226 227

semestrul 2

228 229

3/4SEMESTRUL II (6)

PROIECTUL 3+4 + PT

Credite ECTS: 4 +7 +2 (PT)

Durata: 6 + 8 săptămâni

Evaluare : Atelier/ Comisie

Locuire și densitate urbană

Introducere

Construirea locuințelor este unul dintre principalele instrumente prin care orașul s-a dezvoltat şi coagulat de-a lungul timpului. Diferitelor perioade istorice ale evoluției Bucureștiului le corespund moduri de locuire şi modele tipologice arhitecturale precise, care reflectă concepțiile și cunoștințele vremurilor: politice, culturale, tehnice, sociale, estetice, etc.

Ciclul primilor trei ani de formare ca arhitecți culminează cu acest proiect de locuințe colective. Deşi intrată relativ recent în repertoriul de preocupări al arhitecţilor, miza locuirii colective vizează relația esențială dintre arhitectură și oraș, problematica locuirii împreună în acelaşi teritoriu şi imaginarea viitorului oraşului.

Locul si Tema

Terenul propus spre studiu este situat în cartierul Rahova, în spatele blocurilor de pe strada Petre Ispirescu, la intersecţie cu strada Făt Frumos. Acesta are acces pe întreaga latură nordică, unde momentan este organizată parcarea aferentă blocurilor vecine, dar are deschidere şi către strada Iancu Jianu, pe latura sudică.

Terenul se află într-o zonă de ciocnire a două tipologii de locuire complet diferite: o zonă de parcelar interbelic, cu case cu arhitectură vernaculară,

230 231

b. Locuirea

- Precizarea temei – construirea peisajului și a imaginarului locuirii cotidiene: intrare, curte comună, casa scării, cutii poștale, interfon, avizier, loc biciclete și cărucioare, pubele gunoi, parcaje mașini, spații tehnice (centrală termică, hidrofor, etc), eventuale spații comune tip spălătorie, mic spațiu de folosit în comun (ședințele asociației de locatari/proprietari, etc.)

- Flexibilitatea arhitecturii. Acordul dintre folosire și formă. Permanență și Pasager

- Locuirea – între Privat (intim, ascuns), Comun (împreună), Public (reprezentare, oraș)

c. Teoria de arhitectură

- Arhitectura contextuală și arhitectura nonreferențială; autonomia arhitecturii

- Integritatea arhitecturii : arhitectura ca sinteză a temelor sale specifice: orientare, spațiu, lumină, structură, materialitate, ordine, tip(ologie)

- Arhitectura durabilă (sustenabilitatea, eficiență energetică, preț eficientizat al investiției)

parter sau unu-două etaje (străzile Iancu Jianu, sergent George Şandor, Plivitului şi Bârnova) şi respectiv cartierul de locuinţe colective Rahova, construit în anii 80. La o scară mai mare, zona de parcelar interbelic, similară cu fâşia dintre străzile Antiaeriană şi Mărgeanului, pare o insulă în interiorul marii sistematizări urbane din perioada comunistă. În plus, construcţii din perioada contemporană delimitează terenul pe laturile lui scurte (este/vest), cu câte un imobil de apartamente speculative, discutabile ca prezenţă urbană.

Întreaga zonă este în reconstrucţie, imobilele vernaculare primind extinderi sau etajări în acord cu nevoile actuale, în timp ce multe dintre imobilele comuniste sunt supuse discutabilului procedeu de reabilitare termică („polistirenizare”). Ruptura dintre tipologiile diferite este uşor sesizabilă, ţinând atât de scara diferită a imobilelor P+8 faţă de locuinţele parter şi unu-două etaje, cât şi de natura lor antagonică, soluţiile adaptate vernacular de către fiecare proprietar de parcelă contrastând cu arhitectura monotonă a blocurilor comuniste.

Datorită acestei duble situări în oraș, studenții sunt invitați să evalueze (în căutările conturate în fiecare atelier) tipologia locuirii celei mai potrivite pentru acest teren. Se va propune un ansamblu care să conţină cca.50-60 apartamente, în acord cu uzanţele actuale. De asemenea, prin temă sunt solicitate şi alte funcţiuni complementare locuirii a căror pondere totală să nu va depăşească 20% din suprafaţa construită desfăşurată alocată programului de locuire. Spaţiile tehnice şi locurile de parcare necesare vor fi dimensionate şi configurate corespunzător. Bineînteles, se vor respecta legislația și normativele care stabilesc suprafeţele minimale obligatorii apartamentelor, după cum și cele care impun criterii de umbrire / iluminare şi ventilare naturală a locuinţelor, precum şi alte norme conexe (protecţie

la incendiu, protecţie civilă, trafic şi siguranţa circulaţie), detaliate succint în anexa aferentă.

