabeş-Bolyai din Cluj-Napoca repre-zentată de dl conferenţiar universitardoctor Dorin Ioan Chira şi de dl lector universitardoctor Ioan Herbil, care şi-au adus contribuţia labuna desfăşurare a activităţilor ce definesc un ast-fel de concurs. Având în vedere faptul că în jude-ţul Cluj nu există învăţământ în limba ucraineanăşi ca atare nici inspector care să răspundă deaceastă limbă maternă, toate sarcinile organizato-rice de la faţa locului i-au revenit dlui IoanHerbil, secondat de dl Liviu Romaniuc, preşedin-tele Uniunii Tineretului Ucrainean şi ajutat dedouă foste eleve ale Liceului „Taras Şevcenko“,foste olimpice la limba ucraineană, actualmentestudente la UBB Cluj şi, sperăm noi, viitoarecolege, Popo vici Beatrice şi Spivaliuc Diana.

Olimpiada de anul acesta s-a aflat la a XXV-aediţie, fapt ce confirmă importanţa şi necesitatea,în acelaşi timp, a unui astfel de concurs, care pelângă faptul că este o mare provocare, o competi-ţie care confirmă un nivel de pregătiresuperior, o recunoaştere pe scara ierar-hică de valori, ne apropie de identita-tea noastră, identitate păstrată princultivarea limbii materne, a culturiipoporului nostru, a tradiţiilor şi obice-iurilor preluate de la străbuni. Parti ci -parea şi pregătirea la olimpiadă repre-zintă un salt în progresul continuu, iarrezultatele, nu neapărat exprimate înpremii, ci mai ales raportate la celeprecedente (şi aici mă refer la partici-panţii din judeţele în care studiul lim-bii materne nu are o tradiţie la fel deîndelungată ca în judeţele Maramureşsau Suceava), pot constitui un punctde referinţă în ceea ce priveşte concre-tizarea muncii depuse. Ceea ce vreausă subliniez este faptul că toţi elevii participanţi laacest concurs sunt câştigători, indiferent de pre-miile obţinute, deoarece motivul partcipării laacest concurs este sentimentul apartenenţei laetnia ucraineană şi dragostea pentru limba, litera-tura şi cultura poporului ucrainean. În acest con-text, vreau să mulţumesc tuturor dascălilor, elevi-lor şi părinţilor acestora pentru păstrarea, cultiva-rea şi perpetuarea cuvântului ucrainean şi sper cărezultatele obţinute sunt pe măsura muncii şi aefortului depus de elevi şi de dascălii lor.

În procesul amplu de modernizare a sistemuluide învăţămât, Guvernul României sprijină şi

încurajează studiul limbilor materne prin oferireacadrului legislativ şi financiar, favorabil dezvoltă-rii identităţii fiecărei etnii. În acest sens, dinbugetul Ministerului Educaţiei Naţionale a fostalocată Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj,suma totală de 11235 lei pentru Olimpiada delimba şi literatura ucraineană maternă, reprezen-tând cheltuieli de organizare, masă şi cazare pen-tru elevii participanţi şi profesorii însoţitori şipentru acordarea a 18 premii I, II, III şi 5 men-

ţiuni în valoare totală de 2425 lei. Cheltuielile detransport, cazare şi masă pentru membri, dinînvă ţământul preuniversitar, ai Comisiei Cen tra -le, au fost suportate de inspectoratele şcolare de lacare proveneau aceştia, din sumele alocate deMEN pentru astfel de acţiuni. La această sumăs-a adăugat şi contribuţia IŞJ Cluj, dar cel maiconsistent sprijin financiar acordat în organizareaacestui concurs fiind cel al UUR, concretizat înpremii în bani acordate elevilor premiaţi şi tuturorelevilor participanţi, asigurarea momentului artis-tic de la festivitatea de deschidere şi completareasumei alocate de minister pentru cazarea şi masaelevilor participanţi şi a profesorilor însoţitori, înregim hotelier la Hotelul „Gala“. De asemenea,toţi elevii şi profesorii participanţi au primit pre-mii în cărţi din partea UUR. Ceremonia de des-chidere a Olimpiadei de limba şi literatura ucrai-

neană ma ternă a avut loc în amfiteatrul „MihaiEmi nescu“ de la Facultatea de Litere din cadrulUniversităţii Babeş-Bolyai şi a fost prezidată deurmătorii: dl Nicolae Miroslav Petreţchi, preşe-dinte al UUR şi deputat în Parlamentul României,dl Dorin Ioan Chira, conferenţiar universitar doc-tor la UBB Cluj şi prodecan al Facultăţii de Literedin cadrul UBB Cluj, dl Valentin Claudiu Cuibus,in spector şcolar general al IŞJ Cluj, dl Ioan Her -bil, lector universitar doctor la UBB Cluj şi pre-şedinte UUR Cluj şi dna Elvira Codrea, consilierîn cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi pre-şedintele Comisiei de învăţământ a UUR, care au

rostit câte un cuvânt de bun venit participanţilorşi le-au urat mult succes în rezolvarea subiectelorde concurs. Voia bună din cadrul ceremoniei afost asigurată prin momentului artistic oferit deGrupul vocal-in strumental „Călina roşie“ (Чер -во на калина) din Rona de Sus, Maramureş, con-dus de dl Miroslav Petreţchi, preşedinte al UURMara mu reş şi ansamblul de dansuri ucrainene„Călina roşie“ (Червона калина) din Negostina,Suceava, coordonat de dl Iulian Chideşa.

O înaltă apreciere merită şi Co mi -sia Centrală pentru munca depusă caacest concurs să fie o competiţie reu-şită şi mai ales corectă. Preşedintelede onoare al Comisiei Centrale a fostun membru marcant al învăţământuluiacademic clujean, prof. univ. dr. IonArdelean, omul care a marcat multedestine de studenţi, călăuzindu-lepaşii spre profesia de dascăl, preşedin-tele Comisiei Centrale a fost dl lectoruniv. dr. Ioan Herbil, preşedintele exe-cutiv, conform metodologiei-cadru,consilierul MEN, prof. Codrea Elvira,căreia i-a revenit şi sarcina preluăriiatribuţiilor inspectorului de specialita-te la nivel de judeţ. Astfel a fost elabo-rat Regulamentul specific de organi-zare şi desfăşurare a Olimpiadei de

limba şi literatura ucraineană maternă în confor-mitate cu Metodologia-cadru aprobată prin ordinde ministru, Calendarul Olimpiadelor ŞcolareNaţionale, Devizul de cheltuieli, Protocolul decolaborare cu IŞJ Cluj, subiectele pentru probelede concurs în conformitate cu programa şcolarăîn vigoare şi pe baza propunerilor primite de laprofesorii din teritoriu, Decizii pentru membriiComisiei Centrale, Adresele şi Notele pentruinspectoratele şcolare, Adeverinţe pentru profeso-rii din comisie şi profesorii însoţitori, tabelele cutoate datele elevilor şi profesorilor participanţi,procesele-verbale, declaraţii tip, împărţirea pre-miilor, completarea diplomelor şi alte documentespecifice unui astfel de concurs. Secretarul Co mi -siei Centrale a fost prof. Câmpeanu Ion, inspectorla IŞJ Timiş, cel care împreună cu dna vicepreşe-dinte Anamaria Gavril, lector universitar doctor

la Uni ver sitatea „Ştefan cel Mare“ dinSuceava, s-a ocupat de elaborarea borde-rourilor de notare şi calcularea punctaje-lor cumulate de elevii participanţi. Şi nuîn ultimul rând, se cuvine să mulţumimşi celor care au corectat lucrările scrise şiau acordat punctajele, pe baza căroras-au notat lucrările: dna prof. MalearciucSimona, inspector IŞJ Maramureş; dnaprof. Mihoc Lucia, inspector IŞJ Su -ceava; dl Tivodar Do rin, profesor laLiceul Tehnologic Rus cova, Maramureş;dna Codrea Emilia, prof. la Liceul „Ta -ras Şev cen ko“, Si ghe tu Mar ma ţiei, Ma -ramureş; dna Fra seniuc Diana, profesoa-ră la Şcoala Gimnazială Bălcăuţi, Su cea -va; dna Crainiciuc Antoneta Cor nelia,profesoară la Colegiul Tehnic „Laţ cu

Vo dă“, Siret, Su cea va; dl Corneşcian Ni co lae,pro fesor la Şcoala Gimnazială Variaş, Timiş.

Toţi profesorii din Comisia Centrală sunt de oînaltă probitate morală şi au completat declaraţiipe propria răspundere că nu au rude şi afini pânăla gradul IV în competiţie şi nici elevi la claselela care au evaluat lucrările, în consecinţă rezulta-tele sunt o reflectare corectă a evaluării.

Mulţumirile noastre se îndreaptă şi către pro-fesorii însoţitori care au vegheat la siguranţa ele-vilor, i-au însoţit pe drum, în excursie la Salina


Olimpiada de limba şi literatura ucraineană maternă,18–21 aprilie 2017, Cluj-Napoca


Tur da, la plimbările prin centrul oraşului Cluj-Napoca, la pensiunea unde au fost cazaţi, la masăşi au fost alături de ei pe toată durata concursului:Hanţig Anna, Şcoala Gimnazială Tîr nova, Arad,Vatamaniuc Iu lia na, Şcoala Gim na -zială „Ion Păun Pin cio“, Mihăileni,Botoşani, Clem puşac Maria, ŞcoalaGim na zială Şti uca, Timiş, BabotăIuliana, Şcoa la Gim n zială Rona deSus şi Rus nak Mihaela, Şcoala Gim -na zială Valea Vişeului, Mara mu reş,Crîş mar Car men Maria, ŞcoalaGimnazială Bai neţ-Muşeniţa şi Le -sen ciuc Ceci lia, Şcoala Gim na zialăUlma, Sucea va.

