LUCRARE CURS SSM

Sănătatea și Securitatea în muncă în cadrul SC Antibiotice SA

Absolvent

MIHAELA ALBU

Cuprins

Introducere ...............................................................................................................................2

Capitolul I. Securitatea şi sănătatea în muncă

1.1 Noţiuni generale .................................................................................................................3

1.2 Cadru legislativ...................................................................................................................4

1.3 Obligaţiile angajatorilor şi salariaţilor privind protecţia muncii.............................................................6

1.4 Comitetul de securitate şi sănătate in muncă..............................................................................................7

Capitolul II Prezentarea generală a firmei SC Antibiotice SA

2.1 Prezentarea firmei .............................................................................................................10

2.2 Analiza disgnostic a sistemului de management si a principalilor indictori economico

financiari .................................................................................................................................13

2.2.1 Analiza subsistemului metodologic................................................................................13

2.2.2 Analiza subsistemului decizional....................................................................................15

2.2.3. Analiza subsistemului informaţional..............................................................................20

2.2.4 Analiza subsistemului organizatoric................................................................................23

2.2.5 Diagnosticul economico financiar...................................................................................25

Capitolul III. Sanatatea şi securitatea în munca in cadrul SC Antibiotice SA

3.1 Politici şi proceduri............................................................................................................33

3.2 Instructaj............................................................................................................................34

3.3 Percepţia angajaţilor despre sănătatea în muncă................................................................38

Capitolul IV. Propuneri de îmbunătăţire a politicilor şi practicilor cu privire la sănătatea şi

securitatea în munca în cadrul SC Antibiotice SA..........................................................42

Concluzii...................................................................................................................................43

Bibliografie

Anexe

2

Introducere

În totate statele lumii au existat şi s-au dezvoltat sisteme pentru crearea unui mediu

de munca sigur şi salubru. Aceste sisteme au evoluat o data cu intensificarea eforturilor de

dezvoltare economica, sociala si morala si, cu certitudine, si în functie de nivelul de

civilizatie atins, respectiv de respectul pe care fiecare tara l-a acordat drepturilor

fundamentale ale omului, între care şi cel la protectie în munca.

Securitatea socială nu trebuie privită numai o activitate, sau ca o preocupare a statelor,

ci ea trebuie privită şi ca un ansamblu de norme juridice, care reglementează măsurile de

protecţie, specificul lor, beneficiarii acestora.

Am ales această temă deoarece consider că dezvoltarea şi creşterea economic nu se

poate produce fără activitatea unor oamnei sănătoşi. Securitatea şi sănătatea în mucă sunt

foarte importante pentru orice angajator care îşi doreşte să obţină profit. Orice societate

comercială care protejează sanatatea angajaţilor va obţine profit prin activitatea eficientă a

salariatilor .

Lucrarea este împărţită în patru capitole.

În primul capitol am prezentat noţiuni teoretice despre securitatea şi sănătatea în

muncă. În acest capitol am prezentat noţiuni despre managementul sănătăţii şi securităţii

muncii, despre cadrul legislativ care asigură securitatea şi sănătatea în muncă, despre

obligaţiile angajatorilor şi angajaţilor privind protecţia muncii, şi despre comitetul de

securitate şi sănătate în muncă. În al doilea capitol am prezentat societatea SC Antibiotice

SA, sistemul de management al acesteia şi analiza economică a scocietăţii. În al treilea

capitol am prezentat sănătatea şi securitatea în munca in cadrul SC Antibiotice SA. Am

evidenţiat politica şi procedurile utilizate de societate pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii

muncii pentru protecţia angajaţilor, instructajul periodic pe care societatea îl face pentru

angajaţi şi percepţia angajaţilor despre importanţa sănătăţii şi securităţii condiţiilor în care îşi

desfăşoară activitatea. În capitolul patru am prezentat Propuneri de îmbunătăţire a politicilor

şi practicilor cu privire la sănătatea şi securitatea în munca în cadrul SC Antibiotice SA. Am

încheiat lucrarea prin prezentarea concluziilor pe baza analizei teoretice şi practice

prezentate în lucrare.

3

Capitolul I. Securitatea şi sănătatea în muncă

1.1 Noţiuni generale

Sistemul managementului şi securităţii muncii este ansamblu de elemente cu caracter

decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional din cadrul firmei, prin intermediul

căruia se exercită ansamblul proceselor şi al relaţiilor de management al securităţii şi sănătăţii

muncii, 絜în vederea obţinerii nivelului dorit de securitate şi sănătate în muncă1.

Obiectivul principal al securităţii şi sănătăţii în muncă este de a elimina toate

accidentele şi îmbolnăvirile profesionale prin prevenirea producerii acestora.

Pe lângă acest obiectiv principal întâlnim şi alte obiective pe care le voi prezenta mai jos:

eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecinţelor potenţiale la sursă,

eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante în vederea scăderii probabilităţii

de producere a unui eveniment nedorit (accidente de muncă, îmbolnăviri profesionale,

incidente periculoase)

prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.

Caracteristicile sistemul managementului şi securităţii muncii fac referire la precizie,

organizare sistematică, realism, completitudine, adresarea precisă a fiecărui nivel de decizie,

înregistrarea completă, flexibilitate şi integralitate.

a) precizia - va indica foarte clar care sunt obiectivele sistemului de management al

securităţii şi sănătăţii în muncă.

b) organizarea sistematică – componentele trebuie conexate într-o schemă coerentă, uşor de

înţeles şi de aplicat

c) realism - trebuie să fie adaptat particularităţilor organizaţiei, problemelor sale specifice de

securitate şi sănătate în muncă, resurselor materiale şi umane de care se dispune, specificului

său istoric şi cultural.d) completitudine - va acoperi toate activităţile şi întregul personal al organizaţiei.e) adresarea precisă fiecărui nivel de decizie - va fi conceput şi realizat astfel încât fiecare nivel de managerial din organizaţie să fie implicat direct, cu propriile sale sarcini şi responsabilităţi. El trebuie să prevadă foarte clar cine are nevoie, de ce informaţie şi în ce moment.1 Darabont Doru, Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă - vol. I, Editura AGIR, Bucureşti, 2010, p. 5

4

f) înregistrarea completă - trebuie conceput şi realizat astfel ca să asigure înregistrarea în scrisă a tuturor datelor şi acţiunilor. Acest aspect va trebui avut în vedere pe toată durata proiectării sistemuluig) flexibilitate - trebuie să fie capabil să răspundă rapid şi corespunzător modificărilor tehnice şi organizatorice apărute în organizaţie. El trebuie să asigure un proces dinamic de adaptare şi înnoireh) Integralitate - să fie cât mai mult integrat sistemelor de management existente deja în organizaţie şi să fie conceput astfel încât să permită integrarea ulterioară a altor/cu alte sisteme de management care vor fi implementate.

1.2 Cadru legislativ

Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă face parte din sistemul naţional de

reglementări, prin intermediul căruia se stabilesc responsabilităţile instituţiilor implicate,

cadrul de înfiinţare şi organizare a activităţii în domeniu şi se asigură respectarea principiilor

de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Caracteristica fundamentală a

legislaţiei este că se află într-un proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în

domeniu.

Constituţia României2, afirmând dreptul la protecţie socială, face referire şi la măsurile

de securitate şi igienă a muncii, iar Codul Muncii3 conţine prevederi juridice care, prin

aplicarea lor, contribuie la apărarea vieţii şi sănătăţii salariaţilor.

Sistemul legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se fundamentează pe

prevederile Constituţiei, republicată, care reglementează garanţia dreptului la viaţă, precum şi

dreptului la integritate fizică şi psihică a persoanelor4 şi dreptul salariaţilor la protecţia socială

a muncii5.

2 modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003; republicată, cu reactualizarea denumirilor şi dându se textelor o nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.3 Legea nr. 53/2011, Codul Muncii , Republicat in Monitorul Oficial nr. 345/20114 Art.22 alin (1) din Constituţie - Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime5 Art.41 alin.(2) din Constituţie - Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

5

Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al

femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal,

concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice6.

Sistemul legislativ din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă o

componentă a sistemului legislaţiei de protecţie socială, prin care se urmăreşte asigurarea

protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională generate

de procesele de muncă.

Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este armonizată cu legislaţia europeană

în domeniu şi este într-un continuu proces de transformare.

Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) în Legea 319/20067 au fost introduse

principiile prevenirii enunţate anterior care, datorită abordării globale a securităţii şi sănătăţii

în muncă, determină schimbarea atitudinii angajatorilor şi lucrătorilor, prin implicarea lor în

prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Legea şi normele metodologice de

aplicare a acesteia, definesc cadrul organizatoric al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi

atribuţiile instituţiilor statului privind coordonarea şi controlul acestei activităţi. Prevederile

Legii 319/2006 se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private,

angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor cu excepţia forţelor armate, poliţiei şi

a altor cazuri care vin în contradicţie cu prevederile legii.

Pentru asigurarea cadrului necesar participării şi informării lucrătorilor cu privire la

aspectele de securitate şi sănătate în muncă, Legea nr.319/2006 prevede crearea comitetelor

de securitate şi sănătate în muncă la nivelul unităţilor economice cu peste 50 de salariaţi,

obligând totodată angajatorii de a asigura condiţiile de desfăşurare a activităţii acestora. Are

caracter esenţial preventiv, urmărind evitarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale8.

