seminar2 fp indicatori ven chelt publice

14
1 FINANȚE PUBLICE - SEMINAR 2- I. Resursele financiare publice. Nivelul, structura și dinamica veniturilor publice Buget – document prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice. Bugetul general consolidat (BGC) = ansamblul bugetelor, componente ale sistemului unitar, agregate și consolidate pentru a forma un întreg: - Bugetul de stat; - Bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale (bugete locale); - Bugetul asigurărilor sociale; - Bugetul asigurărilor pentru șomaj; - Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate; - Credite externe acordate ministerelor; - Bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii; - Fonduri externe nerambursabile; - Bugetul trezoreriei statului; - Bugetul companiei naționale autostrăzi și drumuri naționale (CNADN). La nivelul bugetului general consolidat (BGC) al statului se calculează veniturile publice totale consolidate. Consolidarea: Operațiunea de eliminare a transferurilor dintre bugetele componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidențieri a acestora. Veniturile publice totale consolidate : . . fin Op T V V V pt BGC c pt

Upload: molnar-simona

Post on 28-Sep-2015

52 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

finante publice seminar

TRANSCRIPT

  • 1

    FINANE PUBLICE

    - SEMINAR 2-

    I. Resursele financiare publice. Nivelul, structura i dinamica veniturilor publice

    Buget document prin care sunt prevzute i aprobate n fiecare an veniturile i cheltuielile sau, dup caz, numai cheltuielile, n funcie de sistemul de finanare a instituiilor publice.

    Bugetul general consolidat (BGC) = ansamblul bugetelor, componente ale sistemului unitar, agregate i consolidate pentru a forma un ntreg:

    - Bugetul de stat; - Bugetul centralizat al unitilor administrativ teritoriale (bugete locale); - Bugetul asigurrilor sociale; - Bugetul asigurrilor pentru omaj; - Fondul naional unic al asigurrilor sociale de sntate; - Credite externe acordate ministerelor; - Bugetul instituiilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii; - Fonduri externe nerambursabile; - Bugetul trezoreriei statului; - Bugetul companiei naionale autostrzi i drumuri naionale (CNADN).

    La nivelul bugetului general consolidat (BGC) al statului se calculeaz veniturile publice totale consolidate.

    Consolidarea: Operaiunea de eliminare a transferurilor dintre bugetele componente ale bugetului general consolidat, n vederea evitrii dublei evidenieri a acestora.

    Veniturile publice totale consolidate : .. finOpTVVV ptBGCc

    pt

  • 2

    Unde:

    cptV veniturile publice totale consolidate;

    ptV veniturile publice totale neconsolidate;

    T transferuri ntre bugetele din sistem;

    .. finOp operaiuni financiare (ncasri din rambursarea mprumuturilor).

    Obs!!!

    1. Transferurile se elimin pentru a evita dubla evideniere a acestora; 2. Este necesar eliminarea veniturilor reprezentnd operaiuni financiare pentru a evita o

    dubl nregistrarea a acestora. n momentul acordrii mprumuturilor, sumele respective erau cuprinse n buget, att la partea de venituri (din care s-au acordat mprumuturile), ct i la cheltuieli (sub form de mprumuturi acordate). La rambursare, sumele respective sunt prevzute din nou sub forma ncasri din rambursarea mprumuturilor (rate de capital), n consecin trebuie eliminate. Atenie, numai ratele de capital, n sens de principal, sunt eliminate, nu i dobnda aferent, care nu a fost trecut la partea de venituri n momentul acordrii mprumuturilor, ea aprnd distinct pe msura rambursrii acestora, ntr-un cont separat.