Şi după cum am menţionat maisus, protagoniştii acestui concurssunt toţi câştigători, dar se cuvine să-i evidenţiem pe elevii premianţi şiprofesorii care i-au pregătit:

Premiul I 1.Semeniuc Denis, clasa a VII-a,

Şcoala Gimnazială Valea Vişeului, Maramureş,prof. Dutca Nicolae,

2. Şoiman Nataşa, clasa a VIII-a, ŞcoalaGimnazială Bălcăuţi, Suceava, prof. CîrsteanNarcisa,

3. Cozaciuc Denisa Lorena, clasa a IX-a,Liceul Tehnologic „Laţcu Vodă“ Siret, Suceava,prof. Crainiciuc Antoneta,

4. Schipor Cesara Nicoleta, clasa a X-a, LiceulTehnologic „Laţcu Vodă“ Siret, Suceava, prof.Crainiciuc Antoneta,

5. Luţac Alexandru Vasile, clasa a XI-a, LiceulPedagogic „Taras Şevcenko“ Sighetu Marmaţiei,Maramureş, prof. Codrea Emilia,

6. Nichifuriuc Georgiana, clasa a XII-a, Liceul„Eudoxiu Hurmuzachi“ Rădăuţi, Suceava, prof.Ştefan Georgeta;

Premiul II 1. Sedoriac Claudiu Ionuţ, clasa a VII-a,

Şcoala Gimnazială Crăciuneşti, Maramureş, prof.Malearciuc Simona,

2. Bilcec Rahela-Jessica, clasa a VIII-a, ŞcoalaGimnazială Crăciuneşti, Maramureş, prof.Clemcovici Mariana,

3. Lontea Lavinia, clasa a IX-a, LiceulPedagogic „Taras Şevcenko“ Sighetu Marmaţiei,Maramureş, prof. Codrea Emilia,

4. Boiciuc Mariana Anca, clasa a X-a, LiceulPedagogic „Taras Şevcenko“ Sighetu Marmaţiei,Maramureş, prof. Codrea Emilia,

5. Grigoraş Alin, clasa a XI-a, LiceulTehnologic „Laţcu Vodă“ Siret, Suceava, prof.Crainiciuc Antoneta,

6. Grigoraş Mădălina, clasa a XI-a, LiceulTehnologic „Laţcu Vodă“ Siret, Suceava, prof.Crai niciuc Antoneta;

Premiul III1. Şofineţi Sergiu Cristian, clasa a VII-a,

Şcoala Gimnazială Remeţi, Maramureş, prof.Roman Livia,

2. Oştepoc Alex, clasa a VIII-a, ŞcoalaGimnazială Bălcăuţi, Su ceava, prof. CîrsteanNarcisa,

3. Leva Florica, clasa a IX-a, LiceulPedagogic „Taras Şevcenko“ Sighetu Marmaţiei,Maramureş, prof. Codrea Emilia,

4. Ciobaniuc Tabita, clasa a X-a, LiceulTehnologic „Laţcu Vodă“ Siret, Suceava, prof.Crainiciuc Antoneta,

5. Havrilyak Emanuela Diana, clasa a XI-a,Liceul Pedagogic „Taras Şevcenko“ SighetuMarmaţiei, Maramureş, prof. Codrea Emilia,

6. Godenca Ionela Diana, clasa a XII-a, LiceulPedagogic „Taras Şevcenko“ Sighetu Marmaţiei,Maramureş, prof. Codrea Emilia;

Menţiuni1. Macioca Anne –Marie, clasa a VII-a, Şcoala

Gimnazială Remeţi, Maramureş, prof. RomanLivia,

2. Mihăilescu Maria Mădălina, clasa a VIII-a,

Şcoala Gimnazială „Ion Păun Pincio“, Mihăileni,Botoşani, prof. Vatamaniuc Iuliana,

3. Jîghir Ilinca Andreia, clasa a IX-a, LiceulTehnologic „Laţcu Vodă“ Siret, Suceava, prof.Crainiciuc Antoneta,

4. Perojuc Svetlana, clasa a X-a, LiceulPedagogic „Taras Şevcenko“ Si ghe -tu Marmaţiei, Maramureş, prof.Codrea Emilia,

5. Chiriac Nataşa Alexandra,clasa a XI-a, Liceul Tehnologic „Laţ -cu Vodă“ Siret, Suceava, prof. Crai -ni ciuc Anto neta.

M-aş bucura să ştiu că participan-ţii la această olimpiadă, elevi şi pro -fe sori deopotrivă, au valorificatopor tunitatea de a se cunoaşte maibine şi de a lega prietenii durabile, dea trăi experienţe cât mai plăcute,concretizate în amintiri care să dăi-nuie peste ani şi ani.

În acest context, vreau să mă ală-tur tuturor celor care au rostit cuvinte

frumoase despre aceşti copii, despre dascălii lor,despre cei care au făcut posibilă organizarea aces-tui concurs, despre toţi factorii implicaţi în păstra-rea şi promovarea limbii şi culturii ucrainene înRomânia, elevi, părinţi, dascăli şi reprezentanţi aiUniunii Ucrainenilor din România, deopotrivă.

prof. Elvira CODREa


Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

Olimpiada de limba şi literatura ucraineană maternă,18–21 aprilie 2017, Cluj-Napoca

Aflată la cea de-a XXV-a ediţie, Olimpiada delim ba şi literatura ucraineană maternă s-a desfă -şu rat, anul acesta, la Cluj-Napoca, fiind organi -zată de Ministerul Educaţiei Naţionale prin In -spec toratul Şcolar Judeţean din Cluj şi Uniu neaUcrai nenilor din România, conform Regu la -mentului de organizare şi desfăşurare a olimpia-dei elaborat de MEN.

A fost o premieră pentru Facultatea de Literedin cadrul Universităţii Babeş-Bolyai să găz - duias că, în perioada 18–21 aprilie a.c., acest eve - ni ment, oferind un spaţiu excelent pentru des -făşu ra rea în condiţii optime a olimpiadei. Auparti ci pat elevi din clasele VII-XII din judeţeleMara mureş, Suceava, Timiş, Botoşani şi Arad.

Aceştia au fost însoţiţi de cadre didactice de lim -ba şi literatura ucraineană din judeţele respective.

În deschiderea oficială a olimpiadei, ce a avutloc la data de 18 aprilie, au luat cuvântul repre-zentanţii instituţiilor organizatoare, prodecanulFacultăţii de Litere, conf. univ. dr. Dorin IoanChira, preşedintele UUR, Nicolae Miroslav Pe -treţchi, inspectorul şcolar general al IŞJ Cluj,prof. Valentin Claudiu Cuibus, consilier MEN,prof. Elvira Codrea şi lector dr. Ioan Herbil (pre-şedintele Comisiei Centrale a olimpiadei) carei-au felicitat pe elevi pentru performanţele atinseîn acest domeniu, al limbii şi literaturii ucrainene,în cazul lor, materne, dorindu-le succes şi asigu-rându-i că indiferent de rezultatele obţinute, ei se

pot considera câştigători doar pentru simplul faptcă au ajuns la acest nivel. Ceremonia s-a încheiatcu două mo mente artistice oferite de grupulvocal-instrumental „Călina roşie“ din Mara mureşşi ansamblul de dansuri „Călina roşie“ dinNegostina, Suceava.

Ziua următoare, mai exact la 19 aprilie, a avutloc examinarea scrisă a elevilor din ciclurile gim -na zial şi liceal, care s-a desfăşurat conform Regu -lamentului de organizare a olimpiadei. După ter-minarea probei de examen, toţi elevii, împreunăcu profesorii însoţitori, au beneficiat de o excur-sie binemeritată la Salina din Turda, oferită deUUR. Anunţarea rezultatelor şi premierea elevi-lor au avut loc la data de 20 aprilie, în prezenţaCo misiei Centrale de evaluare şi organizare aolim piadei. Tot în cadrul ceremoniei de premiere,elevii premianţi au fost recompensaţi financiaratât din partea MEN, cât şi din partea UniuniiUcrainenilor din România, aceasta din urmă ofe-rind premii în bani, cărţi şi rechizite tuturor elevi-lor participanţi.


Olimpiada de limba şi literaturaucraineană maternă,

etapa naţională



Felicităm toţi participanţii la cea de-a XXV-aediţie a Olim pia dei de limba şi literatura ucrai-neană maternă, ca şi pe profesorii lor, dorindu-lesuccese pe mai departe!

În încheiere, prezentăm fragmente din dis -cursul preşedintelui Comisiei Centrale a Olim -piadei, lector univ. dr. Ioan Herbil:

Onorată Comisie, stimaţi profesori,

dragi elevi,

Pentru început, permiteţi-mi să vă urez bunvenit la Cluj-Napoca. Este o premieră atât pentruInspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, cât şi pentruFacultatea de Litere a UBB să organizeze şi săgăzduiască Olimpiada de limba şi literaturaucrai neană maternă – etapa naţională –, aflatăla cea de-a XXV-a ediţie, şi sperăm ca aceastăocazie să nu fie una singulară. Suntem onoraţisă-i avem în mijlocul nostru pe cei mai buni elevila disciplina Limba şi literatura ucraineană, ca şipe profesorii care i-au pregătit pentru a atinge unasemenea nivel. A avea rezultate foarte bune şichiar a excela la limba voastră maternă, pentrucă în cazul acestei olimpiade vorbim de limbaucrai neană, care este limba voastră maternă,constituie realmente un act de curaj şi devota-ment, în condiţiile unei societăţi cuprinse defebra limbilor moderne şi, din păcate, a subesti-

mării şi chiar a minimalizării limbilor naţionale.Cu atât mai mult sunteţi de apreciat cu cât aţi sfi-dat trendul general care-i acaparează din ce în cemai mult pe tineri şi aţi avut forţa şi curajul de aperforma în limba voastră maternă, ucraineană.Bineînţeles, cu cât cunoşti mai multe limbi străi -

ne, cu atât eşti mai mult om, însă acest lucru sănu fie în defavoarea limbii materne, iar voi sun-teţi dovada vie a iubirii faţă de limba ucraineană.

În calitatea mea de reprezentant al Spe cia -lizării Limba şi literatura ucraineană din cadrulFacultăţii de Litere, aş dori să subliniez faptul căeste o onoare să or ganizăm această olim piadă.Cei care vor dori să continue studiul limbii ucrai-nene la un nivel supe-rior, universitar, vorputea s-o facă la spe-cializarea noastră,ale gând dintr-o pa le tălargă de opţiuni (pecare le veţi găsi înpliantele ce se află înmapele Dvs.). Din fe -ri cire, avem exemplede colegi de-ai voştrimai mari, unii dintreei olim pici (este vorbade Beatrisa Popovici,ab sol venta Li ceu lui„Taras Şevcenko“ dinSi ghetu Mar maţieicare este acum în anul

III la speciali za rea noastră, Spivaliuc Diana-Maria, absolventa aceluiaşi liceu, anul II, Pau -lina Cail, anul I, Petre Pancec, anul I), care auales să fie studenţii noştri, acest lucru neputânddecât să ne bucure. Totodată, avem exemple deabsolvenţi ai Spe cia li zării Ucrai neană care aureuşit în diferite do me nii de activitate precum,com pa nii multi na-ţio na le, companii aeriene,poliţia de frontieră, jurnalism, învăţământ etc.Meritul lor este cu atât mai mare, cu cât au împli-nit cuvintele poetului naţional al Ucrainei, TarasH. Şevcenko:„І чу жо му научайтесь, / Й свогоне цурайтесь“, aşa cum le îm pli niţi şi voi acumşi le veţi îm plini, nădăjduim, şi de acum încolo.