În anul 2006 au apărut o serie de Hotărâri de Guvern în care au fost transpuse

prescripţiile conţinute în directivele specifice care se referă la anumite activităţi care ar putea

implica expunerea lucrătorilor la riscuri, ca de exemplu în sectoarele: foraj–sonde, prelucrarea

azbestului, şantiere temporare şi mobile, video-terminale etc.

Din directivele europene transpuse în legislaţia română de securitate şi sănătate în muncă se

menţionează: 89/655/CEE - echipamente tehnice modificată de directiva 95/63/CEE,

89/656/CEE - echipamente individuale de protecţie, 90/270/CEE - echipamente cu ecrane de

6 Ţiclea Alexandru, Codul muncii comentat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 3327 Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006 modificată prin Hotararea de Guvern nr. 955 din 8 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/20068 Ţiclea Alexandru, Tratat dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 696

6

vizualizare, 90/269/CEE - manipularea manuală a sarcinilor, 89/654/CEE - locuri de muncă,

92/91/CEE - extracţie prin forare, 92/104/CEE - extracţie de minerale, 93/103/CEE - vase de

pescuit, 92/58/CEE – semnalizare, 90/679/CEE - agenţi biologici amendată prin 93/88/CEE,

95/30/CEE, 97/59/CEE, 97/65/CEE, 83/477/CEE – azbest, 92/29/CEE - asistenţa medicală la

bordul navelor, 92/85/CEE - protecţia femeilor însărcinate, lăuze sau care alăptează,

2000/54/CE - agenţi biologici, 98/24/CE - agenţi chimici, 90/394/CEE - agenţi cancerigeni,

91/322/CEE şi 96/94/CE, 86/188/CEE - expunerea la zgomot, 78/610/CEE - expunerea la

monomerul clorurii de vinil.

1.3 Obligaţiile angajatorilor şi salariaţilor privind protecţia muncii

Obligaţii generale prevăzute de Codul muncii.

Potrivit Codului muncii (art. 171-178), angajatorul9: asigură securitatea şi sănătatea

salariaţilor în toate aspectele legate de muncă , adoptă norme de protecţie a muncii , reguli şi

măsuri privind securitatea şi sănătatea în muncă, evită, evaluează şi combate riscurile;

înlocuieşte ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau este mai puţin periculos,

aduce la cunoştinţa salariaţilor instrucţiunile corespunzătoare, asigură toţi salariaţii pentru risc

de accidente şi boli profesionale şi organizează instruirea angajaţilor.

Obligaţii generale prevăzute de Legea nr. 319/2006.

În cadrul responsabilităţilor sale, el trebuie să ia măsuri pentru: asigurarea securităţii şi

protecţia sănătăţii lucrătorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea şi instruirea

lucrătorilor şi pentru asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi

sănătăţii în muncă.

9 Ion Traian Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 580

7

Obligaţii ale angajatorilor privind serviciile de prevenire şi protecţie.

În temeiul art. 8 din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie să desemneze unul sau

mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de prevenire a riscurilor

profesionale din unităţi.

Obligaţii ale angajatorilor în ceea ce priveşte primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea

lucrătorilor, pericol grav şi iminent.

Angajatorul are următoarele obligaţii: să ia măsurile necesare pentru acordarea primului

ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii

întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente şi să stabilească legăturile

necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul

medical de urgenţă, salvare şi pompieri. Pentru aplicarea prevederilor de mai sus el trebuie să

desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de

evacuare a lucrătorilor.

Obligaţiile salariaţilor. Fiecare salariat trebuie să îşi desfăşoare activitatea, in conformitate

cu pregătirea şi instruirea sa, precum fi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului,

astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria

persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul

procesului de muncă10.

1.4 Comitetul de securitate şi sănătate in muncă

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie şi în cazul activităţilor care

se desfăşoară temporar, dacă au o durată mai mare de 3 luni.

În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători, atribuţiile comitetului de securitate şi

sănătate în muncă revin reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii. Ca excepţie, potrivit art. 180 alin. 2 din Codul muncii, în cazul în care

condiţiile de muncă sunt grele, vătămătoare sau periculoase, inspectorul de muncă poate să

ceară înfiinţarea acestor comitete şi pentru angajatorii la care sunt încadraţi mai puţin de 50 de

salariaţi.

Comitetul este format din: conducătorul persoanei juridice sau reprezentantul său;

conducătorul compartimentului de securitate şi sănătate în muncă; medicul de medicină a

muncii; reprezentanţii membrilor sindicalişti şi ai celorlalţi salariaţi.10 Paşa Florin, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Economică, Bucureşti, 2007, p. 65

8

Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă vor fi

desemnaţi de către şi dintre reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, după cum urmează11:

a) de la 50 la 100 lucrători - 2 reprezentanţi;

b) de la 101 la 500 lucrători - 3 reprezentanţi;

c) de la 501 la 1000 lucrători - 4 reprezentanţi;

d) de la 1001 la 2000 lucrători - 5 reprezentanţi;

e) de la 2001 la 3000 lucrători - 6 reprezentanţi;

f) de la 3001 la 4000 lucrători - 7 reprezentanţi;

g) peste 4000 lucrători -8 reprezentanţi.

Daca într-o unitate apare un sindicat reprezentativ lucrători delegaţi in Comitetul de

sănătate si securitate în muncă vor fi desemnaţi de acesta (art. 36 alin. 5 din contractul

colectiv de muncă unic la nivel naţional).

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă funcţionează în baza regulamentului de

funcţionare propriu. Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi

sănătate în muncă, cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar.

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are următoarele atribuţii:

aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă;

urmăreşte modul în care se aplică reglementările legislative în domeniu;

analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă;

promovează iniţiative proprii sau ale celor angajaţi vizând prevenirea accidentelor de

muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, ca şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

sesizează inspectoratele teritoriale de muncă atunci când constată încălcarea normelor

legale sau când între conducătorul unităţii şi membrii comitetului există divergenţe privind

modul în care se asigură securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

realizează cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotărâri care vizează schimbări ale

procesului de producţie cu implicaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

avizează elementele programului anual de activitate pentru îmbunătăţirea mediului de

muncă elaborat de medicul de medicină a muncii;

face propuneri şi avizează politica de securitate şi sănătate în muncă si planul de prevenire şi

protecţie;

11 Darabont Doru, op.cit, p. 76

9

urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare

realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de

muncă;

avizează introducerea unor noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare

consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;

avizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă a

echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;

analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire si

protecţie şi avizează menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;

avizează măsurile de amenajare a locurilor de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor

sensibile la riscuri specifice;

propune sancţiuni şi stimulente pentru buna desfăşurare a activităţilor de prevenire si

protecţie;

analizează plângerile formulate de către lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în

care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;

urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi

sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;

analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a

îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune

introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;

analizează accidentele de muncă, îmbolnăvirile profesionale şi evenimentele produse şi

poate propune măsuri în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării12;

efectuează inspecţii proprii privind aplicarea măsurilor stabilite în planul de prevenire şi

protecţie, precum şi a instrucţiunilor proprii şi de lucru şi face un raport scris privind

constatările făcute;

dezbate şi avizează raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă

de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii

în muncă, acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi

propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor.

Capitolul II Prezentarea generală a firmei SC Antibiotice SA

12 Manac Virgil, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Sitech, Craiova, 2011, p. 123

10

2.1 Prezentarea firmei

Compania Antibiotice este cel mai important producator roman de medicamente.

Societatea Antibiotice are sediul în Iaşi, Strada Valea Lupului nr 1, telefon 032/142.770, fax

032/211.020, are numărul de înregistrare la Registrul Comerţului J22/285 din 15.02.1991 iar

Codul Fiscal este RO1973096, http://www.antibiotice.ro

In luna decembrie 1955 lua fiinta prima companie farmaceutica din Romania si din sud-

estul Europei care producea penicilina descoperita de Alexander Fleming. La acea data,

compania purta numele de Fabrica Chimica nr. 2 Iasi. Patru ani mai tarziu, intra in functiune

sectia de fabricatie a streptomicinei si incepea productia de unguente, creme si supozitoare.

In anii '80 Antibiotice exporta deja 50% din productia realizata. Substantele active

fabricate la Iasi deveneau astfel componenta de baza pentru o gama larga de medicamente

fabricate de producatori atat din tara cat si de producatori din intreaga lume. In aceeasi

perioada au fost inregistrate 44 de brevete de inventii in domeniul farmaceutic si au fost

aplicate in procesul de fabricatie circa 600 de inovatii tehnologice.

Preocupata de calitatea produselor sale, compania implementeaza incepand cu 1997, un

sistem performant de asigurare a calitatii ce implica controlul strict al proceselor de fabricatie.

Astfel, in 1999, Antibiotice devine primul producator din Romania care este certificat Good

Manufacturing Practice (GMP) pentru fluxul de pulberi pentru medicamente injectabile.

Evolutia financiara ascendenta a determinat ca firma sa inregistreze o performanta notabila:

cotarea la Bursa de Valori din Bucuresti.