    Virri de sume ntre bugete ce reprezint transferuri consolidabile :

    - Transferuri din bugetul de stat ctre bugetele locale pentru investiii finanate parial din mprumuturi externe;

    - Transferuri din bugetul de stat ctre bugetele locale pentru susinerea sistemului de protecie a drepturilor copilului;

    - Program privind pietruirea drumurilor comunale i alimentarea cu ap a satelor; - Transferuri de la bugetul de stat ctre bugetele locale pentru construcii de locuine; - Transferuri de la bugetul de stat ctre bugetele locale pentru finanarea elaborrii i/sau

    actualizrii planurilor urbanistice generale i a regulamentelor locale de urbanism; - Transferuri ctre bugetele locale pentru aeroporturi de interes local.

  • 3

    Clasificaia veniturilor publice

    Total Venituri

    I. Venituri curente

    A. Venituri fiscale

    Impozitul pe profit, salarii, venit i ctiguri din capital Impozitul pe profit

    Impozitul pe salarii i venit

    Alte impozite pe venit, profit i ctiguri din capital

    Impozite i taxe pe proprietate

    Impozite i taxe pe bunuri i servicii TVA

    Accize

    Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii

    Impozitul pe comerul exterior i tranzaciile internaionale

    Alte impozite i taxe fiscale

    B. Contribuii de asigurri1

    C. Venituri nefiscale2

    II. Subvenii

    III. Venituri din capital

    IV. Donaii

    V. Operaiuni financiare

    ncasri din rambursarea mprumuturilor

    1 Venituri parafiscale: spre deosebire de veniturile fiscale care, odat ajunse la buget, se depersonalizeaz, contribuiile de asigurri au o destinaie prestabilit. 2 Vrsminte din profitul net al regiilor autonome, de la instituiile publice, diverse surse prevzute de acte legale, fr ns a fi prevederi cu caracter fiscal.

  • 4

    n funcie de ritmicitatea ncasrii lor la buget, resursele financiare se mpart n:

    - Resurse ordinare sau curente: statul apeleaz n mod obinuit i se ncaseaz la buget cu o anumit regularitate (Ex. Venituri fiscale, contribuii, venituri nefiscale)

    - Resurse extraordinare, incidentale sau ntmpltoare: statul recurge n situaii excepionale, cnd resursele curente nu acoper cheltuielile publice (Ex. mprumuturi de stat, ajutoare i donaii, valorificarea bunurilor statului, emisiune bneasc)

    Impozitele: Form de prelevare a unei pri din veniturile i/sau averea persoanelor fizice i juridice

    la dispoziia statului, n vederea acoperirii cheltuielilor publice. Prelevarea se face n mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil), fr contraprestaie direct din partea statului.

    Impozitele directe:

    - Se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice sau juridice, n funcie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevzute de lege

    - Forma cea mai veche de impunere

    Impozitele indirecte: - Se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri i al prestrii unor servicii (transport,

    spectacole, activiti hoteliere), al importului/exportului - Vizeaz cheltuielile.

    Presiunea fiscal (rata fiscalitii)

    se determin ca raport ntre totalul veniturilor fiscale i PIB i arat ct la sut din PIB este concentrat la dispoziia statului cu ajutorul, impozitelor, taxelor i contribuiilor.

    grad de fiscalitate total 100

    PIB

    CTI

    grad de fiscalitate parial = 100

    PIB

    TI

  • 5

    Definiii:

    - Contribuie - prelevare obligatorie a unei pri din veniturile persoanelor fizice i juridice, cu sau fr posibilitatea obinerii unei contraprestaii;

    - Impozit - prelevare obligatorie, fr contraprestaie i nerambursabil, efectuat de ctre administraia public pentru satisfacerea necesitilor de interes general;

    - Tax - sum pltit de o persoan fizic sau juridic, de regul, pentru serviciile prestate

    acesteia de ctre un agent economic, o instituie public sau un serviciu public;

    Deoarece, de regul, n totalul veniturilor fiscale sunt incluse i contribuiile pentru securitate social care au o destinaie precis, spre deosebire de restul impozitelor i taxelor, care odat ncasate la buget se depersonalizeaz, se calculeaz si o rat de fiscalitate parial, fr luarea n calcul a acestor contribuii.

    n unele ri (Australia i Noua Zeeland) nu exist astfel de contribuii, iar aciunile de securitate social se finaneaz pe seama ncasrilor obinute din impozitele generale.