În încheiere, doresc să reţineţi următorullucru: cu toate că olimpiada este un concurs, laacest nivel nu sunt învinşi, ci cu toţii sunteţiînvingători.

Mihaela HERBIl

Olimpiada de limba şi literaturaucraineană maternă,

etapa naţională

Au trecut mai bine de 41 de ani de când amvenit în satul Negostina, judeţul Suceava şi deatunci am început activitatea la catedră cu celemai mici vlăstare, adică cu cei de grădiniţă. Învă -ţă mântul preşcolar face parte integrantă din siste-mul nostru de învăţământ, de aceea şi grupele degrădiniţă, mai ales cele de la sate, se găsesc înincinta şcolii.

Când am păşit prima dată la Şcoala dinNegostina, m-a uimit expoziţia cu premiile, di -plo mele şi medaliile obţinute de elevii şcolii. Deo parte şi de alta a uşii de intrare în cancelarie seaflau două vitrine pline cu astfel de dovezi alestrădaniei elevilor îndrumaţi de cadrele didacticedin şcoală. Pentru că diplomele nu încăpeautoate în vitrine, ele erau înşirate şi pe toţi pereţiidin jur. Mă gândeam: „aici se face carte serioasă,aici sunt dascăli foarte buni, se vede totul dupăaceste rezultate“.

Mulţi ani la rând, Negostina s-a menţinut pelocuri fruntaşe în privinţa rezultatelor la învăţătu-ră, a fost mereu lăudată la toate întrunirile şcola-re. Toate obiectele de studiu erau importante, iarelevii participau la diferite concursuri şcolare,mai ales la olimpiade. Şi acum se desfăşoară totfelul de concursuri, dar în alt mod, nu mai sunt

obligatorii şi nu mai au acelaşi scop. Cele maimulte premii au fost obţinute la limba şi literatu-ra ucraineană, limba maternă. Toate locurilefruntaşe apar ţineau elevilor Şcolii din Negostinapentru că aici dragostea pentru limba maternă eraceva sfânt. Nici pe timpul comunismului nu afost desfiinţată studierea limbii ucrainene.

Oare de ce?Pentru că aici existau renumiţii profesori:

Ioan Chideşciuc, Eusebie Fraseniuc, GeorgetaŞtefan, care nu au permis nimănui să-şi bată jocde limba noastră maternă. Indiferent de piedicileîntâlnite nu s-au dat bătuţi şi au continuat să pre-dea limba ucraineană şi o făceau cu multă serio-zitate, iar toate orele cuprinse în programa şcola-ră erau respectate cu sfinţenie. Elevii din

Negostina urmau Liceul din Siret şi acolo făceaucinste, mereu erau printre cei fruntaşi la învăţătu-ră, iar la limba ucraineană aduceau premii şidiplome.

Studiul limbii materne la Negostina a fost sus-ţinut cândva şi de alţi profesori inimoşi precum:Victor Serdenciuc (profesor de matematică),Maria N. Fraseniuc (profesoară de istorie-geo-grafie), Lucreţia Fraseniuc (profesoară de limbarusă). Vremurile au trecut, programa şcolară s-aschimbat, iar premiile elevilor la limba ucrainea-nă, limba noastră maternă, au devenit numai ofrumoasă amintire. Mai sunt şi acum elevi careiubesc limba maternă, dar foarte puţini. Numărulcopiilor de la şcoală a scăzut, s-au desfiinţat chiarşi unele clase de elevi, deoarece nu întruneau mi -ni mum necesar pentru funcţionare, iar interesulpentru studiul limbii materne este sub aşteptări.

Cei care încă mai cred şi încă mai iubesclimba ucraineană, cei care o predau la şcoală vordepune eforturi suplimentare pentru a recâştigaprestigiul de altădată. Totuşi mai avem cadredidactice care s-au născut ucraineni şi sperăm căvor continua tradiţia de la Negostina.

Felicia GRIGORaŞ

Premiileelevilor


Kievul este unul dintre cele mai mari oraşe dinEuropa, centrul culturii slave din trecut şi dinprezent. Legendele spun că oraşul a fost întemeiatde către patru fraţi: Kyi, Şcek, Choryv şi sora lorLybid. Kievul datează din secolul al V-lea şi ajucat un rol principal în expansiunea poporuluislav de răsărit.

În timpul invaziei mongolilor din 1240,Kievul a fost distrus aproape în întregime, iar deatunci a fost prins în mijlocul a numeroaserăzboaie şi alte conflicte est-europene.

Este cel mai mare oraş din Ucraina, ţară, care,la rândul ei, este cea de-a doua ca mărime din Eu -ropa. Kievul are o suprafaţă de 839 kilometripătraţi şi o populaţie de peste 2.640.000 de locui -tori. Este un oraş frumos, un important centru in -dustrial, ştiinţific şi cultural al Europei. Primaatestare scrisă a Kievului datează din 482. Kievula avut o populaţie numeroasă încă din secolul alIX-lea. Cel care a influenţat mult evoluţia ora -şului a fost cneazul Volodymyr (958-1015), carea extins ora şul şi a pus bazele structurii sale ur -banistice. El a oferit supuşilor şi religia de stat –ortodoxismul.

Kievul este un oraş cu o selecţie mare deobiective şi atracţii pentru turişti. Atmosfera ro -mantică de pe malurile Niprului este întreţinutăde monumentele arhitectonice apreciate de isto -rici ca adevărate comori ale lumii. Este un oraşvechi şi totuşi modern, care îmbină influenţe con-tradictorii într-un mod surprinzător şi atrage an dean milioane de vizitatori.

O abundenţă de muzee, teatre, opere, clădiriistorice şi grădini se găseşte pe fiecare dintre celedouă maluri ale râului Nipru. Malul din partea devest găzduieşte partea cea mai veche a oraşului şia fost, înaintea urbanizării, caracterizat de dealuri

împădurite, precum şi de defileuri abrupte şi râurişerpuite. Străjuit de o statuie a protectorului isto -ric al oraşului Kiev, Arhanghelul Mihail, oraşul sepoate lăuda şi cu o armonie de succes între vechişi nou. Clădiri moderne ce se adăpostesc lângăpiese istorice nepreţuite şi minunăţii culturale segăsesc cot la cot cu cluburi de noapte, baruri şirestaurante.

Oraşul este cunoscut pentru bisericile şi cate-dralele sale magnifice, parcurile şi grădinile su -perbe, muzeele, monumentele şi clădirile istorice.Este un oraş făcut pentru relaxare şi pentru admi-rarea frumuseţii urbane. În orice colţ al Kievuluivei găsi artă pură, multă istorie şi cultură.

Oraşul are multă verdeaţă. Kievenii se potmân dri cu faptul că oraşul lor este considerat caunul dintre oraşele cu multă verdeaţă din Europa.Su prafaţa verde totală a oraşului reprezintă aproa -pe 65%. Se zice că poţi merge dintr-un colţ al ora -şului în celălalt şi niciodată să nu părăseşti um bracopacilor. Caracteristici pentru Kiev sunt casta -nii. Castanul demult a devenit simbolul Kie vului.Ziua oraşului se sărbătoreşte în luna mai, cândtoată Capitala este împodobită cu florile albe înformă de lumânări. Castanul înflorit a fost şi pestema oraşului Kiev până în 1995. Există un mo -nu ment „Castanul de bronz“, care a fost construitîn parcul Mariinskyi. El a fost amplasat în iunie2009 de Ziua Internaţională a Copilului. În oraşcresc aproape un milion de castani, nu ştim dacăpoţi vedea în orice alt oraş din Europa sau în lume

un număr atât de mare de castani. O mare parte decopaci au o vârstă de circa 150 ani, iar vârsta unorcastani atinge în jur de 350 de ani.

Kievul este un oraş modern, este un amestecde nou şi vechi. În centru se pot vedea complexerezidenţiale în stil occidental, cluburi de noaptemo derne, restaurante stilate şi hoteluri prestigi oa -se. Clădirile istorice sunt renovate, în special pebd. Chreşceatyk şi Piaţa Independenţei. Multedin tre zonele istorice ale oraşului sunt înţesate demagazine în care se pot găsi obiecte de artă tra di -ţio nală, piese de cult, cărţi, jocuri diverse şi biju-terii.

Despre ucraineni se ştie că sunt oameni socia-bili şi prietenoşi, bine educaţi şi cu velietăţi artis-tice sau culturale. Sportul, teatrul, literatura, artade orice fel sunt tratate cu respectul cuvenit laKiev. Ajunşi la Kiev, merită să participaţi la unspec tacol al Teatrului de Operă pentru că local-nicii apreciază muzica bună şi o promovează pen-tru a atrage cât mai mulţi oameni simpli.

Supranumit „patria creştinismului“, Kievuleste aşezat pe malurile Niprului, al treilea fluviudin lume ca lungime şi debit, după Volga şi Du -năre. Niprul trece prin centrul oraşului.

Kievul este cea mai veche aşezare slavă, înte -meiată în jurul anului 500, iar bogata sa istorie şicultură au o puternică influenţă religioasă în acestspaţiu considerat leagănul spiritualităţii creştinedin estul Europei. Aici se găseşte cel mai marecomplex monahal din ţară.

Poate ar trebui să începem cu Poarta de Aur re -con struită care a fost principala poartăde in tra re în oraş. Poarta de Aur (ZolotiVorota), unul dintre amplasamentelearhitecturale unice din Kiev, s-a re des -chis în 2007, după o reconstrucţie dedurată. Rui nele prin cipalei porţi antice aKie vu lui au fost construite, iniţial întimpul ridicării Kievului şi sunt inclusepe lista pa tri moniului mondialUNESCO. Proiectată cu mi nu ţio zitatede istorici şi arhitecţi, noua construcţiecare îngroapă zi du rile vechi este con si -derată a fi o copie exactă a por ţii iniţiale.

Catedralele cu auritele cupole stră -lucind în soare, sporesc far me cul Ca pi -talei ucrainene.