Compania Antibiotice a obtinut în 2007 recunoasterea implementarii Sistemul de

Management Integrat (calitate, mediu, sanatate si securitate in munca) fapt care arata inca o

data determinarea companiei de a se dezvolta durabil, avand in plan central orientarea catre

satisfactia clientilor. 

Obiectul de activitate: producerea si comercializarea de medicamente prin biosinteza si

semisinteza, diverse forme galenice (unguent si supozitoare), principii active din plante

medicinale si a altor produse chimice; activitate de import-export produse proprii, alimentare,

produse industriale si produse farmaceutice; comercializarea en-gros si en-detail pentru

produse proprii, produse alimentare, produse industriale si farmaceutice; prestari servici,

intretinere, reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de alimentatie

publica.

11

Capitalul social subscris şi varsat de 47.765.668,10 lei reprezentat de 477.656.681 acţiuni cu o

valoare nominala de 0,1000 lei.

Antibiotice Iasi beneficiaza de o structura puternica a actionariatului, avand ca actionar

majoritar Ministerul Sanatatii.

Structura actionariatului firmei:

• Ministerul Sanatatii - 53,0173%,

• S.I.F. Oltenia - 10,0954%

• Broadhurst Investments Limited - 4,1977%

• S.I.F. Transilvania – 4.0587%

• Eastern Eagle Fund LTD – 3.6740%

• S.I.F. Banat-Crisana S.A – 1,5996%

• Fondul de Pensii AdministraT Privat ING – 1,4252%

• Alte persoane juridice si persoane fizice 21,9321%.

Structura organizatorică şi date privind personalul firmei

Stabilirea numarului si structurii13 de personal necesar realizarii planului de afaceri a fost

realizata in colaborare cu managerii tuturor structurilor implicate. In acest sens activitatea de

resurse umane a fost orientata spre completarea structurilor cu personalul necesar prin:

- redistribuirea din structurile cu excedent de personal catre cele cu posturi vacante, in functie

de posibilitatile de adaptare la cerintele specifice acestora;

- atragerea si angajarea unui numar de 94 persoane, dintre care 59 cu studii superioare, in

urmatoarele domenii principale de activitate: medical si promovare, asigurarea calitatii,

controlul calitatii, productie, dezvoltare farmaceutica.

Structura personalului la data de 31.12.2010 este urmatoarea :

Total salariati 1449, din care:

- personal cu studii superioare = 500 (34,5% din total personal) in crestere cu 1,7%

comparativ cu anul 2009 (471 salariati cu studii superioare)

- personal cu studii medii = 949 (65,5% din total personal) in scadere cu cu 1,7% comparativ

cu anul 2009 (967 salariati cu studii medii)

Gama de produse/servicii

Portofoliul de produse al companiei Antibiotice cuprinde peste 130 de medicamente de uz

uman, medicamente de uz veterinar, substante active si biofertilizatori.

13 Organigrama Anexa 1

12

Intre acestea se numara atat produse traditionale, precum Ranitidina Atb®, Piafen, Clafen®,

Paracetamol, Hemorzon, precum si produse farmaceutice valoroase terapeutic, introduse

recent in portofoliu, precum Lisinopril Atb®, Cefort®, Ampiplus®, Bisotens®.

In prezent, compania Antibiotice detine 130 de marci inregistrate in sistemul national, la

OSIM si 20 de marci internationale inregistrate in peste 45 de state ale lumii14.

La acestea se alatura inca trei mari grupe de produse: tuberculostatice, fluorochinolone -

Ciproquin® (ciprofloxacinum), Norfloxacin, Ofloxacin si macrolide (Eritromicina) cu – 12%,

respectiv 32% din consumul fizic din Romania.

Urmatoarea clasa terapeutica abordata de compania Antibiotice cu o contributie insemnata la

cifra de afaceri este cea a medicamentelor destinate tractului digestiv.

Ranitidina fabricata de Antibiotice ramane cel mai cunoscut si solicitat antiulceros din

Romania, cu o cota de piata fizica de aproximativ 35%.

Raspunzand cererii de piata generate de un public din ce in ce mai constient de beneficiile

suplimentelor nutritive, compania a abordat inca din anul 2004 acest segment de piata.

Antibiotice propune publicului doua produse destinate asigurarii aportului suplimentar de

vitamine si minerale (Fezivit®, Equilibra®).

Cei 55 de ani de traditie si experienta in domeniul fabricatiei de unguente, creme, geluri si

supozitoare, plaseaza in prezent compania Antibiotice pe pozitia de lider pentru doua mari

clase terapeutice: sistemului musculo-scheletic si preparate dermatologice, cu aproximativ

60%, respectiv 55% din consumul fizic national.

Reprezentative pentru aceste clase terapeutice sunt urmatoarele medicamente: Fluocinolon,

Nidoflor®, Triamcinolon, Tetraciclina, Clotrimazol, Neopreol®, Indometacin, Clafen®

(diclofenacum), Piroxicam si produse cosmetice: Lavoderm®, Cutaden®.

Antibiotice se plasează pe locul 3 în topul companiilor de generice prezente pe piaţa

farmaceutică din România.

Piata farmaceutica a inregistrat in anul 2010 o crestere de 18,74%, atingand o valoare

de 9,6 miliarde lei in comparatie cu anul 2009 cand a fost de 8,1 miliarde lei, potrivit

companiei de analiza si studii de piata15.

Ocupă locul al 4-lea între producătorii români de medicamente generice cu prescripţie

şi OTC, cu o cotă de piaţă de 7%;.

14 www.antibiotice.ro

15 www.wall-street.ro

13

Societatea este lider pe piaţa internă în producţia de pulberi injectabile şi pe piaţa

internă în producţia de unguente, creme, geluri şi supozitoare şi al doilea producător mondial

de Nistatină16.

Deşi piaţa a cunoscut restricţii puternice (insolvenţe în rândul distribuitorilor şi farmaciilor,

transformări în zona de spitale, modificări legislative), Antibiotice a lansat 6 noi produse,

reuşind să-şi menţină locul 4 în topul producătorilor de medicamente generice cu prescripţie şi

OTC-uri, cu o cotă de piaţă de 7%.

2.2 Analiza diagnostic a sistemului de management si a principalilor

indictori economico financiari

2.2.1 Analiza subsistemului metodologic

Sistemul metodologic managerial este format din ansamblul metodelor, tehnicilor,

procedurilor şi instrumentelor utilizate în managementul unei firme. Fiind în strânsă

interdepenţă legătură cu celelalte componente ale sistemului de management, sistemul

metodologic contribuie la creşterea raşionalităţii şi implicit eficienţei fiecărui proces de

management, la acest nivel fiind cel mai pregnant vizibilă tendinţa de profesionalizare a

managementului17.

S.C. Antibiotice SA utilizează, integral sau parţial, metode şi tehnici manageriale

care ajută la exercitarea proceselor de management în condiţii normale şi eficace.

Cele mai importante aspecte în cadrul S.C. Antibiotice SA privind subsistemul

metodologic sunt următoarele:

1. Pentru realizarea proceselor de management S.C.Antibiotice SA, utilizează parţial unele

dintre sistemele, metodele şi tehnicile de management cunoscute si anume:

a)      sisteme de management

managementul prin obiective – se realizează prin stabilirea unor obiective anuale şi a unor

calendare de termene. Ierarhizarea acestora în funcţie de sfera de influenţă este deficitară, în

16 www.zf.ro17 Ciocârlan Doiniţa, Managementul firmei, Editura Universitară, Bucureşti, 2007, p. 99

14

sensul că nu sunt stabilite obiectivele derivate de gradul I şi II şi nici obiectivele specifice sau

individuale.

managementul prin bugete – se realizează prin elaborarea şi urmărirea realizării bugetului

de venituri şi cheltuieli;

managementul participativ – se realizează prin cele doup organisme participative de

management, respectiv Adunarea Generală a Acţionarilor ( A.G.A.) şi Consiliul de

Administraţie.

b)      metode si tehnici de management. Din punct de vedere cantitativ numărul de sisteme,

metode şi tehnici de management la care se apelează este relativ mare. Cele mai frecvente

metode utilizate în practica manageriala în cadrul S.C. Antibiotice SA sunt următoarele:

diagnosticarea – este o metotă utilizată de manageri precum o componentă a funcţiei de

control-evaluare, care se aplică individual de către fiecare conducator sau de către colectivele

de diagnosticare special constituite pentru investigarea anumitor domenii de activitate care se

confruntă cu anumite probleme18. O diagnosticare mai amplă, dar incompletă în raport cu

conţinutul şi poblemele specifice acestei metode, se realizează prin întocmirea raportului de

gestiune al Consiliului de Administraţie, ce însoţeşte bilanţul contabil;

şedinţa – este o metodă ulilizată forte des. În cadrul S.C. Antibiotice SA nu se desfăşoară

în conformitate cu regulile de organizare statuate de managementul ştiinţific, deoarece uneori

durata de desfăşurare a şedinţelor este prea mare (2-3 ore), ordinea de zi fiind încărcată cu

multe subiecte (analize, rapoarte), iar materialele se distribuie cu trei zile înainte, şi nu cu

minimum şase zile, aşa cum prevăd regulile ştinţiifice de organizare a şedinţelor, ceea ce

împiedică asupra bunei sale derulari şi a eficienţei acestei metode. În cadrul S.C. Antibiotice

SA cel mai des sunt întâlnite tipurile de şedinţe decizionale, de informare şi eterogene;

delegarea – este o metodă pe care entitatea o utilizează la toate nivelurile ierarhice,

deorece prin folosirea acesteia se rezolvă unele probleme minore de către subordonaţi.

