Upload File

semnături pentru înfiinţarea aur romulus...

  • Home
  • Documents
  • Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească
12
Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească şi PUNR, deplin conştienţi de responsabilitatea pe care . o avem faţă de cei care ne-au acordat încrederea, noi subsemnaţii primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni din Filiala PUNR a judeţului Cluj, considerăm că un grup din aşa-zisa conducere centrală a PUNR-ului, a confiscat şi compromis Semnături pentru înfiinţarea AUR partidul. în acest sens am hotărît ca, începînd cu data de 3 aprilie 1998, să semnăm adeziunile şi listele de membri-fondatori pentru înfiinţarea partidului ALIANŢĂ pentru UNITATEA ROMÂNILOR - AUR. Facem apel către toţi membrii şi simpatizanţii PUNR, către toţi românii care îşi'iubesc NEAMUL si ŢARA, să adere la noul partid politic, ALIANŢA pentru UNITATEA ROMÂNILOR - AUR, semnînd listele cu membrii , fondatori ai AUR. Gheorghe FUNAR; Vasile MATEI, Victor Romulus CONSTANTINESCU, Liviu MEDREA, Traian VAMOŞ, Liviu NEAG, Ioan MARINESCU, Alexandru BUHAI, Aurel CRIŞAN, Alexandra MĂRGINEAN, Vasile ANDREI, Ovidiu GHIŢA, Silviu BOLDOR, Maria IEPURE, EmilPLEŞA, Ioan MAXIM, Petre COSTE, Dumitru SFÂRLEA, Emil POP, Ionel COBÂRZAN Ofertă specială de abonamente ADEVĂRUL de Cluj PREŢUL RÂMÎNE NESCHIMBAT 1 13.000 lei/lună ICDM! Un moment ( http://www.dntcj.ro/adevarul) ANUL XNR. 2244 ISSN 1220*3203 LUNI 6 APRILIE 1998 12 PAGINI 800 LEI Legea am nistierii - o diveisiim e Reuniunea Naţională Extraordinară a Societăţii ( ulturai-l atrii tice “Avram iancu” din România ILIE CALIAN S fîrşitul săptămînii trecute a consemnat mai multe “evenimente”: o spectaculoasă depunere a jurămîntului militar de către tinerii din Garnizoana Bucureşti; aniversarea a 80 de ani de la unirea Basarabiei cu România, cu participarea preşedintelui Emil Constantinescu, care, după ce a semnat tratatul umilitor cu Ucraina, s-a erijat din nou în marele apărător al naţiunii; demararea pregătirii, de către PDSR, a alianţelor pentru alegerile de primar general al Capitalei şi alegerile anticipate; consultări pentru formarea noului Cabinet; în fine, o declaraţie a ministrului demisionar al Apărării Naţionale, Constantin Dudu Ionescu. Şi tocmai aceasta a sensibilizat în mare măsură o parte a opiniei publice. Abia întors din SUA şi neluînd în considerare că s-ar putea să nu mai deţină portofoliul Apărării - sau poate tocmai pentru a-şi consolida poziţia în faţa cadrelor militare şi a unor civili - d-sa a- efectuat un turneu -pe la unităţi militare din ţară şi ne-a lansat o bombă fumigenă: o propunere de lege pentru amnistierea tuturor celor implicaţi • în evenimentele din decembrie 1989, cu excepţia fantelor penale, şi constituirea unor “tribunale ale adevărului ’,dar care să nu pedepsească pe nimeni. întrebat de ziarişti în legătură cu această problemă, preşedintele Emil Constantinescu a spus sibilinic că şi lui i-ar fi propus acest - lucru acum doi ani “revoluţionarii” - fără să menţioneze expres organizaţiile respective. Numai că, abordaţi de reporteri, conducătorii unor organizaţii de revoluţionari s-au arătat circumspecţi faţă de propunerea ex-ministrului Apărării. < Şi, într-adevăr, propunerea ridică multe semne de întrebare. în primul rînd, noţiunea de amnistiere cuprinde ideea că cei anţnistiaţi sînt consideraţi vinovaţi, dar iertaţi. Deci, se operează cu prezumţia de vinovăţie! Or, numeroşi miliţari nu acceptă o asemenea interpretare, ei dorind, pe bună dreptate, să fie lăsaţi să-şi dovedească nevinovăţia. Pe de altă parte, dacă sînt expres excluse faptele ce cad sub incidenţa Codului penal, înseamnă că toate evenimentele trebuie bine analizate de către justiţie, care ar urma să lucreze paralel cu “tribunalele adevărului” - un talmeş-balmeş din care nu va ieşi nimic bun. . ' în ce priveşte cunoaşterea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989, trebuie să acceptăm că nu e o treabă uşoară. Cei care ştiu acest lucru cel mai bine sînt istoricii, care, iată, la mai bine de 50 de ani de la terminarea celui de al doilea război mondial, nu ştiu multe lucruri despre Vineri şi sîmbătâ (3-4 aprilie 1998), la sediul S.C. Univers “T" (Casa Tineretului) din Cluj-Napoca s-au desfăşurat lucrările Reuniunii Naţionale Extraordinare a Societăţii Cultural-Patriotice "Avram Iancu" din România, convocată pentru a oferi participanţilor - reprezentanţi ai celor 36 de filiale şi 26 de subfiliale din ţară, cărora li s-au alăturat şi cei din Banatul iugoslav - ocazia unui dialog viu între ei şi apoi între ei şi ţară. Au venit moţi, coborîtori din Apuseni, chemaţi de tulnicele Iancului şi de acel sentiment aproape unic alfrăţiei şi credinţei într-un ideal, ce se lasă descoperit la aceştia, cu mesajul de neînţeleasă nostalgie pentru cei de la cîmpie; s-au reunit spre a picura un gînd către cei duşi, a pune ţara la cale şi a încerca să redea ţinutului natal ceea ce acestuia i se cuvine: istoria, cultura, şansa supravieţuirii. în plus, reuniunea a avut un caracter sentimental, ziua de 4 aprilie mareînd împlinirea a 6 ani de la momentul istoric cînd, la Cluj-Napoca, avea loc constituirea Societăţii "Avram Iancu". W r P J Societatea “Avram iancu* la alegeri:: Alături dc preşedinţi şi vicepreşedinţi dc filiale, dc vicepreşedinţi pc ţară ai Societăţii şi dc conducerea , centrală a acesteia, s-a aflat, între invitaţi şi dl Gheorghe Funar - primarul municipiului Cluj- Napoca. Domnia sa a anunţat , că va susţine atribuirea, în viitor, a numelui lui I. T. Stan - preşedintele fondator al Societăţii “Avram Iancu” - unei străzi din municipiul nostru. Deşi invitaţi, prefectul judeţului şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj nu au participat la lucrările reuniunii (aspect semnalat dc organizatori la conferinţa dc presă desfăşurată sîmbătâ, după încheierea manifestării). A consemnat ________ Michaela BOCU continuare in pagina a 4-a Păcurariu - contestat la Gherla ! PD l-a schimbat pe şeful organizaţiei Gherla continuare în pagina a 12-a Un grup de 17 membri ai Filialei PD din Gherla au trimis preşedintelui partidului, Petre Roman, o scrisoare în care protestează faţă de “acţiunile cu caracter dictatorial” ale deputatului Iuliu Păcurariu, preşedintele organizaţiei judeţene. Demersul gherlenilor-are Ioc cu o săptâmînă înaintea şedinţei de alegeri în filiala judeţeană, la şefia căreia candidează Păcurariu şi Maria Muntean. Cei 17 expeditori ai scrisorii, în numele cărora semnează Marius Vidican, îi reproşează lui Păcurariu comportamentul avut joi la şedinţa de alegeri din Gherla.. Ei spun că şedinţa nu a fost statutară, membrii vechi ai partidului fiind prezenţi, doar în proporţie de 10 la sută. “în faţa unei săli arhipline cu membri PD de o zi, domnul deputat şi-a etalat din nou calităţile sale, nepermiţînd nimănui să ia cuvîntul .şi propunînd să se desfăşoare întîi alegerile şi pe urmă să se prezinte candidaţii”, se arată în scrisoarea trimisă preşedintelui PD, Petre Roman. Conflictul dintre Păcurariu şi o parte din Filiala Gherla a PD are o vechime de doi ani. Păcurariu l-a suspendat din funcţie pe fostul preşedinte al filialei după ce acesta a decis, în turul doi al alegerilor locale, să sprijine candidatul PUNR. (C.C.) Dintr-un fax (greu lizibil) aflăm că Biroul permanent judeţean al Partidului Democrat îi aduce acuzaţii grave d-lui Ioan Druţă, care a fost demis din funcţia de preşedinte al Biroului permanent local Gherla şi căruia i s-a retras pe timp de un an dreptul de a candida la orice funcţie în cadrul Partidului Democrat. Totodată, “în cazul în care domnul Druţă Ioan nu se supune disciplinei de partid şi îşi arogă în continuare drepturi din care a fost decăzut, Partidul Democrat va anunţa public retragerea sprijinului politic acordat domnului Druţă Ioan şi va face demersurile necesare schimbării sale din funcţia de viceprimar al oraşului Gherla”. în aceeaşi şedinţă de ieri, Biroul permanent judeţean Cluj l-a numit pe domnul Petru Fulea în funcţia de preşedinte interimar al Biroului permanent local Gherla. CAMPIONUL MONDIAL F L O R I PURICE SI DANIEL SÂSÂRMAN, MULTIPLI MEDALIAŢI CU „RRONZ” LA MONDIALELE SI EUROPENELE DE FOTRAL-TENIS, SI-AU „RUCTAT” EXAMENUL SUSflNUT LA DISCIPLINA... „FOTRAL” !!! Florin Purice şi Daniel Săsărman sînt două "vedete locale" datorită performanţelor lor... mondiale. Florin este primul campion mondial român la "fotbal-tenis", titlu cucerit tocmai în Brazilia, acolo unde fiecărui nou-născut de sex masculin i se pune o minge de fotbal la picioa- re şi o poză cu Pele la cap. Pe lîngă titlul suprem el a mai cucerit, alături de Daniel Săsărman, medaliile de bronz la probele de "dublu" şi "triplu" la Campionatele Mondiale din Brazilia şi Campionatele Europe- ne din Germania. Tot medalii de bronz au cucerit cei doi la Cupa Campionilor Europeni - Slovacia 1997 - sub culorile echipei ARDAF. Ca să încheiem cu palmaresul, să mai spunem că cei doi sînt tripli campioni naţionali, în ediţiile ’94, ’95, ’96. Totodată, 55* cei doi sportivi sînt studenţi în anul II ai Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Cluj. Ei au scăpat de emoţiile sesiunii în care au avut de susţinut 12 examene, însă note de trecere au obţinut numai la zece dintre ele. Ei nu au reuşit să "treacă" de examene- le susţinute la disciplinele "hal- tere" şi... "fotbal". Că n-au reuşit să "treacă" la "haltere", ţreacă- meargă, dar să ^ mi se pare cel puţin hilar. Nu din partea lui Florin sau Daniel, ci din partea domnului lector universitar Cornel Popovici, un fost obscur arbitra divizionar de fotbal. Nici măcar nu ştim dacă domnul Popovici a jucat sau nu fotbal în viaţa lui. Ce mai urmează să se întîmple? Să-şi "pice" Gabriela Szabo examenul la ...' disciplina "atletism"? C. BARA CAUTATEA VOPSELEI CLUJ-NAPOCA Bd. 21 Decembrie 1989 nr 14! Tel./Fax: 064/41.38.79

Upload: others

Post on 23-Feb-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească şi PUNR, deplin conştienţi de responsabilitatea pe care . o avem faţă de c e i care ne-au acordat în cred erea , noi subsemnaţii primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni din Filiala PUNR a judeţului Cluj, considerăm că un grup din aşa-zisa conducere centrală a PUNR-ului, a confiscat şi compromis

Semnături pentru înfiinţarea AURpartidul. în acest sens am hotărît ca, începînd cu data de 3 aprilie 1998, să semnăm adeziunile şi lis te le de m em bri-fondatori pentru înfiinţarea partidului ALIANŢĂ pentru UNITATEA ROMÂNILOR - AUR.

Facem apel către toţi membrii şi simpatizanţii PUNR, către toţi românii care îşi'iubesc NEAM UL si ŢARA, să adere la noul partid politic, ALIANŢA pentru UNITATEA ROMÂNILOR - AUR, semnînd listele cu membrii , fondatori ai AUR.

G heorghe F U N A R ; V a s ile M A T E I, V ic to r Rom ulus C O N ST A N T IN ESC U , Liviu M EDREA, Traian VAM OŞ, Liviu N E A G , Ioan MARINESCU, Alexandru B U H A I, Aurel C R IŞA N , Alexandra M ĂRGINEAN, V asile A N D R E I, Ovidiu GHIŢA, Silviu BOLDOR, Maria IEPURE, Em ilPLEŞA , Ioan MAXIM, Petre COSTE, Dumitru SFÂRLEA, Emil

POP, Ionel COBÂRZAN

Ofertă specialăde abonamente

ADEVĂRULde ClujPREŢUL RÂMÎNE

NESCHIMBAT1 13.000

lei/lună

ICDM!

Unmoment

( http://www.dntcj.ro/adevarul)ANUL XN R . 2244 ISSN 1220*3203

LUNI 6 APRILIE 1 9 9 8

12 PAGINI 8 0 0 LEI

L e g e a a m n is t ie r i i - o d iv e is i im e

Reuniunea Naţională Extraordinară a Societăţii ( ulturai-l atrii tice “Avram iancu” din România

ILIE CALIAN

S fîrşitul săptămînii trecute a consemnat mai multe “evenimente”: o spectaculoasă depunere a jurămîntului militar de către tinerii din Garnizoana

Bucureşti; aniversarea a 80 de ani de la unirea Basarabiei cu România, cu participarea preşedintelui Emil Constantinescu, care, după ce a semnat tratatul umilitor cu Ucraina, s-a erijat din nou în marele apărător al naţiunii; demararea pregătirii, de către PDSR, a alianţelor pentru alegerile de primar general al Capitalei şi alegerile anticipate; consultări pentru formarea noului Cabinet; în fine, o declaraţie a ministrului demisionar al Apărării Naţionale, Constantin Dudu Ionescu. Şi tocmai aceasta a sensibilizat în mare măsură o parte a opiniei publice.

Abia întors din SUA şi neluînd în considerare că s-ar putea să nu mai deţină portofoliul Apărării - sau poate tocmai pentru a-şi consolida poziţia în faţa cadrelor militare şi a unor civili - d-sa a- efectuat un turneu -pe la unităţi militare din ţară şi ne-a lansat o bombă fumigenă: o propunere de lege pentru amnistierea tuturor celor implicaţi • în evenimentele din decembrie 1989, cu excepţia fantelor penale, şi constituirea unor “tribunale ale adevărului ’,dar care să nu pedepsească pe nimeni. întrebat de ziarişti în legătură cu această problemă, preşedintele Emil Constantinescu a spus sibilinic că şi lui i-ar fi propus acest - lucru acum doi ani “revoluţionarii” - fără să menţioneze expres organizaţiile respective. Numai că, abordaţi de reporteri, conducătorii unor organizaţii de revoluţionari s-au arătat circumspecţi faţă de propunerea ex-ministrului Apărării.

< Şi, într-adevăr, propunerea ridică multe semne de întrebare. în primul rînd, noţiunea de amnistiere cuprinde ideea că cei anţnistiaţi sînt consideraţi vinovaţi, dar iertaţi. Deci, se operează cu prezumţia de vinovăţie! Or, numeroşi miliţari nu acceptă o asemenea interpretare, ei dorind, pe bună dreptate, să fie lăsaţi să-şi dovedească nevinovăţia. Pe de altă parte, dacă sînt expres excluse faptele ce cad sub incidenţa Codului penal, înseamnă că toate evenimentele trebuie bine analizate de către justiţie, care ar urma să lucreze paralel cu “tribunalele adevărului” - un talmeş-balmeş din care nu va ieşi nimic bun. . '

în ce priveşte cunoaşterea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989, trebuie să acceptăm că nu e o treabă uşoară. Cei care ştiu acest lucru cel mai bine sînt istoricii, care, iată, la mai bine de 50 de ani de la terminarea celui de al doilea război mondial, nu ştiu multe lucruri despre

Vineri şi sîmbătâ (3-4 aprilie 1998), la sediul S.C. Univers “T" (Casa Tineretului) din Cluj-Napoca s-au desfăşurat lucrările Reuniunii Naţionale Extraordinare a Societăţii Cultural-Patriotice "Avram Iancu" din România, convocată pentru a oferi participanţilor - reprezentanţi ai celor 36 de filiale şi 26 de subfiliale din ţară, cărora li s-au alăturat şi cei din Banatul iugoslav - ocazia unui dialog viu între ei şi apoi între ei ş i ţară. Au venit moţi, coborîtori din Apuseni, chemaţi de tulnicele Iancului şi de acel sentiment aproape unic alfrăţiei şi credinţei într-un ideal, ce se lasă descoperit la aceştia, cu mesajul de neînţeleasă nostalgie pentru cei de la cîmpie; s-au reunit spre a picura un gînd către cei duşi, a pune ţara la cale şi a încerca să redea ţinutului natal ceea ce acestuia i se cuvine: istoria, cultura, şansa supravieţuirii. în plus, reuniunea a avut un caracter sentimental, ziua de 4 aprilie mareînd împlinirea a 6 ani de la momentul istoric cînd, la Cluj-Napoca, avea loc constituirea Societăţii "Avram Iancu".

W

r P J

Societatea “Avram iancu* la alegeri::

Alături dc preşedinţi şi vicepreşedinţi dc filiale, dc vicepreşedinţi pc ţară ai Societăţii şi dc conducerea

, centrală a acesteia, s-a aflat, între invitaţi şi dl Gheorghe Funar - primarul municipiului Cluj- Napoca. Domnia sa a anunţat

, că va susţine atribuirea, în viitor, a numelui lui I. T. Stan - preşedintele fondator al Societăţii “Avram Iancu” - unei

străzi din municipiul nostru. Deşi invitaţi, prefectul judeţului şi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj nu au participat la lucrările reuniunii (aspect semnalat dc organizatori la conferinţa dc presă desfăşurată sîm bătâ, după încheierea manifestării).

A consemnat ________ Michaela BOCU

continuare in pagina a 4-a

Păcurariu - contestat la Gherla ! PD l-a schimbat pe şefulorganizaţiei Gherla

continuare în pagina a 12-a

Un grup de 17 membri ai Filialei PD din Gherla au trimis preşedintelui partidului, Petre Roman, o scrisoare în care protestează faţă de “acţiunile cu caracter dictatorial” ale deputatului Iuliu Păcurariu, preşedintele organizaţiei judeţene.

Demersul gherlenilor-are Ioc cu o săptâmînă înaintea şedinţei de alegeri în filiala judeţeană, la şefia căreia candidează Păcurariu şi Maria Muntean.

Cei 17 expeditori ai scrisorii, în numele cărora semnează Marius Vidican, îi reproşează lui Păcurariu comportamentul avut joi la şedinţa de alegeri din Gherla.. Ei spun că şedinţa nu a fost statutară,

membrii vechi ai partidului fiind prezenţi, doar în proporţie de 10 la sută. “în faţa unei săli arhipline cu membri PD de o zi, domnul deputat şi-a etalat din nou calităţile sale, nepermiţînd nimănui să ia cuvîntul .şi propunînd să se desfăşoare întîi alegerile şi pe urmă să se prezinte candidaţii”, se arată în scrisoarea trimisă preşedintelui PD, Petre Roman.

Conflictul dintre Păcurariu şi o parte din Filiala Gherla a PD are o vechime de doi ani. Păcurariu l-a suspendat din funcţie pe fostul preşedinte al filialei după ce acesta a decis, în turul doi al alegerilor locale, să sprijine candidatul PUNR.

(C.C.)

Dintr-un fax (greu l iz ib il) aflăm că B iroul permanent judeţean al Partidului Democrat îi aduce acuzaţii grave d-lui Ioan Druţă, care a fost demis din funcţia de preşedinte al Biroului permanent local Gherla şi căruia i s-a retras pe timp de un an dreptul de a candida la orice funcţie în cadrul Partidului Democrat. Totodată, “în cazul în care domnul Druţă Ioan nu se supune disciplinei de partid şi îşi arogă în continuare drepturi din care a fost decăzut, Partidul Democrat va anunţa public retragerea sprijinului politic acordat domnului Druţă Ioan şi va face dem ersurile necesare schimbării sale din funcţia de viceprimar al oraşului Gherla”.

în aceeaşi şedinţă d e ier i, B iroul permanent judeţean Cluj l-a numit pe domnul Petru Fulea în fu n cţia de p r eşed in te in ter im ar al B irou lu i permanent loca l Gherla.

CAMPIONUL MONDIAL F L O R I PURICE SI DANIEL SÂSÂRMAN, MULTIPLI MEDALIAŢI CU „RRONZ” LA MONDIALELE SI EUROPENELE DE FOTRAL-TENIS, SI-AU „RUCTAT”

EXAMENUL SUSflNUT LA DISCIPLINA... „FOTRAL” !!!Florin Purice şi D an iel

Săsărman sînt două "vedete locale" datorită performanţelor lor... mondiale. Florin este primul campion m ondial român la "fotbal-tenis", titlu cucerit tocmai în Brazilia, acolo unde fiecărui nou-născut de sex masculin i se pune o minge de fotbal la picioa­re şi o poză cu Pele la cap. Pe lîngă titlu l suprem el a m ai cucerit, alături de D aniel

Săsărman, medaliile de bronz la probele de "dublu" şi "triplu" la C am pionatele M on d ia le din Brazilia şi Campionatele Europe­ne din Germania. Tot medalii de bronz au cucerit cei doi la Cupa Campionilor Europeni - Slovacia 1997 - sub cu lo r ile ech ip e i A R D A F . Ca să în ch e iem cu palmaresul, să mai spunem că cei doi sînt tripli campioni naţionali, în ediţiile ’94, ’95, ’96. Totodată,

55*

cei doi sportivi sînt studenţi în anul II ai Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Cluj. Ei au scăpat de emoţiile sesiunii în care au avut de susţinut 12 examene, însă note de trecere au obţinut numai la zece dintre ele. Ei nu au reuşit să "treacă" de examene­le susţinute la disciplinele "hal­tere" şi... "fotbal". Că n-au reuşit să "treacă" la "haltere", ţreacă- meargă, dar să

mi se pare cel puţin hilar. Nu din partea lui Florin sau Daniel, ci din partea dom nulu i lector universitar Cornel Popovici, un fost obscur arbitra divizionar de fotbal. Nici măcar nu ştim dacă domnul Popovici a jucat sau nu fotbal în v ia ţa lu i. C e mai urmează să se întîm ple? Să-şi "pice" Gabriela Szabo examenul la ...' disciplina "atletism"?