    Sau presiunea fiscal pentru fiecare impozit n parte:

    100PIB

    IPFR iifi

    Observaii! ri cu presiunea fiscal mare: Danemarca (48,2 n 2012, 46,9% n 2011, 46,7 n 2012),

    Suedia (45,8% n 2010). ri cu presiune fiscal mic: Mexic (18,7% n 2010), Turcia (26% n 2010), Chile (20,9% n

    2012). Presiunea fiscal reflect alegerile guvernamentale n ceea ce privete politica fiscal, ce

    poate avea rol distributiv, pentru nlturarea inegalitilor. Cu toate c presiunea fiscal este mare n Danemarca, studiile au artat c danezii sunt

    mulumii cu principiul egalitii sociale. Pe de alt parte, rata sczut a fiscalitii din Mexic reflect lipsa politicilor de redistribuire i

    incapacitatea guvernelor de a investi n infrastructura necesar creterii sustenabile. n general, oamenii sunt dispui s plteasc taxe i impozite mari, dac legtura dintre

    acestea i bunurile i serviciile oferite de stat este evident.

  • 6

    Nivelul, structura i dinamica veniturilor publice

    1. Nivelul veniturilor publice a) Volumul veniturilor publice, n expresie nominal i real (indicator exprimat n moneda naional, nu are putere de comparaie internaional) - n expresie nominal: totalitatea ven. publice exprimate n preurile curente ale anului de

    calcul: nPV

    - n expresie real: elimin influena inflaiei: IPCsauDeflator

    VV

    PIB

    n

    Pr

    P__

    Deflator PIB: cst

    P

    cst

    PPIB

    PIBI

    PIB

    PIBI

    cstcst

    10

    /1/0;

    IPC = indicele preurilor de consum b) Ponderea veniturilor publice n PIB (partea din PIB realizat ntr-un an care se aloc pentru

    acoperirea nevoilor colective ale societii): 100/ n

    n

    PPIB

    PIB

    VVP

    c) Volumul veniturilor publice ce revine n medie pe un locuitor (exprimate n USD, pentru comparabilitate internaional; sum alocat fiecrui locuitor n urma redistribuirii fondurilor

    publice n economie): CSN

    VPVP

    n

    PUSD

    locP

    /

    N = numr locuitori CS = curs de schimb 2. Structura veniturilor publice

    a) stabilirea ponderii (greutii specifice) a fiecrei categorii de venituri publice n totalul acestora, n funcie de proveniena fiecrei categorii de venit

    100Pt

    Pi

    iV

    Vgs : exprim modul de formare a veniturilor publice totale, n funcie de

    proveniena fiecrei categorii de venit

  • 7

    3. Dinamica veniturilor publice a. Creterea nominal i cea real a veniturilor publice a.1. Modificarea absolut

    - n expresie nominal: nPn

    P

    n

    P VVV 010/1

    - n expresie real: rPr

    P

    r

    P VVV 010/1

    a.2. Modificarea relativ

    Indicele creterii veniturilor publice

    - expresie nominal: 1000

    1

    0/1

    n

    P

    n

    P

    V V

    VI n

    P

    - expresie real: 1000

    1

    0/1

    r

    P

    r

    P

    V V

    VI r

    P

    Creterea relativ

    - expresie nominal: 100100100100100%0/1

    0

    1

    0

    01

    0

    0/1

    n

    PVn

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    Pn

    P IV

    V

    V

    VV

    V

    VV

    - expresie real: 100100100100100%0/1

    0

    1

    0

    01

    0

    0/1

    r

    PVr

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    Pr

    P IV

    V

    V

    VV

    V

    VV

    b) Modificarea ponderii veniturilor publice n PIB (exprim modificarea proporiei de alocare a