Principalele elemente componente şi reguli ale procesului delegării nu sunt înţelese în

totalitate sau respectate şi aplicate corespunzător, ceea ce generează disfuncţionalităţi în

derularea procesului de management. Cea mai mare deficienţă care apare în cadrul S.C.

Antibiotice SA o constituie faptul că, delegarea sarcinilor, competenţelor, atribuţiilor şi

responabilităţilor nu este întodeauna precizată în scris, făcându-se prin intermediul

convorbirilor telefonice. De asemenea nu se asigură un echilibru între încredere şi controlul

exercitat de cel care face delegarea, existând situaţii de amplificare a controlului şi de

18 Doina Popescu, Managementul firmei, Editura ASE, Bucureşti, 2010, p. 106

15

diminuare a încrederii sau invers, în funcţie de caracterul şi cunoştinţele în domeniu ale

fiecărui manager;

2.Elementele metodologice utilizate pentru proiectarea şi funcţionarea managementului sau

ale unor componente ale sale, respectă cerinţele de bază ale ştiinţei managementului.

Cauzele care provoacă manifestarea situaţiei prezentate cuprind:

• cauze cu caracter obiectiv, de natură contextuală, exogene organizaţiei, concretizate în

instabilitatea mediului ambiant, multiplele presiuni la care sunt supuşi managerii precum şi

criza economică, financiară şi managerială ce se manifestă în economie;

• cauze de natură subiectivă, ce depind de firmă şi subsistemele sale, de manageri şi

executanţi. În categoria acestora se înscriu: tendinţa de “pasare” pe verticala sistemului de

management a rezolvării unei probleme.

În concluzie, putem aprecia că situaţia metodologică a managementului S.C.

Antibiotice SA nu îndeplineşte întocmai un sistem metodologic modern care este una din

condiţiile de bază pentru creşterea eficienţei şi cu toate acestea ocupă pe anumite segmente de

piaţă primul loc.

2.2.2 Analiza subsistemului decizional

Componentă a managementului organizaţiei, subsistemul decizional cuprinde atât

deciziile microeconomice, cât şi mecanismele de adoptare ale acestora19.

Analiza acestui subsistem, este efectuată pe baza informaţiilor furnizate de către S.C.

Antibiotice SA din registrele de procese verbale ale şedinţelor managerilor de nivel superior,

dar şi din lista deciziilor puse la dispoziţie de managerii de nivel superior care au permis

observarea celor mai importante aspecte referitoare la conceperea şi funcţionarea

subsistemului decizional.

         Lista deciziilor adoptate de catre managementul de nivel superior al S.C. Antibiotice SA este

prezentată în tabelul nr. 3.2.1:

Tabel nr. 2.2.1 Lista deciziilor adoptate de catre managemantul de nivel superior la S.C.

Antibiotice SA în perioada 2008 - 2010 :

Nr.Crt Tipul deciziei Decident1 Aprobarea bilanţului contabil A.G.A.2 Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul următor A.G.A.3 Hotărăşte majorarea sau reducerea capitalului social, modificarea A.G.A.

19 Popescu Leonica, Management internaţional modern, Editura Cimer*Es, Bucureşti, 2009, p. 112

16

numărului de părţi sociale sau a valorii nominale, precum şi la cesionarea părţilor sociale.

4 Numirea directorului general şi aprobarea remunerării acestuia. A.G.A.5 Aprobarea structurii organizatorice pentru anul 2010 A.G.A.6 Stabilirea contractelor de împrumuturi pe termen lung A.G.A.7 Aprobarea încheierii sau rezilierii contractelor cu clienţii externi C.A.8 Aprobarea măsurilor de perfecţionare a pregatirii profesionale a

personaluluiC.A.

9 Aprobarea angajării şi concedierii personalului Director general10 Aproba dimensionarea corespunzatoare a compartimentelor

subordonate, în funcţie de nevoile reale ale activităţii acesteia.Director

economic11 Aprobă transferul şi disponibilizarea unor salariaţi din compartimenul

în subordineDirector producţie

În acest tabel se poate observa   amploarea decidentului în deciziile de grup adoptate

de A.G.A (deciziile 1 - 6 ) şi C.A (deciziile 7 şi 8 ) şi în deciziile individuale adoptate de

directorul general, directorul de producţie şi directorul economic.    Eşalonul organizatoric la

care se adopta este superior.

Încadrarea tipologică a deciziilor adoptate de catre managementul S.C. Antibiotice SA

de nivel superior dupa alte criterii decât cele prezentate în tabelul nr. 3.2.1 pune în evidenţă

urmatoarele aspecte:

a)      după natura variabilelor implicate, 83,3% sunt decizii certe (cu variabile controlabile şi

anticipare exactă a rezultatelor) iar 16,67% sunt incerte. Menţionez faptul ca nu se iau decizii

în condiţii de risc în cadrul Antibiotice SA.

b)      după orizontul de timp şi implicaţiile asupra firmei, tipologia deciziilor luate este

următoarea:

tactice: 66,7%, cu intervale de timp ce nu depăşesc decât ocazional un an, dar cu influenţe

directe asupra unor componente procesuale şi structurale de mare importanţă în cadrul

Antibiotice;

strategice: 33,3%, a căror pondere redusă evidenţiază insuficienţa orientare previzională a

managementului de nivel superior.

c)      după numarul de criterii decizionale: în exlusivitate multicriteriale (100%).

d)      după peridiocitatea adoptării: sunt  aleatoare: 58,3% şi periodice: 41,7%.

e)      după amploarea competenţelor decidenţilor sunt integrale: 100%, adoptate din iniţiativa

decidentului, fără a fi necesar avizul eşalonului superior;

Tabel nr. 2.2.2 Încadrarea tipologică a deciziilor luate la S.C. Antibiotice SA

Decizia

Natura variabilelor

Orizontul de timp şi influenţa asupra

Numărul de criterii decizionale

Peridiocitateaadoptării

Amploarea competenţel

17

implicate firmei or decidenţilor

Certă

Incertă

Risc

Strategică

Tactică

Curentă

Unicriterială

Multicriterială

Unică

Aleatoare

Periodică

Avizată

Integrală

D 1 X X X X XD 2 X X X X XD 3 X X X X XD 4 X X X X XD 5 X X X X XD 6 X X X X XD 7 X X X X XD 8 X X X X XD 9 X X X X XD10 X X X X XD11 X X X X XTotal

83,3 16,7 - 33,3 66,7 - - 100 - 58,3 41,7 - 100

D - decizie

În ceea ce priveşte încadrarea deciziilor adoptate pe funcţii ale managerului în cadrul S.C.

Antibiotice SA structura este următoarea:

decizii de previziune: 25%;

decizii de organizare: 16,67%

   decizii de coordonare: 0%

decizii de antrenare: 41,67%

   decizii de control-evaluare: 8,3%

   decizii care se referă la întregul proces de management: 8,3%

Tabel nr. 3.2.3 Încadrarea deciziilor pe funcţii în cadrul S.C Antibiotice SA

Decizia Funcţii ale managementuluiPreviziune Organizare Coordonare Antrenare Control -

evaluareProcesul de managemen

tDecizia 1 xDecizia 2 xDecizia 3 xDecizia 4 XDecizia 5 xDecizia 6 xDecizia 7 xDecizia 8 XDecizia 9 XDecizia 10 XDecizia 11 X

18

Total % 25 16,67 - 41,67 8,33 8,33

Încadrarea deciziilor pe funcţiuni în cadrul S.C. Antibiotice SA pune în evidenţă următoarea

structură tipologică:

Decizii în domeniul cercetare-dezvoltare: 8,33%

Decizii în domeniul productie: 0%

Decizii în domeniul comercial: 0%

Decizii în domeniul personal: 33,33%

Decizii în domeniul financiar-contabil: 16,67%

Decizii privind societatea comercială în ansamblul său: 41,67%

Tabel nr. 2.2.4 Încadrarea deciziilor pe funcţiuni în cadrul S.C. Antibiotice SA

Decizia Funcţiunile SocietăţiiCercetare dezvoltare

Producţie Comercial Personal Financiar contabil

Entitatea în ansamblul

săuDecizia 1 XDecizia 2 XDecizia 3 XDecizia 4 XDecizia 5 XDecizia 6 XDecizia 7 XDecizia 8 XDecizia 9 XDecizia 10 XDecizia 11 XTotal % 8,33 - - 33,33 16,67 41,67