C . B A R A

C A U T A T E A VOPSELEICLUJ-NAPOCA

Bd. 21 Decembrie 1989 nr 14! Tel./Fax: 064/41.38.79

http://www.dntcj.ro/adevarul
Page 2: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

(tP) luni, 6 aprilie 1998 AGENDA

• A zi: Calendarul ortodox: Sf. Irineu de Sirmium; S f. Eutihie, patriarhul C onstantinopolului; C alendaru l g re c o -c a to lic : Ss. Eutihiu, arhiep Constantinopolului (+582) şi Irineu, ep. m. în Sirmium; C alendarul'rom ano-ealdlic: Luni

din Sâptămîna Sfintă; Sf. Marcelin din Cartagina, m. '

• M îin e: Calendarul ortodox: Cuv. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. Mc. C aliopie; Sf. Mc. Achilina; C alendaru l g re co -c a to lic : S.s Gheorghe, ep. în M elitene; Caliopiu, m. (+304); Calendarul rom ano-ca to lic: Marţi dinSâptămîna Sfîntâ; Sf. Ioan Baptist de la Salle, pr.

TI

• PREFECTURACONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16 PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

• PRIMĂRIA DEJ: 21-17=90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18 PRLMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA-

955 si 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-19-76

• POLITIA DO: 21-21-21• POLIŢIA TURDA 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982

GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70, ini 158

DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII Şl PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961

• SALVAREA CER 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971

INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931

• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

RA.TERMOF1CARE: 19-87-18 SC MONTENAY SA: 41-51-71

• R A APĂ CANAL: 19-63-02 SC -SAI-PREST SA: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 ini 132

• SC PRIVAL: 17-13-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi: 43-38-10; Informaţii: 43- 38-11; Hali inspecţii: 43-38-08.

• AEROPORT: 956 .• GARA Cluj-Napoca: 952■ AGENŢIA CER: - internaţional 13-40-

09, intern - 43-20-01;Turda -31-17-62; Dej -21-20-22

F im - u / ,4 r a i

G U R S E & E R IE N E S * £X A K O M :3 fl.flJ - 2 S .1 0 .I 9 9 8

Cluj -38,35

20,05

lu n i-v in cr i Buc. Buc. -> Cluj

9,35 7,00 8,0021,05 18,35 • 19,35

sîm b ă tăBuc. Buc. 4 Cluj

14,20 12,10 13,00Preţ b ile t pentru cetăţeni români

si străini - 298.000 lei

Cluj ■)13,20

m a rtl sl Cluj Budapesta Budapesta Cluj Preţ biletT

M12,05 -13,00 1330 - 15,10

114S dus-întors ITEI.EJ'OANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

CURSE IN TERN A ŢIO N A LE

din Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7 ,00şi înapoierea din Budapcstaîn zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătA la ora 11,0 0 .

IN F O R M A Ţ IIA u to g a ra I: 1 4 -2 4 -2 6

A u to g a ra II: 4 3 -5 2 -7 8

POLICLINICA FARA PLATĂ

"FA M ILIA SFÎNTĂ"6-10 aprilie

M edicină gen era li. Dr. M. Suciu 9 (12-14), dr. S. Loga - 10 (12-14), dr. S. Rasa - 6 (1 6 -1 7 ), dr. R. Cotării - 8 (10-12), dr. V. Tâtaru - 6 (12-14), dr. C. Nistor -8 (12-14), dr. 1. B o ilâ -6, 7 ,9 , 10 (10-12), dr. S. Damian - 9 (15-17); Tratam ent h om eopat Dr. I.. Barbâalbâ • 8,10 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 6,8(10-12), dr. A. Iancu -7(11,30- 13,30), dr. Gh. Uza - 6 (13-15), dr. C. Vlad - 8 (14-16), dr. D. Pîrv - 6 (15-16), dr. Cs. Szakacs - 8 (15-17), dr. N . Pop - 9 (14-15);R eum atologie. Dr. I. Alb - 7 (12-14), dr. C. Zotta - 10 (14-16); G in eco lo g ie . Dr. C. F.odor- 7, 9 (10-12), dr. L. Galaţianu - 10 (13-15); C hirurgie. Dr. C. Cosma - 7,9 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea-7 (13-15), dr. M. Fritea- 7 (13-15), dr. L. Toma - 9 (10-12);Derm atologic. Dr. II. Radu-9(12- 14); E cograf. Dr. I. G hilean -1 0 (11-13); P iih iatrie. Dr. 1. Bădescu - 8 (13,30-17); O rtop ed ic . Dr. Z. Popa- 6 (11-12); O .R .L . Dr. C-tin R idulescu - 6 (1 2 -1 4 ), dr. C. Neuman - 7 (16-17); N eurologie. Dr. C. B otez - 9 (15-16); P s ih o lo g ie . Psih. t . BoiIn - 7 (15,30-17).

P rogram area b o ln a v ilo r - de luni p in i vineri, in tre orele 12-14, la telefon 1 7-6S-22 sau la sediu, Aleea M icuş, nr.3, ap.12.

F I L I V I E 3 -9 APRILIE 1Republica - Cum să fii bărbat - S U A - premieră (10; 12,30; 15;

17,30; 20) * V ictoria - Anastasia - S U A (11; 13; 15; 17) * Bărbaţi în negru - S U A (1 9 ) * Arta - Ocol primejdios (U -T um ) - S U A - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * Favorit - R oket m an - SU A (11); Risc maxim - S U A (13; 15; 17;19) * Mârăşti - A - Infanteria stelară - S U A ( 12,45; 15; 17,15; 19,30) - B - N ouă luni - SU A (13,30; 15,30; 17,30).

TU R D A : 1 ox - G ol puşcă - SUAD EJ: Arta - Pact cu diavolul - SU AG H ERLA: Pacea - 3-5.04 - Alicn 4 - Renaşterea - S U A ; 6 -8.04

- Paradisul în direct - România; 9 -12.04 - Gol puşcă - SUA

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic; 8-12,45; 13,30-20,00; âmbătă: 8-13,30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECITJRA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; âmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; âmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ Sl INFORMAŢII COMUNTTARE LOCALE ORAR: Lini- vineri: 9 -16 ,00 .. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstrin nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academ iei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - âmbătă 8 -12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Univerâtăţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Univerâtăţii 7 - 9). Orar luni - jo i 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii in USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19;ma^i, joi, vineri: 9 -1 4 .

■ Biblioteca “ lic ita i” (stradaClinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; âmbătă; 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada LLC. Brătianu 22); Orar hini-vinen: 10-19.

V Biblioteca Centrului Cultural German ,” IIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, nrieicuri,joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Univerâtăţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, âmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr. 21). Orar huri 12-19,30; marţi, miercuri şi joi; 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”BibIos” (str.Clinicilor nr.28). Orar luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 -17; luni şi

nchifmarţi: inclus■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

“Donaţii” (strada LC. Brătianu 22). Orar miercuri-duminică 10-17; huri şi marţi închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, incluâv duminica: 10 -16; luni închis.ln. prima duminică din lună: intrarea liberă. ‘

■ M uzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic intre orele 9-16, huri închis. '

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- dummică 13-17; huri şimarţimehis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.

Luni, 6 aprilieProgramul 1: 12,00 TVR Info;

12,05 Ultimele ştiri (r); 13,00 Avocatul poporului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla neagră (r); 15,05 Meridianele dansului (r); 15,30 O altă putere: Puterea numelui şi a justiţiei (r); 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 Arhive româneşti: Oameni şi moravuri acum 150 de ani; 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach (serial); 19,50 Agenda Muzelor (ştiri culturale); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,15 Baywatch; 22,15 Feţele schijnbării (talkshow); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Scena; 0,00 Canary Wharf; 0,25 Intîlnirea de la miezul nopţii.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa; 9,00 Puls financiar; 9,15 Am întîlnit şi români fericiţi (r); 9,35 Urmărire generală (r); 10,00 Talkshow: Punctul pe I (r); 11,00 Film: Joc de culise (r); 13,05 Ştirile Pro TV; 13,10 Procesul etapei (talkshow); 14,30 Teleshopping; 14,45 Lumea filmului (r); 15,15 Maria (serial); 16,15 Serial: Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Vărul din străinătate; 19,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Film: Nebunii (SUA 1990); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,15 - Audienţa naţională; 0,15 Prima pagină; 0,20 Dosarele X; 0,15 Prima pagină;1.10 Puls financiar; 1,15 Ştirile Pro TV; 1,45 Seinfeld (r).

Programul 2: 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Ecranul (r); 13,15 Doar o vorbă sâţ-i mai spun! (r)l 13,25 TVR Info; 13,30 Club 2020 (r); 14,00 Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR Info;15.10 Limbi străine: Engleza; 15,35 Poveşti celebre (desene animate); 16,00 Serial: Micaela; 16,50 Perla Neagră (serial); 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,55 Filmele săptămînii; 18,00. Hei Rup! Hei Rap!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Portrete în acvaforte; 19,40 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (magazin medical); 20,10 Serial: Ultimele ştiri; 21,00 Credo (magazin); 22,00 Rugby; 23,30

Ecoturism (magazin turistic); 0,00 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM. Mesager.

Marţi, 7 aprilieProgramul 1: 7,30 România: ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ultimele ştiri (r); 13,00 Credo; 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Dincolo de aparenţe...; 15,30 Ecclesiast ’98 - îi este dat omului să sufere? (p.II); 16,00 Emisiune-în limba maghiară; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piaţră;

s p e c î â t o r

O fereastră deschisă spre Himel

Luni, 6 aprilie6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

TELE EUROPANOVA ClujLuni, 6 aprilie

15,00 Preludiu muzical; 15,15 Politica la concret - reluare de vineri seara; 16,35 Videoclipnri; 17,00 Documentar; 17,30 Videoclipuri;18.00 Muzică populară; 18,30 Bună seara, Cluj! - emisiune interactivă;20.00 Film artistic - Vukovar, o poveste; 21,30 Infonova - Buletin de ştiri; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.

18.00 în flagrant; 18,30 Interactiv Tele- joc; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor (ştiri culturale); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,15 Film; Pasărea Phoenix (SUA 1966); 23,50 Jurnalul de noapte; 0,05 Universul cunoaşterii: submarinele; 0,55 Canary Wharf.

PRO TV; 7,00 Ora 1, bună dimineaţa!; 9,00 Puls financiar; 9,15 Tînăr si neliniştit (r); 10,00 Vărul din străinăiate (r); 10,30 MASH; 11,30 Film: Nebunii (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Audienţa naţională (r); 14,15Teleshopping; 14,30 Walker, poliţist texan; 15,15 Serial: Maria; 16,15 Serial: Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 VăruLdin străinătate; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Chicago Hope (serial); 21,15 Avocaţii (serial); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,10 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 23,15 Profesiunea mea: cultura; 0,45 Dosarele X; 1,30 Puls financiar; 1,40 Seinfeld (r).

Programul 2: 6,30 TVM.Telemalinal; 8,00 Degeţica (r); 8,25 Ecclesiast ’98 (r); 8,55 Baywatch (r); 9,55 Scena politică (r); 10,30 Vizitatorul

,(r); 11,25 TVR Info; 11,30 Lumea sălbatică a animalelor (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Scena (r); 13,15 Doar o vorbă ...; 13,25 TVR Info; 13,30 Arhive româneşti (r); 14,00 Convieţuiri;15.00 Limbi străine: Franceză; 15,25 Poveşti celebre (desene animate); 15,50

Teatrul Maghiarprezintă, azi, 6 aprilie, ora

20; Scaunele

f i PORTAL«PORT - MPORT UU.

Luni, 6 aprilie' 8,00 Videotext; 9,00 Reluări;15.00 Videotext; 17,15 Preciosa- serial; 18,00 Aventurile lui Huckleberry Finn - desene animate; 18,30 Din culisele grădinii zoologice- documentar; 19,00 Casa de nebuni- serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Scurtătură spre paradis- film; 21,40 Wildside - serial; 22,10 Noutăţi din sălbăticie - documentar;23.00 Strigăte în noapte - film; 1,00 Păpuşi asiatice - program erotic.

Luni, 6 aprilie Ştiri zilnic: 9 ,10 ,12 , ÎS, 16,19,1. Ştiri BBC; 6:00-6:30, 11,

14, 18:00-18:30,21:00-21:30.4:45-5:00 începutul emisiei. 5:00- * 6:00 Hello. 6:30-7:00 Transilvania Matinal. 7:00-7:50 România

Actualităţi Bucureşti. 7:50-8:00 Avanpremieră, publicitate. 8:00-13:00 ''vs.in^ Radio Club. 8:30 Interviul zilei. 9:30 Revista presei. 10:30 Reportajul

zilei. 11:30 Sport mapamond. 12:30 Transilvania culturaL 13:00 România Actualităţi.13:20-14:00 Cafă concert. 14:30-15:00 Big Hello. 15:00-15:30 Reportajul z ile i.. 15:30-16:30 Roza vînturilor. 16:30-17:00 Hello. 17:00-18:00 RotonMusic (r). 18:30- 20:00 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei, 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Power- play). 20:00-21:00 Chart Slow - Claudia Palii. 21:30-23:00 Taxi Muzic - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - Ucu Florea. 24:004:45 Big Hello.

Luni, 6 aprilie Ş t i r i lo c a le :

6 : 4 0 , 7 , 7 : 4 0 , 8 , 0 : 4 0 , 9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 4 ,

, 1 Z .& T / A 1 5 , 1 6 , 1 7 , 18.6 ,00-10 ,00 “Primul salut” . 6,20 Agenda zilei. 7,20 Revista presei.8 .20 ”CD Sport” '(Cătălin Berindean). 9 ,2 0 “Ce mai crede lumea” , sondaj pe tem e de actualitate. 9 ,40 Calendarul zilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 Programul cinem atografelor. 10,50 Plus , pam flet, Adrian Suciu . 11,20,13.20 Buletin financiar. 12,40 “3 m inute” - interviul z i le i . 13,40 Calendarul z i le i . 14 ,00-18 ,00 C aleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia z ile i.15.20 “Ce m ai crede lum ea , r. 16 40 “Ochiul si urechea” . 17,20 Calendarul z ile i. 17,50 “Plus .r. 18,10 “CD Sport , Cătălin

Berindean. 19,00 “CD Radar ’80” - Dan Creţa. 20:57,24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00 “Cu capsa pusă” , Horaţiu Nicoară şi

toţi. Intervenţii în direct ale ascultătorilor legate de problemele cotidiene. 2,00-6,00 ”Non-Stop Music”. -f .

Tudor Runcanu. A ttadioSonic

Luni, 6 aprilie5:00-8:00

BradioWÂCT dim ineaţa!

8 : 0 0 - 1 1 : 0 0

UNIPLUS Radio ▼FM 6 8 ,0 MHz

Luni, 6 aprilieŞtiii: 7 ,9 , 12, 15, 16,17. Program

informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00-11,15;14.00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6.00-10,00 “Dimineţile cu Felix”. 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar; 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12,00 “Muzică Anti- Stress”. 12,00-18,00 “Toată ziua bună ziua”. Daniei Boroştean. 15,05-16,00 Music By Request. Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 18,45-19,00 "Uniplus la raport”. 19,00- 2,00 ”Rona”. 20,45 - 1001 de nopţi cu actorul Comei Răileanu. 21,30-23,00 Top Slow. 23,00-2,00 Muzica pentru

Luni, 6 aprilie Ştiri: 8 ,1 0 ,1 2 ,1 4 ,1 6 ,1 8 ,2 0 ,2 1 .

6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul z ile i, m eteo, horoscop, curs valutar, informaţii u tile , agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale . 16-18 McSonic (emisiune concurs cu premii McDonald’s); 18-19 Rondul de seară (retrospectiva săptămînii). 19-20 "Clopote tubulare” (Marius Aciu). 20-21 Invitaţi în studio. 21-23 "Pompele lui Rareş” (Rareş Crişan). 23-1 "Muzica şi muzichia” (Marius Braşovean). 1-6 Music Non-Stop.

Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-23:00 Uit - interviu - realizator Toni Teşiu. Emisiune muzicală: interviuri şi cele mai noi hituri cu vedetele momentului (r). 24:00=1:00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară. 1:00-5:00 Discontact

RADIO C LU JJLuni, 6 aprilie

6,00 Bună dimineaţa (realizator Ioana Kanya). 8,00 Emisiunea în

limba ' maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio =Tg. Mureş, Radio Tirriişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizatori Stela Maria Rareş şi

. Sergiu Alex. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Conexiuni financiare. Redactor Lucia Ţibre. 13,50 Buletin de ştiri, i 6,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - redactor Traian Bradea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Serata muzicală radio, redactor Ciprian Rusu. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală, redactor Dora Pavel. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

de OlulMicaela; 16,50 Perla Neagră; 1745 Tribuna partidelor parlamentare-17 50 TVR Info; 18,00 Hei-Rup! Hei- Rap1- 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; jq Dosarele istoriei. Anii ’50 şi atitudinea intelectualilor ţării; 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 Sensul tranziţiei; 2200 CM de Patinaj Artistic - Gala laureaţilor (înregistrare); 0,00 Culorile muzică; 030 TVM. Mesager.

Redacţia nu iş i asumă responsa­bilitatea pentru schimbările in tm m itt in programele p o s tu rilo r de televiziuni.

FARMACIIF a rm a c ii cu serviciu

perm a n en t: Farmacia ”CO- RAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

F a rm a c ii cu se rv ic iu per­m anent: Farmacia ”INTER- PHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-95 orar 8-22.

Garda de noapte. Farmacia nr. 5 ,”CLEMENTIS”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 20-8.

CHIRURGIE ESTETICADr. T O M A T . M U G E A

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sînului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial♦ rinoplastie i♦ varice

♦ tratament chim ic al acneei S T R .rm i,Y NR.7. g 14-14-91)

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nrJ5, cart, GheorgheniSTOMATOLOGIE NON-STOPINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.RL ♦OFTALMOLOGIE♦GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examinări Doppler - Histerosalpingografii pentru

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunologie • Psrszitologie Determinare Rh - Teste de sarcini - Antigen HBS - Elisa Test • Eriminiri citologice pentru depistarea cancerului de col nterin - Investigaţii pentra sterilitatea feminină ţi masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele "21 - 7 Rezervare, consultaţii

. la tei. 41.41.63. J

s.c. Dental ROVA- SGCO LO V

Tratamente stomatologica complexa:

O terapieO protetici (ceramici) ' , / O chirurgie (rezecţii, împlânte)

P rogram ări la te l.: 4 3 0 0 2 8 . Z ilnic orar; 9 - 1 9

sîmbătă 1 0 - 1 3P e n tr u s t u d e n ţ i , p e n s io n a r i , ş o m e r i , r e d u c e r e 2 0 % .* l,J '

CABINET PRIVAI DE OFTALMOLOGIEI Sl MEDICINĂGENERALĂ iprofiipediaîrib

PROF. UNIV. Dr. MIHAICALUGARU Of. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)

PROGRAM OFT ALMOLOGIEL , M i, V - 1 7 - 2 0 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE

Sufletul nostru la dispoziţia _ £ * dumneavoastră. Telefonul |P - '-T 'A de noapte, telefonul vieţii.

1 9 1 6 4 7 sGardă de noapte, orele 20-08. g

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată deLABORATORUL DE SĂNĂTATE

MINTALĂ CLUJ sta Ia dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă a şte p tă m a p e lu rile U numărul 186864. _______ _

Page 3: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

A D E V A R U L d e O l a a j ROZA VÎNTURiLOR luni, 6 aprilie 1998 (jT)

D l NOU DESPRE „CIOCIBEA lllL E Z A ŢIItO D 9 9

Tema „Ciocnirii civilizaţiilor”, care i-a adus faima mondială politologului american Samuel Huntington, de la Universitatea Harvard,

. este reluată şi dezvoltată de acesta în cartea „Ciocnirea civilizaţiilor şi Refacerea Ordinii Mondiale”, publicată în decembrie 1995, de Editura „Simon&Schuster” din SUA.

„Ipoteza mea este că suisa fundamentală de conflict în această lume nouă (de după războiul rece - n.r.) nu va mai fi primordial ideologică sau primordial economică ... Ciocnirea civilizaţiilor va domina politica mondială. L iniile tectonice dintre civilizaţii vor fi liniile de bătaie ale viitorului”, spunea, în prima sa lucrare, profesorul Huntington, dînd această definiţie: civilizaţia „ este definită atît de elemente comune, obiective, ca limba, istoria, religia, datinile, instituţiile, cît şi de unele subiective, precum autoidentificarea oamenilor”. Din ambele lucrări se desprinde ideea că, în identificarea noţiunii de

. civilizaţie, elementul dominant cu care operează politologul american este religia.

Această idee de bază - că există mari civilizaţii definite primordial prin religie, că ele se află în competiţie - este comună ambelor luciărf Insă alte teze sînt, în noua lucrare, diferite, chiar diametral opuse, reflcctînd o modificare de poziţie calitativă în viziunea „elitelor” ce fundamentează şi orientează teoretic politica externă a SUA. Mai exact: în primul eseu, competiţia era văzută aproape ca o

confruntare inevitabilă, sau, dacă nu, măcar foarte posibilă, şi, pomindu-se de la ideea „Vestul şi Restul”, se încerca o mobilizare a tuturor forţelor posibile, sub conducerea Vestului, pentru a stăvili ascensiunea civilizaţiilor „islamică” şi „confucianistă” (chineză şi de origine chineză) şi a unei „conexiuni confucianist-islamice”.

„Axa centrală a politicii mondiale în viitor va fi probabil conflictul între Vest şi Rest”, afirma politologul american, detaliind apoi:,Acele ţări care, din motive de cultură şi putere, nu doresc, sau nu pot, să se alăture Vestului, concurează cu el, dezYoltîndu-şi propria putere economică, militară şi politică. Ele fac acest lucra promovînd dezvoltarea proprie internă şi cooperînd cu alte ţări neoccidentale. Cea maiproeminentă formă a acestei cooperări este conexiunea confiician-islamică pe cale de-a se constitui, ridieîndu-se împotriva concepţiilor,intereselor şi _ puteriiOccidentului... Aceasta nu este o pledoarie că ar fi de dorit conflicte între civilizaţii, ci doar avansarea unor ipoteze în privinţa a ceea ce ar putea fi viitorul”.

Printre obiectivele propuse Occidentului: „Să limiteze dezvoltarea puterii militare a unor state confucianiste şi islamice; să atenueze procesul de reducere a capacităţilor militare occidentale; să-şi menţină superioritatea militară în Asia de est şi de sud-vest; să exploateze divergenţele şi conflictele dintre state confucianiste şi islamice; să sprijine alte grupări de civilizaţie deschise spre valorile şi interesele occidentale”. în 1993,

99

autorul spunea: „Occidentul se află pe o extraordinară culme a puterii în raport cu alte civilizaţii. Superputerea adversă a dispărut de pe hartă. Un conflict militar între statele occidentale este de neconceput, iar puterea militară a Occidentului n-are egal... Prin FMI şi alte instituţii economice internaţionale,- Vestul îşi promovează interesele

nesăbuite, arogante, false şi periculoase”.„Avocaţii tezei ‘Coca-colonizării’ identifică civilizaţia cu consumul de bunuri materiale. Esenţa civilizaţiilor însă constă în limbă, - religie, concepţii morale, tradiţii, datini”. Iar „esenţa civilizaţiilor occidentale este Magna Charta, nu Magna Mac”, scrie cu sarcasm autorul.