Fiecare proiect va trebui să ia poziție cu privire la: tip arhitectural de locuire (monobloc, mai multe volume, relații cu spații exterioare, etc), funcţiuni complementare locuirii şi cartierului, mod de așezare pe parcelă (retrageri, spații libere), densitate (număr de apartamente/număr de locuitori), regim de înălțime, structurarea verticală a programului de locuire (de la public la privat), structura tipologică a apartamentelor (număr de camere, suprafețe mici sau mari), etc.

Teme de dezbatere

a. Orașul

- Rahova: zonă săracă a oraşului de la formarea oraşului (cu axa structurantă a Podului Calicilor), care se dezvoltă mai degrabă în perioada interbelică (1911-1935) pe baza unui parcelar regulat;

- Rahova: zonă locuire densă pe baza uneui sistematizări urbane din periada comunistă prin repetarea unor incinte din imobile de locuinţe colective P+8.

- Ruptura dintre cele 2 tipologii la care intervenţia pe sit trebuie să răspundă: ţesut cu arhitectură vernaculară şi monotonul „spatele blocului”

- Necesitatea unor funcţiuni complementare locuirii, atât pentru ansamblu, cât şi pentru întreaga zonă.

232 233

Faza 2 - Locuinţe colective: studiu detaliat

8 credite, 8 săptămâni – jurizare în comisie. // Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:

• plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500);

• planurile tuturor nivelurilor supraterane complet mobilate (sc. 1:100);

• planul subsol 1:200

• toate faţadele, cu vecinătăţi (sc.1:100);

• două secţiuni caracteristice prin întreg ansamblul (sc. 1:100);

• două imagini care să surprindă scenariul urban propus, atmosfera locuirii, materialitatea proiectului şi relaţia acestuia cu vecinătăţile;

• o reprezentare a unui interior de apartament într-o tehnică la alegere (desen, 3D, machetă, colaj etc.)

• un text sintetic (~200cuv.) care surprinde esențialul proiectului

• alte piese la alegere

Desfășurarea și redactarea proiectului

Proiectul va fi elaborat în echipe de câte doi studenți.

Proiectul va fi elaborat în 2 faze de studiu.

Faza 1 - Locuinţe colective: studiu urbanistic şi de soluţie

Această fază va avea concursul câte unui membru al Facultăţii de Urbanism, ca specialist consultant pentru proiectul urban („urban design”), ataşat fiecărui atelier în parte.

4 credite, 6 săptămâni – jurizare în atelier. // Se vor preda, în tehnici la alegere, pe hârtie albă:

• fotografii, schiţe, texte explicative

• setul de concluzii obţinute în urma înțelegerii naturii urbane a dublei situări a parcelei studiate;

• plan de situaţie cu vecinătăţi (sc. 1:500), planuri, secţiuni și fațade /desfășurate ale frontului stradal, care să ilustreze modul de așezare al proietului de arhitectură în oraș (sc. 1:500 - sc. 1:200);

• Plan parter și plan de etaj curent care să ilustreze gândul inițial al proiectului (sc. 1:200)

• machetă (sc. 1:200). Macheta individuală (1:200) va fi integrată într-o unică machetă de ansamblu, care va cuprinde şi vecinătăţile terenului şi va fi construită de către fiecare atelier.

234 235

Bibliografie

Breitschmid, Markus – „Non-Referential Architecture”, (Ideated by Valerio Olgiati

Written by Markus Breitschmid), Simonett&Baer Editions, 2018

Castex, Jean, Depaule, Jean-Charles – „Urban Forms: The Death and Life of The Urban Block”, Oxford, 2004

Gausa, Manuel – „Housing: new alternatives - new systems”, Barcelona: Actar, 1998

Ghenciulescu, Ştefan, Duţescu, Mihai, Mărgulescu, Andrei, Goagea Cosmina, Goagea Constantin, Dumitru Iuliana, Hasnas Dorothee, Pop Rucsandra, Voinea Raluca– „Celălalt oraș. Locuri și povești din București-Sud”, Bucureşti: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2018

Mozas, Javier & Fernándes Per, Aurora– „Nueva Vivenda Colectiva / New Collective Housing”, A+T Ediciones, Victoria-Gasteiz, 2006

Frampton, Kenneth – „Modern architecture: a critical history”, London: Thames & Hudson, 1992 / capitolul despre „Regionalismul Critic”

Rossi, Aldo – „L’architettura della città”, Torino: CittàStudi Edizioni, (1966) 2008

Suditu, Bogdan – „Bucurestiul in locuinte si locuitori de la inceputuri pana mai ieri”, Bucureşti: Compania, , 2016

Web:

https://collectivehousingatlas.net/

http://www.europan-europe.eu

http://www.subtilitas.site

Întocmit:

Conf. dr. arh. Ştefan Simion

Asist dr. arh. Emil Burbea-Milescu

236 237

238 239

240 241

242 243

larger scale, the interwar plot area, similar to the strip between Antiaeriană and Mărgeanului streets, looks like an island inside the great urban systematization from the communist period. In addition, constructions from the contemporary period delimit the land on its short sides (east / west), with a speculative apartment buildings, debatable as an urban presence.