Tabel nr. 2.2.5 Parametri calitativi ai deciziilor în cadrul S.C. Antibiotice SA

Decizia Cerinţe de raţionalitateFundamentarea

ştiinţificăÎmputernicire

a decizieiIntegrarea în ansamblul deciziilor

Oportunitatea deciziei

Formularea corespunzătoare

a decizieiDecizia 1 X X X XDecizia 2 X X X XDecizia 3 X X X XDecizia 4 X X X XDecizia 5 X X XDecizia 6 X X XDecizia 7 X X XDecizia 8 X X XDecizia 9 X X XDecizia 10 X X XDecizia 11 X X X XTotal % 75 100 100 75 0

19

Din analiza tabelului de mai sus putem concluziona că:

1. fundamentarea ştiinţifică a deciziilor este un parametru satisfăcut parţial, deoarece pentru

adoptarea deciziilor sunt valorificate informaţii relevante, care se transmit operativ şi în

calitatea solicitată de decident. Putem observa de asemenea că la niciun eşalon organizatoric

nu se face apel la utilizarea unor metode şi tehnici decizionale specifice ( Electre, Pert, arbore

decizional, tabelul decizional, metode de evaluare a riscului, simularea decizională);

2.      împuternicirea deciziei şi adoptarea acesteia de către persoana sau grupul de persoane

carora le este circumscrisă competenţa necesară, presupune că deciziile adoptate în cadrul

societăţii satisfac această cerinţă în sensul că, atât în cazul A.G.A. cât şi al managerilor

deciziile adoptate se înscriu în sfera lor de atribuţii şi responsabilităţi cu privire la soluţionarea

unor probleme majore ale activităţii firmei;

3. integrarea deciziei în ansamblul deciziilor firmei, care necesită stabilirea unuia sau unor

obiectiv(e) decizional(e) care să facă parte din sistemul categorial de obiective al firmei (ce

include obiective fundamentale, derivate, specifice şi individuale), reprezintă un alt parametru

calitativ ce trebuie respectat. Chiar dacă Antibiotice SA nu dispune de o strategie bine

fundamentată, în care să fie precizate cu claritate obiectivele, modalităţile de realizare,

resursele, termenele, au reuşit prin deciziile adoptate să contribuie la realizarea obiectivelor

previzionate prin bugetul de venituri şi cheltuieli şi, implicit, a misiunii firmei;

4.   oportunitatea deciziei, se caracterizează prin orice decizie care trebuie adoptată şi aplicată

într-un interval de timp optim, şi care reprezintă şi un parametru calitativ respectat dacă luăm

în considerare, faptul că majoritatea deciziilor adoptate la nivelul Antibiotice SA (75%)

satisfac această cerinţă. Chiar dacă pare o situaţie favorabilă, analizele întreprinse relevă că

unele decizii sunt luate cu întârziere, iar operaţionalizarea lor nu este urmarită întodeauna cu

stricteţe, ceea ce face ca rezultatele previzionate de decident să nu se atingă sau să se producă

în afara intervalului dorit;

5. formularea corespunzatoare a deciziei se referă la parametrii care pot face decizia adoptată

clară.

2.2.3. Analiza subsistemului informaţional

20

Subsistemul informaţional poate fi definit ca ansamblul datelor, informaţiilor,

fluxurilor şi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaţiilor

menite să contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor20.

Subsistemul informaţional îl tratăm prin prisma a două aspecte importante. Primul se referă la

componentele primare ale acestuia (date, informaţi, fluxuri şi circuite informaţionale), iar al

doilea, vizează mecanismele de funcţionare ale acestei componente. În ceea ce priveşte primul

aspect, prezentăm în continuare principalele situaţii informaţionale elaborate de Oficiul de

calcul, mijloacele de tratare a informaţiilor, precum şi aplicaţiile informatice utilizate la

nivelul societăţii.

a) Situaţiile informaţionale vehiculate de :

1) Serviciul financiar

Tabel nr. 2.2.3.1Situaţiile financiare trimise

Denumire document trimis Destinatar PeriodicitateSituaţia cu privire la plăţi şi încasări cu CEC–uri, ordine de plată, numerar

Director generalDirector economic

Zilnic

Situaţia facturilor furnizorilorneachitaţi

Director generalDirector economicDirector comercial

Lunar

Declaraţii privind contribuţia salariaţilor şi societăţii la fondul de sănătate.

Casa Naţională deAsigurări de Sănătate.

Lunar

Declaraţie privind impozitul desalarii.

Ministerul Finanţelor Lunar

Decont TVA. Ministerul Finanţelor Lunar.

Tabel nr. 2.2.3.2 Situaţiile financiare primite

Denumire document primit Emitent PeriodicitateBalanţa contabilă de verificare Serv. Contabilitate Lunar.Situaţia facturilor care se încasează cu CEC.

Serv. Desfacere. Zilnic.

Situaţia prezentării la lucru apersonalului societăţii prin foaiacolectivă de prezenţă.

Secţiile şi serviciile dincadrul societăţii.

Bilunar (pe 15 şi30 ale fiecărei

luni).

2. Serviciul contabilitate

Tabel nr. 2.2.3.3 Situaţiile contabile trimise

20 Ionuţ Pandelică, Management strategic, Editura Economică, Bucureşti, 2010, p. 154

21

Denumire document trimis Destinatar PeriodicitateBalanţa de verificare Serviciul Financiar. Lunar.Fişe de cont. Serviciul Financiar. Lunar.Pontaj. Serviciul Personal. Lunar.Liste inventar. Serviciul Aprovizionare Anual

Tabel nr. 2.2.3.4 Situaţiile contabile primite

Denumire document primit Emitent PeriodicitateAvize expediţie. Serv. Aprovizionare. Zilnic.Documentaţie de import utilaje, materiale Serv. Export-Import Lunar.Jurnale.

Serv. FinanciarLunar.

S.C. Antibiotice SA dispune de 62 de calculatoare ce sunt legate în reţea, cât şi de un număr

suficient de mare de imprimante, matriceale şi cu jet de cerneală. Principalele programe

informatice utilizate sunt: excel, word,ciel, foxpro.

Analiza componentelor sistemului informaţional

a) Informaţiile vehiculate în sistem

Gama de informaţii care circulă în prezent prin fluxurile şi circuitele informaţionale este

foarte variată, situaţie ce reclamă o mulţime de documente informaţionale. Unele documente

au fost proiectate (tipizate) pentru a fi exploatate informatic, dar în cadrul organizaţiei acest

lucru nu este încă valorificat la nivelul potenţialului său. Această situaţie susţine ideea că,

practic, trebuie proiectate toate, sau cea mai mare parte din documentele informaţionale în

viziunea prelucrării lor în cadrul unui sistem informatic integrat.

b) Fluxurile şi circuitele informaţionale

“Traseul” parcurs de informaţiile regăsite în diverse documente (situaţii informaţionale), de la

emiţători la beneficiari, este reflectată de fluxurile şi circuitele informaţionale.

La S.C Antibiotice SA. unele dintre acestea sunt conturate pe compartimente funcţionale şi

operaţionale, cât şi la nivel de document. De asemenea, precizarea lor, reglementarea lor

internă, se regăseşte parţial în anumite documente organizatorice. În mod firesc, legăturile

informaţionale dintre compartimente, precum şi activitatea informaţională a fiecărui

compartiment în parte trebuie să fie reflectată de regulamentul de organizare şi funcţionare.

Cum acesta nu există în forma şi cerinţele solicitate, logic că nici referiri la fluxurile şi

circuitele informaţionale nu se fac suficient. În acest fel, “intrarea” în posesia unor informaţii

se face mai greu, iar unele din ele nu sunt valorificate corespunzător, atât cantitativ cât şi

calitativ.

c) Mijloace de tratare a informaţiilor

22

Sunt atât manuale cât şi automatizate. În ultima perioadă a crescut ponderea aplicaţiilor

informatice, pe fondul extinderii reţelei de calculatoare, situaţie ce permite orientarea spre

informatizarea mai bună a proceselor de management şi execuţie

2) Analiza prin prisma unor principii de concepere şi funcţionare a subsistemului infomaţional

scoate în evidenţă anumite disfuncţionalităţi, dar şi unele atuuri ale actualului subsistem

informaţional. Tabelul următor este edificator în această privinţă.

Tabel nr. 2.2.3.5 Analiza prin prisma principiilor informaţionale

Principiul Conţinut Deficienţe sau aspecte pozitive

Principiul corelării sistemului informaţional cusistemul decizional şi organizatoric.

Corelarea funcţională cu sistemul decizional şi constructivă cu sistemul organizatoric, ca premisă a funcţionării adecvate a managementului organizaţiei.

Nu există o concepţie integrată, unitară a sistemului informaţional; abordarea acestuia este încă departe de exigenţele unui management performant, funcţiile decizională şi operaţională realizându-se cu dificultate.

Principiulflexibilităţii.

Adaptarea optimă a parametrilor sistemului informaţional la condiţiile exogene şi endogene organizaţiei, modificareaCaracteristicilor sistemului informaţional conform necesităţilor.

În pofida creşterii ponderii aplicaţiilor informatice, în multe privinţe sistemul informaţional nu reflectă modificările intervenite în “zona” decizională amanagementului şi în mediul contextual al organizaţiei.Conţinutul, circuitul şi maniera de tratare a multor situaţii informaţionale (documente) aurămas aceleaşi în ultimii ani.