L R e v j ^ ^ g e r i M n ă ^ e i g î ^ m r ,

economice şi impune altor state politica economică pe care o consideră el adecvată”.

Din lucrarea apărută la sfîrşitul lui 1996, redăm o serie de citate pentru ca cititorul să-şi facă singur o părere în ce priveşte modificarea de poziţie a influentului politolog american. „în ultimii ani, occidentalii s-au satisfăcut pe ei înşişi şi i-au iritat pe alţii propagînd ideea că civilizaţia Occidentului este şi trebuie să fie civilizaţia omenirii. Această infatuare are două expresii. Una este teza ‘Coca-colonizării’. Susţinătorii ei pretind că stilul de viaţă american cucereşte lumea: alimentaţia,îmbrăcămintea, muzica, filmele, diverse bunuri de consum americane ar fi tot mai entuziast îmbrăţişate de oameni de pe toate continentele. Cealaltă priveşte modernizarea. Se susţine nu numai că Vestul a condus lumea la societatea modernă, dar că, pe măsură ce se modernizează, popoarele altor civilizaţiile şi occidentalizează, abandonîndu-şi concepţiile, instituţiile, datinile şi tradiţiile, adoptîndu-le pe cele prevalente în Occident. Ambele proiectează imaginea naşterii unei lumi omogene, universal occidentale, şi ambele sînt, în diverse măsuri,

Şi, mai departe:„Modernizarea şi dezvoltarea economică nici nu cer, nici nu produc occidentalizarea în materie de civilizaţie.Dimpotrivă, ele provoacă o resurecţie a culturilor indigene, o întărire a ataşamentului (popoarelor respective) faţă de ele ... Pe măsură ce puterea Occidentului scade, scade şi atracţia valorilor şi civilizaţiei occidentale şi Occidentul este confruntat cu necesitatea de a se acomoda cu declinul capacităţii sale de a-şi impune valorile societăţilor neoccidentale. Sub aspecte fundamentale,' mare parte din omenire este, azi, în curs de a deveni mai modernă, dar mai puţin occidentală”.

La fel de surprinzătoare în contextul discursului ideologic dominant de la noi este şi următoarea afirmaţie :„în anii 1960-1970, guvernele occi- dentalizate sau prooccidcntale din ţările în curs de dezvoltare erau ameninţate de lovituri de stat, revoluţii; în anii 1980 - 1990, ele sînt tot mai mult în pericol de a fi răsturnate în alegeri. Democraţia tinde să facă societatea mai parohială, nu mai cosmopolită. Politicienii din societăţile neoccidentale nu cîştigâ alegeri demonstrând cît sînt de prooccidentali.

Competiţia electorală îi stimulează să ' formuleze promisiunile pe care le cred cele mai populare şi acestea sînt de obicei de natură etnică, naţionalistă şi religioasă. Rezultatul este mobilizarea populară contra elitelor prooccidentale şi contra Vestului în general... Democratizarea vine astfel în contradicţie cu occidentalizarea”. „Pe măsură ce se întinde indigenizarea, iar atracţia culturii occidentale scade, problema centrală în raporturile dintre «Vest şi Rest» este decalajul dintre eforturile Occidentului, îndeosebi ale SUA, de a promova civilizaţia occidentală drept civilizaţia universală şi slăbirea capacităţii sale de a înfăptui aceasta”, in plus, „ceea ce peste Vest este universalism, pentru Rest este imperialism”, spune profesoral Huntington. Iar în continuare, profesorul de la Harvard, în cel mai influent jurnal academic din SUA în probleme de politică internaţională, afirmă: „Credinţa că popoarele neoccidentale trebuie să adopte concepţii, instituţii şi civilizaţie occidentală dacă este luată în serios, este imorală în implicaţiile sale... Dacă este ca societăţile neoccidentalc să fie iarăşi modelate de cultura occidentală, aceasta nu se va întîmpla dccît ca rezultat al utilizării forţei de către Occident (în ţările respective - n.r.). Imperialismul este consecinţa necesară, logică, a universalismului, deşi puţini promotori ai universalismului sînt de acord cu militarizarea şi constrângerea brutală ce ar fi necesară pentru a-şi realiza obiectivul”. Şi, citîndu-1 pe primul ministru al Malayczici, Mahathir Mohammed, care declara în martie 1996 şefilor de

stat europeni că „valorile europene sînt valori europene, iar valorile asiatice sînt valori universale” , profesorul Samuel Huntington avertizează, cu amară ironie: „Pe măsură ce civilizaţiile asiatice şi musulmane încep să afirm e şi să impună sem nificaţia universală a culturilor lor, occidentalii vor ajunge să înţeleagă corelaţia dintre universalism şi imperialism şi să aprecieze virtuţile unei lumi pluraliste”.

. în finalul articolului „Vest -Unic, dar nu Universal” din „Foreign Affairs”, autorul pledează pentru strângerea rîndurilor în tre ţările Occidentului în apărarea m odului său de viaţă, a civilizaţiei sale, constatînd că rolul decisiv în aceasta revine SUA. Dar - aşa cum reiese din eseul din 1993, ca şi din fragmentul de carte tipărit de „Evenimentul Zilei” din 31 ianuarie a.c.-, România, fiind ortodoxă, este, cu excepţia Transilvaniei, exclusă din respectiva civilizaţie occidentală. Este necesar poate să reamintim că „Foreign Aflăirs” este jurnalul academic specializat în care s-au lansat principalele strategii ale politicii internaţionale a SUA şi a Occidentului, iar profesoral Samuel Huntington este unul din . cei mai influenţi politologi americani: deşi, sigur, contestat de mulţi, cinc urmăreşte cu atenţie politica mondială (cinc, adică, arc realmente posibilitatea s-o facă) poate găsi interesante paralele între modificarea ideilor lui şi cea a politicii exteme a guvernului SUA, în intervalul 1993 - 1996.

(Articol semnat de prof. unîv. Vicenc Fisas, titularul Catedrei UNESCO pentru pace si drepturile omului, coordonator al campaniei ONG pentru transparenţă, în "El Pais")

< Zilele acestea, coincid cu împlinirea a 40 de luni de la iniţierea de către mai multe Organizaţii Neguverna­mentale (ONG) - precum Amnesty International, Greenpeace, Intermon şi Medici fără Frontiere - â unei campanii în favoarea transparenţei şi a controlului asupra comerţului cu armament. Ministerul Economiei şi Finanţelor din Spania, prin intermediul Subdirecţiei sale generale pentru comerţ exterior cu , material de apărare şi de dublă folosinţă a dat publicităţii atît de mult aşteptatul raport referitor la “Exportul de material de apărare în perioada 1991-1996”, care ar trebui, teoretic, să constituie începutul noii etape de “transparenţă” informaţională pe această temă. Din păcate, acest raport nu aduce aproape deloc date în plus faţă de statisticile de comerţ exterior deja publicate, limitîndu-se doar la prezentarea unor simple-tablouri anuale şi a unor liste cu ţările receptoare de material de apărare şi cu valoarea totală a vînzărilor;

fără să aducă nici o informaţie în plus şi fată să facă nici o corelaţie între ţări şi produse. Aşadar, Ministerul Economiei şi Finanţelor nu.publică o listă din care să rezulte care sînt produsele exportate. Contrar aşteptărilor, noul raport al guvernului nU prezintă nici

timp ce ONG-urile apreciau că media anuală era de peste40.000 de milioane de pesetas. Şi mai inexplicabil este faptul că datele anuale oferite de guvern în 1995 sînt atît de diferite de cele date publicităţii în 1998 şi, în plus, mereu în scădere.

exportate marinei altor ţări (în valoare de 13.000 milioane), nici simulatoarele de aparate militare (6.000 milioane), nici modernizarea transportoarelor blindate şi vînzarea de camioane militare (15.000 milioane) sau tehnica militară de telecomunicaţii. Nu sînt

de negocieri pentru vînzarea către această ţară a unui număr de fregate, avioane de transport, artilerie şi alte produse militare în valoare totală de 300.000 de milioane de pesetas, ceea ce, în. opinia autorului, ar fi exemplul evident al unei tranzacţii substanţiale, care aT merita o

Spania: Lipsă de transparenţa în exportai de armamentmăcar totalul exporturilor de material de apărare, mulţumindu-se doar să expună valoarea vînzărilor de arme uşoare/muniţii şi a altor cîtorva produse, fără să includă însă grosul exporturilor'de material aeronautic şi naval, ca să nu mai vorbim de exportul de vehicule, material de telecomunicaţii şi electronică militară

Aceasta explică volumul scăzut al încasărilor din export în perioada 1991-1996, cu o medie anuală de 17.000 milioane de pesetas, în timp ce raportul publicat în 1995 prezenta pentru perioada 1991- 1994 o medie de 25.000 milioane de pesetas, exclusiv produsele de dublă folosinţă, în‘

în schimb, cifrele oferite de ONG-uri în cadrul campaniei în favoarea transparenţei evidenţiază faptul că raportul omite exporturi în valoare de circa 150.000 milioane de pesetas realizate în perioada 1991-1996. Cea mai mare parte a acestor exporturi nemenţionate se referă la material aeronautic - (în majoritate avioane pentru transporturi militare), în valoare de circa 100.000 milioane de pesetas, ceea ce dovedeşte că pentru Ministerul Economiei şi Finanţelor avioanele C-212 şi CN-235 vîndute forţelor aeriene ale altor ţări nu constituie export de material de apărare. La fel cum nu constituie material de apărare nici navele de patrulare

consemnate, de asemenea, exporturile de arme uşoare şi muniţii, în valoare de circa 3.000 milioane de pesetas.

Prin urmare, exporturile spaniole de material militar efectuate în perioada 1991-1996 nu se ridică la 97.612 milioane de pesetas, aşa cum arată ministerul mai sus menţionat, ci la circa 240.000 de milioane de pesetas, ceea ce înseamnă o medie anuală de 40.000 de milioane de pesetas, cifre citate în repetate rînduri şi de diverse departamente ministeriale şi chiar de industria de apărare.

De asemenea, difuzarea raportului guvernului a coincis cu ştirea că anumite întreprinderi spaniole şi Turcia sînt în curs

dezbatere politică prealabilă, fapt însă imposibil de realizat în lipsa transparenţei şi a unor mecanisme de control public şi parlamentar. Nimeni nu poate ignora faptul că Turcia este una dintre ţările cele mai militarizate de pe continent, care duce un război sîngeros împotriva kurzilor şi care de ani de zile menţine o foarte înaltă stare de tensiune în relaţiile cu Grecia, atît pentru controlul asupra Ciprului, cît şi pentru dominaţia în Marea Egee.

Această atitudine a sa a fost suficientă pentru ca anumite ţări europene să adopte restricţii în ce priveşte vînzarea de armament Turciei şi pentru ca Africa de Sud să hotărască'să

sisteze vînzarea a 12 elicoptere de atac, iar SUA să supună unui embargo de peste un an livrarea a trei fregate şi patru elicoptere. Dar afacerile sînt afaceri, iar lobby-ul înarmărilor, graţie Israelului, a deschis porţile pentru noi contracte substanţiale: planuri pentru cumpărarea a 20 de elicoptere Sea Hawk (500.000 de milioane dolari), zece elicoptere de transport CH-53 (cu asistenţă israeliană), avioane AWACS (800 milioane), 40 avioane de vînătoare F-15 etc. Forţele aeriene turceşti îşi propun ca în următorii 25 de ani să investească în material militar un to ta l de 150.000 de milioane dolari, folosindu-se scuza că şi GTecia achiziţionează material sofisticat, beneficiind, e drept, de aceiaşi furnizori. în acest context, al unei militarizări extrem de periculoase şi nesăbuite, faptul că Spania se alătură cursei reînarmărilor, ca urmare a unei simple afaceri a unor întreprinderi, este scandalos. Este cert că tocmai acest lucra nu se doreşte să fie dezbătut public.

Page 4: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

(V ) luni, 6 aprilie 1998 ~~ ARTÂ-CULTURÂ

%euniunea 9{a ţio m (a ‘Extraordinară

a S ocietă ţii CuCturaC-Eatriotice “A vra m Ia n cu ” d in Rom âniaurmare din pagină 1_________________ _____ înaintate de filiale; în urma să conducă Ia o mai mare

propunerilor avansate de flexibilitate a mişcării şi laEvocată în repetate rînduri, participanţi şi a situaţiilor crearea unei zone de reformă la

personalitatea ......f o s t u l u i preşedinte al S o c i e t ă ţ i i “Avram lancu” - regretatul I. T. S tan - continuă să stâpîncascâ cu aura ci cernită r e u n i u n i l e m o ţ i l o r , c o n f i r m î n d ceea ce, de altfel, s-a spus şi de această dată, că acesta nu a fost un om, ci o instituţie. S-a aprobat, în unanimitate, ca

SA (absolvent al Institutului Politehnic şi apoi al Facultăţii de Ştiinţe Economice, ambele

din Cluj- Napoca, moţ

din

sută la sută, originar din c o m u n a Sohodol, satul Pelcş), a cărui primă lucrare dusă la bun sfirşit, imediat după ter­minarea primei

Facultatea de Litere municipiul nostru.

Sîmbâtâ, 4 aprilie, dezbaterile au continuat: a fost prezentată o informare privind situaţia patrimoniului Societăţii (ec. Vcstcr Marc - vicepreşedinte), a fost discutat programul de activităţi pe anul 1998 (ec. Ioan Hcrineanu), cu sublinierea principalelor evenimente la marcarea cărora Societatea va colabora - în prim-plan aflîn- du-sc pregătirea manifestărilor de la Blaj, din 15-17 mai a .c .,

T. Stan să fie neprevăzute intervenite în ultimadeclarat preşedinte de onoare perioadă, s-a impus operareapost-mortem al Societăţii unor modificări la statut (col.“Avram Iancu” din România. Ioan Pogan - vicepreşedinte),

Prima zi a fost consacrată ' fiind înfiinţate funcţiile de prim- prezentârii raportului privind vicepreşedinte, respectiv deactivitatea desfăşurată în cadrul Societăţii, în perioada 1997- 1998 - imaginată de dl vicepreşedinte, prof. Victor Bcrcca, ca o revistă a rapoartelor

•secretar general adjunct; în fine, s-a trecut la alegerea noului preşedinte al Societăţii, a prim- viccprcşedintclui şi secretarului general adjunct - măsuri menite

nivel teritorial şi naţional.

în funcţia de preşedinte a fost ales dl C o n s t a n t i n Sicoe, inginer ia Societatea C o me r c i a l ă “ E I e c t r o - montaj” Cluj

perioada imediat următoare: oprirea depopulârii Munţilor Apuseni prin iniţierea şi susţinerea la nivel guvernamental şi parlamentara unor măsuri cu caracter social, de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă din zona montană; va S inventariat complexul de probleme din toate zonele moţeşti, chiar prin intermediul specialiştilor din Societatea “Avram Iancu” şi va fi urmărită

intrarea, în

N inge în Apusenilu i /. T. Stan

Şi sînt ecouri sfinte-n munţiBat clopotele-n Apuseni Şi toaca-n ceruri sună-a gol Din Cluj şi pînă ia Cîmpeni Ninge cu dor de Sohodol

Ninge cu veşnicii de-acum Izvoare dorm şi zi şi noapte La vremea ultimului drum A moţului întru dreptate

Şi cetina ninsă de brad Ori scoarţa plînsă de răşină Sînt mărturiile ce cad Ca stele-n scîncet de lumină

La poarta marelui destin întoarse-n veşnicele punţi Spre cei ce-au fost şi cei ce vin

Şi sînt răpuse de durere Atîtea ciipe-n depărtare Ce-au fost şi mai rămîn în ere Pumn de ţărînă trecătoare

Baf cfopote!e-n Sohodol Şi-n Apuseni ninge, Ioane,Mai viscolit ori mai domol Ninge întruna cu icoane

(4 februarie 1998)

facilităţi, cu firma la carc lucrează şi azi, a fost electrificarea comunei... Sohodol. Un incitant subiect de reportaj despre chemarea pâmîntului sau destin, pe care ne propunem sâ-l abordăm cît de curînd. Noul preşedinte este familist, arc două fiice gemene, căsătorite şi ele, este şi bunic. Un bunic tînâr, carc nu a încetat să viseze pentru Ţara Moţilor. Ca prim-viceprcşedintc a fost ales dl prof. Victor Bercea, directorul Casei de Cultură Studenţeşti din CIuj-Napoca, iar secretar general adjunct a fost aleasă dna prof. O tilia Croitoru, cadru didactic la

iar col. V. Tutuia, vicepreşedinte al Societăţii a dat citire unui documentar referitor la principalele momente ale Revoluţiei române de la 1848- 49.

Cum Societatea “Avram Iancu” rămîne consecventă liniei sale, adică o societate cultural- patrioticâ apolitică, fără caracter partinic, independentă, care militează pentru respectarea programului său statutar şi a obiectivelor propuse, O STARE DE SPIRIT legată indisolubil de Ţara Moţilor şi cei ce o populează, lucrările reuniunii au evidenţiat cîteva aspecte ce se cer urmărite şi în

drepturi a legii ce oferă a n u m i t e facilităţi, ce se cuvin de drept şi istoric populaţiei din ? A p u s e n i ; cultivarea, în rîndul tinerei generaţii, a ceea ce se află sădit în sufletele moţilor de veacuri, a d u h u l u i Iancului. Alte discuţii au avut în vedere

impulsionarea, şi prin intermediul Societăţii “Avram Iancu” a electrificării în zonă şi compatibilizarea reţelei de comunicaţii rutiere, măsuri de protecţie ecologică, precum şi susţinerea proiectului de înfiinţare a unui colegiu de montanologie şi turism, la Cîmpeni, sub egida Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. La final, vicepreşedintele Filialei Arad, poetul Teodor Mara, a dat glas unui poem-bocet, pe care cei prezenţi îl vor duce cu ei departe, pretutindeni, acolo undebat inimi de mot.

C O R N E L IU C O P O S U :d e m n e l e t im p u lu i - ^ -e t ic e le p o li t ic e , m e d ita ţ i i , a t i tu d in i

^ Ediţie alcătuită, prefaţată şi bibliografie de Mircea Popa, Editura de Vest, Timişoara,, 1997, 400 p JMircea Popa, neostenitul Crezul programatic şi-l va

istoric literar clujean, este mârtunsi el singur m articolulprezent în librării cu o primă selecţie din producţia publicistică a celui care a fost Comeliu Coposu, cunoscut, în ultimii săi ani de viaţă ca o personalitate de prim rang a vieţii.noastre politice de după 1989.

Tînârul sâlăjean, Comeliu Coposu (n. 1911 la Bobota) îşi trăgea spiţa din Gheorghe Şincai, Simion Băm uţiu, Gheorghe Pop de Bâseşti, Iuliu Maniu, ideile politice fiind decantate şi clădite Ia şcolile din Blaj. Studentul din anii ’30 de la Facultatea de Drept din Cluj, Comeliu Coposu îşi face debutul în viaţa politică prin pana gazetarului, ca un demn reprezentant al continuităţii tradiţiei luptătoare a Ardealului.

“Tradiţia istorică a Ardealuluiromânesc”: “Puterea amintiriloristorice, puterea tradiţiei a fost aceea care a ţinut aprinsă seînteia dragostei de neam, jocul sfînt al încrederii acerbe în destinul românesc, sub spuza de două ori milenară a vitregiilor abătute peste noi”. Şi în continuare: “Rînduri grele de cenuşă s-au aşternut, an de an, veac de veac, peste aprinsele doruri ale puterii noastre de viaţă. Ne-a fost încercată, ca nici unui neam de pe acest pâmînt, răbdarea. Asuprirea şi umilinţa ne-au fost, din clipa plămădirii, ursitoare întunecate. înfrăţiţi cu ele am spart crusta nefiinţei şi, lâsînd tribut amarnic, de-a lungul dăinuirii noastre, ne-au implantat pentru totdeauna, de

aici, de la hotarul dintre două lumi, în veşnicie”.

Publicistica lui Corneliu Coposu se înscrie în curentul politic interbelic de sorginte democratică, progresistă, antifascistă. Dar ea este, cu deosebire, publicistica unei conştiinţe deplin ancorată în ideea unităţii naţionale, politice a românilor, prin analize pertinente şi talentate ale unor momente şi personalităţi istorice: Decebal, Sarmizegetusa, Supplex Libellus Valachorum, Şcoala Ardeleană, Horia, Iancu, Simion Bămuţiu, Gheorghe Pop _ de Bâseşti, Iuliu Coroianu, V. Lucaciu, Octavian Goga, Iuliu Maniu.

Revoluţiei din 1848-1849 îi sînt consacrate multe pagini memorabile. “Nimeni mai mult

' decît Bămuţiu nu s-a însufleţit

de ideile pentru care lupta Apusul luminat al Europei. Erau ideile dreptului natural, potrivnice despotismului politic, exploatării economice şi nedreptăţilor de veacuri”.

Publicistica lui Corneliu Coposu are valenţe multiple: politică, istorică, economico- socială, culturală, literară.

Citind acest volum de culegere din publicistica Iui Corneliu Coposu se poate constata un fenomen interesant: publicistul, gazetarul, condeierul Comeliu Coposu l-a format pe omul politic Comeliu Coposu, care a rămas fidel o viaţă întreagă, în pofida celor peste 17 ani de temniţă grea, valorilor democraţiei, ale modestiei şi echilibrului, ale luptei ferme şi intransigente pentru dreptul şi dreptatea neamului.

Prin această redescoperire ale unor noi valenţe ale personalităţii şi activităţii celui care a fost şi rămîne Comeliu Coposu, munca şi stăruinţa lui Mircea Popa sînt nu numai

lăudabile, dar şi demne de urmat pentru cei ce vor să pună în adevărata lor lumină tradiţiile şi realităţile istoriei noastre.

Gheorghe I. BODEA

REVISTA ROMANA DE BARTER, LEASING SI VÂNZĂRI ÎN RATE

9 #

Publicaţie economică bilunară. Apare în zilele de 05 şi 20 ale fiecărei luni.

TALON DE ABONAMENT Societate ....... Adresa..................•••••.......