Pecerska Lavra, Vaticanul Ucrai nei,este unul dintre cele mai sfinte locuri aleortodoxiei vechi ruse. Din Kiev a înce -put creştinarea Rusiei vechi şi cultura

orto doxă. Pecerska Lavra (Lavra Peşterilor) dinKiev este prima mare mânăstire a Ru siei vechi,model de organizare pentru toate celelalte aşeză -minte ale spaţiului slav, centru ma nas tic şi decultură duhovnicească de mare anver gură, dar şicentru de rezistenţă împotriva uniaţiei şi propa-gandei latine, la graniţa vestică a ortodoxiei euro -pene. Unicitatea sa este dată de cele două peştericu bi se rici subterane în care s-a slujit continuutimp de zece secole, peşteri – loc de ne voin ţă du -hov ni ceas că pentru mii de călugări. În Ca tedrala„Ador mirea Maicii Dom nu lui“, principala cate -drală a Lavrei Pecerska, ri di cată în anul 1073 peun loc arătat prin descoperirea dumne zeiască – decurând se slujeşte săptămânal Sfânta Liturghie înlimba română.

Pentru noi este importantă deschiderea acesteiparohii româneşti în inima celei mai însemnatelavre din Ucraina. Parohia românească a fost des -chisă prin binecuvântarea părintelui Volodymyr,mitropolit al Kievului şi al întregii Ucraine.

Prima Sfântă Liturghie s-a oficiat la 13 noiem-brie 2011 şi tot în acest an s-au sărbătorit 370 deani de la moartea mitropolitului Petru Mo vilă dela Kiev. Slujba are loc în fiecare duminică, la ora9, ţinută de părintele Dumitru Popescu.

Întemeierea mânăstirilor din dreapta Niprului(zonă deluroasă) este legată de legenda pro fe ţii lorSfântului Andrei, care ar fi prezis întemeiereaunui oraş impunător cu foarte multe biserici, ceeace s-a şi întâmplat.

Se cunoaşte că în anul 1051 se stabileşte într-una din peşterile de pe aceste dealuri părinteleAntonie, în jurul lui s-au adunat 12 călugări. El afost întemeietorul acestui complex de biserici, întimpul vieţii sale adunându-se aici peste 100 decălugări. Aceştia au început să construiască bise -rici şi au dezvoltat un sistem de tunele subterane(catacombe).

O altă zonă de interes deosebit sunt cavernele(catacombele) subterane late de 1,5 metri şi înaltede 2,5 metri, care au servit ca adăposturicălugărilor şi de la care s-a dezvoltat sistemul decomunicare între bisericile din Lavra.

În complex se află şi unul dintre cele mai marimuzee din Kiev unde sunt expuse relicve arhitec-turale ale trecutului, portrete ale celor mai impor-tante feţe bisericeşti, crucifixuri, haine bisericeşti

datând din sec. XVI-IX şi moaşte ale unor sfinţi.În acest complex sunt prezente peste 100 de mor -minte ale celor mai iubiţi şi apreciaţi preoţi careau slujit în cadrul acestui complex.

Piaţa Independenţei (Maidan Nezalejnosti) seaflă în inima oraşului, fiind un loc impresionantunde se pot admira cele şase fântâni-monumente,Coloana independenţei cu Arhanghelul Mihail(pro tectorul oraşului), cascadă artificială, clădirigran dioase, magazine şi hoteluri. Piaţa este deco -ra tă cu statuete din granit. Aici se orga ni zeazăconcerte, festivaluri şi parade.

Maidan Nezalejnosti, piaţa centrală este defi -nitorie pentru Capitala Ucrainei. Aici a avut locRe vo luţia portocalie şi Revoluţia Demnităţii(Maidanul). Aici vine lumea seara să stea la obere cu prietenii, aici au loc întâlnirile, ca la „cea-sul de la Universitate“. Berea se bea stând în pi -cioare sau pe bancă, nu e nici o terasă pe Mai dan.De aici se poate merge pe bd. Chreş cea tyk, careîn zile de sărbătoare se trans formă într-o arterăpietonală.

Din Piaţa Independenţei, dacă mergem în sus,ajungem la Catedrala Sf. Sofia. Este cea maiveche catedrală din Kiev, construită imediat dupăcreştinarea ruşilor (ucrainenilor) numită dupămarea catedrală din Constantinopol. Aici PetruMovilă a devenit mitropolitul Kievului. El a fon-dat prima universitate care-i poartă numele –Academia Movileană. Sf. Sofia este o bisericătridimensională, fiecare mozaic din interior esteorientat în aşa fel, încât ai senzaţia că ochiisfinţilor te urmăresc. Aici se află o impresionantăcolecţie de mozaicuri bizantine şi fresce încă dela întemeierea sa.


Kiev, centru cultural cu veche tradiţie

Curierul UCRAINEAN12

Un eveniment cultural dedicat memoriei celuicare a fost şi va rămâne profesorul, poetul şi scrii-torul Ion Cozmei s-a consumat recent la Bi blio -teca Bucovinei „I.G.Sbiera“ în prezenţa directo-rului instituţiei, Gabriel Cărăbuş, moderatorulmanifestării.

Prin efortul unui prieten de suflet al celui ple-cat la cele veşnice s-a lansat o carte „Ultimii doiani – Când viaţa ajunge o poveste“, volum semnatde Constantin Hluşneac, el însuşi mărturisindcelor prezenţi că a fost alături de Ion Cozmei, celpuţin în ultimii doi ani de viaţă.

Redactorul-şef al cotidianului „Crai nou“,Liviu D. Clement, care a luat cuvântul în calitatede invitat, a subliniat că deşi numericeşte la mani-festarea citată s-au aflat puţini dintre cei care l-aucunoscut îndeaproape pe Ion Cozmei, „mă bucurămult să ascult ecourile şi învăţămintele poetuluiIon Cozmei. Ion Cozmei este un tezaur care tre-buie scos la lumină“. Domnia sa, el însuşi mem-bru al Societăţii Scriitorilor Buco -vineni, a spus că, la ultima adunarea SSB-ului, conducerea forului lite-rar reprezentată de Carmen Vero -nica Steiciuc a luat decizia ca spresfârşitul acestei primăveri să debu-teze Concursul Judeţean de Lite -ratură pentru elevi „Ion Coz mei“.Despre Constantin Hluşneac, L.D.Clement a vorbit ca despre un omcare se impune, care domină înscris, o persoană foarte sensibilă,de votat celui care a fost Ion Coz -mei. Despre Cenaclul Literar„Mihail Iordache“ al SSB-ului pecare l-a condus mult timp Ion Coz -mei, Liviu Clement a vorbit în ter-meni elogioşi, spunând că l-a avut ca dascăl uni-versitar pe însuşi prof.univ.dr. Mihail Iordache dela care a avut multe de învăţat. Celălalt invitat almanifestării, scriitorul Dumitru Brădăţanu, aspus: „Am venit cu foarte mult drag în aceastădupă-amiază alături de voi, în nici un caz la unparastas al lui Ion Cozmei, ci pentru a vă vorbidespre frumuseţea acestui om care a fost IonCozmei. Am venit să îmbrăţişez un om în peisajulliterelor sucevene, pe Constantin Hluşneac, carese mândreşte cu bucurie şi la bine, şi la rău.

Scriitorii au privilegiul răsfăţului divin că nu vormuri niciodată cuvintele, căci fiecare om îşi arecrucea şi pocinogul lui în această viaţă. Cânderam student la Universitatea „Alexandru IoanCuza“ din Iaşi, am fost în aula instituţiei la o de -cernare de premii în filologie şi atunci l-am auzitstrigat pe nimeni altul decât Ion Cozmei, desprecare se pot scrie peste o mie de cărţi, inclusiv des-pre activitatea lui ca director al Casei de Culturăa Sindicatelor din Suceava. N-a murit Cozmeidacă noi prietenii lui ne-am adunat astăzi şi suntsigur că ne zâmbeşte de sus. Cărţile nu ţin defoame şi de sete, de moarte şi de viaţă“. Un altprieten de-o viaţă al lui Cozmei, umoristulConstantin Horbovanu, astăzi unul dintre mento-rii Clubului de Iniţiativă Literară (CIL), a vorbit

despre activitatea lui Ion Cozmei în calitate dedirector al Casei de Cultură, despre celebrulCenaclu Umoristic „Ridendo“ înfiinţat cu multînainte de 1989 şi care prin Ion Cozmei atrăgeaepigramişti, umorişti, scriitori şi actori. LaCenaclul „Ri dendo“ s-au perindat de-a lungultimpului nume, precum Emil Ianuş, Ştefan Stroe,Mircea Motrici, Konstantyn Ungureanu Box“ – aspus Constantin Horbovanu care şi-a amintit cumIon Cozmei l-a chemat într-o bună zi la o cafea cuinegalabilul actor Jean Constantin. Tot despreprietenia sinceră cu Ion Cozmei a vorbit semnata-

rul acestor rânduri în calitate de „cronicar“ alCenaclului „Mihai Iordache“, ca şi despre clasicaemisiune de televiziune „Verba volant, scriptamanent“ (Vorbele zboară, cuvintele rămân),moderată de Ion Cozmei având săptămânal invi-taţi din peisajul literelor sucevene. Au mai luatcuvântul epigramistul Emil Ianuş care şi-a încân-tat audienţa cu o epigramă dedicată lui IonCozmei, rebusistul Virgil Vârvăreanu şi artistulplastic Konstantyn Ungureanu Box. „Eu încă maicred, după cuvintele antevorbitorilor mei deastăzi, că deşi plecat în eternitate, ecoul lui IonCozmei nu s-a stins şi este precum ecoul unui clo-pot ale cărui sunete se propagă mai departe şi maideparte“ a spus Constantin Hluşneac. De fapt,cartea pe care şi-a lansat-o este o crestomaţie sauo culegere de texte din viaţa lui Ion Cozmei, auto-rul atrăgând atenţia că poetul Ion Cozmei avea îngând să mai scrie o carte „Etkaetera“, motiv pen-tru care spre sfârşitul vieţii, i-a predat prietenuluisău de familie, Constantin Hluşneac, toatemanuscrisele pentru a-i continua opera, lucrareade faţă fiind un început de drum ambiţios al auto-rului. Tot Con stan tin Hluşneac l-a lăsat pe IonCozmei să recite printr-o înregistrare audio păs-trată. La manifestare a mai fost prezentă şi soţiapoetului, Tania Cozmei.

Kolea KURElIUK

ULTIMII DOI ANI

(Urmare din pagina a 11-a )

La picioarele clopotniţei se poate admira statu-ia lui Bohdan Hmelnyţkyi, eroul Ucrainei, dar şicuscrul lui Vasile Lupu (fiul hatmanului caza -cilor, Timuş, s-a căsătorit cu frumoasa dom niţăRuxandra a Moldovei).