Principiul unităţiimetodologice atratăriiinformaţiilor

Pentru asigurarea compatibilităţii între componentele informaţionale şi integrarea deplină a informaţiilor pe verticala sistemului managerial este necesară abordarea unitară a culegerii, transmiterii şi prelucrăriiinformaţiilor din punct de vedere metodologic

Nu există elemente metodologice (proceduri) după care să funcţioneze sistemul informaţional şi componentele acestuia la nivel de firmă şi subdiviziuni organizatorice. În multe situaţii acesta funcţionează inerţial, fără a se avea în vedere unele cerinţe exprese ale sistemelor metodologic şi decizional.

Principiulconcentrăriiasupra abateriloresenţiale.

Transmiterea selectivă a informaţiilor, pe verticala sistemului de management, respectiv a informaţiilor cereprezintă abateri importante de laobiective, criterii, mijloace

Principiu parţial respectat, consecinţă a utilizării bugetului ca instrument managerial. În pofida acestui aspect pozitiv, nu există oagregare suficientă a informaţiilor pe verticala sistemului de management (tabloul de bord este încă în formă incipientă), influenţându-se atât funcţia decizională, cât şi cea operaţionalăale sistemului informaţional.

Principiulasigurăriimaximului de

Valorificarea la maximum ainformaţiilor primare prin folosirea unor proceduri

Nerespectarea în totalitate a cerinţelor precedentelor principii, generează vehicularea unei mari cantităţi de informaţii

23

informaţii finaledin fondul deinformaţiiprimare.

informaţionale mai rafinate, selectate în funcţie de cerinţeleproceselor de management.

care nu seregăsesc întotdeauna în procese manageriale şi acţionale corespunzătoare. Lipsa unor elemente metodologice, generale şi specifice, amplifică aceste neajunsuri.

Principiuleficienţeisistemuluiinformaţional

Permanenta evaluare şi comparare a efectelor cantitative şi calitativeale sistemului informaţional cucosturile realizării şi funcţionării lui.

Nu s-au realizat estimări privind costurile funcţionării sistemului informaţional, deci nu se poate aprecia eficienţa acestuia.

2.2.4 Analiza subsistemului organizatoric

Ultima componentă a sistemului de management supusă analizei este reprezentată de

sistemul organizatoric, abordat ca organizare formală. În cadrul S.C Antibiotice SA se va

investiga:

1.Analiza prin prisma posibilităţilor de realizare a obiectivelor fundamentale şi derivat

făcând referire la:

modul în care principalele componente procesuale implicate nemijlocit în îndeplinirea

obiectivelor se regăsesc în cadrul entităţii;

dimensiunea umană a acestor componente, abordată de pe poziţia unei subdiviziuni

organizatorice la nivelul cărora se exercită;

Analiza privind principiile de concepere şi funcţionare a structurii organizatorice       

Analiza principalelor documente de formalizare a structurii organizatorice, la nivelul

cărora se reflectă concepţia şi conţinutul acestei componente manageriale (organigrama,

fişele de post).

Tabel nr. 2.2.4.1 Analiza activităţii S.C. Antibiotice SA

Denumire activitate Situatie in actuala structura organizatoricaPreviziune (elaborare de strategii si politici globale)

La nivelul societatii exista definita o strategie care sa stabileasca orientarea acesteia pe termen lung.

Bugetare Nu exista un compartiment distinct.Atributiile referitoare la elaborarea BVC la nivelul societatii revin directorului general

24

Evaluarea si motivarea personalului Activitatea de motivare a personalului se desfasoara periodic.Este hotarata de directorul general

Tabel nr. 2.2.4.2 Analiza prin prisma principiilor de concepere şi funcţionare a structurii

organizatorice

Principiul Conţinut Deficienţe sau aspecte pozitive

Principiul supremaţiei obiectivelor

Conceperea si functionarea structurii organizatorice trebuie orientate spre realizarea obiectivelor fundamentale si derivate ale firmei

Actuala structura organizatorica nu asigura decat in parte conditiile necesare pentru realizarea obiectivelor fundamentale si derivate.

Principiulflexibilităţii.

Necesitatea adatarii permanente a structurii organizatorice la modificarile ce intervin in variabilele exogene, ce influenteaza firma si managementul acesteia.

Principiul respectat, in structura organizatorica intervenind modificari sub infuenta schimbarilor de mediu, ca urmare a restructurarii economiei nationale.Cu toate acestea, societatea nu a ajuns, insa, la o formula organizatorica in deplina concordanta cu volumul, complexitatea si dificutatea obiectivelor ce revin firmei si subdiviziunilor sale.

Principiul variantei optime

Alegerea celei mai bune variante de structura organizatorica din mai multe variante posibile.

Principiu respectat,deoarece cand s-a pus problema aprobarii structurii organizatorice au existat mai multe variante

Principiul permanentei conducerii

Existenta unui inlocuitor al managerului in lipsa acestuia.

De regula, este asigurata continuitatea managementului la toate esaloanele organizatorice ale firmei

2.2.5 Diagnosticul economico financiar

Analiza situaţiei financiare şi patrimoniale are drept obiectiv principal cunoaşterea modului de

realizare a principalilor indicatori financiari cuprinşi în bugetul de venituri şi cheltuieli,

25

precum şi cunoaşterea patrimoniului firmei21. Analiza structurii patrimoniului are ca obiectiv

dinamica acestuia precum si a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a

schimbarilor intervenite în situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea

desfasurata în cursul unei perioade de timp.

Tabel nr. 2.2.5.1 Analiza patrimoniului pe baza structurii activului şi pasivului bilanţului

firmei

-mii lei-

Indicatori  2008 2009 2010 2009/2008 2010/2009% %

Active imobilizate 165,35 158,72 168,48 0,95 1,06

Active circulante din care: 202,52 217,5 223,94 1,07 1,03

- stocuri 35,95 34,15 40,41 0,97 1,18- creante 124,45 179,77 179,81 1,44 1

- disponibilitati 36,69 42,12 35,76 1,15 0,85

TOTAL ACTIV 202,52 217,5 223,94 1,07 1,03

Capital social 45,48 45,48 45,48 1 1

Pierderi 0 0 0 0 0Capitalul propriu 246,9 242,02 261,04 0,98 1,08

Datorii 111,37 114,21 110,65 1,02 0,97

TOTAL PASIV 403,75 401,71 417,17 0,99 1,04

Sursa: www.antibiotice.ro

Analizând structura elementelor patrimoniale de activ si de pasiv , se observa urmatoarele:

Activele imobilizate au înregistrat o diminuare a valorii cu 6,63 mil.lei în 2009 comparativ cu

2008. Această diminuare a intervenit pe fondul înregistrării cheltuielilor cu amortizarea,

cheltuieli care au fost mai mari decât suma intrărilor de noi mijloace fixe şi a diferenţelor din

reevaluare de la 31 decembrie 2009. Pe parcursul anului 2009 firma nu a achiziţionat şi nici

nu a înstrăinat active. În 2010 acestea au crescut cu 9.76 mil.lei comparativ cu 2009 datorită

creşterii imobilizărilor necorporale.

Activele circulante au înregistrat o creştere de 14,98 mil lei în 2009 comparativ cu 2008

datorită scăderii stocurilor şi a creşterii disponibilităţilor şi creanţelor. În 2010 acestea au

crescut cu 6,66 mil. Lei comparativ cu 2009 deoarece stocurile şi creanţele au crescut iar

disponibilităţile s-au micşorat. Evoluţia acestora se poate observa şi în graficul de mai jos:21 Monica Petcu, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2009, p, 57

26

Grafic. nr.2.2.5.1 Analiza activelor imobilizate şi circulante

Din graficul de mai sus putem observa că activele imobilizante au fost pe toată perioada

analizată mai mari decât activele circulante.

Stocurile au scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu 1,8 mil lei datorită măsurilor financiare pe

care le-a adoptat societatatea pentru a răspunde situaţiei economice de criză. În 2010 acestea

au crescut cu 6,26 mil lei. Această creştere reprezintă valoarea optima in vederea onorarii

tuturor comenzilor din primele doua luni ale anului 201.

Creanţele au crescut pe toată perioada analizată. În 2009 acestea au crescut cu 55,32 mil lei

faţă de 2008, iar în 2010 cu 0,04 lei faţă de 2009. Acestea au fost influenţate de cresterea

cifrei de afaceri la export de unde contravaloarea medicamentelor vandute se recupereaza

mult mai repede comparativ cu piata interna. Durata medie de incasare a creantelor de pe

piata externa a fost in anul 2010 de 100 zile in conditiile in care pe piata interna a fost de 341

zile. Au mai fost influenţate şi de deblocarea platilor din sistemul sanitar ca efect al

rectificarilor bugetare situatie ce a condus la imbunatatirea incasarilor in lunile septembrie,

octombrie si decembrie 2010. In anul 2010 durata medie de incasare a creantelor a fost de 285

zile comparativ cu anul 2009 cand a fost de 267 zile.

Disponibilităţile au crescut în 2009 cu 5,43 mil lei faţă de 2008 şi s-a diminuat în 2010 faţă de

2009 cu 6,36 mil lei.

Activele totale au crescut pe toată perioada analizată.

Capitalul social a rămas la aceeaşi valoare în perioada analizată.

Societatea nu a înregistrat pierderi în perioada analizată.