    PIB destinat acoperirii nevoilor colective): 0/1/ PIBP

    V 10010001

    01 PIB

    V

    PIB

    V PP

    c) Modificarea nivelului mediu al veniturilor publice pe locuitor (exprim modificarea gradului

    de alocare a ven. publice pe cap de locuitor): 010/1 /// locPlocPlocP

    VVV

    d) Modificarea structurii veniturilor publice (exprim mutaiile care se produc la nivelul

    categoriilor de venituri care alctuiesc veniturile publice totale): 010/1 PiPiPi

    gsVgsVgsV

    e) Indicatorul privind corespondena dintre creterea veniturilor publice i creterea PIB

    100

    100

    100

    100

    0

    1

    0

    1 0

    1

    0

    1

    0/1

    0/1

    PIB

    V

    PIB

    V

    PIB

    PIB

    V

    V

    I

    IK

    P

    P

    P

    P

    PIB

    VP, dac:

    K > 1: creterea veniturilor publice depete dinamica PIB; K < 1: creterea veniturilor este mai mic dect dinamica PIB. Poate nsemna un grad relativ sczut de colectare a veniturilor publice sau evaziune fiscal.

  • 8

    f) Elasticitatea veniturilor publice fa de PIB: = modificarea procentual a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB:

    0

    0/1

    0

    0/1

    %

    %

    PIB

    PIB

    V

    V

    PIB

    Ve

    P

    P

    p

    VP

    , dac:

    e > 1: la modificarea PIB cu 1%, veniturile publice cresc cu mai mult de 1%. Veniturile publice sunt elastice n raport cu PIB; e < 1: la modificarea PIB cu 1%, veniturile publice cresc cu mai puin de 1%. Veniturile publice sunt inelastice n raport cu PIB.

  • 9

    II. Sistemul cheltuielilor publice. Nivelul, structura i dinamica cheltuielilor publice

    Cheltuielile publice:

    - concretizeaz repartizarea resurselor financiare publice pe diverse destinaii; - acoper necesitile publice de bunuri i servicii considerate prioritare n fiecare perioad.

    Cheltuielile publice totale consolidate : iexiptBGCc

    pt RCrTCCC

    Unde:

    cptC cheltuielile publice totale consolidate;

    ptC cheltuielile publice totale neconsolidate, care cuprind cheltuielile administraiei publice

    centrale finanate de la bugetul de stat, bugetul asigurrilor de sntate, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondului pentru ajutorul de omaj i cheltuielile colectivitilor locale, finanate de la bugetele unitilor administrativ-teritoriale;

    T transferuri ntre bugetele din sistem;

    exiCr intrri anuale de credite n fiecare buget;

    iR rambursri anuale de credite, mai puin dobnzile.

    Obs!!!

    1. Transferurile se elimin pentru a evita dubla evideniere a acestora; 2. Intrrile anuale de credite reprezint cheltuieli, i nu venituri, fiind cheltuieli finanate

    din surse externe; 3. Este necesar eliminarea cheltuielilor reprezentnd rambursri de credite pentru a evita

    o dubl nregistrarea a acestora. n momentul contractrii creditului, sumele respective au fost cuprinse n buget i au intrat n calculul cheltuielilor totale. La rambursare, sumele respective sunt prevzute din nou sub forma ratelor de capital, n consecin trebuie eliminate. Atenie, numai ratele de capital, n sens de principal, sunt eliminate, nu i dobnda aferent, care nu a fost trecut la partea de cheltuieli n momentul contractrii creditului, ea aprnd distinct pe msura rambursrii acestuia, ntr-un cont distinct.