Am achitat un abonament în valoare de:.......85.000 lei □ 3 luni; 160.000 lelQ 6 luni; 300.000 lei D1 an; □oresc să primesc revista începând cu luna..Vă rugăm să trim iteţi acest talon, însoţit de copii instrumentului de plată prin care aţi achitat contravaloare abonamentului în contul nr. 251100922008183 B.R.D.-SMB, pe adresa redacţiei: str. General Dona nr. 20, sector Bucureşti.Tel/Fax: 01.614.55.38 E-maiJ: barterOfx.ro

‘ (161657)

Page 5: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

M la d e v a r u l d e C I bjI ARTA-CULTURA luni, 6 aprilie 1998

pIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIk

V S S IT B 'B N E » DE ■ ZsA 'UCSBIa D l ' BKtTSSCJk “S. lO D T IfA 99

1. {nWffla»3f«^JUStUS^^-fr^ricn-Ocbam»f.W««ije*wb 1* 1 iu îte.&SZZ Tert«»r^nfrwsdan

U R K U N D E

Mitral M arica-> / ,v,

i m usSaswowlf

fcrst'ftwwrOfrw:*

Zilnic sîntem bombardaţi cu tot felul de veşti, idei, “descoperiri’’ - unele bune. altele mai puţin bune. Aşa că viaţa noastră este plină de "bucurii'. Cu cîteva excepţii. în aceste zile am aflat o veste foarte bună. în această lună. Concursul Internaţional de violoncel “JOHANN DOTZAUER”, din Dresda, a fost cîştigat de un clujean, elev la Liceuf de Muzică “Sigîsmund Toduţă” - tînărul MIHAI MARICA. El a obţinut Premiul I la categoria sa de vîrstă (12-15 ani) şi un premiu special, pentru cea mai bună interpretare a unei piese moderne, din repertoriul de concurs.

M-am grăbit să-i pun cîteva întrebări şi iată ce am aflat.

M. Marica: Au fost în total 24 de concurenţi din diferite ţări, majoritatea fiind, cum e şi firesc, din Germania şi Rusia, iar alţii din Coreea, Ungaria, Polonia şi...

* Rep.: Din România.... Au fost mai mulţi violoncelişti din România?

M. Marica: în total de la noi au fost şapte, dintre care la categoria mea de vîrstă am fost doi.

• Rep.: Şi ai luat premiul întîi. Ştiu că eşti o adevărată vedetă la liceu; ce spun colegii despre succesele tale şi despre premiile obţinute?

M. Marica: In general, reacţiile lor au fost cît se poate de normale, dar acum, cînd m-am întors din Germania, m-am întîlnit şi cu alţi colegi pe coridoare şi toţi m-au felicitat;

• Rep.: Deci a fost o bucurie mare...- M. Marica: Pentru majoritatea da... dar şi pentru mine. •

• Rep.: Ai studiat şi cu celebrul violoncelist Radu Aldulescu, la Viena, şi mai ştiu că te-a invitat la Academia Y. Menuhin din Gstaadt, cu toate că vîrstă minimă de admitere la această prestigioasă Academie este de 16 ani, iar tu nu ai decît 14. Şi totuşi s-ar fi făcut o excepţie pentru tine. Ştiu că maestrului R. Aldulescu i-a plăcut în general cum cînţi, dar n-a avut să-ţi ceară ceva şi în plus?

M. Marica: Mi-a recomandat să cresc în intensitatea sunetului. Dumnealui mi-a reproşat

că am un sunet cam mic... pentru solistică.• Rep.: Bine, dar şi vîrstă ta este cam pe-

acolo...M. Marica: Da, însă dacă vrei să apari pe scenă,

atunci ai mai mulţi parametri de îndeplinit.• Rep.: Eşti, am putea spune, o celebritate. Nu

numai la noi eşti cunoscut, dar eşti apreciat şi pe multe alte meridiane ale muzicii. Pentru tine e grea celebritatea, faci eforturi mari, sau nu?

M. Marica: Hm... Partea mai grea este partea cu studiul individual, care trebuie făcut zilnic şi cu perseverenţă. Studiul nu mi-e greu, îl fac cu plăcere. Dar acasă nu prea am condiţii optime, de studiu, aşa că trebuie să merg fie la Operă sau la şcoală, fie la Filarmonică, să găsesc un spaţiu de studiu.

• Rep.: Voi locuiţi la bloc. Iată cîteva din “binefacerile” locuinţelor tip “cutii de chibrite”. Problema e a orelor de linişte şi mai ales a unor vecini obtuzi. Deci practic, plăcerea de a cînta este atît de mare la Mibai Marica încît

majoritatea lucrurilor dificile tehnic ţi se par uşoare. Nu?

M. Marica: Hm... Da.• Rep.: Mihai, îţi mulţumesc pentru acest

interviu şi îţi doresc pe mai departe succese şi mai mari, pentru ca despre noi şi şcoala românească să se vorbească la superlativ.

Ciprian RUSU

ConcursulNational de*

Poezie şi Eseu “ Cctavian Ccaa” MULT ISCUSITA VECHII SLOVA T* F I T

După cum am mai anunţat, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului Octavian Goga, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” şi Central Creaţiei Populare Quj şi-au propus ca, în cadrai unor ample manifestări naţionale, să încurajeze creaţia contemporană în domeniul poeziei şi eseului, dar şi punerea în valoare a mesajului operei autorului, unul din cei mai de seamă exponenţi ai spiritualităţii transilvănene şi naţionale în literatură. Va fi organizat în acest scop Concursul Naţional de Poezie şi Eseu “Octavian Goga” - MULT ISCUSITA VREMII SLOVĂ, în zilele de 9 şi 10 mai a.c., la Cluj-Napoca şi la Ciucea. Concursul se adresează creatorilor care nu sint membri ai Uniunii Scriitorilor, chiar dacă au debutat editorial. Lucrările, maximum 10 poezii şi 1-2 eseuri privind opera lui Octavian Goga, dactilografiate la două rînduri, în două exemplare, însoţite de un motto şi un plic închis care va conţine datele personale şi de creaţie ale autorului, inclusiv adresa şi numărul de telefon, vor fi expediate pe adresa: Centrul Creaţiei Populare Cluj, str. Pavlov nr. 25, 3400 Cluj-Napoca (telefon 064-19-77-81). Ultima dată de intrare în concurs este 24 aprilie 1998, data de pe ştampila oficiului poştal de destinaţie. Un juriu alcătuit din poeţi, critici, istorici literari şi reprezentanţi ai organizatorilor va acorda premii in bani şi obiecte. Festivitatea de premiere va

avea loc în ziua de 10 mai 1998 la Muzeul memorial “Octavian Goga” din Ciucea. Cheltuielile de masă şi cazare (pentru laureaţi) vor fi suportate de către organizatori. Conform uzanţelor, laureaţii vor fi anunţaţi telefonic, în timp util, pentru a putea participa la festivitatea de premiere.

Salonul alimentaţiei naturale

ELTA Universitate, filiala Cluj-Napoca, anunţă o nouă ediţie a Salonului de alimentaţie naturală “Elta”, care se desfăşoară pînâ în 14 aprilie a.c. la restaurantul “Castellari” (str. Observatorului nr. 3), zilnic între orele 12-20. Organizatorii oferă meniuri complete de hrană naturală, abonamente, consultanţă în domeniu şi stand de carte.

ConferinţăC E N T R E C U L T U R E L F R A N C A I s C L U J-N A P O C A

"Centrul Cultural Francez din Cluj- Napoca invită publicul clujean la conferinţa cu tema: “Les Femmes dans la France contemporaine” a doamnei Michelle Perrot, profesor la Universitatea Paris VII, specialistă în istoria femeii, care a colaborat, între alţii, cu Georges Duby la elaborarea Istoriei femeilor în Occident, carte apărută la Editura Pion din Paris. Conferinţa va avea loc în 8 aprilie a.c., Ia ora 13, în Sala “I. Muşlea” de la Biblioteca Centrală Universitară “L. Blaga” din Cluj-Napoca. Legat de personalitatea istoricului Michelle Perrot, se cuvine subliniat faptul că în activitatea domniei sale au existat trei direcţii de cercetare: 1) Istoria muncii şi a lumii muncitoare: “Les ouvriers en greve” (France, 1871-1890), Paris, Mouton, 1974; “Jeunesse de la greve”, Paris, Le Seuil, 1984; “Le socialisme et le pouvoir”, în colaborare cu Annile Krieger, Paris, EDI, 1966, ş.a.; 2) Istoria delincvenţei şi a sistemelor represive: în acest domeniu Michelle Perrot a colaborat cu Michel Foucault şi Robert Badinter. Iată cîteva titluri: “L’impossible prison”, Paris, Le Seuil, 1980; “Le Panoptique ou l’oeil du Pouvoir”, în colaborare cu M. Foucault, Paris, Belfond, 1977; 3) Istoria vieţii particulare, istoria femeilor: în acest domeniu, în care Michelle Perrot s-a specializat, colaborează, între alţii, cu Georges Duby. Cîteva titluri: “Histoire

de la vie privee” şi “De la Revolution ă la Grande Guerre”, Ph. Aries, G. Duby, M. Perrot; “Histoire des femmes en Occident”, în colaborare cu Georges Duby, Paris, Pion 1990-92; “Femmes et Histoire”, în colaborare cu Georges Duby; “Femmes publiques”, Paris, Textuel 1997.

Teatrul de Stat Turda colaborează cu...

Penitenciarul GherlaTeatrul are mulţi amatori şi dincolo

de zidurile Penitenciarului. Acţiunea “Terapia prin teatru”, iniţiată în închisori, a revigorat întreaga activitate artistică desfăşurată zi de zi cu deţinuţii. Printre cei care au sărit în ajutorul cadrelor Penitenciarului Gherla se află regizorii şi actorii Teatrului de Stat Turda, dornici să sprijine şi să îndrume programul de dramaterapie, introdus recent în sistemul penitenciar românesc.

Acţiunea comună organizată cu Teatral de Stat Turda se desfăşoară în trei direcţii: sprijinirea acţiunii “Terapia prin teatru” prin asistenţă de specialitate (regizori şi actori), întîlniri periodice cu actorii şi oamenii de teatru şi prezentarea unor spectacole de teatru-scurt şi recitaluri de poezie în interpretarea actorilor teatrului turdean. Un prim spectacol va avea loc la începutul lunii mai, cînd în cadrul Zilelor “Lucian Blaga” organizate în clubul închisorii gherlene, actorii turdeni vor recita din creaţia poetului din Lancrăm. Regizorii şi specialiştii teatrului vor vizita mai des instituţia de reeducare.. Zilele trecute, Penitenciarul Gherla a fost vizitat de directorul Teatrului de

. Stat Turda, Mircea Ioan Casimcea, şi de regizorul Ovidiu Cosac. Ei au promis , ajutor cadrelor închisorii în organizarea unor activităţi culturale cît mai atractive, toate acţiunile ce au loc în mijlocul locatarilor Penitenciarului fiind transmise prin reţeaua de cablu din incinta unităţii.

SZEKELY Csaba

Universitatea Populară

Din programul zilei de mîine, 7 aprilie: la ora 17 expufierea: Pădurile de-a lungul vremii în declinul ecologic şi deşertificarea naturii. Prezintă prof. univ. dr. Victor Tătara; la ora 18 expunerea: Elemente de Materia Medica preluate din medicina arabă clasică. Prezintă cu diapozitive prof. univ. dr. Liviu Safta; la ora 19 - Cursul _ de parapsihologic.

COLOCVIU INTERNAŢIONALîn perioada 7-15 martie a.c. a avut

loc la Han-sur-Lesse (Belgia) Colocviul internaţional cu tema Carst şi tectonică, organizat de Facultatea Politehnică din Mons. La această manifestare ştiinţifică a participat şi o delegaţie din Cluj- Napoca, avîndu-i în frunte pe dr. Iosif Viehmann, de la Institutul de Speologic “Emil Racoviţâ”, respectiv dr. Bogdan Onac, de la Universitatea “Babcş- Bolyai”, care au însoţit şase studenţi ai secţiilor Geologic, Gcologic-Gcografie şi Turism din cadrai Facultăţilor de Biologie-Geologie, respectiv Geografic.

■ Participanţii clujeni au prezentat două lucrări: Fenomene tectonice în Peştera Humplu şi Peşteri tectonice din Munţii Rodnei, bine primite de cei peste 150 de specialişti care s-au aflat la această reuniune. Pe lîngă sesiunile de comunicări au avut loc şi patra excursii tematice în cîteva zone carstice din Belgia. Clujenii ţin să mulţumească sponsorilor - Magazinul “Iza” şi Librăria S&V, ambele din Cluj-Napoca - graţie cărora a fost posibilă participarea la această importantă reuniune internaţională

Invitaţie la teatruStudioul de teatru al Casei de Cultură

Studenţeşti din Cluj-Napoca prezintă în această seară, la ora 19, în sala mare, spectacolul cu piesa HUHUREZUL de Giovanni Maria Cecchi - o savuroasă comedie a Renaşterii italiene.imRecitalurile

Rcademiei de Muzica

• Astăzi, la ora 18, în sala 44 de la Academia de Muzică “Gh. Dima” - recital de sonate susţinut de Beres Melinda - vioară şi Cristina Mureşan - pian. în programul recitalului lucrări de: L. van Beethoven, J. Brahms şi M. Ravel.

• Mîine, 7 aprilie a.c., la ora 18,30, în Studioul de concerte,. Serată BRAHMS: într-un recital de sonate violonistul Ştefan RUHA şi pianistul Marius POPESCU.

• Miercuri, 8 aprilie a.c., cu începere de la ora 18,30, în Studioul de concerte, recitalul de arii şi lieduri susţinut de Viktoria Vizin (Ungaria) - mezzosoprană la pian - Cornelia Fucee." In program lucrări de: R. Schumann, Fr. Schubert, G. Mahler, Fr. Poulenc, V. Bellini, G. Donizetti, G. Verdi, g ! Bizct, C. Saint-Saens.

Rubrica realizata de M. BOCU

CONCERTUL SIMFONIC AL STUDENŢILOR

Apariţia pe scenele de concert a formaţiilor \ Academiei de Muzică înseamnă un moment de ;

T reflecţie asupra perspectivelor dezvoltării calităţii; ţ vieţii muzicale clujene ţi din alte părţi ale ţării I Concertul Orchestrei Simfonice a Studenţilor .

Academiei de Muvcă “Gh. Dima ” ţ i a clasei ; de dirijat a prof. univ. Petre Sburcea a manifestat ţ dorinţa legitimă de a demonstra cel puţin trei

aspecte: tehnica de, ansamblu a studenţilor f orchestranţi', calitatea de student-dirijor si un fapt îmbucurător, relevarea unui talent solistic

{pianist în persoana studentului Szekefy Attila, '■anul II!, clasa conf. univ. Adriana Bera.

Deşi programat în sala Studio a Academici, nu cea mai adecvată pentru un “simfonic”, concertul studenţilor a prezentat un ansamblu orchestral bine orientat atît sub aspect tehnic de grap muzical, cit şi ca înţelegere şi însuşire stilistică a materialului fonic interpretat Amprenta profesorului de dirijat Petre Sbârcea a fost evidentă dirijorii studenţi - Dima Belinschi, Cosmin Morariu şi Traian Ichim - fiind cei care au “inspirat” participarea adecvată a diferitelor compartimente instrumentale, cît şi o frumoasă şi echilibrată acompaniere a solistului pianist în plus, gestica studenţilor dirijori, cu exprimări precise, convingătoare, fără excese temperamentale, dar şi fără o dislocare în nuanţe hipersensibile, posibile în redarea muzicii romantice, mai ales, a conturat realmente succesul concertului Academiei de Muzică Programul acestei manifestări, bine selectat, - Uvertura la opera “Don Giovanni” de W.A. Mozart, “O noapte pe muntele pleşuv” de M.P. Musorgski, ambele dirijate de Dima Belinschi, “Concertul pentru pian şi orchestră nr. 1” în Mi bemol major de Fr. Liszt, dirijat de Cosmin Morariu şi Simfonia I de P.I. Ccaikovski, redată dirijoral de Traian Ichim - ar fi putut avea, eventual, o piesă românească a unui student de la clasele de compoziţie (dacă aceasta există) completînd astfel sursele stilistice ale concertului.

In sfirşit, concertul simfonic al Conservatorului clujean ne-a oferit un student cu reale calităţi de solist, bine orientat tehnic, muzical şi stilistic. Competenţa profesoarei Adriana Bera este evidentă Studentul Szekely Attila din anul HI a interpretat concertul de Liszt cu o puternică ambianţă comunicativă un arc tensional capabil de a valorifica cu suficient contrast (de dinamică dar şi afectiv) variatele stări de spirit ale muzicii romantice. Sonorităţile bine conturate şi colorate în toate registrele pianului au relevat şi posibilităţile solistului de a plasticiza muzica spre zonele semnificative evocatoare. Unor tempouri cam precipitate le acordăm circumstanţa tinereţii şi avîntului temperamental şi nicidecum ca lipsuri în talent Desigur că o apreciere completă ar fi putut fi comentată dacă recitalul de pian se programa înaintea concertului. Pentru că valoarea unui interpret nu poate fi exprimată complet fără interpretări ale muzicii lui Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Brahms şi desigur a unei piese contemporane.

Concertul Simfonitr al studenţilor clujeni a fost realmente un succes. . -

E.D.

Page 6: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

6 ) luni, 6 aprilie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: Itmi-vineri 8-16; sîmbiti 9-14; tel/fax 19-73-04; SUB REDACŢIA TURDA; luni-vineri 8-16; tel/fax 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. ADEVÂRUt

d e C lu j"

U I / 1

Pentru detalii contactati cel mai apropiat distribuitor autorizat DAEWOO AUTOM OBILECLUJ FELEACTel.: 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42 • BUCUREŞTI - AUTO MARCUS Tel.: 01/255.09.77 Fax: 01/255.00.66 • BUCUREŞTI - EUROSERVICE S.R.L. Tel.: 01/675.66.95 Fax: 01/330.39.99 • BUCUREŞTI RĂDĂCINI Tel./Fax: 01/211.10.46/210.80.27 • BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L Tel./Fax: 01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCENTER-BĂNEASA Tel.: 01/232.30.62 Fax: 01/232.30.61 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel.: 01/650.56.82 Fax: 01/311.12.99 • BUCUREŞTI GRAND GARAGETel./Fax: 01/760.59.49 • ALBA-IULIA SATEX S.R.L. Tel.: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53 • ALEXANDRIA GRUPO TRANSNAŢIONAL Tel.: 047/32.43.97 Fax: 047/32.50.00 • ARAD I.A.T.S.A. Tel./Fax: 057/28.73.66 • ARAD FRANCKMAR Tel.: 057/24.61.44 Fax: 057/22.39.72 • BACĂU I.A.T.SA Tel.: 034/15.27.30 Fax: 034/18.52.85 • BAIA MARE I.A.T.S.A. Tel.: 062/42.45.86 Fax: 062/42.33.03 BAIA MARE SIROMEX TelVFax: 062/41.74.51 • BÂRLAD IA T .S A Tel.: 035/42.13.21 Fax: 035/42.11.89 • BISTRIŢA COMAUTOSPORT Tel./Fax: *063/23.15.50/25.01.93 • BOTOŞANI XANDOR Tel.: 031/53.47.40 Fax: 031/51.44.80 • BRAŞOV IA T.SA . Tel.: 068/31.12.46 Fax: 068/31.25.96 • BRAŞOV ROMINTRADE S.A. Tel./Fax: 068/15.39.89 • BRĂILA COMIHAIL Tel.: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.10 • BUZĂU AGROMECANICA S.A. Tel.: 038/42.32.40 Fax: 038/71.04.90 • CĂLĂRAŞI SEY Tel.: 042/32.40.65 Fax: 042/32.31.39 • CÂMPINA GIAMOTORS Tel./Fax: 044/37.48.50 • CLUJ I AT.S.A. Tel.: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.69 • CÂMPULUNG I.A.T.S.A. Tel.: 048/21.63.99 Fax: 048/81.47.24 • CONSTANŢA ARROW Tel.: 041/61.85.91 Fax: 041/63.95.31 • CONSTANŢA KAMSAS Tel.: 041/66.42.95 Fax: 041/69.17.56 • CONSTANŢA I.A.T.SA Tel.: 041/64.24.91. Fax: 041/66.75.89 • CRAIOVA MAGAZINUL DAEWOO Tel.: 051/14.13.00 inL 2279 • CRAIOVA REDEXIM Tel./Fax: 051/41.08.20/41.48.88 • DEVA IA T .S A Tel.: 054/22.58.40 Fax: 054/22.58.41 • FOCŞANI AUTO DIVERSIS Tel./Fax 037/61.75.89 * GALAŢI DELTA CAR Tel.: 036/41.20.31 Fax: 036/46.40.11 • GIROC GIROTIM LTD. Tel.: 056/18.41.55 Fax: 056/19.08.30 • GIURGIU PRODAS Tel.: 046/21.05.00 Fax: 046/22.28.94 • IAŞI INTERNAŢIONAL-COMPLEX SERVICE Tel.: 032/13.76.20 Fax: 032/23.32.69 « IAŞI SOCOMTel.: 032/14.52.26 Fax: 032/21.27.56 « LUGOJ FORTIM S.A. Tel.: 056/31.16.41 Fax: 056/31.28.94 • MIERCUREA CIUC IA T .S A Tel.: 066/17.12.05 Fax: 066/12.3J.62 • ODORHEIUL SECUIESC AUTO-M COMPANYTel./Fax: 066/21.60.96 • ONEŞTI MIHOCTel.: 034/31.19.42* ORADEA (FELIX) I.A.T.S.A. Tel./Fax: 059/46.79.01 «ORADEALUCON S.R.L. Tel./Fax: 059/13.30.03 • PETROŞANI GENERAL TRANS S.A. Tel.: 054/54.20.40 Fax: 054/54.13.54 • PIATRA NEAMŢ TRANS SERV S.R.L. Tel.: 033/23.45.20 Fax: 033 22.19.00 • PITEŞTI I A T.S.A. Tel.: 048/63.42.00 Fax: 048/63.02.06 • PITEŞTI CARAS .A. Tel ./Fax: 048/62.56.40 • PLOIEŞTI FAREDO S.R.L. Tel.: 044/11.38.98 Fax: 044/11,43.58 • P OIEŞTIPOLISERV TelVFax: 044/19.37.09, 19.42.73 • RM. VÂLCEA AUTOSERVIL Tel./Fax: 050/73.04.57 • RM. VÂLCEA INDACOM S.A. TelVFax: 050/73.70.21 • REŞIŢA MERCUR TelVFax: 055/22 29.80 • ROMAN LUIGI PROD Tel./Fax: 033/72.15.78/73.13.04 • SATU MARE I.A.T.SA Tel.: 061/73.08.20 Fax: 061/73.61.68 • SIBIU I.A.T.S.A. Te! 069/22.88.83 Fax: 069/22 96.62 • SIBIU NINAS.R.L. Tel.: 069/43.73.25 Fax: 069/21.22.18 • SLATINA IA T .S A Tel.: 049/43.41.90 Fax: 049/43.43.94 • SLOBOZIA MIVASERVTel Fax: 043/23.12.03 • SUCEAVA IA T .S A Tel.: 030/22.52.78 Fax: 030/52.17.26 • TECUCI WOTAN IMPEXS.R.L.Tel.: 036/82.05.38 Fax: 036/82.05.55 «TIMIŞOARA AUTO WELTTei.: 056/22.76.50 Fax: 056/14 41.44 • TIMIŞOARA IA T .S A Tel.: 056/20.02.14 Fax: 056/20.19.20 • TÂRGU^JIU IA T .S A Tel./Fax: 053/22.60.28 • TÂRGU |. . . m c c MONDO TRADE TelVFax: 065/25.34.44 • TÂRGU MUREŞ I AT.S.A. Tel.: 065/25.56.66 Fax: 065/25.55.44 • TULCEA DELTA fe W I/Z r il L # I g ¥ « V z I SERVICE Tel /Fax: 040/52.12.59 «TURNU-SEVERIN I.A.T.S.A. Tel.: 052/31.47.72 Fax: 052/31.19.83____________ . ™ | f f ^ J ' H '

Page 7: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

ca d e v ă r u l d e C l u i

n r r o t l f tT J l T IT CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TliRl) \ r U g § i * i % * i i / \ K C luni-vineri *-16; tel/fax 3143-23; SJJB REDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75

luni, 6 aprilie 1998 17

G E N E R A L IM P -E X Pstr.lULIU MANIU nr. 16 (fostă 6 Martie) Tel/fax: 064/ 430407, mobil: 092 364806

ORAR: zilnic 8-19, sîmbătă 8-13, duminică - închisd is tribu ito r en gros J magazin cu amănuntul

adaos 0% „ ■ _ adaos 0-20%VA OFERĂ

4 SINTEZA COLOR: vopsele ulei, emailuri, grunduri, chituri, lacuri, la ambalaje de: 1/1, 5/1.25/1 kg.

4 POLICOLOR Bucureşti: vopsele auto metalizate,emaur, diluanţi, lacuri, chituri auto

ade•4 PERIND Oradea: perii diferite, mături, spălătoare , 4 TIFEL: grunduri, lacuri, vopsele Tifel-Lavatif lavabile

şi ecologice pentru zugrăveliadaos 0-12%

0 detergenţi: lichizi, granulaţi; produse casnice• materiale de construcpi: la ambalaje de 1/1 - 2,5/1 kg. « vase emailate: garnituri, seturi, la bucată« sanitare: baterii, robineţi, armături 0 feronerie: balamale, yale, zaruri, garnituri: g• unelte: chei diferite, truse, ciocane |• sticlărie: pahare diferite, vaze. scrumiere ^• tacimuriinox: la bucată, garnituri, seturiPentru cantităţi mai mari, asigurăm transportul mărfurilor.