Capitalul propriu a scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu 4,88 mil.lei, dar a crescut în 2010

cu 19,02 mil lei.

27

Datoriile au crescut în 2009 comparativ cu 2008 cu 2,84 mil lei, datorită unor împrumuturi

pentru dezvoltarea echipamentelor. Acestea s-au diminuat în 2010 comparativ cu 2009 cu

3,56 mil.lei datorită achitării unor credite. Evoluţia acestora poate fi observată în graficul de

mai jos:

Grafic nr. 2.2.5.2 Evoluţia datoriilor în perioada 2008 -2010

Pasivele au scăzut în 2009 dar au crescut în 2010.

Pe baza bilantului, se mai pot calcula si alti indicatori, care reflecta raportul dintre elemente le

activului, precum22:

Rata acţiunilor imobilizate

RAi (AC) = active imobilizate x 100 active circulante

RAi (AC) 2008 = 16535 x 100 = 81,65 20252

RAi (AC) 2009 = 15872 x 100 = 72,97 21750

RAi (AC) 2010 = 16848 x 100 = 75,23 22394

Rata acţiunilor imobilizate măsoara gradul de investire a capitalului, iar din analiza de mai sus

observam ca societate a investit cea mai mare parte din capital in anul 2008 pentru

modernizarea liniei electrice.

Rata stocurilor:

Rs = stocuri x 100

22 Liviu Spătaru, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2011, p. 109

28

activ total

RS 2008 = 3595 x 100 = 17,75 20252

RS 2009 = 3415 x 100 = 15,70 21750

RS 2010 = 4041 x 100 = 18,04 22394

Contul de profit şi pierdere face parte din situaţiile financiare de închidere a exerciţiului

financiar, fiind un document contabil de sinteză care măsoară performanţele activităţii unei

firme în cursul unei perioade date23.

Activitatea financiara a firmei Antibiotice SA Iasi s-a desfasurat in conditiile generate de criza

economico-financiara atat nationala cat si internationala.

Evolutia Contului de Profit si Pierdere la 31 decembrie 2010 comparativ cu valorile

inregistrate in perioada 2008-2010 se prezinta astfel:

Tabel nr. 2.2.5.2 Evoluţia contului de profit şi pierdereMil lei

Denumire indicator 2008 2009 2010 Evoluţie

2009/2008 2010/2009

CIFRA DE AFACERI 215,81 219,75 243,63 1,02 1,11

VENITURI TOTALE 231,22 221,31 262,82 0,96 1,19

CHELTUIELI TOTALE 217,85 205,66 244,34 0,94 1,19

PROFIT BRUT 13,38 15,65 18,47 1,17 1,18

PROFIT NET 10,57 11,92 12,54 0,89 1,05

Din tabelul de mai sus putem observa că:

Cifra de afaceri a crescut pe toată perioada analizată. În 2009 aceasta a crescut cu 3,94 mil lei

comparativ cu 2008, iar în 2010 cu 23,88 mil.lei faţă de 2009 datorită creşterii veniturilor.

Evoluţia acesteia poate fi observată în graficul de mai jos:

23 Moroşan Iosefin, Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008,p.185

29

Grafic nr. 2.2.5.3 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2008 -2010

Veniturile au scăzut în 2009 cu 9,91 mil lei comparativ cu 2008 datorită scăderii vânzărilor

dar au crescut în 2010 cu 41.51 mil lei.

Cheltuielile au scăzut în 2009 cu 12,19 mil lei comparativ cu 2008 datorită masurilor anticriza

adoptate de societate. În 2010 acestea au crescut cu 38.68 lei comparativ cu 2009 datorită

creşterii de comenzi şi a cheltuielilor cu producţia pentru anumite medicamente care au fost

vândute în primele două luni în 2011.

Evoluţia comparativă a veniturilor şi cheltuielilor poate fi observată şi în graficul de mai jos:

Grafic nr. 2.2.5.4 Analiza veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2008 – 2010

Din analiza graficului de mai sus putem observa că veniturile au fost mai mari decât

cheltuielile pe toată perioada analizată aducând astfel profit.

Profitul brut a crescut pe toată perioada analizată. Astfel în 2009 acesta a crescut cu 2,27 mil

lei faţă de 2008, iar în 2010 cu 2,82 mil lei faţă de 2009.

Profitul net a crescut în 2009 cu 1,35 mil lei faţă de 2008, iar în 2010 cu 0,62 mil lei faţă de

2009.

Aprecierea evolutiei în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor, necesita corelarea cu

nivelul activitatii, admitându-se, ca relatie minima de echilibru structural, relatia:

30

a) 200921975 > 341521581 3595

In 2009 indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele stocurilor de marfuri. Se obtin venituri

din vânzarile de marfuri catre clienti, iar rulajul acestora este bun, mai precis viteza de rotatie

a marfurilor este corespunzatoare.

b) 2010 24363 > 4041 21975 3415

In 2010 indicele cifrei de afaceri devanseaza indicele stocurilor de marfuri. Se obtin venituri

din vânzarile de marfuri catre clienti, iar rulajul acestora este bun, mai precis viteza de rotatie

a marfurilor este corespunzatoare.

În analiza poziţiei financiare a firmei o metodă utilizată prin excelenţă este metoda

ratelor care exprimă raportul dintre doi indicatori care se condiţionează şi au o anumită putere

informativă, raport ce poate fi exprimat fie sub formă de coeficient, fie sub formă

procentuală, printr-un număr de zile, durată24.

Pentru exprimarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de

rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul în care

capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii.

Metoda ratelor permite realizarea unor studii comparative în timp şi spaţiu, aprecierea

obiectivă a poziţiei şi performanţelor societăţii.

Tabel nr.2.2.5.3 Rentabilitatea

Indicatori de Profitabilitate 2008 2009 2010

Marja de profit brut (%) 16,07 6,19 7,12

Marja de profit net (%) 14,14 4,89 5,42

Rentabilitatea capitalului

propriu inainte de impozitare

14,83 5,24 5,97

24 Gabriela Daniela Bordeianu, Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor întreprinderii, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009, p.94

31

Rentabilitatea capitalului

propriu dupa impozitare

13,05 4,14 4,54

Din analiza tabelului de mai sus putem observa că marja de profit brut a scăzut în 2009

comparativ cu 2008 cu 9,88%, iar în 2010 a crescut cu 0,93% comparativ cu 2009.

Marja de profit net a scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu 9,25%, şi a crescut în 2010 cu

0,53% faţă de 2009.

Rentabililatea capitalului propriu înainte de impozitare a scăzut în 2009 cu 9,59% comparativ

cu 2008, dar a crescut în 2010 cu 0,73%.

Rentabilitatea capitalului propriu după impozitare a scăzut în 2009 comparativ cu 2008 cu

8,91%, dar a crescut în 2010 cu 0,40%.

Rentabilitatea financiară (Rrf) reprezintă remunerarea netă a capitalurilor proprii, adică arată

cât profit net revine capitalurilor proprii. Rata măsoară randamentul utilizării capitalurilor

proprii, adică plasamentul financiar pe care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor

societăţii25.

Tabel nr.2.2.5.4 Rata rentabilităţii financiare

Mil.lei

Nr.

crt.SPECIFICAŢIE UM

Formula

2009 2010

1 Profit net mil lei 11,92 12,54 Pn

2 Capital propriu mil lei 242,02 261,04 Cp

3 Rata rentabilităţii financiare % 4,92 4,80 Rrf=Pn/Cp

25 Lucian Buşe, Analiza economico-financiară, Editura Sitech, Craiova, 2009, p. 103

32

Din analiza tabelului de mai sus putem observa că rata rentabilităţii financiare ascăzut în 2010

cu 0,12% comparativ cu 2009.

Rata rentabilităţii economice reflectă corelaţia dintre un rezultat economic şi mijloacele

economice (capitalul) angajate pentru obţinerea acestuia. În calculul ratei rentabilităţii

economice, la numărător se poate utiliza rezultatul exploatării sau excedentul brut din

exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora26.

Rata rentabilităţii economice, se poate stabili astfel:

a)20092617 * 100 = 12,0321750

b) 2010

1441 *100 = 6,4322394

Capitolul III. Sanatatea şi securitatea în munca in cadrul SC Antibiotice SA

3.1 Politici şi proceduri

În cadrul SC Antibiotice SA instruirea personalului în domeniul sănătăţii se folosesc

următoarele mijloace, metode şi tehnici de instruire: expunerea, demonstraţia, studiul de caz,

vizionări de filme, dispozitive, proiecţii şi instruire asistată de calculator.

Obligaţiile specifice pe care le au angajaţii SC Antibiotice SA sunt următoarele:

Să folosescă permanent şi corect echipamentul de protecţie

Să respecte normele de sănătate şi securitate în muncă

26 Elena Şerban, Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2008, p.116

33

Să cunoască bine funcţionarea maşinilorprecum şi locurile periculoase

Să cunoască modul de pornire şi oprire a maşinii

Să verifice starea de funcţionare şi de curăţare a maşinii

Să pornească maşina numai după ce s-a convins că toate apărătorile de protecţie sunt bine

închise, iar pe lângă maşină nu sunt persoane care pot fi accidentate.