  • 10

    Nivelul, structura i dinamica cheltuielilor publice

    1. Nivelul cheltuielilor publice

    a) Volumul cheltuielilor publice, n expresie nominal i real (indicator exprimat n moneda naional, nu are putere de comparaie internaional)

    - n expresie nominal: totalitatea ch. publice exprimate n preurile curente ale anului de

    calcul: nPC

    - n expresie real: exprim efortul financiar real, eliminnd influena inflaiei:

    IPCsauDeflator

    CC

    PIB

    n

    Pr

    P__

    Deflator PIB: cst

    P

    cst

    PPIB

    PIBI

    PIB

    PIBI

    cstcst

    10

    /1/0;

    IPC = indicele preurilor de consum

    b) Ponderea cheltuielilor publice n PIB (partea din PIB alocat satisfacerii nevoilor

    colective ale societii): 100/ n

    n

    PPIB

    PIB

    CCP

    c) Volumul cheltuielilor publice ce revine n medie pe un locuitor (exprimate n USD, pentru comparabilitate internaional; sum alocat fiecrui locuitor n urma redistribuirii

    fondurilor publice pe destinaii): CSN

    CC

    n

    PUSD

    locP

    /

    N = numr locuitori CS = curs de schimb

  • 11

    2. Structura cheltuielilor publice

    Analiza cheltuielilor publice ale unei ri poate fi efectuat din punctul de vedere al structurii lor pe diferite categorii potrivit unui anumit criteriu de clasificare (specific fiecrei ri i cu valabilitate general n cadrul organismelor internaionale).

    Clasificaie bugetar - gruparea veniturilor i cheltuielilor bugetare ntr-o ordine obligatorie i dup criterii unitare;

    Clasificaie economic - gruparea cheltuielilor dup natura i efectul lor economic;

    Clasificaie funcional - gruparea cheltuielilor dup destinaia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activiti sau obiective care definesc necesitile publice;

    Clasificaia economic:

    Indicatori

    Cheltuieli TOTAL din care:

    I. Cheltuieli curente

    1. chelt. de personal

    2. bunuri i servicii

    3. dobnzi

    4. subvenii

    5. fonduri de rezerv

    6. transferuri ntre uniti ale administraiei publice

    7. alte transferuri

    8. asisten social

    9. alte cheltuieli

    II. Cheltuieli de capital

    III. mprumuturi acordate

    IV. Rambursri de credite

  • 12

    Clasificaia funcional (pe destinaii):

    Indicatori

    Cheltuieli TOTAL, din care:

    Partea I. Servicii publice generale3

    Partea a II-a. Aprare, ordine public i siguran naional

    - cheltuieli pentru aprare4

    - cheltuieli pentru ordine public i siguran naional5

    Partea a III-a. Cheltuieli social culturale

    - nvmnt

    - sntate

    - cultur, recreere i religie

    - asigurri i asisten social6

    Partea a IV-a. Servicii dezvoltare public, locuine, mediu i ape

    - locuine, servicii i dezvoltare public7

    - protecia mediului8

    Partea a V-a. Aciuni economice

    - aciuni generale economice, comerciale i de munc9

    - combustibili i energie

    - industria extractiv, prelucrtoare i construcii

    - agricultur, silvicultur, piscicultur i vntoare

    - transporturi10

    - comunicaii

    - cercetare i dezvoltare n domeniul economic

    - alte aciuni economice11

    a) stabilirea ponderii (greutii specifice) a fiecrei categorii de cheltuieli publice n totalul

    acestora, n funcie de clasificaia economic i cea funcional

    100Pt

    Pi

    CC

    Cgs

    Pi: se poate stabili n ce proporie au fost orientate resursele financiare ale

    statului spre anumite obiective (sociale, militare, economice)