Catedrala Sf. Sofia este un simbol al vremu -rilor de glorie. Arhitectura sa uimitoare şi mo zai -curile captivante ne amintesc de istoria ora şului şitransformă biserica într-unul dintre cele mai vi -zitate locuri din Capitala Ucrainei undefrumuseţea şi pacea sunt la ele acasă.

Mai încolo se remarcă o altă catedrală incre -dibilă, cu turle aurite, strălucind în soare. Aceastaeste biserica Sf. Arhanghel Mihail, construită deprinţul Sveatopolk în 1108. A fost reconstruită înultimul deceniu, biserica originală fiind distrusăde comunişti în 1934 pentru că „nu avea valoareistorică“! Exteriorul său de culoarea cerului şiacoperişul său auriu adaugă un fundal uimitorpeisajului citadin. Pe partea dreaptă, spre ieşiredin curtea bisericii se găseşte un monument înmemoria victimelor Holodomorului: foameteorchestrată de conducerea sovietică (regimul luiStalin) în încercarea de a distruge ţărănimea,aproximativ 10 milioane de ucraineni pierindîntre anii 1932-1933. În apropiere, se află impo -zan ta clădire a Ministerului de Externe. În capulstrăzii Andriivskyi Uzviz întâlnim cea de a treiacatedrală, biserica Sf. Andrei, o operă barocăfoarte spectaculoasă. Cupola ei verde cu aur esteincredibilă în soare! Se spune că apostolul Andreia fost primul creştin care a predicat în Kiev şi aridicat o cruce chiar în acest loc, unde se aflăbise rica. Legenda spune că Sfântul Andrei acoborât asupra oraşului şi l-a salvat de inundaţii.Mai trebuie amintită Catedrala Adormirii –

distrusă în 1944 de Armata Roşie şi refăcută înanul 2000 care este incredibil de frumoasă. O altăbiserică deosebită este biserica Naşterii Fecioarei.Mai sunt numeroase alte mănăstiri, biserici şi sta-tui presărate prin oraş. Dar ar trebui să amintim şiMuzeul Naţional de Artă. Construit în secolul al

XIX-lea, în stilul unui templu grecesc cu o galeriede şase, coloanele păstrează colecţii valoroase încele 21 de galerii ale muzeului. Aceste piese in -clud icoane, tablouri şi sculpturi ucrainene din

secolul al XIV-lea până la începutul secolului alXX-lea. Opere ale artiştilor Taras Şevcenko, M.Pymonenko, K. Kostandi, H. Narbut etc. suntatracţiile principale ale muzeului.

Muzeul Naţional de Istorie este localizat pema lul abrupt deasupra Andriivskyi Uzviz. Înacest muzeu sunt prezentate multe aspecte ceprivesc istoria Ucrainei din preistorie până înpre zent. Aici se află colecţii extinse de cărţivechi, de cărţi moderne, de bacnote, de opere deartă şi descoperiri arheologice şi etnografice.

Apoi se poate coborî pe Andriivskyi Uzviv(Coborârea lui Andrei), o stradă pietonală, plinăcu magazine de artă şi cu standuri care vândsuveniruri. Este cea mai veche stradă din Kiev. Învechime, făcea legătura dintre partea adminis -trativă, superioară a oraşului cu Podil, parteainferioară unde locuiau artizanii şi comercianţii.Această stradă abruptă este un loc de întâlnirepentru festivaluri şi târguri şi este înţesată cunumeroase galerii de artă şi muzee. Aflându-sechiar în centrul comunităţii artistice a oraşului,strada este o oprire preferată a turiştilor aflaţi încăutare de picturi şi de obiecte tradiţionale ucrai -nene. Aici este un magazin cunoscut pentrusuveniruri de toate felurile. Pe această stradă, lanr. 13, se află Muzeul Literaturii.

De la Poarta de Aur a Kievului, construită înanul 1037, până la o călătorie cu telecabina de-alungul abruptului mal de vest, Kievul are cevapentru toate gusturile şi nu vă va dezamăgi.

Virgil RIŢCO

Kiev, centru cultural cu veche tradiţie


Parte componentă a culturii populare, mobilie-rul ţărănesc, nu numai al grupului etnic al huţuli-lor, reprezintă produsul manual al făuritoriloracestei culturi, fiind creat pentru satisfacerea unornecesităţi în cadrul gospodăriei ţărăneşti, indife-rent de etnie.

În ceea ce urmează, prezentăm mobilie-rul casnic specific huţulilor care fac partedin grupul etnic al ucrainenilor, cunoscân-du-le foarte bine modul de viaţă, culturamaterială şi spirituală, obiceiurile, tradiţii-le şi datinile, precum şi potenţialul creativ,hărnicia şi priceperea muntenilor ucrai-neni, numiţi huţuli, adică al populaţiei caretrăieşte în Carpaţii Păduroşi ai Ucrainei,iar în România în Obcinele Bucovinei.

Îndeplinind, în primul rând, un rolfuncţional, mobilarea interiorului a trebuitsă răspundă unor cerinţe, elementele deco-rative subordonate funcţionalităţii armoni-zând cerinţele de confort cu cele estetice.Prelucrarea lemnului în zona huţulă, ală-turi de creşterea animalelor, constituie una dintrecele mai vechi ocupaţii ale locuitorilor muntelui,fiind un domeniu exclusiv al activităţilor ce apar-ţin bărbaţilor. Meşterii utilizau diferite soiuri delemn în funcţie de calităţile acestora: tărie, rezis-tenţă, elasticitate, culoare, textură etc. Cele maifrecvent utilizate esenţe lemnoase erau răşinoase-le (pinul, molidul, bradul) şi mai rar ulmul, tisa,frasinul, întrucât în zona de munte aceste speciisunt mai rare. Din aceleaşi motive, la munte mairar se utiliza stejarul, cireşul, nucul, în schimb sefolosea fagul şi paltinul.

Cunoştinţele legate de calitatea lemnuluiduceau la confecţionarea unor obiecte de oînaltă calitate şi estetică. Decorul se obţineaprin crestare, cioplire, traforare, pirogravurăsau chiar prin pictare.

Tâmplarii excelau în arta confecţionăriitemplelor şi bisericilor (catapeteasmă),lucrând în paralel şi diverse obiecte de mo -bilier cu complexitate mai mare: paturi, bli -dare, lăzi de zestre, cufere, laviţe simple şicu spătar.

Dulgherii, ca meşteri de construcţii dinlemn, pe lângă arta cioplirii şi îmbinării bâr-nelor, mai lucrau în tehnici de dul ghe rie.Pentru fixarea pieselor, pentru asam blarealor, în trecutul nu chiar îndepărtat (secoleleXVIII-XIX) nu se folosea cleiul de oase.

Meşterii lemnari din Bucovina utilizau o gamălargă de unelte, începând cu cele mai vechi:topoare, ferăstraie, tesle, diferite dălţi, ciocane,sfredele, până la rindele pătrunse pe filieră ger-mană. Aceste unelte, scule sau cum au preluathuţanii de la nemţi cuvântul „warzeiguri“, bineîn-ţeles, rostit greşit, au rămas până-n prezent pebuzele bărbaţilor vârstnici. De altfel, şi în zilelenoastre, sculele de tâmplărie poartă, în multecazuri, denumire germană, ţara de fabricaţie aacestora fiind Germania.

În strânsă legătură cu interiorul locuinţei,mobilierul a fost repartizat potrivit funcţiei aces-tuia. Spaţiul încăperii era împărţit în trei zone:zona de lucru - lângă vatră şi dinaintea ferestrelor,zona de dormit - patul, soba, laviţele; zona de săr-bătoare – masa, locul unde sunt amplasate icoane-le, pe direcţia sud-est, unde conform cultuluicreştin-ortodox şi greco-catolic de rit bizantin,pot fi aşezate icoanele.

Mobilierul de interior se împarte în fix, adicăprins de pereţii camerei, sau cum era înBasarabia, ţăruşi bine înfipţi în pământ, căci lip-seau podelele (cam până la sfârşitul secolului alXIX-lea) şi mobil.

Din categoria mobilierului fix menţionămlaviţa sau laiţa, culmea (prăjina, „jerdka“ cumspun huţulii), blidarul şi un anumit tip de pat, deregulă, confecţionat din scânduri de răşinoase, săfie mai uşor de mutat.

Încercăm, pe scurt, să descriem fiecare obiectal mobilierului.

laviţa sau laiţa este cea mai veche piesă demobilier fiind un atribut obligatoriu al casei ţără-neşti. Laviţele au fost construite din scânduri defag, frasin, ulm, dar şi din scânduri de molid,brad. Ele erau fixate de pereţii camerei, iar în

camere fără podele erau sprijinite de nişte ţăruşiînfipţi în pământ. Aceste laviţe au fost folositepentru stat, pentru dormit, iar în timpul zilei pen-tru susţinerea vaselor şi servitul mesei. Dacăfacem o vizită la muzeu, uitându-ne cu multăatenţie, vom observa că la marginea laviţei existăun orificiu unde se înfigea furca de tors. Începândcu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au apă-rut laviţe cu spătar, executate în tehnica incrustă-rii şi traforării.

Patul a fost construit pe vremuri din scânduri,două lungi şi două ceva mai scurte fixate la cape-

te în patru picioare înfipte bine în pământ, iarîncepând cu secolul al XX-lea apar tipuri noi depaturi având tăblii împodobite cu decoruri trafo-rate, cioplite sau strunjite.

Hredka la ucrainenii huţuli, prăjina sau cul-mea la români. E un fel de prăjină atârnată depodul camerei deasupra patului pe care se ţineauhainele: cămăşi de sărbătoare, baticuri, curele,suluri de pânză albă, lăicere, stofă.

Colţarul e un fel de dulăpaş cu secţiune triun-ghiulară fixat într-un colţ al încăperii. La huţulicolţari existau, dar în număr mai mic.

Blidarul este prezent în fiecare casă a huţuli-lor. În el se aşezau diferite vase. Este o poliţă sim-plă. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea apar bli-dare închise cu uşi vitrate.

Masa. Există mai multe tipuri de mese: simplecu 4 picioare, cu picioarele aşezate în cruciş (pecapre).

Începând cu jumătatea secolului al XIX-leas-au impus mese bătrâneşti înalte, cu ladă, speci-fice interiorului casei tradiţionale foarte bogatornamentate cu crestături asemănătoare unei lăzide zestre. La huţuli aceste mese au fost decoratecu motive geometrice, pe când cele româneşti,spre exemplu, din satele bucovinene Arbore,Iaslovăţ, Bodnăreni şi altele, mesele sunt decora-te, incrustate cu motive florale. Mesele ucraineni-lor huţuli seamănă cu cele ale ucrainenilor dindepresiunea Sucevei. Iată masa din Dărmăneşti,incrustată cu modele geometrice. Este masa sfâr-şitului secolului al XIX-lea.