Importator al mărcilor POLAROID, DURACELL si MINOLTA

angajeazăA g e n ţ i d e V I n z a r e p e n tr u o r a ş u l C lu j - N a p o c a

. Cerinţe: - studii superioare; - ambiţie, spirit întreprinzător, - Sperienţă în vînzări (cel puţin 1 an); - carnet de conducere cat.I (maşina reprezintă un avantaj)Se oferă: salar fix + comision din vînzări + cheltuieli decontabile Trimiteţi CV şi scrisoare de intenţie la nr. fax 01/310.36.71 sau

: adresa: Bucureşti, P-ta Walter Mărăcineanu nr. 1 sect. 1. ______ '___ ' (602971

C iC O R A M E T IS S iliN s f a l D l ^ ^

în c a l i t a t e d e

g O o f l a s ., g j § vi n

m pre

reprezentanţă zonală de en gros la

preţul producătorilor

S.C. P O L I C O L O R S.A. Bucureştismaur - lac parchet - email - chit auto - diluanţi

5.C. S I N T E Z A C O L O R S . A . Oradeai ulei - email - grund ^

5.C. P E R I N D S . A . Oradea- |lături - perii - bidinele

şi alte produse ch'mioe s diuanţ, adezivi, oxizi, odotanţi, chit auto, araoet, pensule, etc.

• Î M B R Ă C Ă M I N T E S O R T A T A

pe sezon, de calitate excepţională, garantată- am b a la t în saci de 25 kg. cu conţinut mixt- preţuri de introducere pe piaţă .

q j p ’ Numai 14.000 lei/ka.I • Î M B R Ă C Ă M I N T E N E S O R T A T Ăi,.,cin colectare originală, la preţul extraordinar de

I 10.500 lei/ka.h a m • F l î

f educeride pînă lă'10%ItlFORMAŢII: Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6

064 -193493, 018 - 623482 Orar Depozit: Zilnic 8-18, Sîmbătă: 8-14.

S.C. I.B.C. Hiparion Distribution Group S.R.L.

cu sediul în Cluj-Napoca str. Mureşului nr. 14

^ANGAJEAZĂ d e u r g e n ţ ă

- F A R M A C I S T Ă - A G E N Ţ I D IS T R IB U IT O R I

cu g a ra n ţ ii im o b i l ia r e şi stagiul militar satisfăcut

Informaţii la sediul societăţii, la telefon nr. 064/41.41.47.

r

Vindem:utilaje, rafturi, vitrine frigorifice

pentru magazine alim entaresecond hand

ACUM lR E l © Iul1 G» S K H CALCULATOR

IMPRIMANTĂ 1 9 4 9 1 7

Ofertă unică, preţuri deosebite. Informaţii la telefon: 19.77.59

F L A C Ă R A

"FLACĂRA" confecţiilor româneşti va "arde" pentru dumneavoastră în această

perioadă. Cu preţuri cuprinse între 5 0 0 0 şi 5 0 .0 0 0 iei puteţi să vă faceţi o bucurie, cumpărând produse purtând-

marca "FLACARA".

Vă aşteptăm la magazinul de pe str. Someşului nr. 2-12, zilnic între orele 10-17 si sâm băta de la 10 la 14.

f l a c a r a vă face o bucurie de

PACHET INTEGRAT W INDOW S DE MANAGEMENT, GESTIUNE Şl CONTABILITATE

Instalare şi acces gratuite (consultanţa şi service gratuite I

TK A N SA R F

C l u j - N a p o c a ; S t r . Z r l n y l n r . 4 ; Tel: 0 6 4 4 1 4 1 7 0 ; 0 9 4 6 3 7 3 0 3 , Taxi 0 6 4 4 1 4 6 7 9

http ://w w w .transart.ro ; e-matl; neom anS transart.ro

SC ”MAFEM PRODCOM” SRL IStr. Arieşului nr. 22, Cluj-Napoca I Telefon: 414770 orele 9-16,30 I

V inde la ce le m a i m ic i p r e tu r i Jdiferite| Blocuri ceramice fi cărămidă )

I ţiglă glazurată fi simplă J modele | |

K A ş t e p t ă m c o m e n z i l e d - v o a s t r ă ! I

chiziţionând produsele nioastre/ câştigul ■ dvs.*va fimaimare!

S . R L .

en gros şi en detailChimice

• detergenţi industriali • săpun de protecţie• antigel • fosfat trisodic.clorură de calciu• sodă caustică şi calcinată» vopsele lavabile pentru zugrăvit ARCO Italia» hârtie igienică

Electrice• cabluri şi conductori electrici din cupru şi aluminiu • materiale eiectroizolante • surse de lumină • corpuri de iluminat pentru interior, exterior şi industriale • automate de pornire, balasturi • aparataj pentru instalaţii • electrice

şi automatizări(761696)

m w

IN V E S T IŢ I ÎN CALITATE!de la 2.799.000 le i

fără TVA

<5f F rig id e r A R T 785Două uşi, volum total235L(congelator- 48L) » >n

<3 M a ş in ă d e spăla t ru fe AW M 807 de la 2.899.000 le iîncărcare frontală, 500 rot/min., 12 programe fără TVA

<3 C u p to r cu m icrounde A V M 401 de la 1.820.000 le iComenti mecanice, volum 20L, 900 W fm T V A

Notă: preturile pot fi modificate funcţie de cursul U S D

8 -M a rtie - ’30,f p r b f l t â ţ £ c l eofertaspecială•WHIRLPCÎOÎ!în-magazinele:

r • AMIC - Piaţa Unirii nr. 16 • N O R M A - Bd. 2 1 'Decembrie nr. 10 • INTEREXPO - Str. Traian Vuia nr. 210 » M A G . C E N T R A L , E T . 3 - Str. Gh. Doja nr. 22-25 • PR O M O D - Str. Iuliu Maniu nr. 6 • R E A L 2000 - Bd. 21 Decembrie nr. 150 • S E R A T E L - Piaţa Tim otei Cipariu

http://www.transart.ro
Page 8: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

a . luni, 6 aprilie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbiU 9-14; tel/fix 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

a d e v ă r q ^_ C l € Ş l C l U " v

Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj

P -ţa A vram Ian cu nr. 19; Tel, fa x : 19.16.70 ORGANIZEAZĂ:Licitaţie publică deschisă în data de 16.04.1998, orele 10, lâ

sediul instituţiei, P-ţa Avram Iancu nur. 19, cam. 117 privind încheierea de contracte de comision pentru valorificareabunurilor devenite proprietate de stat conform H.G. 662/1991, respectiv:

- cîte un contract pentru valorificarea de mărfuri pe o gamă cît mai extinsă de bunuri în localităţile Dej, Turda, Huedin şi Gherla.

- 4-5 contracte pentru valorificarea de mărfuri din toată gama în municipiul Cluj-Napoca (obligatoriu una societate specializată în desfacerea de mărfuri alimentare).

Condiţii de participare la licitaţie:- spaţii comerciale pentru vînzare de minim 150 mp cu o gamă cît mai variată a grupelor de

produse (excepţie facînd societăţile comerciale cu profil alimentar pentru care solicităm şi valorificarea celor cu grad ridicat de perisabilitate - fructe, legume, lactate etc.).

- prezentarea datelor de identitate, a balanţei de verificare pe anul 1997, prezentîndu-se modalitatea de deţinere a acestor spaţii (închiriere, proprietate sau locaţie)

- angajarea societăţii comerciale în respectarea condiţiilor de evidenţiere şi vărsare Ia buget a vînzărilor efectuate la termenele stabilite prin contract.

- prezentarea unui comision solicitat rezonabil pentru grupa de produse pentru care angajează societatea comercială în valorificarea bunurilor proprietatea statului.

Societăţile comerciale interesate indiferent de forma de proprietate vor depune ofertele Ia sediul instituţiei etaj 2, cam 101 - biroul de valorificare pînă la data de 9.04.1998 ora 13, fiind analizate de comisia numită în acest scop (preselecţie) în data de 14.04.1998 comunicîndu-se fiecărei societăţi admiterea (sau nu) la licitaţie cu 48 de ore înainte.

Relaţii suplimentare la D.G.F.P.C.F.S. Cluj, P-ţa Avram Iancu nr. 19, cam. 101, tel. 191670/ 175.

(578368)

tehnica germană şi montaj simpluN O V O FER M R O M ÂNIA**societate aparţinând concernului Krupp-Hoesclt Industries Germania, caută colaboratori firme sau persoane fizice, pentru distribuirea în întreaga ţară a următoarelor produse: uşi de interior; uşi cu protecţie împotriva focidui; uşi multifuncţionale; uşi de garaj basculante şi secţionale; uşi industriale.Vă inv ită m să v iz ita ţi s ta n d u l NOVOFERM la Construct Expo ' 98, p a v ilio n u l A , s tand 60 -69 ,

B u c u re ş t i, 2 3 -2 7 a p r i l i e 1998_______________________________ 1

Informafii: N O V O F E R M R O M A N I A SRLstr. Principală nr. 219, co d 3 9 2 9 Dorolţ, C.P. 435, O.P.4, Satu Mare, Tel./Fax : (004)(061)-768 051; 710 624; 715 361; e-mail: [email protected]

y(761692)

Banca Agricolă S.A.Sucursala Huedin

vinde la licitaţie pub licăîn ziua de 10 aprilie 1998, orele 12, în comuna Aghireş Fabrici nr. 36/A

CASĂ PARTICULARĂI n fo r m a ţii s u p lim e n ta re la

telefon: 25.31.87. (761691/

VINZARICUMPĂRĂRI

{p re la te a u to ' ^ c o p e rtin e ^ {b a n n e re

telefon 1 2 .7 6 .6 9

R.A.D.P. Cluj-Napocaanunţă că, începînd cu data de 7

aprilie 1 9 9 8 , se vor executa lucrări de doborît arbori pe strada T. Vuia. Datorită acestui fapt, prima bandă de circulaţie de pe partea dreaptă, la ieşirea din oraş, va fi ocupată. Lucrarea va fi semnalizată cu semne de circulaţie corespunzătoare. (76(688)

• Vînd pui vii de carne 6-700 gr. firm a R&M SRL adresa Valea Seacă'nr. 1-3. TeL 43-33- 83. (012419)

• Cumpăr casă m arcat TeL 15-54-02. (012423)

• Cumpăr cărţi. TeL 19-00- 33.(012483)

• V înd firmă cu contract spaţiu pe 10 ani, funcţional, restaurant. TeL 13-63-25 sau 094-56-71-46. (020823)

• V înd cabană C ă lăţele Pădure lingă şosea. Informaţii Huedin tel. 25-18-02. (012486)

• V înd apartament două camere. Str. Mehedinţi nr.v46- 48, bL D7, ap. 61. (020828)

Firmă naţională de distribuţie de

produse cosmeticecaută pentru Cluj şi Mureş:

agent comercialCerinţe;

• spirit de iniţiativă î• maşină proprie c

Se oferă salariu motivant! Tel/fax: 064-136760• Vînd apartament 2 camcrc în

Plopilor, cu telefon. Vizibil în data de 08-09. IV. 1998 între orele 18-20, la adresa str. Plopilor nr. 73 ap. 17. (012471)

; Vînd parte casă veche la stradă str. Traian nr. 59. Informaţii la tel. 19-79-27. (012504)

• Vînd VW G o lf 1 d iese l înmatriculat persoană fizică. TeL 094/ 84-39-71. (012304)

• Vînd piese Audi 100. Tel. 12-42- 80 (012453)

• Vînd urgent motocultor. Telefon 42-70-09; 43-01-28. (012499)

• Vînd telecomenzi pentru televizor (90 .000 lei). Tel 0 9 2 /34 -22 -52 . (43603)

• Vînd apartament 4 camcrc confort sporit superfraisat, preţ negociabil. Tei. 13-21-31.după ora 17. (012435)

• Vînd urgent fin calitate superioară. Preţ 2000 Iei/kg negociabil. TeL 43-86-09; 42-54- 74. (012385)

ÎNCHIRIERI

DIVERSE

de pe stn Baba Novac nr. 14

Anunţă stimaţii clienţi că a modificat orarul de funcţionare, astfel:

luni-vineri: 8-18 sîmbătă: 9-14 ^

Inf. suplimentare tel. 194056

frum useţea (Dsv!Personalul salonului

«A

de pe str. Potaisa nr. 7 s-a mutat începînd cu data de 6.04.1998 pe s t r . G h. B a r i ţ i u în in c in ta . C asei de Modă e ta j III.

Tel. 192680. Vă aşteptăm!

Vînd aparat de rulat comuri, cuptor pentru patiserie. Informaţii la te l 14-68-98. (012411)

• Vînd jocuri distractive de tip Nco- G co, Jamma, simulatoare auto, Anglia. Tel. 092-21-31-56. (020795)

’ * V înd teren în Borhanci. Informaţii tcL 41-09-65 orele 18-20. (012505)

* Angajăm urm ătoru l personal: şofer cu m aşină proprie, tînără cu experienţă m inim 2 ani în ev idenţă primară, operare calculator şi cunoştinţe de limba engleză. TeL 13-69-56; 14-04-69. (012464)

• Firmă engleză angajează cu contract cusătorese, croitorese subţiatoare şi manual. Tel. 41- 53-85.(012406)

• Firmă de producţie confecţii îm brăcăm inte an gajează personal calificat TeL 43-28-19. (020660) - v

* O rganizaţia A sklcpyos organizează concurs pentru postul de manager. Informaţii la tel. 19-67-55 (012489)

• Highscrccn N otcbook PI00 16Mb 820 Mb CDROM cu multe programe. TcL 13-61-56. (012502)

• Organizaţia Asklcpyos angajează sccrctar-translafor. Inform aţii suplimentare la tel. 19-85-81 . (020834) . .

• Organizaţia Asklcpyos angajează director de proiect. Informaţii la tcL 19-85-81.(020835)

• Pîrîţii Marian G rigorc şi Huzmczan M aria cu d om ic iliu l necunoscut sînt citaţi la Judecătoria Dej, în dosarul nr. 861/98, cu termen la 27 .04 .1998 privind acţiunea reclamantei Rus Maria pentru întăbularc teren.

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi F am ilie, anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Transformarea clădirii situată pe strada Rene Dcscartcs nr. 6 din spaţiu dc locuit in spaţiu pentru birouri. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (020836)

• Solicit împrumut 20 milioane, garanţii serioase. Tel. 092-52-90-65 19-59-66. (012412)

PIERDERI• Dau în chirie garsonieră mobilată

str. Detunata, plata anticipat pe 6 luni. Tel. 15-67-38. (012496)

• Dau în chirie casă. Tel. 19-92-72 (020792)

DECESECOMEMORĂRI

• SC Tin-Tin SRL angajează vînzătoarc şi barmană. Informaţii zilnic între orele 16-20 str. Oaşului nr. 137. (012470) .

» Angajez tractorişti chiar şi pensionari. TcL 41-65-63; 41-65-65 (012474)

• Cu durere în suflet, anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea su fer in ţă a vecin ei noastre GRIGORESCU NINA. înmormlntarea va avea Ioc la Cimitirul Cordoş, in ziua de luni 6 aprilie ora 13. Odihnească-se In pace. F am ilia M ateiu . (012491)

• Cu profundă durere şi veneraţie anunţăm stingerea din viaţă a celei mai dragi sbţii şi surori FL O R IC A T O D O R . înhumarea duminică 5 aprilie sat Negreni. Soţul, sora şi fraţii. 7012494)

• Aiexei soţ, Florentina fiică, V iorel g in ere , C ălin nepot anunţă cu d u rere In su fle t trecerea in nefiinţă a celei ce a fost su flet n ob il şi gen eros REABEŢ E L E O N O R A . înhumarea luni 6 aprilie 1998 orele 12 Capela din Cimitirul central. (012497)

• Cu in im ile zd rob ite de durere şi veşnic nem îngîiaţi, anunţăm Încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a celui care a fost soţ, tată, socru şi bunic, BALINT AUGUSTIN, din C u b leşu l . S om eşan . înm orm lntarea va avea loc marţi, 7 .04 .1998 , ora 12, In Cubleşul Someşan. Nu te vom uita n ic io d a tă . F am ilia Îndurerată. (A)

• Cu adincă durere in suflet anunţăm Încetarea din viaţă a celei care a fost RUS SUSANA mamă, bunică, străbunică şi soacră Te vom păstra veşnic In sufletul nostru. Dumnezeu să o odihnească in pace. Fam ilia îndurerată. (012498)

• Cu adincă compasiune şi o sinceră mingîiere, sîntem alături de colegii noştri de clasă Mihai şi Emiiian Şaitişin marea durere pricinuită de pierderea tatălui lor drag. D um nezeu să -l odihnească in pace. S incere condoleanţe. Colegu, părinţii şi dirigintele clasei a X-a E de Ia Liceul de Transporturi Cluj- Napoca. (012492)

România are novo/» dtc h ia r ş l în FRANŢA! ^

programe de6 pînă la 14 nopţi |

IMANIpentru a tutţlne R O M Â N IA la i

Campionatul Mondial de Fi

FRANŢA: Iunie 19Ss,Als s acum prin AGENŢIA.DE TUjj

JETi&URm-Str.G h.D oja nr.7.

Telefon 194498,196069.

Firmă importatoaremateriale pentru instaLi(ţevi, fitinguri, armături) avLi 8 depozite deschise pe înt|;j teritoriul ţării, ANGAJEAf \ ingineryînzări, vorbitori ;j

, limba engleză, posesor cr. de conducere categoria BjS contabilă a vînd cunoşti! operare calculator (siste, Windows ’95 ),' penŞ depozitul din Cluj. Experier. în domeniu este necesari'

Tel. 041/69-53-40, 041/63-70-08, 092/21-59-3

,_______092/21-59-27.

• Pierdut legitimaţie veteran război scria G 766403 pe numele Cocoarâ Ana. O declar nulă. (012466)

• Un u ltim şi îndurerj om agiu nepreţu itei noast colege MARIA VOIA, atît e tim puriu plecată dintre v? întreaga noastră compas/4 colegului şi prietenului Var Voia, familiei Îndoliate, In ace clipe de grea încercare. Lr Petrescu. (012493)

• O floare din suflet pec verişoara FLO R IC A , dri nouă ca o soră care ne-a pire L iviu , A lina, L iviuţ, Cori? (012495)

• S-a stins fulgerător din vi cei m ai frum os trandi ALEXANDRA. Sîntem ali:; de Ileana şi Viorel cu tot sufl Nelu, Raiuca şi Marcela Ti (012500)

• S în tem a lă tu r i de t H aranguş R a isa în ma1. durere pricinuită de moaif m am ei d ra g i. Colecth S tom ato log ie P o lic lin ic ii Plată. (012501) j

* Sîntem alături de tine Cr şi de tatăl tău în aceste el g re le . S in cere condoleai' Lavinia ş i fam ilia Churei (012503)

* Un pios omagiu şi sine regrete Ia dispariţia premati a prietenei noastre MARII V O IA . S in cere c o n d o le i’ fa m ilie i. F am ilia B o ii (012506)

* Profund Îndureraţi i trecerea prem atură j fulgerătoare In nefiinţă a iubij noastre prietene, cea care a t distinsa prof. MARIKA VOţ sîn tem a lă tu r i de Vasile| Cristian in marea lor suferii Sincere condoleanţe. Fana prof. dr. C. Duncea şi fauţ prof. O. Arion. (020837) |

• Se Împlinesc 4 ani de cîi|; plecat dintre noi scumpul m ta tă , socru , bunic FĂRC SIMION. Te vom păstra v# viu în su fle te le nou Îndurerate. în veci nemîngi soţia Berta, fiu, nurorile, neg (012366)

• Bunătatea şi dorul de ne v o r în so ţi toată vi? Am intiri şi eterne regret? Împlinirea a 6 luni de Ia plec» timpurie dintre noi a celei c1 a fost cea mai bună soţie, m«ţj soacră şi bunică MUREŞ EMILIA din Stoiana. Dumne?" s-o odihnească în pace. So Ioan, copii Camelia Sa N elu , n urorile Ani şi E? nepoţii Ioana. Remus, »- Adrian şi Bogdanei. (01240.

1ADEVĂR1da Cluj

mailto:[email protected]
Page 9: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

a d e v ă r u lgfle C lo a i SPORT luni, 6 aprilie 1998

Ba u n p a s d e flinsaluB tr ib u n e i!!!- • MUW - FC Argeş 0-2 (o*l) •

Revenirea lui Florin Prunea şi rămîncrea lui Alin Minteuan (Rapidul .a “uitat” să înainteze

.actele de transfer Ligii Profesioniste de Fotbal!), care de altfel au fost singurii care au luptat pentru victoria echipei, nu a contat prea mult în economia jocului. Paradele lui Prunea au limitat sau întîiziat deschiderea scorului, iar efortul şi strădaniile tehnice ale lui Minteuan au fost în van, pentru că restul jucătorilor, sîmbătă, din profil şi din faţă, semănau cu nişte reziduuri toxice.