    3 Administraia prezidenial, Autoriti legislative, Autoriti executive, Alte organe ale autoritilor publice. 4 Aprare naional, ajutor militar extern, cercetare i dezvoltare pentru aprare, etc. 5 Poliie, jandarmerie, paza i supravegherea frontierei, protecie civil i protecie contra incendiilor, penitenciare, cercetare i dezvoltare pentru ordine public i siguran naional, etc. 6 Pensii i ajutoare pentru btrnee, asisten social n caz de boli/invaliditate, ajutoare pentru urmai, etc. 7 Dezvoltarea sistemului de locuine, alimentarea cu ap, iluminat public, alimentarea cu gaze naturale. 8 Salubritate, colectarea, tratarea i distrugerea deeurilor 9 Stimularea exportului, stimulare ntreprinderi mici i mijlocii, msuri pentru combaterea omajului, etc. 10 Transport rutier (drumuri i poduri), transport feroviar (pe cale ferat i transport cu metroul), transport pe ap, transport aerian (aviaia civil, zboruri speciale), etc. 11 Turism.

  • 13

    3. Dinamica cheltuielilor publice

    a) Creterea nominal i cea real a cheltuielilor publice

    a.1. Modificarea absolut

    - n expresie nominal: nPn

    P

    n

    P CCC 010/1

    - n expresie real: rPr

    P

    r

    P CCC 010/1

    a.2. Modificarea relativ

    Indicele creterii cheltuielilor publice

    - expresie nominal: 1000

    1

    0/1

    n

    P

    n

    P

    C C

    CI n

    P

    - expresie real: 1000

    1

    0/1

    r

    P

    r

    P

    C C

    CI r

    P

    Creterea relativ - expresie

    nominal: 100100100100100%0/1

    0

    1

    0

    01

    0

    0/1

    n

    PCn

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    P

    n

    Pn

    P IC

    C

    C

    CC

    C

    CC

    - expresie real: 100100100100100%0/1

    0

    1

    0

    01

    0

    0/1

    r

    PCr

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    P

    r

    Pr

    P IC

    C

    C

    CC

    C

    CC

    b) Modificarea ponderii cheltuielilor publice n PIB (exprim modificarea proporiei de alocare

    a PIB destinat acoperirii nevoilor colective): 0/1/ PIBP

    C 10010001

    01 PIB

    C

    PIB

    C PP

    c) Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor (exprim modificarea

    gradului de alocare a ch. publice pe cap de locuitor): 010/1 /// locPlocPlocP

    CCC

    d) Modificarea structurii cheltuielilor publice: 010/1 PiPiPi

    gsCgsCgsC

    e) Indicatorul privind corespondena dintre creterea cheltuielilor publice i creterea PIB

    100

    100

    100

    100

    0

    1

    0

    1 0

    1

    0

    1

    0/1

    0/1

    PIB

    C

    PIB

    C

    PIB

    PIB

    C

    C

    I

    IK

    P

    P

    P

    p

    PIB

    CP, dac:

    K > 1: creterea cheltuielilor publice depete dinamica PIB; K < 1: creterea cheltuielilor este mai mic dect dinamica PIB.

  • 14

    f) Elasticitatea cheltuielilor publice fa de PIB:

    = modificarea procentual a cheltuielilor publice la modificarea cu 1% a PIB:

    0

    0/1

    0

    0/1

    %

    %

    PIB

    PIB

    C

    C

    PIB

    Ce

    P

    P

    p

    CP

    , dac:

    e > 1: la modificarea PIB cu 1%, cheltuielile publice cresc cu mai mult de 1%. Cheltuielile publice sunt elastice n raport cu PIB; e < 1: la modificarea PIB cu 1%, cheltuielile publice cresc cu mai puin de 1%. Cheltuielile publice sunt inelastice n raport cu PIB.

    Bibliografie:

    Moteanu, Tatiana (coordonator) (2005), Finane Publice Note de curs i aplicaii pentru seminar, Editura Universitar Bucureti

    Vcrel, Iulian (coordonator) (2004),Finane Publice, ediia a IV-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti

    Legea nr. 500/2002 privind finanele publice

    www.bnro.ro

    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

    www.mfinante.ro

    www.oecd.org

    http://www.bnro.ro/http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/http://www.mfinante.ro/http://www.oecd.org/