Scaunul este o piesă absolut necesară încadrul locuinţei. Scaunele în zona montană erauconfecţionate din fag şi, chiar, din scânduri de

brad, molid, pin. Întâlnim scaune fără spătar şicu spătar. Varietatea scaunelor cu spătar estefoarte marecu braţe saufără, cu fun-dul rotund şidreptunghiu-lar, iar spăta-rul este rotun-jit la parteasupe r ioa ră .Scaunele cuspătar sunt în -frumuseţate şidecorate cuanumite orna-

mente geometri-ce sau cu motivulantropomorf, inima. S-a remarcat prezenţa în gos-podăriile huţulilor a scaunelor cu trei picioare.

În cadrul gospodăriilor ţărăneşti huţule, dar şia celor din zona submontană, de şes, un rol foarteimportant l-au avut lăzile care îndeplineau diferi-te funcţii: de dulap, masă, hambar etc. Lada avealocul ei tradiţional în interiorul ţărănesc, în casacea mare, fiind aşezată lângă masă, pe laviţă lacapătul patului sau dinaintea icoanelor. În casabucovineanului se întâlneau des două-trei lăzi.Lada de zestre era cea care însoţea mireasa de lacasa părintească la cea a mirelui. Lăzile se con-fecţionau din scânduri de înaltă calitate de arţar,stejar, molid, păr, în zonele de şes, iar în Carpaţidin fag.

La exterior, lăzile puteau fi ferecate (întăriteprin legături metalice) şi dotate cu lacăt saubroască metalică.

Lăzile de zestre incizate au panourile confec-ţionate din lemn verde de fag cioplit cu barda şinetezit cu cuţitoaie, iar încheierea se face cu cuiede lemn. Se ornamentează peretele din faţă, ceilaterali şi capacul cu motive geometrice sau moti-ve astrale.

Fiecare tip de ladă are valoare artistică dar separe, şi nu spun eu, ci specialiştii, că lăzile huţu-lilor, răspândite în zona montană şi perimontanăşi pe teritoriul dintre Prut şi Nistru sunt adevărateopere de artă tradiţională.


Mobilierul huţul, parte componentă a culturii populare

Curierul UCRAINEAN14


Ele seamănă cu lăzile româneşti, dar au speci-ficul lor: capacul este plat sau bombat în douăape, asemănător unui sarcofag roman.

Intenţia mea este de a prezenta mobilierulhuţul, dar, pentru diversitate şi comparaţie, încâteva cuvinte voi aminti şi mobilierul concetăţe-nilor noştri majoritari. Lăzile româneşti au origi-nalitatea lor. Ornamentica lor reprezintă dungiondulate simetric, flori, ramuri, frunze, copaci înfloare, uneori motivul vegetal fiind completat cureprezentări arhitecturale. Un element specific allăzilor româneşti este motivul inimii înconjuratde ghirlande de flori, petale şi ramuri de brad,pictate pe fond verde sau brun maroniu şi, de celemai multe ori, anul confecţionării.

În Basarabia, unde nu există plantaţii de fag,paltin, lăzile au fost confecţionate din nuiele desalcie. Materia primă fiind uşoară, lăzile confec-ţionate aveau dimensiuni destul de mari. Valoarealor artistică depindea de tehnica de împletitură.

leagănul era fixat de tavan sau de grindădeasupra patului. Era suspendat în aşa fel, încât săse poată legăna de-a lungul patului.

Încă la începutul secolului al XX-lea, copiiihuţulilor erau legănaţi în covată, apoi au apărut

leagăne din lemn de răşinoase în formă de semi-cerc, unele decorate cu elemente crestate şi cio-plite. Leagănul era aşezat pe podea lângă pat.

Deşi gama de mobilier huţul şi, în general,întregul mobilier ţărănesc de la sfârşitul secoluluial XIX-lea - începutul secolului al XX-lea eradestul de redusă, aceste piese reprezintă nişteforme tradiţionale servind ca model pentru fabri-carea mobilierului modern de fabrică.

Gheorghe CEGa

Mobilierul huţul, parte componentăa culturii populare

Vine un moment în viaţa fiecăruia dintre noicând ne dăm seama că unele lucruri cărora, în tre-cut, nu le dădeam nicio importanţă, pentru părinţiinoştri aveau o valoare nu atât financiară, cât maidegrabă sentimentală deosebită. Momentul acela încare unele lucruri devin adevărate, se întâmplăatunci când poate este prea târziu, când cei dragi nepărăsesc. Tristeţea copiilor produsă de dispariţiaunui părinte este cumplită. Însă când părintele carene părăseşte este mama, fiinţa care ne-a dat viaţă,atunci simţim că ceva se rupe în inima noastră.

Prin asemenea momente au trecut cei trei copii:fiica Diana şi fiii Florin şi Robert ai dnei Ana Blajcare, la 20 martie 2017, i-a părăsit pentru totdeau-na.

Ana Blaj s-a născut la 22 august 1949 în comunaValea Vişeului din Maramureş, într-o familie deucraineni, având încă trei fraţi: Marica, Slavca şiVolodea. Şcoala Gimnazială a terminat-o în comu-na natală, iar în continuare până la 10 clase laSighetu Marmaţiei. La 23 de ani, se căsătoreşte cuGheorghe Blaj, stabilindu-se să trăiască şi să mun-cească la Uricani, Valea Jiului. Din această căsnicieau rezultat trei copii amintiţi mai sus. După câţivaani, începând din 1987, se stabilesc în comunaDarova, judeţul Timiş. Oameni harnici, gospodariavând o gospodărie frumoasă au trăit fericiţi alăturide copii până în anul 1996 când soţul ei şi tatăl

copiilor părăseşte aceastălume, lăsându-i îndureraţipentru totdeauna.

Copiii au crescut, fiicaDiana stabilindu-se în Gre -cia, având o familie frumoa-să. Florin, fiul mijlociu, şi-aîntemeiat o familie frumoasăîn casa părintească şi Robert,cel mic, la rându-i, urmeazăsă-şi întemeieze o familie înluna august 2017, chiar în luna în care s-a născutmama lui.

Ca membră a organizaţiei UUR din Darova,după anul 2010, Ana Blaj a fost aleasă preşedintă aOrganizaţiei locale Darova, Timiş.

Dragostea faţă de etnia ucraineană a făcut-o casă fie activă şi să participe la toate evenimentele dincadrul Organizaţiei judeţene a UUR, la manifestări-le culturale, cu deplasări, chiar, şi în alte judeţeapropiate. Avea suflet de ucraineancă adevărată şispirit critic la adresa celor care nu vorbeau în satlimba maternă. Preşedintele UUR Timiş, dlGheorghe Hleba, luându-şi rămas bun cu durere însuflet, a reuşit să rostească cu greu câteva cuvinte,printre lacrimi, despre pierderea unei ucrainenceatât de devotate etniei sale. A plecat de pe aceastălume şi de lângă tot ce i-a fost drag, lăsând amintirifrumoase în sufletele celor dragi şi ale celor care aucunoscut-o: prieteni, localnici care au venit s-o con-ducă pe ultimul drum.

Dumnezeu s-o odihnească în pace!

anna BEREGHI

Ne-a părăsitAna Blaj

De câte ori ne pără-seşte un om, plecânddin această lume, nedăm sea ma încă o datăcă viaţa este făcută sprea fi trăită frumos, darmai ales cu pasiune.Cândva, în ziarul „Cu -rierul ucrainean“, aapărut un articol despredoamna MaidaniucSilvia (Riş ciuc) din

Negos tina care a fost elogiată pentru activitatea eiprofesională, culturală, socială, fiind scoase înevidenţă trăsăturile ei fizice şi morale.

Silvia era ca un arcuş fermecat, a trăit pasio-nal, cântând, a semănat bucurie, armonie şi dra-

goste în jurul ei. Dumnezeu a înzestrat-o cu o fru-museţe rară – o binecuvântare pentru suflet şitrup deopotrivă.

Pe chipul ei puteai citi mereu chipul sufletuluiei. Silvia a zâmbit, s-a bucurat de parcă cânta caun arcuş. A avut tot timpul un cuvânt frumos pen-tru alţii şi asta însemna un fel de a cânta o melo-die de dragoste. Ea a cântat această melodie înbătătura ei, la locul de muncă, pe stradă sau înoricare alt loc pe unde o purtau paşii. Din com-portamentul ei s-a desprins învăţătura că-n viaţăai nevoie să cânţi şi să fii mereu ca un cântec. Eaa fost cântec şi a trăit prin cântec, căci el te facesă uiţi de toate durerile şi, într-un târziu, le face sădispară. Şi soţul Silviei, Nicolae Maidaniuc, pro-fesor de educaţie fizică, este înzestrat de Dum ne -zeu cu calităţi muzicale deosebite. Fiind perseve-rent, învăţând că viaţa este un fel de a o lua mereude la capăt, acesta fiind unul dintre marile secreteale succesului, el a activat în mai multe domenii.A creat un grup de elevi talentaţi ce cântă la man-doline, cu care a încântat publicul atât în diferiteoraşe şi sate ale ţării, cât şi în străinătate. Este şi

un bun publicist. Una dintre cărţile lui mi-a par-venit, cu dedicaţie, şi mie.

Miercuri, 26 aprilie 2017, am plecat împreunăcu o altă colegă, Grosariu Ana, la Siret să ne luămră mas bun, să „cântăm“ pentru Silvia. Dar de dataasta „am cântat“ plângând. Aici, la Siret, s-austrâns colegii, consătenii, prietenii, rudele, ve ci -nii, nepoţii – o mare de oameni cu co roane, cucoşuri sau bu chete de flori.

Vineri, 28 aprilie 2017, la „Românii au ta -lent“, primul nu măr a fost al ansamblului „Ko za -ciok“ din Bălcăuţi. Altă dată am plâns de emoţii,de bucurie, de ad miraţie fiind bine dispusă. Acumam plâns de suferinţă pentru că din Negostina -comună bine cu vântată de Dum nezeu cu oamenide seamă, oameni deosebiţi, talentaţi, adevăraţiartişti - a plecat pentru totdeauna un om pentrucare viaţa era frumoasă, pentru că frumuseţea eramereu cu ea.