The whole area is under reconstruction, the vernacular buildings receiving extensions or storeys in accordance with current needs, while many of the communist buildings being subject to the questionable process of thermal rehabilitation (“polistirenizare”). The rupture between the different typologies is easily noticeable, taking into account both the different scale of the Gf + 8 buildings compared to the ground floor and one or two storey houses, as well as their antagonistic nature, the solutions adapted vernacularly by each plot by its owner contrasting with the monotonous communist architecture.

Due to this double situation in the city, students are invited to evaluate (in the searches outlined in each workshop) the type of housing most suitable for this land. It will be proposed an ensemble containing about 50-60 apartments, in accordance with current living habits. Also, the theme requires other complementary functions to the housing whose total share will not exceed 20% of the built-up area allocated to the housing program. The necessary technical spaces and parking spaces will be dimensioned and configured accordingly. Of course, the legislation and regulations that establish the mandatory minimum areas of apartments, as well as those that require criteria for shading / lighting and natural ventilation of homes, as well as other related rules (fire protection, civil protection, traffic and traffic safety) will be briefly detailed in the relevant annex.

Each project will have to take a stand in relation to: architectural residential type (single block, more volumes, relationship to the exterior spaces, etc.), way of occupying the plot (retreats, free spaces), density (number of apartments), height of the building, vertical structuring of the program (from public to private), typological structure of the apartments (number of rooms, small or big surfaces), etc.

Debate Themes

a. The City

- Rahova: poor area of the city since the formation of the city (with the structuring axis of the Calicilor Bridge), which develops rather in the interwar period (1911-1935) on the basis of a regular plot;

- Rahova: dense housing area based on an urban systematization from the communist period by repeating some premises in GF + 8 collective housing buildings.

- The rupture between the 2 typologies to which the intervention on the site must respond: fabric with vernacular architecture and the monotonous “back of the block”

- The need for complementary housing functions, both for the whole and for the whole area.

b. Inhabiting

- Defining the brief – determining the landscape of daily inhabitation and its imaginary: entrance, common courtyard, staircase, postal mailboxes, interphone, notice board, place for bicycles and baby strollers, waste bins, parking places, technical spaces (heating, water pump, etc.), common spaces such as laundry room, common space to be used as meetings for the residents or private small parties, etc..

- Flexibility of the architectural spaces. The balance between use and form. Permanence and Temporary.

- Dwelling – between Private (intimate, hidden), Common (together), Public (representation, city)

c. Theory of Architecture

- The Integrity of Architecture: the discipline as a synthesis of its specific themes – orientation, space, light, structure, material, order, type, etc.

- Contextual architecture vs. Non-referential architecture

- Sustainable architecture and the city: sustainability, energetic efficiency, optimized cost of the

Collective Housing in Bucharest2nd Semester (6) / 3rd Project / ECTS Credits: 4+8 / Duration: 6+8 weeks / Evaluation: Studio/ Commission

Introduction

Implementing collective housing has been one of the main processes the City has undergone when expanding and finding its form during time. Various historical periods of the evolution of Bucharest have seen precise inhabiting models and particular architectural typologies, reflecting the conceptions and knowledge of the respective times: political, cultural, technical, social, esthetic, etc.

The cycle of the first three years of training as architects culminates with this project of collective housing. Although relatively recently entered in the repertoire of architects’ concerns, the stake of collective housing concerns the essential relationship between architecture and the city, the issue of living together in the same territory and imagining the future of the city.

The Place and the Brief

The land proposed for study is located in the Rahova neighborhood, behind the blocks on Petre Ispirescu Street, at the intersection with Făt Frumos Street. It has access on the entire northern side, where the parking lot related to the neighboring blocks is currently organized, but it also has an opening to Iancu Jianu Street, on the southern side.