Piteştenii lui Dobrin, aplaudaţi după încheierea •partidei de întregul stadion, ne-au oferit sîmbătă o mostră de fotbal modem, eficient şi pragmatic, în care cele unsprezece “viori” au cîntat aceeaşi

i partitură alcătuind o orchestră imbatabilă. “Tonul” ■ l-a dat Bîrdeş în minutul 2, cînd lovitura sa de | cap, în urma centrării de pe stînga a lui Barbu, a i fost reţinută cu dificultate de Prunea, pentru ca ( tot el, 10 minute mai tîrziu, să şuteze puternic din

interiorul careului de 16 m în plasa laterală. Dacă “centralul” Gh. Moise şi-ar fi întors capul în minutul 7, “U” ar fi rămas în zece jucători datorită gestului incalificabil a lui Vasile Jula care l-a lovit cu pumnul în ureche pe Crivac. După şutul lui Schumacher (min. 24) respins în lateral de Prunea, “U” echilibrează jocul şi îşi trece în cont un prim şut pe spaţiul porţii argeşene prin Truşcă, deturnat în corner de Vintilă. Insă cea mai mare ocazie de

ieşi îi va aparţine lui Liviu Mihai care, scăpat zSîfigur într-un sprint pe călcîie, a ales cea mai fproastă soluţie prilejuindu-i lui Vintilă să i|zîmbească cu subînţeles. Trecem peste îjoportunitatea lui Minteuan de a-şi trece numele !-pc lista marcatorilor şi ajungem la minutul 36 f jcînd defensiva clujeană a clacat la modul ordinar. jLăcustă a pătruns pe stînga, a centrat în faţa porţii,

Bîrdeş a protejat inteligent balonul pe care Sorin Radu l-a expediat puternic la colţul lung şi 0-1. Prima repriză se va încheia în huiduielile tribunei la luftul de zile mari a lui Cioloboc arătînd parcă, dacă mai era nevoie, că materia cenuşie nu a fost vascularizată suficient. ,

La reluare, M. Popescu revenit şi el după cele patru etape de suspendare, întîrzie la întîlniiea cu balonul scăpat în faţă de Vintilă la şutul lui Cioabă. Şi cînd toată lumea admira bumbăceala din sectorul rezervat galeriei piteştene, “U” încasează şi cel de-al doilea gol: Crivac speculează “bătuta” pe loc a apărării clujene şi îl serveşte pe Bîrdeş care înscrie în poarta goală Era min. 56 şi Argeşul conducea cu 2-0. Pînă la finalul meciului spectatorii au putut admira gafele monumentale a tuturor jucătorilor îmbrăcaţi în “alb şi negru”, din repertoriul acestora nelipsind preluările ca din perete şi pasele la adversar.

Cam aşa s-a scris istoria acestui joc la finalul căruia s-a scandat: “Demisia, demisia!!!”, iar preşedintele Remus Vlad a fost huiduit copios, scuipat şi bombardat cu monede de 100 de lei. Iată şi formaţiile: “U” : Prunea - falub, jula, moldovan - cioloboc, truşcă, cioabă, Minteuan, olariu - m. popescu, 1. mihai; F.C. Argeş: Vintilă - Sorin Radu (75 Mogoşanu), Diţă, Năstase, Cristescu, Lăcustă - Schumacher (88. Ciobanu), Bălaşa, Crivac (70 Mutu) - Bîrdeş, Barbu.

Au arbitrat foarte bine: Gh. Moise (Bucureşti) ajutat la cele două margini de C. Fecioru (Bucureşti) si Al. Rolea (Bucureşti).-

Codin SAMOILAP.S.: Faptul că doar numele lui Prunea şi

Minteuan au fost scrise cu majuscule se... subînţelege.

n HM <A D• C F R - F C

Apullum Alba Iulia 3-1 (2-0) •

Spiritul „Marii Uniri”, al frăţiei, nu a murit! Şi cine a r . putea fi mai pătrunşi de acest nobil spirit decît... fotbaliştii din Alba. Iulia. Ei au dovedit acest lucru sîmbătă, în Gruia, în partida cu feroviarii clujeni, partidă cîştigatâ fără efort de elevii antrenorului Vasile Dobrău. Dar ar fi nedrept să ne legăm de modul în care şi-au jucat fiecare dintre cele două echipe şansele, fără a ne lega de marea surpriză a etapei furnizată "de victoria Vegăi Deva la Electroputere. Şi cum de partida de la Craiova nu ne putem lega pentru că n-am. fost.... cert este un .singur lucru: a început Festivalul de umor al primăverii. Sau, ca să-l citez pe marele maestru al metoforei, Fănuş Neagu, „cine a legumit puncte în toamnă, le vinde primăvara la legătură”.

Victoria de sîmbătă a CFR-ului nu rezolvă însă problema. Clujenii vor trebui să aducă cîteva puncte şi de afară, iar primele pe care le pot cîştiga sînt cele din etapa viitoare de la Timişoara, în partida cu „Poli”, echipă care în acest retur nu a cîştigat nici un meci.

Să revenim însă la partida de sîmbătă. Clujenii au dominat „da

■ i l s

; <- — ; Minutul 65: Unchiaş priveşte neputincios

’ balonul trimis în poartă de Sim e

capo al fine”, victoria nu a stat nici o clipă sub semnul întrebării, scorul . final fiind singurul element necunoscut al „amicalului”. Cocan (2), Ghiorma (21), Gâvruş (25), din nou Ghiorma (27) amînă căderea primului gol, însă în minutul 28 inevitabilul se produce: Benke şutează puternic de la 20 de metri, portarul Unchiaş nu poate reţine şi Iepure trimite cu calm, de la 3 metri, în poarta goală. Două minute mai tîrziu Iepure realizează „dubla”: cursă a lui Gabor pe partea dreaptă, centrează în „coardă”, mingea traversează careul, ajunge la Iepure care reia violent în colţul lung al porţii.

Repriza secundă decurge în aceleaşi tipare, drept pentru care clujenii îşi vor majora avantajul în minutul 65: Himcinschi gafează nepermis în propriul careu, Sime îi fură balonul şi cu un ultim efort împinge balonul

în poartă cu toată opoziţia lui Unchiaş, 3-0. Dar, pentru că „noblesse oblige”, oaspeţii vor înscrie şi ei: min. 75, Oprea ia un balon pe cont propriu, pătrunde în careu şi marchează cu un şut frumos la vinclu, 3-1 scor final.

A arbitrat bine o partidă care nu a ridicat probleme Ghe. Verives (Bucureşti), ajutat la linii de C. Vărzaru (Bucureşti) * M. Sandu (Buzău).

Au evoluat formaţiile: CFR: Cârlan - Ciubotari u (27 Gabor), Velţan, Găvruş, Mihu - Marian, Benke, Cocan (61 Haitonic), Ghiorma - Iepure (56 Turcu), Sime; FC Apullum: Unchiaş (88 Porcaru) - Baco (72 Dcac), Himcinschi, Mîndroc, Vlădulcasa -Luca (64 Tarcea), Praţa, Radu, Mitu (era să scriu „Mituita”) - Rusu, Oprea

Cristian BARA

z *O aspeţii t r e i victorii şi t r e i “ rem ize”

Afirmaţia din titlu are acoperire prin rezultatele înregistrate, gazdele fiind în minoritate prin doar trei victorii şi trei egaluri.

• Superioritatea oaspeţilor arc însă un iz cam ciudat şi ridică unele {•fireşti semne de întrebare prin calculata victorie a “găzarilor” şi la vffel de calculatele egaluri de la Reşiţa şi Bistriţa. Cu aceste “semne gde întrebare” să ne oprim asupra rezultatelor etapei.I ■ F.C. Naţional - Foresta 3-0. Un scor de forfait prin golurile ^marcate de R/Niculescu (23), Albeanu (67) şi Sburlea (89, din 11 Lmetri). “Pădurarii” s-au străduit cît au putut pentru un scor minim, {dar nu Ie-a ieşit pasienţa.

| |j * Oţelul - Univ. Craiova 1-1. La Galaţi pasa neagră continuă. iVasile Simionaş era să facă infarct cînd a văzut jocul haotic al idlevilor lui. Craiovenii aveau de luat o revanşă şi doar cinci minute efeau lipsit ca să se întoarcă victorioşi acasă după ce frică (33) trfdeschisese scorul, iar portarul Tibi Lung a avut cîteva intervenţii ■Lsalutare, inclusiv apărarea unui 11 metri executat de I. Viorel (55). L,%oc cu golul egalizator al lui Tofan (85). r‘. ■ Jiul - Rapid 2-6. Pentru giuleşteni au punctat Şumudică (13 Jşi50), Marincscu (15 şi 31) şi Cezar Zamfir (66 şi 80). Golurile

gazdelor au fost semnate de Huza (40, şut de la central terenului, Prin surprindere, observîndu-1 pe Lobonţ vînturîndu-se în afara

,{.careului mare) şi Marta (90).i i ■ C.S.M. Reşiţa - F.C.M. Bacău 1-1. Curios cum acolo în

Valea Domanului unde cu excepţia steliştilor şi rapidiştilor toţi vizitatorii au înclinat steagul, băcăuanii au “ciupit” un egal. Văzîndu-se cu “sacii punctelor” în căruţa “clasamentului”, gazdele au jucat în “dorul lelii”, au deschis scorul prin Szijj (44) pentru ca înspre final să fie cuprinşi de milă şi să-l lase pe Căpuşă (80) să egaleze!

■ “U” - F.C. Argeş 0-2. Şi acum pe cine aruncăm vina pentru înfringere? Pe ghinion? Pe neşansă? Stupizenii! Răspunsul ferm şi urgent îl aşteptăm de la conducerea clubului şi conducerea tehnică. Dar mai ales îl aşteptăm din partea jucătorilor. G t despre impotenţa lor fotbalistică, detalii în cronică.

■ Steaua - Dinamo 5-0. Chermeză stelistă cu cinci goluri marcate de Dănciulescu (20 şi 65), I. Rotariu (35), Denis Şerban (55) şi Ciocoiu (85). “Replică” a suporterilor dinamovişti, care imediat după pauză au părăsit în bloc tribuna lăsîndu-si favoriţii de izbelişte după ce scandaseră lozinca “DE-MI-SIA!”. în altă ordine de idei au fost şi nişte replici neortodoxe în teren drept pentru care stcliştii au încheiat disputa în 9 jucători, Răchită ^80) reccpţionînd direct un “roşu”, iar Ciocoiu (89), două “galbene’ consecutive; un “roşu” a recepţionat de la dinamovişti Hîldan (80, în contextul altercaţiei cu Răchită).

■ Ceahlăul - Farul 1-0. Un singur gol, marcat de Marc (30) şi “schimb de locuri” între (cele două echipe în clasament.

■ Sportul Stud. - Petrolul 1-2. Hai s-o luăm la bani mărunţi: 0-1 O. Grigore (13), 0-2 Grama (25) şi 1-2 M. Savu (31), după care la ambele porţi au fost “trase fermoarele” (aşa o fi fost înţelegerea).

■ Gloria - Chindia 1-1. “Unde ar putea obţine Chindia puncte dacă nu la Bistriţa. Că acasă singurul meci uşor este cel cu Jiul” - din cuvîntul de prezentare al disputei rostit de crainicul-reporter Nicolae Soare înaintea minutului unu. O fi ştiut el ceva de si-a dat

drumul la guriţă. Şi au lipsit 12 minute ca tîrgoviştcnii să plece de la Bistriţa cu toate 3 punctele. Ei deschiseseră scorul prin Ccauşu (40, o “liberă” cU efect “neobservat” de portarul C. Cîmpcanu). Egalarea a fost adusă de Oanâ (78, din 11 metri). Cei de la “IT ar trebui să trimită o telegramă de felicitare lui Oanâ, altfel ar fi picat pe locul 16 în clasament!

Clasamentul1. Steaua 28 21 4 3 67-29 67 (+25)2. Rapid 28 20 5 3 61-20 65 (+23)3. F.C. Naţional 28 17 5 6 52-27 56 (+14)4. F.C. Argeş 28 17 3 ‘ 8 42-29 54 (+12)5. Oţelul Galaţi 28 17 2 9 48-24 53 (+11)6. Dinamo 28 14 2 12 48-41 44 (+2)7. C.S.M. Reşiţa 28 13 5 10 45-42 44 (+2)8. Univ. Craiova 28 13 3 12 54-36 42 (0)9. Ceahlăul P.N. 28 11 6 11 34-38 39 (-3)10. Farul C-ţa 28 11 4 13 28-42 37 (-5)11. Gloria Bistriţa 28 10 4 14 42-48 34 (-8)12. .Petrolul 28 9 6 13 33-38 33 (-9)13. F.C.M. Bacău 28 8 8 12 29-33 32 (-7)14. Foresta 28 8 8 12 26-33 32 (-10)15. “U” Cluj 28 8 5 15 28-32 29 (-13)16. F.C. Chindia 28 7 8 13 30-54 29 .(-14)17. Sportul Stud. 28 5 3 20 27-50 18 (-27)18.-Jiul Petroşani 28 2 1 - 25 17-95 7 (-35)Etapa a XXIX-a (11 aprilie): F.C. Argeş - Steaua (1-3), Rapid

- Oţelul (0-1), Dinamo - Jiul (5-2), Univ. Craiova - F.C. Naţional (2-3), Foresta - C.S.M. Reşiţa (0-2), F.C.M. Bacău - Ceahlăul (0- 1), Chindia - “U” (1-1), Farul - Sportul Studenţesc (0-4) şi Petrolul- Gloria (1-2). în paranteze rezultatele din tur.

Victor ROMAN

f î$am £O U E(.U l ASTRA - F.C. ONEŞTI jj CONTINUĂ

e ] Rezultatele etapei: F.C. Braşov - Dunărea Galaţi fcî H Nitramonia Făgăraş - Metalul Plopeni 1-0, ; j Dunărea Călăraşi - Dacia Unirea Brăila 1-0, ;} Metrom Braşov - Foresta II Fălticeni 1-0, F.C.

Oneşti - Rocar Bucureşti 2-0, Midia Năvodari - Tractorul Braşov 4-1, Poiana Gmpina - Precizia Bicele 2-1, “Poli” Iaşi - Petrolul Moineşti 2-1. în fruntea clasamentului Astra 58, F.C. Oneşti 56, F.C. Braşov 44 şi Tractorul 42 puncte. Iată şi ultimele Patru clasate: Nitramonia 23, Foresta I I23, Dunărea Galaţi 18 şi Dunărea Călăraşi 18 puncte.

k d a g //-a. "În g h e su ia la * p e r s i s t ă Î n v T r f u l ie r a rh ie i

O ARO C-Iung Muscel - Dacia Piteşti 1-0.Autoturismele de teren au fost superioare limuzinelor înn golul lui B. Dumitrescu (47).

O Electroputere Craiova - Vega Deva 0-1. Caz “Pic de vînzare. Comportarea craiovenilor a fost taxată ’frupt... neputinţă, iar cea a oaspeţilor drept., tupeu şi obrăznicie, cei din Deva înscriind golul victoriei prin \°Pa (66). N-ar strica să fie puţin scormonit “ esubtuL.. neputinţei. .

O F.C. Baia Mare - Inter Sibiu 0-1. Trei piese grele achiziţionate de băimâreni: L. Grozavu (Dinamo), Radu Sabo (Gloria) şi C. Popa (Sportul Studenţesc), dar Ion Sdrobiş tot a fost “potcovit” de sibieni oblu în moalele capului prin golul lui Mafiei (64). ,

O U.M. Timişoara - Minerul Motru 2-2. O “ remiză” in extremis, motrenii avînd 0-1 prin Petre Gheorghe (7) şi 0-2 prin Axinte (40), timişorenii, pe lîngă golurile marcate de P, Narcis (45) şi Luca (87), ratind cît pentru trei meciuri la un loc.

O Olimpia Satu M are - Gaz Metan Mediaş 2-0. “Cînd doi se ceartă cîştigă al treilea”, aşa că din disputa dintre mureşeni şi maramureşeni, deocamdată a “ieşit în faţă” trupa sătmărenilor care au punctat prin Farcău (6) şi Radu Sergiu (43, din 11 metri).

O ASA Tg. Mureş - Unirea Dej 0-0. Defensiva exactă şi oportună a dejenilor s-a impus în faţa atacurilor dezordonate ale mureşenilor care au avut cea mai mare ocazie în ultimul minut de joc cînd Ciula a nimerit., bara.

O U.T. Arad - Corvinul Hunedoara 2-1. “Bătrina doamnă” era să facă,infarct la golul corvineştilor marcat de Păcurar (33) revenindu-şi în fire la golul egalizator al lui Mariş (41) şi mai ales la cel al victoriei marcat de Almăşan (65).

O Gloria Reşiţa - “Poli” Timişoara 2-0. Partida se îndrepta spre un egal, dar au picat cele două goluri înscrise de Dumitru (77) şi A. Foaie (79, din 11 metri) şi reşiţenii au pasat “lanterna roşie” concitadinei

lui “Poli”.O C.F.R. Cluj - F.C. Apullum Alba Iulia 3-1.

Amănunte în cronică.Clasamentul

1. OfimpiaS. Marc 23 12 5 6 M U (+5)2. AM Tg. Hurcs 23 12 5 6 33-23 11 (+5)3. FX. teii Mare . 23 12 3 8 13-27 39 (+8)Unirea Dej 23 12 3 8 32-23 39 (+6)5. Gas Metan 23 12 3 8 32-25 39 (+3)6. Mineral Motm 23 12 3 8 32-30 39 '(+6)7. Eloctroţmlere 23 11 1 11 33-27 31' (+1)8. Dacia Piteşti 23 10 3 10 29-28 33 (-3) -.9. F.C. ApuDuin 23 10 3 10 33-35 33 (-3)10. Comuni 01 23 10 2 11 25-21 32 (4)11. Mi f in a » 23 9 5 9 28-29 32 (4)12. MO (Hang 23 7 9 7 29-27 30 (-3)13. Inter,Sibin 23 9 3 11 21-25 30 (-3)ll.ET.8rai . 23 7 S 10 33-39 27 (-9)15. Vega Bera 23 7 5 11 25-39 26 (-7)16.CM.flnj 23 7 1 12 2740 25 (-10)17. Gloria Resila 23 7 2 11 27-38 23 (-13)18.EH.ifiniişoara 23 6 5 12 2948 23 (-10)

Etapa a XXIV-a (11 aprilie): Minerul Motru -A.SÂ. (1-2), Unirea Dej - Olimpia (1-3), Gaz Metan - U.TA (2-0), F.C. Baia Mare - Electroputere (2-1), Vega - ARO (1-1), Dacia - U.M.T. (0-2), “Poli” - C.F.R. Guj (1-0), Corvinul - Gloria (0-1) şi Inter - F.C. Apullum (0-2). în paranteze rezultatele din tur.

Romeo V. CÎRTAN

Divizia C - Etapa a 25-a

Seria a IV-aIată rezultatele consemnate: Telecom Arad -

I.S.C.T. 2-1, Metalurgistul Cugir - F.C. Arieşul Turda 2-1, Olimpia Gherla - Phoenix Baia Mare 2-0, Electrica Timişoara - Minaur ZIatna 1-2, Hîrtia Prundu Bîrgăului - Armătura Zalău 1-1, Mobila Şimleul Silvaniei - Crişul Aleşd 0-5, Victoria Cărei - C.F.R. Timişoara 2-0, F.C. Bihor - Minerul Ştei 6-1. West Petrom Pecica şi Viitorul Oradea au stat. în numărul de mîine vom reveni cu clasamentul la zi şi programul etapei viitoare. ’ (C.S.)

Divizia D - 20A fost o etapă cu rezultate normale, în care liderei

a surclasat Poşta Română, iar Gujana s-a impuş greu, dar meritat, în faţa militarilor lui L Dumitra. Cimentai Turda a cîştigat prin retragerea din campionat a Minerului Aghireş. Iată rezultatele consemnate- C lujana - A.S.A. “F u ru ” Someşeni 2-1, Metalurgistul -Minerul Iara 2-1, Cimentul Turda - Poşta Română 6-1, A.T.L. Dej - Sinterom 14), Minerul Ocna Dej - Apollo Livada Gherla 6-0, Dromex - A.S.A. Electroceramica Turda 0-0. în numărul de mîine vom reveni cu clasamentul la zi şi programul etapei viitoare. (C.S.).

Page 10: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

10) luni, 6 aprilie 1998 SPORT 5 ® ^B D î

r a H S D i , etapa a 17-aMai mult nu s-a putut:

"U” - Dinamo 21-32 (3-15)• U” 16 Februarie: Popean, Lungeam, Socaciu, V. Samuil,

Cr. Ciorăscu, Tincu, Tămaş, lonescu, Flutur/cpt, Copil, Săuan, Franauc, Dragomir (Stupar), lacob, Mafiei. Antrenor Ştefan lonescu. Dinamo: Stan, Rădoi (Demd), Mărioara, Doja, Nedelcu, Tufă/cpt,' Simion, Sluşariuc, Neaga (lacob), Pavelescu, Rotam, Gurănescu, Lupu, Hîldan, Dara. Antrenor Mircea Paraschiv • arbitm Constantin Sora (Bucureşti) • marcatori: Maftei 3 l.p., 1 eseu (min. 46), Tincu. eseu (min. 77) şi 1 tr., pentm V"; Neaga eseu (min. 8), Radoi eseu (min. 29), Mărioara eseu (min. 58), Tufă eseu (min. 70), Gurănescu 2 l.p. şi 2 tr., pentm Dinamo.

“Şansa stă în mîiniie noastre”

Mircea PARASCHIV (Dinamo): “Pentru noi a fost un meci foarte important, pentru că aici la Cluj-Napoca s-a decis cîştigâtoarea campionatului. Am fost surprins de jocul foarte dinamic pe care îl practică echipa clujeană. Dinamo a demonstrat că are o echipă experimentată şi nu pot decît să sper ca jocurile noastre următoare să fie la fel de bune ca cel de astăzi • Am mare încredere în echipă, simt că joacă bine, demonstrind că este cea mai bună din actualul campionat intern • Meciul cu Steaua este greu, steliştii jucîndu-şi ultima şansă la titlu. Şansa stă în mîinilc noastre • De la clujeni îl remarc pe Tincu, jucător de viitor.”

propune încă pentru lotul de seniori, el are doar 19 ani şi nu vreau să-l distrug* de la această vîrstâ • La Farul ne ducem să cîştigăm, pentru că mai sînt cinci etape de disputat şi avem şanse la podium. Sperăm să avem acolo un arbitraj cum a avut Dinamo la Cluj- Napoca • Nu pot remarca pe nimeni din echipa “U”, de la Dinamo nu mă interesează”.

* Alte rezultate ale etapei a 17-a: REMIN Baia Mare - Steaua 12-12, Ştiinţa Petroşani - Farul 38- 11, Minerul Lupeni - Rapid 29-13, Foresta Sibiu - Rulmentul Bîrlad 50-12 şi “U” Timişoara - Consig 38-22.