Fie-i ţărâna uşoară şi veşnică amintire! Dum - nezeu s-o aşeze acolo unde merită!

artemizia GHEORGHI

In memoriam Silvia Maidaniuc

VEram îngrozit de ideea că la mijitul zorilor de

21 aprilie voi constata cuibul gol! Şi chiar aşa s-a întâmplat!.. Dar m-am înşelat!Pentru că dinorice poziţie l-aş fi privit atunci îl zăream aco-perit cu un strat gros de zăpadă. Şi neaua a aco-perit culcuşul încă de cu seară când prin întune-ric şi frig am apucat să mai sesisez prezenţa ber-zei stând pe ouă! Deci pasărea nu şi-a părăsitlocul în toiul nopţii cu frig polar ca o adevăratăviitoare mamă! Cu riscul de a suporta şi acope-rământul de omăt. Miracol, ciudăţenie sau mi -nune? Eu cred că numai o minune dumnezeias-că i-a dăruit supravieţuirea. Aaa... Ceva ar trebuisă fie menţionat. „Soţul“ berzei, chiar şi atuncicând omătul domina întreg ţinutul IzvoarelorSucevei, căuta hrana (pe care o fi aflat-o?) prinscoarţa copacilor chiar, cedând-o numai con-soartei! Şi îmi închei întâmplarea dramatică cuo pildă. Comparaţi, stimaţi cititori, su ferinţaacestei păsări pentru a da viaţă puişorilor ei cuacele persoane ce se pretind a fi mame care-şiaruncă nou-născuţii pe unde nici nu te aştepţi.Om – pasăre. Comparaţia merită făcută.

Decebal alexandru SEUl

Două berze în viscol


Unui autor îi este destul de greu să vorbeascăpublicului despre propria-i persoană. Înainte detoate, se întreabă ce ar trebui să spună, ce ar fi in -te resant pentru public şi ce şi-ar dori acesta săafle.

Bineînţeles că se începe prin: „Autorul s-anăs cut la…“, cine i-au fost părinţii, ce studii a ur -mat, în ce circumstanţe a început să scrie, ce scrii-tori şi ce direcţii l-au influenţat, iar mai apoi,cărui curent i-a aparţinut şi ce vrea să spună prinoperele sale.

Despre mine n-am prea multe de zis.M-am născut în Bucovina, într-un orăşel

numit Gura Humorului, în 1863, la 27 noiembrie,în adâncurile Carpaţilor, ca fiică a unor părinţimodeşti, iar educaţia pe care am urmat-o a fostatât de măruntă, încât nici n-are rost să o pome-nim. Am terminat doar patru clase primare. Apoi,când în oraş nu mai erau alte şcoli, iar părinţilorlipsindu-le resursele financiare necesare să mătrimită să studiez undeva, fiindcă aveam fraţi şiîncă o soră, am fost lăsată, cum era obiceiul înfamiliile modeste de sergenţi, la voia întâmplării.

De mic copil, iubeam cu înflăcărare să citescşi să mă dedic desenului, iar datorită iubirii şi amarii inteligenţe înnăscute a mamei, citeam şidesenam în voie (în privinţa celei de-a douapasiuni, fără niciun profesor, de capul meu). Câtdespre alegerea materialului literar, păcat că nuaveam prea multe opţiuni. Puteam dispune doarde ce se afla în biblioteca unui mic orăşel ascunsprintre munţi. Cu toate acestea, citeam şi reciteamtot ce îmi pica în mâini, mai bun sau mai slab.

Încă de la o vârstă fragedă, am început să ţinun jurnal. Nu notam în el doar diferite întâmplărizilnice, ci şi tot ceea ce-mi preocupa mintea şisufletul. Iar când, peste ani, am răsfoit acele jur-nale, am rămas uimită de puterea imaginaţiei cerăzbea din acele imagini simple, copilăros-naive,dar, în acelaşi timp, sălbatice. Mai târziu, pe laoptsprezece-nouăsprezece ani, a început să mă

preocupe ideea emancipării femeilor şi visam sădevin, pentru ele, ceva măreţ, eroic, ceva ce le vaelibera din propriile lanţuri. În acest sens, şi sub

influenţa Nataliei Kobrynska şi a Sofiei Mora -chevska, picturile şi desenul au încetat să mă maipreocupe, devenind lipsite de importanţă. Câtdespre faptul că eram autodidact în acestă privin-ţă, mi-am spus că profesia de artist, deprinsă prinforţe proprii, fără nicio şcoală şi ajutor, nu vaduce departe, plus că, în acelaşi timp, simţeam cănu-i oferă niciun fel de satisfacţie sufletului meuplin de viaţă şi de visuri. Şi, aşa, am aruncat cre-ionul din mână ca să iau stiloul. Aveam paispre-zece-cincisprezece ani.

La început, scriam, pe ascuns, versuri, iar maiapoi am început să născocesc nuvele. Cititorul ecel care pretinde de la mine cuvântul „a născoci”.Fără nicio îndrumare în această direcţie, fărănicio iniţiativă, s-a născut ideea de a scrie nuveleşi poveşti. Nu ştiam ce înseamnă cuvântul litera-tură, căci în şcolile normale nu ne-a învăţatnimeni istoria literaturii, iar eu m-am îndreptatspre ea pe dibuite, aşa cum se îndreaptă, instinc-tiv, nevăzătorul spre lumină, încălzindu-se la ra -ze le sale de aur…

Îmi tot roia şi-mi tot clocotea în suflet, şi nuştiam ce şi de unde să-ncep, şi-n întunericul celmai adânc al nopţii, când eram sigură că niciunochi nu mă poate atinge, stăteam şi scriam,scriam uneori până la răsăritul soarelui! Şi spun:Dumnezeule! ce nopţi măreţe şi sfinte erau canişte păsări ce dispar în zborul lor iute!

Tocmai fantezia era cea care-mi aşternea pehârtie poveştile, nuvelele şi versurile. Pe-atuncinu ştiam că subiectul trebuie extras din viaţareală, eram o romantică naivă, tânără şi sălbatică,captivă printre munţi şi păduri, să zicem aşa, cu

ochii cufundaţi în desişul pădurii. Iar acea pădu-re… Cât n-ar fi încercat sufletul tânăr s-o chemecu vocea vie şi plină de dor de viaţă, aceasta tăcea

şi şuiera liniştit.Plină de tristeţe am început să

descifrez acel şuierat.………………………………Printre cele de-o seamă cu

mine, ca şi printre cunoscutelemele, care nu erau foarte multe, nu era una în faţacăreia să-mi fi putut deschide sufletul. Idealul lorera soţul şi căsătoria, şi-aici se încheia totul. Euvoiam mai mult. Voiam studii superioare şi cultu-ră, şi o arenă largă de activitate ca cea la care vi -sau şi despre care îmi povesteau ele [n.a. NataliaKobrynska şi Sofia Morachevska].

Odată am fost gata chiar să mă căsătoresc cuun om în vârstă, un profesor ilustru, burlac, şi astapentru ca mai apoi, cu ajutorul lui, să mă cultiv,căci auzisem despre el că ar deţine o bibliotecăimensă şi că, din când în când, ar face călătoriilungi. Neîntâlnindu-l personal vreodată, i-amscris o scrisoare cu propunerea de a mă căsătoricu el, motivându-mi gestul prin dorinţa arzătoarede a mă cultiva lângă eminenţa sa, ca pe urmă săservesc ideilor comunităţii. Doar hazardului tre-buie să-i mulţumesc pentru faptul că acesta nu aprimit scrisoarea, altfel cine ştie cum ar fi decursviaţa unei tinere romantice?

Cu viziunea mea idealistă, de atunci, asupravieţii, i-aş fi dat liniştită mâna profesorului (des-pre care am aflat, ulterior, că mi-ar fi acceptatpro punerea), şi asta, pur şi simplu, pentru că,după cum eram convinsă, lângă o personalitateemi nentă aş fi putut dobândi o educaţie vastă şi oaltă viziune despre lume. Acesta era idealul tine-reţii mele.

(Continuare în numărul următor)

Traducere de Beatrisa POPOVICI Specializarea Limba şi literatura ucraineană,

UBB, Cluj-Napoca, anul III

OLHA KOBYLEANSKA

(Urmare din numărul 329/330)

Cu majoritatea dintre aceste femei întreţineaconversaţii romantice. Făcând în inima fiecăreiacâte un cuibuşor, în care trăia, asemenea uneipăsărele, speranţa, niciodată nu a trecut peste pra-gul dincolo de care încep jignirile, gelozia şi ura,acel întreg ansamblu de sentimente ce distrugpuritatea relaţiilor şi împing partenerii spre uncomportament nerezonabil. Cu toate acestea, peparcursul vieţii sale a avut şi relaţii serioase cucâteva femei.

Când lucram la redacţia unui ziar din Jytomyr,Iurko Hudz a adus o pictoriţă din îndepărtatul satLukin. Când păşea, se cutremura mobila, iar toţibărbaţii care o zăreau aproape că se îmbolnăveau.Avea fata asta un piept şi nişte şolduri, dar şi oînfăţişare atât de demonică, încât întregul colectivredacţional masculin întorcea capul după ea.„Dumnezeule – gândeam eu, oare ce face cu eamelancolicul Iurko Hudz? Doar nu se lansează înnesfârşitele discuţii boeme: cine pe cine a plagiat:Coelho pe Rivera sau Rivera pe Coelho?! Şinumai peste câţiva ani am reuşit să aflu din câte ovorbă neterminată a lui Iurko cum s-a terminatrelaţia lui cu această iapă tânără, care, spre deose-bire de alte femei, nu era dispusă să aştepte pânăcând acesta se va maturiza, trecând de la flirt la orelaţie serioasă.

Odată, când Iurko a rămas la ea peste noapte,după ce au cinat, au aprins o lumânare şi el a înce-put să-i recite poezii. Deodată, cineva a bătut îngeam şi se auzi o voce şoptită de bărbat. După ce

femeia a ieşit şi l-a condus pe oaspetele nocturn,au început să apară, toată noaptea până dimineaţă,alţi oaspeţi cu automobile, motociclete, camioa-ne, maşini ale armatei, pe biciclete şi pe cai, dinsatele vecine şi oraşele mai îndepărtate. Femeiaieşea în tindă, şuşotea ceva cu ei, pe câte unul îlbăga în cămară, unde stătea cu el ceva mai mult,altora nu le dădea drumul în casă, iar după aceease întorcea îmbujorată. Până dimineaţă, IurkoHudz nu a ştiut unde să se ascundă: cum intenţio-na să facă ceva, la geam se auzeau sforăituri,zgâlţâituri, lovituri, rugăminţi şi ameninţări. Di -mi neaţa a fugit de acolo, dându-şi seama la ceconsecinţe dramatice poate duce supraestimareapropriului temperament. Într-o astfel de noapte, laacea femeie din satul Lukin a nimerit un subofiţergras, care a reuşit să o satisfacă şi a rămas cu eapentru totdeauna.