The land is located in a collision area of two completely different types of housing: an interwar plot area, with houses with vernacular architecture, ground floor or one or two floors (Iancu Jianu, Sergeant George Şandor, Plivitului and Bârnova streets) and respectively the Rahova collective housing district, built in the 1980s. On a

244 245

Stroe, Miruna – „Locuirea intre proiect si decizie politica. Romania 1954-1966”, Bucureşti: Simetria 2016

Suditu, Bogdan – „Bucurestiul in locuinte si locuitori de la inceputuri pana mai ieri”, Bucureşti: Compania, , 2016

Zahariade, Ana Maria – „Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989”, Bucureşti: Simetria 2011

Web:

https://collectivehousingatlas.net/

http://www.europan-europe.eu

http://www.subtilitas.site

Prepared by

Assoc/Prof. phd. arch. Ştefan Simion

Assist. phd. arch. Emil Burbea-Milescu

investment

Project schedule

The project will be designed by 2 member teams.

The project will imply 2 design phases.

Phase 1 – Collective Housing: Urban Study and Preliminary Design

This design phase will have a consultant specialist from the Faculty of Urbanism, one for each Design Studio.

4 credits, 6 weeks – critic inside the Design Studio // Deliverables, on white paper:

• photographs, sketches, explanation texts;

• conclusions regarding the double urban nature of the site;

• site plan with the surrounding context (1:500), plans, sections and facades, including the unfolded street front, which are to illustrate the way the architecture project is connected with the city (1:500-1:2000);

• ground floor and typical floor, for better understanding the inceptive thinking of the project (1:200);

• individual team model (1:200) which will be integrated in the collective site model (1:200), one for each Design Studio, which will have to include the surrounding context.

Phase 2 – Collective Housing: Detailed Study

8 credits, 8 weeks – grading Commission. // Deliverables, on white paper:

• site plan with surrounding context (1:500);

• all the plans above ground with furnishing indications (1:100);

• underground plan (1:200);

• all the facades, including surrounding context (1:100);

• 2 characteristic sections for the entire ensemble (1:100);

• a representation of one appartment interior, in any desirable technique (drawing, 3D, model, collage and so on);

• synthetic text to catch the essence of the architectural proposal (~200words);

• any other supplementary material.

Bibliography:

Breitschmid, Markus – „Non-Referential Architecture”, (Ideated by Valerio Olgiati

Written by Markus Breitschmid), Simonett&Baer Editions, 2018

Castex, Jean, Depaule, Jean-Charles – „Urban Forms: The Death and Life of The Urban Block”, Oxford, 2004

Gausa, Manuel – „Housing: new alternatives - new systems”, Barcelona: Actar, 1998

Ghenciulescu, Ştefan, Duţescu, Mihai, Mărgulescu, Andrei, Goagea Cosmina, Goagea Constantin, Dumitru Iuliana, Hasnas Dorothee, Pop Rucsandra, Voinea Raluca– „Celălalt oraș. Locuri și povești din București-Sud”, Bucureşti: Editura Universitară „Ion Mincu”, 2018

Mozas, Javier & Fernándes Per, Aurora– „Nueva Vivenda Colectiva / New Collective Housing”, A+T Ediciones, Victoria-Gasteiz, 2006

Frampton, Kenneth – „Modern architecture: a critical history”, London: Thames & Hudson, 1992 / capitolul despre „Regionalismul Critic”

Rossi, Aldo – „L’architettura della città”, Torino: CittàStudi Edizioni, (1966) 2008

246 247

ANUL 3 – PROIECTELE 3 ȘI 4• Consolidarea înțelegerii progresive a orașului prin proiect, explorând

interferențele dintre fragmente urbane cu reguli contradictorii și capacitatea proiectului urban de a regenera mediul construit.

• Formarea capacității de elaborare a unui proiect de sinteză, care să evolueze de la scara urbană până la detaliul de execuție.

• Înțelegerea locuirii ca fenomen complex, înglobând dimensiuni individuale, comune și publice.

• Asimilarea principiilor și metodelor specifice de proiectare ale unui apartament și ale unui imobil de locuințe, incluzând înțelegerea condiționărilor funcționale și tehnice, precum și atenția pentru detaliu și material.

• Înțelegerea sistematică și aprofundată a principiilor și soluțiilor tehnice pentru asigurarea sustenabilității generale și economiei de energie.

***

• Caracterul cuprinzător, solid fundamentat și clar structurat al demersului de proiectare ca proiect urban de sinteză.

• Coerența scenariului programatic, în privința locuirii și a aspectelor / spațiilor comune și publice ale ansamblului și vecinătății.

• Adecvarea contextuală și valoarea intrinsecă a demersului formal-compozițional.

• Precizia și calitatea proiectării spațiilor de locuit, adecvarea acestora la principiile ergonomice și la modurile de viață ale familiei contemporane.

• Acuratețea și relevanța arhitecturală ale detaliilor constructive.• Forța expresivă, rigurozitatea și precizia reprezentării grafice.

obiective și criterii de evaluare