" ... a învins experienţa”

Ştefan IONESCu'(“lP ): “Pot să vă spun că a învins experienţa în detrimentul tinereţii. Dinamo este o echipă cu un lot complet, puternic, mai în vîrstâ decît al nostru, este o echipă care ne-a speculat toate greşelile. Nc-a prins în zona de 5 m pe greşelile noastre şi nu pe construcţiile lor • Sînt nemulţumit de faptul că planul tactic stabilit la antrenamente nu a fost respectat, de a juca mai strîns şi mai grupat • Pe Tincu nu îl pot

Clasament1. Dinamo 172. Steana3 .‘U* Cluj4. "IT Tim.5. Firul

-fi. Ştiinţa7. Lupeni8. Foresta9. REMIN

' 10. Bîrlad11. Rapid12. Consig

ÎS 0 14 1

739-298 49 530-249 45 438-306 38 436-381 35 471-436 34 403-347 31 355-589 31 380468 30

10 402-389 2911 257423 2911 294-427 2812 268-668 26

Etapa a 18-a, 11 aprilie: Farul- “U” 16 Februarie (15-38), Dinamo - REMIN (49-28), Steaua- “U” Timişoara (26-19), Rulmen­tul - Ştiinţa (6-35), Rapid - Foresta (24-46), Consig - Minerul (6-70).

Demostene SOFRONFoto: îott PETCU

Etapă nefastă pentru echipele clujeneCarbochim - SOCED 62-71 Rapid Epson - “U” Sanex 88-61Campionatul Naţional de baschet masculin a

continuat sîmbâtă cu jocurile etapei a Xl-a pe grupe valorice. Etapa n-a adus nimic bun echipelor clujene, ambele învinse, fie că au-evoluat pe teren propriu, fie în deplasare. în Sala sporturilor “Horia Demian”, în cadrul grupei valorice . 1-8, Caibochimul a primit replica tinerei, dar viguroasei, echipe SOCED. Seria neagră a clujenilor, de o naivitate dezarmantă, a . continuat, ei piernnd şi acest meci, lăsînd impresia că s-au resemnat cu ideea că sînt “prea mici pentru un război aşa de mare”. La bucureşteni s-a văzut că au intrat pe teren convinşi că vor cîştiga, evoluînd ca atare, cu o ambiţie deosebită, determinant fiind modul egal în exprimare pe parcursul întregii partide. în plus au beneficiat de jocul de excepţie al pivotului Virgil Stănescu, el fâcînd legea sub panouri, iar împreună cu Toader au pus în umbră centrii clujeni. Nici alte posturi în “trupa” Carbochimului - deşi s-au făcut schimbări suficiente - nu au fost cu succes acoperite, lipsa unui conducător de joc la pretenţiile primei grupe valorice limitînd, pînâ la a nu mai deranja pe nimeni, prestaţia echipei. Soarta partidei s-a decis între min. 18 şi 28, tronson de timp în care scorul a ajuns de Ia 31-31 la 33-53 (!?!), după care totul a fost tardiv. Scor final 62-71 (31 -39), realizat de Lăpuşte 18 (2), Dumitrescu (15) (3), Griinwald 11(1), Corui 8, Sebestycn 8, Marin 2, pentru Carbochim, respectiv Stănescu 23, Toader 12, Ghişoi 17 (1), Dan 11 (1), Molnar 4, Marcu 2, Safar 2. Cu (unele) greşeli arbitrajul cuplului M. Oprea - S. Dabija, care i-au dezavantajat în unele faze pe gazde. Celelalte rezultate. GRUPA 1-8. BRD CSU Ploieşti - Politehnica Iaşi 60-65, Dinamo - Berlitz Tg. Mureş 95-90, CSU Forest Sibiu - Steaua Erbaşu 90-74; GRUPA 9-16: Romradiatoare Braşov - ELBA Timişoara 82-73, CSU Galaţi - West Petrom Arad 75-83, Farul - Sportul Studenţesc 95-87, Rapid - “U” Sanex 88-61.

CLASAMENTEGrupa 1-8

1. CSU Sibiu 11 9 2 866-787 202. Dinamo 11 8 3 857:800 19

Atac3. BRD CSU :4. “Poli” Iaşi5. SOCED6. Eibaşu Steaua7. Herlitz8. Carbochim Grupa 9-169. West Petrom10. ELBA11. Farul12. Rapid Epson13. “U” Sanex14. Romradiatoare15. Sportul16. CSU Galaţi

clujean finalizat 11 7 4 797:790 1810 7 3 757:746 1710 5 5 724:695 1511 3 811 3 8

838:890 14953:935 14

11 1 10 726:815 12

11 8 311 8 3II 6 511 6 5

879:776 19 884:818 19831:834 17 846:804 17

11' 6 • 5 815:774 1711 6 '511 4 7

791:786 17 821:809 15

11 0 11 667:933 11

R.l. MIRCEA

C.N., etapă a 20-a (m+f)

“U” Hidro în grupa 9-16• Tisa Sighetu Marmaţiei -

Someşul Dej 0-3 (-6, -13, -11). Ovictorie dejeană ce se înscrie în sfera normalului, care urcă echipa profesorului Pop pe locul 3. Cu şanse de locul 2, dacă ne gîndim doar la programul lejer al dejenilor în ultimele două etape din retur.

• Penicilina Iaşi - “U” Hidro 3-0 (1, 2, 6). Scorul spune totul. Prin victoria obţinută. Penicilina prinde grupa locurilor 1-6, în dauna echipei Dinamo, ambele la egalitate de puncte, despărţite doar de setavefaj. “U” Hidro, cu 26 de puncte, intră în hora grapei valorice 9-16, spetind într-unul din locurile 7 sau 8.

• “U” Conis - “U” Bacău 3-0

duminică, 22 martie. Este o victorie preţioasă, dar ea nu rezolvă, încă, situaţia echipei clujene.

ClasamenteMasculin:

1. Elcond 20 182. Braşov 20 188. Someş Dej 20 144. R1FIL 20 14

20 14 20 12 20 10 20 10 19 5

5. UNIC6. laşi

2222

12 10 11 11

46:4045:39

56:11 38 50:17 38 48:23 34 45:28 34 45:24 34 39:33 32

10 42:35 . 3010 36:37 3014 20:47 2418 13:54 2218 12:58 22 '17 12:51 21

7. Dinamo8. Braşov9. Metal 3310. “U’ Cluj11. “U” Tlm.12. Farul

Pentru

11131518.1921

3331

42:38 28:45 30:50 29 22:57 28 12:61 25 10:84 23 feminine

5. Dinamo6. Steaua7. B. Mare8. Baeiu9. Craiova10. “0” Cluj 20 211. Tisa 20 212. Rapid 19 2

Etapa a 21-a, sîmbâtă, 11aprilie: Someş Dej - “U” Conis Cluj, Tisa - RÎFIL, “U” Bacău - “U ^Craiova, Rapid - Steaua, Tractorul Braşov - Explorări Baia Mare, Dinamo - Elcond.

Feminin (final d e retur):1. “D” Bacău 22 20 2 . 82:17; 422. Rapid 22 20 2 81:19 42

. 3. Dacia ' 22 18 4 59:21 404.RATB 22 16 6 54:24 38

echipele urmează turneele grupelor 1-6 şi 7-12, 12-16 aprilie, respectiv 22-26 aprilie a.c.

• Rezultatele complete ale etapei a 20-a, sîmbătă, 4 aprilie: MASCULIN: “U” Conis - “U” Bacău 3-0, RIFIL - Elcond 2-3, Explorări - Dinamo 1-3, Steaua- Tractorul Braşov 0-3, Tisa - Someşul Dej 0-3, “U” Craiova - Rapid se joacă marţi, 7 aprilie • FEMININ: Penicilina Iaşi - “U” Hidro Cluj 3-0, Dacia Piteşti - Dinamo 3-1, Rapid - "U" Tim. 3-0, Farul - Romradiatoare Braşov 1-3, UNIC Piatra Neamţ- “U” Bacău 2-3, Metal 33 - RATBO-3.

Demostene SOFRON

6 aprilie. • Dată memorabilă în iste j^unbrol'mp^modeme:-,. 1896 m această zi au înc întrecerile din cadrai primei a J.O. renăscute după un mii; şi jumătate, la iniţiativa neuitata! baron Pierre de Coubertk cum nici nu putea fi altfel, Ioculu desfăşurare al acestor jocuri aft capitala Eladei antice, Atena.1 afara ţării gazde, care anonimii; nu mai puţin de 230 concurenţi fost prezenţi sportivi din 12 paranteze numărul sportivilor c ţara respectivă): Australia! Austria (4), Bulgaria (1), Chilei Danemarca (4), Elveţia (1), Frt| (19), Germania (19),- M ai] Britanie (8), S.U.A. (14), Sud (1) şi Ungaria (8). Au particid ca şi în antichitate - numai băm In prima zi a “j ocurilor” primul Si de campion olimpic al “timpurii? modeme a fost cucerit de atlet american James Brendi Connolly, care a cîştigat proba triplusalt cu 13,71 m A doua pro’: aruncarea discului a revei compatriotului său, Robi Garrett, care a obţinut 29,15

LASZLOFr

După primele doi zile: România

Norvegia 3-0Vineri, 3 aprilie: Dini

Pescariu - Jan Froi Andersen 7-6 (2), 64, 6- Andrei Pavel - Christiatf Ruud 6-2, 6-2,' 6-2 sîmbătă, 4 aprilie: Gabrit Trifu/Andrei Pavel - Lar Hjarrand/Heige Kol 6-3 6-2 , 6-2România s-a calificat peni

barajul promovării în Gru; Mondială, 18-20 septembr 1998. Acest 3-0, obţinut dup primele două zile, dă Româniţ o şansă de promovare m eV) tenisului mondial, indiferente rezultatele ce se vor înregist în ultimele două întîlni duminică, 5 aprilie.

Demostene SOFROI

(8,4 ,13), meci disputat în devans,

ATLETISM “ L I G A D £ A U R 99

Un milion de dolari (Jackpoot) poate cîştiga un singur atlet dacă-şi adjudecă şase victorii consecutive în cadrul “Ligii de aur”, o nouă formă a Grand Prix ’98. Iată concursurile: 9 iulie - OSLO; 14 iulie - ROMA; 8 august - MONTE CARLO; 12 august - ZURICH; 27 august - BRUXELLES; 2 septembrie?- BERLIN; finah Grand Prix “Liga de aur” în 5 septembrie la MOSCOVA;

Probele speciale sînt următoarele: BARBAŢI: 100 şi 400 m plat, 400 m garduri, 1.500 m, 3.000 m,5.000 m şi 10.000 m fee rînd cîte una de etapă),

-triplusalt şi săritura cu prăjina; FEMEI: 100 şi 400 m plat, 100 m garduri, 1.500 m plat, aruncarea suliţei. Nedumeriri: nici o probă de aruncări la bărbaţi; la femei nici o probă de săntun,

Cu referire la atletismul româneşc doar fetele mai pot acumula ceva puncte (şi dolari, fireşte): Ionela Ţîriea la 400 m plat (deşi proba ei este de 400 m garduri, ea deţine momentan locul secund în lume), Gabriela Szabo si cu oarecari şanse Violeta Szekely (fostă Beclea) ambele Ia 1.500 metri; dintre suliţaşele noastre - Felicia Ţilea, Carmen Filip şi Claudia Isailă - doar prima are şanse de... dolari. _ _

în cele sase etape, locurile fruntaşe fl-WI) sin premiate astfel: 15.000 dolan locul intn, 10.000 locul doi 6.000 locnl trei după care se scgde treptat ajungindu-sc Ia 1.000 dolari locul op t In cazul ca SjSiizztorii vor introduce şi alte probe, respectivele

premii vor reprezenta 50 la sută din valoarea probelor pentm “Liga de aur”.- în cazul că la una din probele fixate pentru Grand Prix se va realiza record mondial, cîştigătorul sau câştigătoarea va mai încasa un premiu special în valoare de 50.000 dolari.

Concursul final de la Moscova are un statut special şi superior de premiere: 40.000 dolari pentru locul întîi, 30.000 pentru locul doi, 20.000 locul trei,10.000 locul patru, 8.000 locul cinci, 7.000 locul şase, 6.000 locul şapte şi 5.000 locul opt Să tot concurezi. Pentru un record mondial în concursul final de la Moscova se va acorda un premiu de100.000 dolari.

Partea secundă a acestor note se referă la faptul că “maşina” anti-doping a pornit la dram. Se fac periodice sondări mai ales celor invitaţi să participe la concursuri, în speţă sondări în rîndul celor situaţi sau situate între primii (primele) 20-25. pe probe, din care cu drept de concurs cam 16-18V din rîndul cărora vor primi Will- , Card-uri, de la caz la caz, cei fară probleme în urma controalelor anti-doping. Suficient să relev faptul că în această iarnă, de curînd încheiată, “maşina’ anti­doping a efectuat patra rinduri de controale în rîndul atletelor noastre de vîrf: Szabo, Ţilea, Ţîriea, lagăr, Melinte, Grasu şi altele. Ne vom bucura dacă aceste sondaje se vor solda cu rezultate negative şi încontinuarea sondărilor. - — ............ -

Petre NAGY

MOTO M î3 a l «Jap on iei!“Mad Max” în faţa imposibilei “dubleHI

Controversatul sezon 1998, anul “benzinei fără plumb cu cifră octanică redusă”, dar şi al celui mai aşteptat duel pentm titlul mondial al clasei regină, a debutat duminică la Suzuka cu o surpriză de proporţii: după ce a “furat” în ultimul minut pole-position-ul, Massimiliano Biaggi a devenit primul european care să cîştige Marele Premiu al Japoniei, la prima sa apariţie pe o motocicletă de 500 ce. “Secretul meu? Am fost născut să fiu pilot de curse!”, declara ‘împăratul roman” cu gîndul la unicul precedent din istorie: 1962, anul cînd legendarul Mike Hailwood (alături de Giacomo Agostini considerat cel mai mare pilot al tuturor timpurilor) cîştiga titlul la 500 ce la primul an în care urca de la clasa 250 ce. Singurul care să obţină pole-position şi să cîştige cursa de debut la 500 ce a fost Jamo Soarinen în 1973, iar singurul european care reuşise să urce pe podium la Suzuka-era Alex Criville.

După 12 pole-positions (şi 4 titluri mondiale) consecutive, Mick Doohan a început a 28-a sa cursă din prima linie în poziţia a 4-a, dar a avut o ieşire în decor în turul 2 şi a tras pe dreapta în turul 15, cînd mia în poziţia a 1 l-a. în replică Biaggi s-a instalat la conducere în turul 2 şi nu a privit în urmă decît pentm a vedea cum se măreşte distanţa dintre el şi restul plutonului. Norifume Abe şi Hagă, aflaţi la conducere după primul tur, s-au duelat pînă spre final pentm locul 2, alături de Okada. Abe a sfîrşit în decor, Criville ureînd pe 4 în clasament, iar Okâda a avut grijă ca rivala Hondei, Yamaha pilotată de wild-card-ul Noriyuki Haga, să încheie pe locul 3.

Celelalte două curse au consemnat succesul în serie al piloţilor japonezi, care au’ ocupat în întregime podiumurile. La 125 ce, veteranul Kazuto Sakata, campion mondial în 1994, a obţinut “cea-mai-importantă victorie-din carieră”, primul succes în cursa de

acasă. La 250 ce, wild:carf Daijiro Katoh a plecat din W position pentru a realiza a i1 victorie consecutivă la Suzuka. mai puţin de 5 “invitaţi” japot- au terminat în puncte, dov numărul impresionant de tal locale şi forţa constructori japonezi (ehiar dacă Sakata impus pe o Aprilia). Câmp:?'mondial la 125 ce, Valentino Ronu a reuşit să termine prima sa o? la 250 ce.

MP al Japoniei(Suzuka, 5.864 m) i 125 ce (18 tururi): U

(41:23,963) 25 p, 2- T. M J p (+0,156”) 20 p, 3. M. A» (+0,201') 16 p etc ■

250 ce (19 turun): 1. (41:17,096) 25 p, 2. S. NjT (+0,896') 20 p, 3. N. MaL(+0,962') 16 p etc.11,962) io P em. . „v

500 ce (21 turun): 1.M-8- (44:59,223) 25 p. 2. T. »(+5.4Î6Ţ 20' p / 3. N. (+5.502') 16 p etc.

Page 11: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

f A D E V A R U L[ d e c a n i .________________________

*1 u ră mamită tic cred inţă

EVENIMENT luni, 6 aprilie 1998 ( j l )

O atm osferă de primăvară elementară, simplă ş i frumoasă, în locurile acestea! Sîmbătă dimineaţa, mii şi mii de soldaţi, părinţi, prieten i ş t apropiaţi s-au adunat în curţile garnizoanelor clujene. M om entul unic de depunerea jurăm întului de credinţăfaţă de Patrie este, pen tru fiecare bărbat, un sfirşit a l începutului ş i un început ăl sfîrşituluL Singur, fa ţă în fa ţă cu maturitatea, înaintea unui lung şir de an i ce va să vină, recrutul încearcă să-şi descifreze mărturisirile.

. Şi, ştim de cînd lumea, că acum începe momentul adevărului.

H H Nw /âi ' - J

V \ 1 '

1 b ' ^ t f > Î L s ^

■ ■ d .tis

- J f -

Soldatul care încerca să ne reţină. Noroc că nu avea armă, că altfel a r fi... desăvîrşit mitocăniile v e rb a le ale plutonierului- bilibistrocizant.

Jlnfestînd'locul cu miros id orâcan

Garnizoana Someşeni. La orele itfuimineţii - lume cît cuprinde. Oamenii liştăteau frumos în dreptul unor măsuţe şi,

e baza buletinului de identitate, se înscriau pe o listă. Inutilă, de altfel, pentru

odată festivitatea încheiată, totul se uită, aldărele de hîrtie cu nume (devenite

mpersonale) sînt îndosariate, nmagazinate şi date, pe banii ontribuabililor, la şoarece. Pentru papi!

Fotoreporterul nostru prezintă gulamentar legitimaţia, după un timp de

►îjbîieli analfabete i se cere şi buletinul i, în fine, cineva aruncă bomba. în timp

Je pe Iîngă noi intrau în unitatea militară iu te şi sute de civili, apare un plutonier

jn a jo r şi, pentru că de multă vreme nu ertţjiaj are unde să-şi arate spurcoynicul de- nitfibăţoşat, se răsteşte către noi: “Fără iblcreditare nu intraţi”. A învăţat răcanul d\:[§uvînt nou şi musai să-l folosească! Un âni§âpitan molcuţ, dornic să-şi justifice şi el eî^^ia, îi ţinea isonul. Şi, în timp ce puhoiul ntdf lume civilă se îndrepta spre locul de eistfpsfişurare a festivităţilor, plutonierul cel lniţ;u moţ a întors spatele şi, suveran pe locul

® care măsa i-1 lăsase moştenire, a plecator

ţanţoş, fîlfiindu-i-se în garamaţă de toţi şi de toate. Şi mai cu seamă de ziarişti. (Încercînd să fotografieze mitocănia mişcătoare, fotoreporterului i s-a reţinut legitimaţia de ziarist. Pînă să fie ridicate “autorizaţiile” sateliţilor militari, care “spionează” cu viu interes viaţa şi activitatea Răcanului recalcitrant, aşteptăm ca documentul să fie trimis înapoi la redacţie). ~

Soarele, ca zîmbetcil pe baze

Garnizoana Floreşti. Şi aici civilii au fost “pata de culoare" atît de necesară pentru ca momentul unic al jurămîntului să nu se desfăşoare în pustiul cachi al anonimatului. Am fost primiţi cu drag (sigur, înscrierea în fiţuicile inutile n-a lipsit, dar nimeni nu ne-a dat afară. Din contră!). Trupa - aliniată “la milimetru”, pe un postament, nedisimulat, punct‘de atracţie al cvartalului, Tribuna emana vigoare şi înţelepciune.-Un muzeu al ordi­nii şi disciplinei corect înţelese, unde, zău, îţi vine să cauţi plăcuţa: “Nu atingeţi exponatele”. Numai că aici era vorba despre fiinţe vii, arcuind peste milenii de marmoră, voinţa nestrămutată de a fi scut şi pavăză ţării.Oştenii âu clamat, din mii de piepturi: “Jur credinţă, Patriei mele,România!”. Şi spiritul de apărător al neamului a zîmbit, satisfăcut, din nemurire. Generalii Liviu GaloŞ (comandan­tul Garnizoanei Floreşti) şi Mihail Popescu (şeful Statului major al trape­lor terestre) au dăltuit în cuvinte focul acestor clipe. Asistenţa a trăit alături de oşteni atmos­fera de primăvară elementară, simplă şi frumoasă.

Sfîrşitul începutului...

La Floreşti - momentul em oţionant al prezentării Drapelului de luptă al subunităţilor.

Pagină realizată de Radu VID AF o to g r a f i i le : S . P E T C V . E . O I A R U !

(Jnrecidivistacninpărat 36 de tone de carne cu cecuri fără acoperire

Un recidivist, director ia două firme bucureştene, a timpărat 36 de tone de came

de porc de la o societate din *atu Mare, pe care le-a plătit pti cecuri - fără acoperire, '•tformează Poliţia Capitalei:®® „ Serviciul Poliţiei Criminale a început urmărirea penală 'tnporriva lui Ion Daniel Pena. •*<5 ani, din Bucureşti, director Rţncrsl al societăţilor comcr-

i^'ule /odiac SRL şi Lotus iiHr-ximpcmar SRL, pentru mfrac-

j'iin:.- de înMilâciune. Acesta a ijchi/itionat, la 5 februarie a.cv Vi71K kg ce carne de porc. în . floare de 08() de milioane de

dc la societatea Sile SRL din Salu Mare. plătind cu file ''-IX ţâra acoperire Infractorul ‘ fost arestat, iar poliţia

cercetările.

(AFP)

între 300-400 miliarde de dolari sînt spâlafi anual în lumeBanii murdari spălaţi în lume în fiecare an reprezintă echivalentul

a 8 la sută din comerţul internaţional mondial, adică între 300 şi 400 de miliarde de dolari, a declarat la Manila un expert internaţional,' în cadrul unei Conferinţe Asia-Pacific privind lupta împqtriva crimei organizate şi a “criminalităţii transnaţionale”. Experţii participanţi la această conferinţă au subliniat că “globalizarea” căderii frontierelor comerciale dintre ţări a contribuit concomitent la o “globalizare a criminalităţii”.

Dl Alberto Bradanini, asistent pe lîngă Biroul ONU pentru prcvenirea crimelor şi controlul drogurilor, a citat un studiu al FMI în care se arată că un procent cuprins între doi şi cinci la sută din produsul naţional biut al ţărilor provine din spălarea banilor murdari. “Noi considerăm că aceasta reprezintă între .300 şi 400 de miliarde dc dolari pe an, adică, aproximativ 8 la sută din comerţul internaţional mondial”, a subliniat el. «■

Această sumă, a estimat preşedintele fîlipinez, Fidel Ramos, în faţă delegaţilor din 50 de ţări participanţi la conferinţă, dintre care mulţi la nivel ministerial (Justiţie sau Interne), este superior celui al comerţului anual mondial al oţelului sau al textilelor înregistrat în 1994. (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Rusia şi Statele Unite au participat în calitate de observatori).