Cândva, fiind încă foarte tânăr, Iurko a încer-cat să-şi întemeieze o familie, însă sufletul crea-torului nu a suportat rutina familială. Nicicum nuîşi putea imagina ce înseamnă îndatoririle unuisoţ.

– Am adus odată din sat un sac de cartofi, arecunoscut Iurko, şi am asigurat familia pentruîntregul an.

Însă soţia lui, soacra şi socrul la care locuiaIurko au fost de altă părere. Derutat, poetul aînceput să dispară în fiecare dimineaţă de acasă.Îşi petrecea toată ziua în bibliotecă, stătea la ocafea, îşi vizita cunoştinţele şi se întorcea searatârziu, după ce cei ai casei adormeau, se furişaînăuntru neobservat de nimeni, iar dimineaţa, tot

aşa neobservat de nimeni, dispărea din nou. Darşiretlicul lui nu a ţinut mult. Într-o seară târzie animerit peste întreaga familie care îl aştepta.După acest greu consiliu de familie Iurko a fugitpentru totdeauna de la ei. De atunci a trăit singur,apelând, dacă era necesar, la experienţa vieţii defamilie a lui Hryhori Skovoroda, care a fost maiprevăzător decât el şi a fugit de la logodnica saînainte de cununie, nu după, pierzându-se printregură-casă şi nuntaşii veniţi la nunta filosofuluiperegrin.

Cu toate că nu avea telefon în casă, el stăpâneainformaţia, ştia despre toate evenimentele careurmau să aibă loc în lumea culturală, locul şi datalor. Când ne întâlneam, salutându-mă, ridicândironic mâna cu pumnul strâns, ca un veteran alrotfrontului, îmi raporta cele mai recente ştiri cul-turale:

– La Pecerska Lavra, mâine la ora 18, vor pre-zenta ultimul film al lui Antonioni.

Sau: – La Galeriile Hellman are loc expoziţia unui

pictor care pictează fundurile femeilor. O adevărată concepţie artistică!Ori:– Luni, la Universitatea Jagiellonă, la ora 10,

va avea loc o conferinţă despre avangarda euro-peană.

Trăind în cercurile literare ucrainene morbide,care nu erau în stare să evalueze în mod obiectivniciun fenomen literar, evaluările sale întotdeau-na erau sincere şi întotdeauna Iurko spunea ceeace gândea.

– Asta se cheamă şamanism literar, spuneadespre un prozator ucrainean. Şi-a însuşit tehnicafluxului conştiinţei şi de acum o să scoată romanegroase, de un kilogram, după tiparele lui Proust.

(Continuare în numărul următor)Traducere din limba ucraineană

de Mihai Hafia tRaISta

ULTIMUL DIACON PEREGRINAL LITERATURII UCRAINENE

Volodymyr Danylenko

Autobiografie

16 Curierul UCRAINEAN16

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, aavut o convorbire telefonică cu secretarul destat al SUA, Rex Tillerson.

Şeful statului ucrainean a transmis condo-leanţe rudelor şi apropiaţilor reprezentantuluiamerican în Misiunea specială de monitorizarea OSCE, care şi-a pierdut viaţa în explozia pro-dusă în timpul patrulării pe teritoriul ocupat şia condamnat toate formele de împiedicare aactivităţii acestei misiuni a OSCE de cătreseparatişti.

Preşedintele Ucrainei a propus intensifica-rea discuţiilor referitoare la amplasarea unuicontingent internaţional de menţinere a păcii înDonbas, sub egida ONU.

Cei doi interlocutori au discutat, de aseme-nea, rezultatele convorbirii telefonice în forma-tul Normadia din 18 aprilie, precum şi rezulta-tele convorbirilor americano-ruse care au avutloc la Moscova în ziua de 12 aprilie.

Petro Poroşenko a mulţumit pentru poziţiafermă şi constantă a SUA în problema susţine-rii statului ucrainean după principiul „nimicdespre Ucraina fără Ucraina“.

Ambele părţi şi-au exprimat îngrijorarea înlegătură cu evoluţia periculoasă a situaţiei dinDonbas şi au subliniat importanţa îndepliniriide către Rusia a Acordurilor de la Minsk, înspecial a elementelor acestuia legate de securi-tate.

Şeful statului ucrainean a făcut apel la men-ţinerea unui front internaţional comun în ceeace priveşte politica sancţiunilor faţă de Fede -raţia Rusă până la restabilirea completă a inte-grităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei.

A mai fost discutată şi problema consolidă-rii parteneriatului strategic între Ucraina şiSUA, precum şi graficul contactelor bilaterale,inclusiv la cel mai înalt nivel.

Revoluţia democratică ucraineană începutăîn martie 1917 în urma prăbuşirii ImperiuluiRus este, fără îndoială, un fenomen excepţionalal secolului al XX-lea, un moment de cotiturăal istoriei naţionale europene.

Conducătorii ei doreau să construiască de lazero un stat democratic, european nou, bazat pevalori general umane.

De fapt, aceasta o şi diferenţiază de loviturade stat bolşevică din anul 1917 al cărei scop eraob ţinerea puterii şi menţinerea ei prin teroare şirepresiuni.

Ideea independenţei de stat, formată în tim-pul revoluţiei, a determinat evoluţia ulterioară aprocesului din Ucraina. Ea a fost realizată prinActul de proclamare a independenţei Ucrai neila 24 august 1991.

Prăbuşirea Imperiului Rus a avut ca rezultatintensificarea mişcărilor naţionale ale popoare-lor subjugate de acesta. Aceste procese nu auocolit nici armata.

Democratizarea, restabilirea vieţii naţionale,apelurile la autonomie şi suveranitate au dus lacrea rea forţelor de apărare a aspiraţiilor po po -rului ucrainean.

Crearea armatei ucrainene a devenit o com-ponentă a Revoluţiei ucrainene din anii 1917-1921. Valul de ucrainizare a cuprins numeroaseuni tăţi militare, în rândurile armatei ruse exis-tând, atunci, aproape 3,5 milioane de ucraineni.

De la înălţimea zilelor noastre conştientizămtoate erorile strategice şi tactice şi greşelileoamenilor politici ai vremii. Este vorba şi deviziunea lor asupra rolului armatei în eveni-mentele de atunci. Înflăcăraţi de idei socialistede acum o sută de ani, mulţi lideri ucraineni auapreciat că armata nu ar fi atât de necesară, căeste suficientă doar miliţia. Dar, au fost şi uniicare militau permanent pentru crearea armateiregulate, capabile de luptă. Pe această poziţie sesituau şi membrii Clubului militar ucrainean„Pavlo Polubotok“. Datorită lor şi la dorinţaofiţerilor şi soldaţilor ucraineni ai garnizoaneidin Kiev, la 1 mai 1917, a fost anunţată creareaPrimului regiment ucrainean de cazaci „Boh -dan Hmelnyţkyi“ – prima unitate militarăucrai neană creată pe bază de voluntariat.

La primul Congres militar panucraineancare s-a desfăşurat, în perioada 18-21 mai 1917,la Kiev, cei peste 900 de delegaţi care re pre -zentau peste 1,5 mil. de militari ucraineni aususţinut în unanimitate crearea unei formaţiunimilitare naţionale, dezvoltarea în continuare a

armatei şi flotei ucrainene. La Congres a fostcreat Comitetul General Militar Ucrai nean –primul organ ucrainean de conducere mili tară.

Trebuie remarcat faptul că crearea forţelorarmate, în acele vremuri, a avut loc în condiţiiextrem de complexe.

Factorii distructivi, externi şi interni, bolşe-vizarea unităţilor militare, lipsa de unitate devederi în rândul capilor revoluţiei ucrainene auîmpiedicat în mare măsură crearea armatei,lăsând, adesea, frontierele ţării deschise.

Totuşi, atunci când Republica PopularăUcrai neană a devenit obiectul unei agresiunimilitare hibride din partea Rusiei „roşii“ şi„albe“, formaţiunile militare s-au mobilizat înapă rarea Ucrainei. Ele s-au opus cu înverşunareduşmanului, înscriind numeroase pagini eroiceîn istoria armatei ucrainene.

Subunităţile militare fidele poporului lor auluptat pentru statalitatea ucraineană până înluna noiembrie 1921.

La actele lor de vitejie pot fi incluse elibera-rea estului Ucrainei şi a Crimeei, în aprilie1918, asaltul asupra Kievului, în august 1919,opri rea asaltului Primei armate de cavalerie abol şevicilor asupra Europei, în august 1920, şiPri ma şi a Doua campanie de iarnă din 1919-1921.

Datoria de onoare – apărarea unităţii, suve-ranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei afost transmisă de militarii Revoluţiei ucraineneactualilor eroi.

Ucraina continuă, astăzi, lupta pentru inde-pendenţă începută de Revoluţia ucraineană deacum 100 de ani prin rezistenţa opusă agresiu-nii ruse.

Pot fi cinstiţi în diverse moduri cei ce auapărat ţara într-un război hibrid similar celui deastăzi. Dar cea mai mare dovadă de respect, înopinia mea, o constituie stabilirea şi validareaunei legături simbolice între ostaşii ucrainenidin trecut şi de azi.

De aceea, am adoptat hotărârea privind acor -darea numelui lui Bohdan Hmelnyţkyi uneiadintre unităţile militare ale forţelor armate aleUcrainei în semn de cinstire a acestui conducă-tor de oşti şi a primei subunităţi militare naţio-nale a Revoluţiei Ucrainene din anii 1917-1921.

Uniăţile militare ucrainene trebuie să poarteîn mod obligatoriu numele eroilor militari şiconducătorilor de oşti care şi-au dobândit glo-ria cu arma în mână încă de pe vremea cnejilorşi până în prezent.

Aceasta va reprezenta triumful adevăruluiistoric şi va constitui un imbold pentru militariiucraineni de astăzi pentru a lupta cu eroism îm -po triva agresorului rus. Lupta în care, de aceas-tă dată, vom învinge în mod sigur.

Slavă tuturor generaţiilor de apărători ai sta-talităţii ucrainene!

Slavă Ucrainei!Slavă eroilor ei!

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Convorbire telefonică a preşedintelui

Ucrainei cu secretarulde stat al SUA

„Ucraina continuă luptapentru independenţă

începută odată cuRevoluţia ucraineanăacum 100 de ani“ –

preşedintele Poroşenko

serie nouã, nr. 335-336 / mai 2017 - uur · 2017-06-06 · sunt zile care, pentru importanţa lor...

Documents