Şaptezeci la sută din ţările membre ale ONU, a mai arătat dl Bradanini “nu dispun încă de legislaţiile corespunzătoare pentru a preveni şi a lupta împotriva tuturor aspectelor privind spălarea banilor murdari Această proporţie, a continuat el, “trebuie să fie

inversată”. DI Alberto Bradanini a invitat ţările care fac parte din această categorie să-şi stabilească date precise pentru a introduce o legislaţie împotriva spălării banilor murdari prin respectarea instrumentelor internaţionale existente. Expertul ONU a citat în

^special secretul bancar şi conturile off-shore drept principale obstacole pentru găsirea sursei profiturilor ilicite. El a asigurat guvernele că vor beneficia de cooperarea experţilor ONU în acţiunea lor de căutare a unor informaţii bancare şi a depistării veniturilor ilicite.

“ Criminalitatea transnaţională a devenit o forţă majoră în finanţele mondiale (...) şi srima organizată, în măsura în care traficanţii de ■ droguri au acum mai multe posibilităţi decît înainte pentru «a-şi spăla bine» banii murdari”, a declarat expertul ONU. El a atras atenţia asupra faptului că experienţa a demonstrat că cercurile crimei organizate sînt foarte interesate de perioadele de “haos economic” şi că actuala criză asiatică le poate oferi “deschideri suplimentare”.

Pe lîngă problema spălării banilor,, pe agenda Conferinţei dc la Manila a figurat mai ales lupta împotriva corupţiei, a traficului de femei şi copii şi a comerţului cu droguri. între anii 1990-1994, a subliniat dl Bradanini, fenomenele de corupţie din Asia-Pacific au crescut cu 55 la sută, iar acţiunile de fraudă cu 50 la sută. Bugetele poliţiei din ţările implicate nu au fost mărite în aceeaşi perioadă decît cu 10 la sută, a mai arătat el. Corupţia încetineşte în medie cu o jumătate de punct creşterea PIB ai unei ţări şi consumă capacităţile sale de investiţie cu 5. Ia sută.

«C o p i lu liubea... fetiţele

C. Cosmin este născut în 1980. Pînă în jurul vîrstci dc 14 ani, Cosmin a fost un copil mai mult sau mai puţin obişnuit. Ca orice băiat,* se mai bătea el cu ceilalţi copii; mai spunea cîtc o obrăznicie, mai chiulea dc la şcoală, dar nimic nu era ieşit din comun. Era un băiat ca toţi ceLde vîrstă lui. Numai că, într-una

.din zilele verii lui 1994, în timp ce se ju ca în faţa blocului, ochii i s-au oprit asupra unei fetiţe în vîrstă dc 10 ani, Cosmin i-a promis multe dulciuri şi, pentru a i le da, a condus-o în spatele blocului, într-un coteţ părăsit. Aici a violat-o anal, indiferent la ţipetele fetiţei. Alţi copii au sesizat că ceva necurat se întîmplâ în coteţ, dar nu au putut intra.' Au auzit, însă, plînsul fetiţei. Pînă la urmă, una dintre vecine, deranjată de gălăgie, a început să strige la copii. Atît victima, cît şi agresorul au ieşit din coteţ.;

Fetiţa s-a plîns mamei, dar fără să-i dea prea multe detalii. Mama a dus-o la un ;consult medical, dar fetiţa s-a dovedit a fi virgină, iar

: mama nu a ştiut că fiica ei a fost violată anal. După un

i timp, lucrurile au reintrat pc făgaşul normal. Numai că, în luna iulie a anului 1997, C.C., împreună cu alţi doi adolescenţi au făcut o vizită unui alt prieten dc joacă. Acesta era acasă doar împre­ună cu surioara mai mică, în vîrstă dc 8 ani. Copiii' s-

? au uitat la televizor, au mîncat nişte sandwich-uri, după care fiecare şi-a văzut dc drumul

-lui. Cosmin, însă, s-a întors. Fetiţa era singură în casă. Adolescentul a rugat-o să îl lase să intre în casă, pentru că şi-a uitat chcilc pc masă. Numai că, după ce s-a văzut; în apartament, s-a repezit ;asupra fetiţei, supunînd-o unui contact sexuaL oral. După ameninţări şi violenţe, -apărâsit casa prietenului său, ca şt cum nimic nu s-ar fi mtîmplat. Fetiţa, traumatizată,

-a povestit prietenelor şi părinţilor ei ce i s-a întîmplat. A fost sesizată Poliţia. în timpul cercetărilor, C. Cosmin a negat într-una acuzaţiile. Numai că martorii spuneau altceva. Lafeişt cele două victime. S-a utilizat detectorul de minciuni. Totul pare a f t îm potriva Iui Cosmin. Întrucît s-a apreciat că prezintă un grad ridicat dc pericol social, C.C. este cercetat în stare dc arest preventiv, pentru cele două infracţiuni de perversiuni sexuale c a r e ' a u produs scandal public, sâvîrşite cu disceraăm înt, după cum apreciază experţii.

Instanţa urmează să se pronunţe asupra vinovăţiei sale, luna aceasta procesul urmînd să aibă cel de-al doilea termen de judecată. «

* D.C.-

Page 12: Semnături pentru înfiinţarea AUR Romulus ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71637/1/BCUCLUJ_FP...Consecvenţi principiilor şi idealurilor care ne-au dus în Vatra Românească

M luni, 6 aprilie 1998 ULTIMA ORĂ

Legea amnistierii o diversiune

urmare din pagina 1

acesta. Mai mult, există dispute serioase între istoricii români cu privire la actul de la 23 august 1944. Or, evenimentele din decembrie 1989 au avut mai multe componente interne şi externe despre care avem deocamdată puţine documente certe. E adevărat, preşedintele Emil Contantinescu a declarat cu orgoliu că va face tot ce poate pentru ca să cunoaştem adevărul» despre aceste evenimente. Nu era decît tot o promisiune electorală. '

Propunerea lui Constantin Dudu Ionescu, îmbrăţişată cu “modestie” de Emil Constantinescu, nu pare a fi decît o încercare de atragere a simpatiei unor cadre superioare ale armatei şi a familiilor unor militari în termen în acel an. Dacă în cazul primului ar putea fi vorba, cum spuneam, de o încercare de a-şi consolida poziţia în momentul formării noului Guvern, în cazul preşedintelui ieşirea sa împotriva celor care vor să compromită armata, cum s-a exprimat, poate să provină dintr-un reflex de autoapărare: chiar d-sa a cerut intensificarea cercetărilor justiţiei în cazul unor ofiţeri. Iar cum armatei i se cere acum să facă noi sacrificii, de la reducerea efectivelor de angajaţi militari şi civili, la reducerea bugetului, i se oferă o linguriţă de miere pentru a îndulci pilula amară.

Funar constată că M R a intrat în familia premierului RomânieiGheorghe Funar afirmă că

noul Guvcm nu va dura mai mult dc 4 luni, astfel incit în toamnă vor avea Ioc alegeri anticipate.

“înfiinţarea acestui Guvern reprezintă o nouă diversiune a coaliţiei, menită să atingă trei obiective: amînarca alegerilor anticipate pînă în toamna anului 1998, întreruperea lanţului dc greve anunţat şi accelerarea vînzării către

străini a unei părţi însemnate din avuţia naţională”, declară Funar.

El spune că regretă faptul că Radu Vasile “a acceptat să fie sacrificat”, dar nu poate să nu remarce că “UDMR a reuşit să aibă un reprezentant în familia primului ministru al României”. . Radio Kosuth a anunţat că soţia lui Radu Vasile este de origine maghiară. (C.C.)

U D fM nu ar fi acces la guvernare daca nu

se senina Tratatul româno- ungar, afirmă Gyula Horn

Premierul ungar Gyula Horn consideră că reprezentanţii UDMR nu ar fi făcut parte din Guvernul României dacă autorităţile de Ia Bucureşti şi Budapesta nu ar fi semnat Tratatul politic bilateral, transmitecorespondentul Mediafax în capitala Ungariei.

“Atunci cînd am plecat la Timişoara să semnez Tratatul de bază româno-ungar, în piaţa Kossuth şi piaţa în care se află clădirea Parlamentului era dem onstraţie, iar în Parlament opoziţia mă critica aspra. Dacă nu semnam atunci documentul, UDMR nu ar fi astăzi factor de guvernare în România”, a declarat Gyula Horn săptâmînalului “Vasamapi Hirek”.

Potrivit premierului ungar, există trei factori pentru care Budapesta are şanse reale de integrare în NATO şi Uniunea

Europeană - realizarea stabilităţii economico- financiare a ţării, politica reformelor şi politica faţă de ţările vecine.

“Reformele reprezintă o sarcină uriaşă şi pentru ţările mai dezvoltate decît ale noastre. Nu este întîmplător. că UE apreciază paşii noştri în acest domeniu”, a afirmat Gyula Horn.

în legătură cu cel de-al treilea factor, politica faţă de statele vecine, premierul ungar a precizat că şi în Slovacia s-au schimbat multe lucruri în relaţiile cu vecinii - s-au deschis noi puncte de trecere a frontierei, s-au îmbunătăţit . relaţiileeconomice. “Si cu toate cămulte probleme ale minorităţii maghiare nu s-au rezolvat, posibilităţi de soluţionare există”, a conchis Gyula Hom. -

Emil Consfanfinescu pledează pentru refacerea legăturilor cu românii din afara graniţelor

Preşedintele Emil Constantinescu a pledat, sîmbătâ, pentru refacerea legăturilor cu românii din afara graniţelor. “Ideea naţională nu poate fi niciodată abandonată Pot fi schimbate formele în care luptăm pentru ea”, prin întreprinderea de acţiuni concrete în Basarabia şi Bucovina, care să contribuie la păstrarea identităţii naţionale a românilor din cele

. două regiuni, a arătat Emil Constantinescu. Şeful statului a participat, la Palatul Parlamentului, la adunarea solemnă consacrată aniversării unirii Basarabiei cu România, organizată de Asociaţia Pro-Basarabia şi Bucovina. Scaunul aflat în stingă preşedintelui Constantinescu a fost lăsat liber, în

■ semn de preţuire pentru.Die Oaşcu. Emil Constantinescu a arătat, în alocuţiunea rostită cu acest prilej, că legile nescrise ale istoriei împiedică România şi Basarabia să fie împreună “aşa cum şi-ar dori”. El a amintit politica violentă de deznaţionalizare a românilor din Basarabia şi şi-a exprimat admiraţia faţă de cei care au reuşit să-şi păstreze identitatea naţională Şeful statului a arătat că românii din afara graniţelor au fost “prea multă vreme ignoraţi, trataţi cu indiferenţă şi chiar cu oarecare condescendenţă”. “Este obligaţia noastră acum să-i ajutăm să depăşească

un prag psihologic ce se datorează în primul rind celor din tară” spus preşedintele Constantinescu. El a precizat că principali•’ ale statului român au început deja acţiuni de refacere a 01 românii de peste graniţe şi a subliniat că aceste acţiuni treb “Nu avem voie să abandonăm acţiunile indiferent dede crizele cu care se confruntă România în prezent, a afirm pi Constantinescu. El a adăugat că în caz contrar, cei responsabili Vfi iertaţi niciodată” şi nu vor putea invoca nici un fel de scuză.

Asociaţia Pro-Basarabia şi Bucovina s-a pronunţat “în favoarea * uniri şi a României man . Conducerea Asoaaţiei a condamnat T» de bază româno-ucrainean, apreciind că acest document n u !„ * i. • * • . . . uu * £României “nici un avantaj”. Polonia nu a încheiat un tratat cu Ucri ceea ce nu a împiedicat-o să aibă relaţii normale cu vecin «■ să intre în NATO, au apreciat reprezentanţii Asociaţiei. De ase®- Asociaţia Pro-Basarabia şi Bucovina consideră că Documentul foi la Helsinki permite modificarea frontierelor statului pe cale paşnicăţ comun acord. f

Reprezentanţii formaţiunilor politice din coaliţia majoritar au discutat repartizarea ministerelor pe partide

Echipele de negociatori ai formaţiunilor politice din coaliţia guvernamentală s-au întîlnit, sîmbătâ, la Palatul Victoria, pentru repartizarea pe partide a portofoliilor ministeriale.

Comisia desemnată pentru împărţirea portofoliilor are

următoarea componenţă: PNŢCD" - Sorin Lepşa şi Ioan Mureşan; UDMR - Verestoy Attila şi Csapo Ioszef; PNL - Valeriu Stoica şi Radu Stroe; PD - Victor Babiuc şi Traian Băsescu; PAR - Adrian Iorgulescu; PSDR - Emil Puţin

şi Dumitra Ifrim. Echipele de negociatori au refuzat să facă declaraţii după încheierea discuţiilor, motivînd că singurul care poate oferi detalii este premierul desemnat Radu Vasile. Totuşi, Adrian Iorgulescu şi Verestoy Attila au

precizat că discuţiile s« finaliza în» prima parte săptămînii viitoare. De alt majoritatea reprezentanţi' partidelor politice au spus sfîrşitul discuţiilor că negocie “merg bine” şi într-un ri foarte rapid.

P a rtid e le din coaliţia m a jo rita ră au convenit a su p ra u n o r sch im b u ri de mimst* s r e

Partidul Democrat nu a reuşit să obţină conducerea unui minister economic, au declarat, sîmbătă pentru MEDIAFAX surse din cadrul echipelor de negociatori.

Democraţii, care au fost reprezentaţi la negocieri de Victor Babiuc şi Traian Băsescu, au condiţionat preluarea Ministerului Reformei de comasarea acestuia cu Ministerul Privatizării.

PD va prelua conducerea Ministerului Turismului, renunţind la Ministerul Cercetării, pe care l-au deţinut în Cabinetul Ciorbea. UDMR va prelua, cel mai probabil, Ministerul Sănătăţii, în timp ce PAR îşi va păstra portofoliul Cercetării, obţinut după retragerea PD din Guvern.

Un alt schimb convenit de negociatori va avea loc între PNŢCD şi PNL, ţărăniştii urmînd să primească Ministerul Comunicaţiilor, iar liberalii pe cel al Agriculturii.

Departamentul Administraţiei Publice Locale, al cărui titular nu va fi membru al Guvernului, va reveni PNŢCD, în timp ce postul de secretar general al Guvernului ar putea reveni liberalilor.

în urma negocierilor de sîmbătă, configuraţia politică a Cabinetului Vasile ar putea fi apropiată de cea existentă înainte de retragerea PD de la guvernare:

PNŢCD: Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul de Interne, Ministerul Reformei, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării

Teritoriului, Ministerul Privatizării, Minist Educaţiei Naţionale, ministrul pentru reiaţi Parlamentul, ministrul Integrării Europf postul de secretar de stat la MApN.

PD: Ministerul Apărării, Ministerul Externe, Ministerul Mediului, Minist Transporturilor, Ministerul Turismului.

PSDR: Ministerul Muncii şi Protec Sociale.

PNL: Ministerul Justiţiei, Ministi Finanţelor, Ministerul Tineretului şi Sporturi Ministerul Agriculturii.

PAR: Ministerul Cercetării.UDMR: Ministerul Sănătăţii, ministrul pc

minorităţile naţionale.

PSDR condiţionează participarea la guvernare de pâstrarea sumelor din

buget alocate protecţiei socialePSDR condiţionează participarea

la formarea noului Guvern de includerea în programul de guvernare pe 1998 a programului social al acestei formaţiuni.

Preşedintele PSDR, Sergiu Cunescu, a declarat, sîmbătă, că programul social al partidului se regăsea în politicile economico- scciale din programul de guvernare 1996-2000. Cunescu a spus că programul de protecţie socială â fost depus la comisia care elaborează noul program de

guvernare. Comitetul Director al PSDR a hotărît ca participarea la guvernare să fie condiţionată şi de păstrarea în bugetul de stat pe 1998 a sumelor alocate pentru protecţia socială, conform formei iniţiale a proiectului de buget

Sergiu Cunescu a declarat că “ar putea interveni disensiuni de

-principii” cu PNL ca urmare a faptului că unii dintre liderii liberali consideră că în actualul proiect de buget sînt alocate sume prea mari pentru protecţia socială.

PDSR exclude posibilitatea unor înţelegeri cu PD si ApR Ia alegerile pentru Primăria Capitalei

Liderul PDSR, Ion Diescu, exclude posibilitatea unor înţelegeri cu PD şi ApR în perspectiva alegerilor pentru Primăria Capitalei.

“PD va avea un candidat propriu, iar ApR este un partid fară identitate proprie” a spus liderul PDSR

PDSR doreşte, însă, să încheie alianţe “convenabile” care să asigure Sprijinul politic necesar candidatului său la postul de prirnar general al Capitalei, a declarat, sîmbătă,.Ion Diescu, la şedinţa Biroului Executiv Central al partidului.

Deşi organizaţia PDSR a sectorului 5 a lansat ideea candidaturii la Primăria Capitalei a doctorului Sorin Oprescu, niescu a precizat că partidul său nu a desemnat, încă, o persoană pentru această funcţie. Preşedintele PDSR a arătat că “partidul are suficienţi oameni pentru acest post, candidatul urmînd să aibă experienţă politică”.

PDSR îşi va desemna candidatul săptămîna viitoare, după ce expiră termenul legal în care Victor Ciorbea poate reveni asupra demisiei sale din fruntea Primăriei Capitalei.

Ion Caramitru si Mircea Ciumarcf I

vor sâ facă parte si din noul GuveiMinistrul Culturii, Ion Caramitru, şi cel al Industriilor, Mi'

Ciumara, afirmă că ar dori să lucreze alături de noul premier, R Vasile.

Ion Caramitru califică informaţiile contrare apărute în presă, â diversiuni. El a declarat, sîmbătă, penlru PRO FM, că în cazul în ( va fi solicitat să ocupe postul de ministru al Culturii în noul Caii nu va refuza, însă va pune anumite condiţii privind ponderea cult în politica generală a statului.

In opinia lui Caramitru, o dată cu formarea noului Execiş premierul Radu Vasile ar trebui să aibă discuţii cu fiecare mim.1 în parte şi să semneze un protocol de colaborare cu fiecare minis referitor la priorităţile reformei.

Ministrul Industriilor, Mircea Ciumara, a declarat că între el noul prim-ministru există relaţii “colegiale”. Ciumara susţine că ei mai multe motive pentru care a apărat informaţia conform căreia ar dori să colaboreze cu Radu Vasile: “Eu am spus că mă l dacă nu e mai bine să mă întorc în Parlament pentru a nu obligi cineva să-mi dea explicaţii de ce nu mă agreează”, a spus Ciur/

Mircea Ciumara a precizat că, în cazul în care i s-ar prop| s-ar întoarce în noul Executiv, de preferat tot la Ministerul Industii pentru a-şi finaliza proiectele pe care le-a început.

Meleşcanu îl acuză pe Ion Ilies| ca se opune unităţii opoziţiei

Preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, a susţinut, duminică, într-un comunicat de presă, că aprecierile făcute, sîmbătă, de Ion Diescu, la adresa ApR “se înscriu în suita gafelor şi atitudinilor pripite”, obişnuite la preşedintele PDSR

Meleşcanu îl acuză pe liderul

PDSR că se opune unităţii opt şi este “invidios”, întrucît Ap; 60.000 de membri.

Iliescu a exclus, sîml posibilitatea unei colabora: ApR la alegerile pentru Prii Capitalei. El a calificat pârtii Teodor Meleşcanu drept “unf fără identitate proprie”.:

Autorizată p n n "ă C Tn r. 128/1991, judecătoria H ui Napoca înmatriculată la Oficiul Registrului

2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fecal R 2044bM___________-

ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: [email protected]

Secretar de redacţie* de serviciu: luliu PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: fel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21,27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

sagaga

TIPARUL EXECUTAT LA

mailto:[email protected]

Raport anual 2014 - fundatiacomunitaracluj.ro · dezvoltare al comunităților locale, prin punerea resurselor și oportunităților locuitorilor în slujba idealurilor lor comune

Romulus Barbulescu - Catharsis

Mitologie română - Romulus Vulcănescu

Stii Sa Citesti Filosofie – Romulus Chiriţă

Mii de baionete îmi decorează inima-Constantin Romulus Preda

"Portul popular al padurenilor" din regiunea Hunedoara, de Romulus Vuia, 1958

Dreptul Muncii- Curs -Romulus Gidro

George Anania Romulus Barbulescu Statuia Sarpelui

Liber amicorum. Romulus Gidro - Libris.ro amicorum. Romulus Gidro - Eugen Huruba...inchisoare de la o lunä la un an I or recunoscute de lege, a sau partialä, a uneia ori a ... Rezumat

Documente despre Romulus Cioflec aflate în arhiva Muz eului

Fr. Durenmatt - Romulus Cel Mare

Romulus Chirita - Filosofie. Exegeza Si Argumentare (Suport de Curs - CRP-I)

Redactor: Romulus Rusan

acovitã, Liceul de arte vizuale Romulus Ladea, Liceul …...TINERILOR ORTODOCSI acovitã, Liceul de arte vizuale Romulus Ladea, Liceul de coregratle Octavtan Stroza, Scoala gimnazialä

Antonescu Romulus Dictionar Simboluri Credinte Traditionale Romanesti

133131209 Extras Romulus Vulcanescu Mastile Populare (1)

CAP SAU PAJURĂ, SABIE SAU INEL DE LOGODNĂ - CONSTANTIN ROMULUS PREDA

CCT_06. Romulus Bărbulescu - Simbamuenii 01

Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole Ed.2 - …...politic reprezintä valori supreme, în spiritul traditiilor democrat-ice ale poporului român si idealurilor Revolutiei din

Romulus Lal - A Intrat Iarna-n Oras (Ilustratii de Doina Botez)

Incursiune in istoria Romei de la Romulus si Remus

07. Romulus Barbulescu - Simbamuenni

Ce este SOLVIT (Romulus Bena MAEur))

Istoria Romei Romulus Si Remus

Matematici Superioare- Romulus Cristescu

Pe urmele lui Romulus Cioflec de la Sf. Gheorghe la Chișinău

Romulus Vulcanescu-mitologie Romana0001

mitologie-romana romulus-vulcanescu

Romulus Guga (1939-1983)

Page 1 LISTĂ SEMNĂTURI Propunerea legislativă privind

Romulus Vulcănescu - Mitologie română.pdf

Camera Deputatilor · cetã!enilor, dreptatea 'i pluralismul politic reprezintã valori supreme garantate, în spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor

Romulus Barbulescu - Simbamuenni vol.1.pdf

Romulus Onea_ Constructia,Exploatarea Si Intretinerea Instalatiilor Fixe de Tractiune Electrica

[Clubul Temerarilor 06] - Romulus Barbulescu - Simbamuenni