Să execute lucrări de întreţinere şi curăţenie numai cu maşina oprită şi cu ustensilele

corespunzătoare

Să păstreze culoarele libere şi curate, fără pete de ulei

Să nu lase maşinile nesupravegheate

Să nu folosescă improvizaţii la instalaţiile electrice ale maşinilor

Activitatea de stingere a incendiilor în cadrul SC Antibiotice SA implică mai multe obligaţii şi

răspunderi:

Alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace

specifice, anunţarea incidentului la forţele de intervenţie precum şi la dispecerat.

Salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului

Întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a consumatorilor

şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje către Mircea Dumitru şi Ionel

Apostol.

Acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva

incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor automate

şi acţionarea lor manuală.

Evacuarea de bunuri periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi

deteriorate în timpul intervenţiei.

Verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea

focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora.

3.2 Instructaj

Instruirea lucrătorilor în cadrul cadrul SC Antibiotice SA în domeniul sănătăţii şi securităţii în

muncă cuprinde instruirea introductiv generală, instruirea la locul de muncă şi instruirea

periodică.

34

Instruirea introductiv generală în cadrul SC Antibiotice SA se face în grupuri de 20 de

persoane.

Durata instruirii introductiv generale în cadrul SC Antibiotice SA este de 8 ore.

Instruirea intructiv generală în cadrul SC Antibiotice SA se efectuează la angajarea

lucrătorilor, în cazul detaşării sau delegării lucrătorilor de la o secţie la alta.

Instruirea introductiv generală se face de către o Dumitru Mircea care este manager al

serviciului de prevenire şi protecţie în cadrul Antibiotice.

În cadrul instruirii introductiv generale sunt prezentate: legislaţia de securitate şi sănătate în

muncă, consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi

sănătate în muncă, riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii,

măsurile la nivelul întreprinderii sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

Instruirea la locul de muncă în cadrul Antibiotice se face în grupe de 20 de persoane pentru a

informa lucrătorii în legătură cu riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, măsurile şi

activităţile de prevenire şi protecţie.

Durata instructajului este de 8 ore.

Instruirea la locul de muncă se face la angajarea lucrătorilor, în cazul detaşării sau delegării

lucrătorilor de la o secţie la alta.

Problemele expuse în cadrul acesteia fac referire la.

Informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Prevederile instrucţiunilor elaborate pentru fiecare post în parte

Măsurile la nivelul locului de muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor

Demonstraţii practice privind activitatea persoanelor

Exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a

mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor.

Instruirea periodică în cadrul SC Antibiotice SA se efectuează la 6 luni.

Durata acesteia este de 8 ore şi este făcută de către Dumitru Mircea.

Problemele expuse în cadrul acesteia fac referire la.

Informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Prevederile instrucţiunilor elaborate pentru fiecare post în parte

Măsuril la nivelul locului de muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea

incendiilor şi evacuarea lucrătorilor

Demonstraţii practice privind activitatea persoanelor

35

Exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a

mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor.

Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă se consemnează

în fişa de instruire.

Completarea acesteia trebuie făcută în scris imediat după verificarea instruirii.

După efectuarea instruirii pentru oricare dintre tipurile de instructaj, fişa de instruire va fi

semnată de către : lucrătorul instruit, persoanele care au efectuat instruirea şi persoanele care

au verificat instruirea.

Prin semnătura aplicată angajatul confirmă participarea la etapele instruirii, cel ce a efectuat

insruirea îşi asumă responsabilitatea pentru cele transmise, cel ce verifică confirmă

corectitudinea instruirii astfel.

În cadrul SC Antibiotice SA fişa de instruire individuală arată astfel:

Întreprinderea SC Antibiotice SA

FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

Privind securitatea şi sănătatea în muncă

NUMELE ŞI PRENUMELE: Ciobanu Aurel

LEGITIMAŢIA NR. 12476

GRUPA SANGUINĂ B

DOMICILIUL: Str. Fizicienilor, nr. 16, Bucureşti, sector 3

Data şi locul naşterii: Bucureşti

Calificarea: inginer Funcţia inginer automatizări

Locul de muncă SC Antibiotice SA

Traseul de deplasare de la serviciu cu maşina firmei din sectorul 3 până la sediul firmei.

Instruirea de angajare

1) Instruirea introductiv – generală, a fost efectuată la data de 22.06.2011 timp de 8 ore ,

de către dumitru Mircea, având funcţia de manager de sănătate şi securitatea muncii.

Conţinutul instruiirii: prezentarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă,

consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în

36

muncă, riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii, măsurile la

nivelul întreprinderii sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi

evacuarea lucrătorilor.

Semnătura celui instruit Semnătura celui care a Semnătura celui care a verificat

efectuat instruirea instruirea

Ciobanu Aurel Mircea Dumitru Apostol Ştefan

2) Instruirea la locul de muncă a fost efectuată la data de 23.06.2011, loc de muncă SC

Antibiotice SA/post mecanic, timp de 8 ore, de către Dumitru Mircea, având funcţia de

manager de sănătate şi securitatea muncii

Conţinutul instruiirii: informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională,

prevederile instrucţiunilor elaborate pentru fiecare post în parte, măsurile la nivelul locului de

muncă privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor,

demonstraţii practice privind activitatea persoanelor , exerciţii practice privind utilizarea

echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi

prim ajutor.

Semnătura celui instruit Semnătura celui care a Semnătura celui care a verificat

efectuat instruirea instruirea

Ciobanu Aurel Mircea Dumitru Apostol Ştefan

3) Admis la lucru

Numele şi prenumele: Ignat Ion

Funcţia: şef secţie

Data 23.06.2011

Semnătura Igant Ion

Instruirea periodică

Data Durata Ocupaţia Materialul

Predat

Semnătura celui

Instruit Care a

instruit

Care a

verificat

23.06.2011 8 ore Inginer Utilizarea

noilor

Ciobanu Dumitru Apostol

37

maşini Aurel Mircea Ştefan

23.06.2011 8 ore Şef secţie Utilizare

Noilor

masini

Iganat

Ion

Dumitru

Mircea

Apostol

Ştefan

Rezultatele testărilor

Data Materialul examinat Calificativ Examinator

23.06.2011 Noul ghid pentru

noile maşini

Bun Apostol Ştefan

23.06.2011 Noul ghid pentru

noile maşini

Bun Dumitru Mircea

Rezultatele controlului mediclbual periodic

Nume şi prenume: Ignat Ion

Observaţii de specialitate clinic sănătos.

Semnătura şi parafa Data vizei

Medicului de medicina muncii 23.06.2011

Ilau Valentin

Testerea psihologică periodică – rezultate

Nume şi prenume: Ignat Ion

Apt psihologic pentru funcţia de şef de secţie.

Semnătura psihologului Data

Carmen Albu 23.06.2011

3.3 Percepţia angajaţilor despre sănătatea în muncă

Scopul acestui studiu este de a contribui la măsurarea percepţiei lucrătorilor asupra

protecţia sănătăţii şi securităţii muncii şi de a propune o interpretare a datelor obţinute.

Aspecte metodologice

38

Studiul a fost realizat prin anchetă pe bază de interviu, informaţiile obţinute din chestionare fiind

completate cu date din fişele de observaţie ale monitorilor. Astfel 40 de chestionare au fost aplicate în

cadrul SC Antibiotice SA

Rezultate obţinute

La prima întrebare am obţinut următoarele rezultate:

Tabel nr. 3.3.1 Scopul instruirii la locul de muncă

Scop Repondenti

De a informa lucrătorii despre riscurile şi prevenirea şi protecţia sănătăţii lucrătorului 31   Este doar formal 8

Micşorează numărul posibililor accidente 1

Grafic nr. 3.3.1 Percepţia asupra scopului

Din analiza datelor din graficul nr. 3.3.1 putem observa că:

77% dintre persoanele chestionate au răspuns că scopul instruirii la locul de muncă este de

a informa lucrătorii despre riscurile neutilizării corecte a aparaturii şi protecţia şi

prevenirea producerii unor accidente la locul de muncă.

20% dintre lucrători au afirmat că instruirea la locul de muncă se face doar formal.

3% dintre cei chestionaţi au afirmat că scopul instruirii este de a micşora numărul

accidentelor la locul de muncă

La întrebarea nr.2 am obţinut următoarele rezultate:

Tabel nr. 3.3.2 Instruirea periodică

Instruirea periodica repondentieste eficienta si folositoare 16este ineficienta 24

39

Grafic nr. 3.3.2 Percepţia asupra eficienţii instrucţiei periodice

Din analiza graficului de mai sus putem observa că 60% dintre persoanele chestionate cred că

instruirea periodocă este eficientă şi folositoare, iar 40% consideră că este ineficientă.

La întrebarea nr.3 am obţinut următoarele rezultate:

Tabel nr. 3.3.3 Prevenirea accidentelor ca efect al instructajului făcut

prevenire repondentida 15nu 25

Grafic nr.3.3.3 Prevenirea accidentelor pe baza cunoştinţelor din instructaj

După cum putem observa din analiza graficului de mai sus putem constata că 63% dintre

repondenţi au răspuns că informaţiile acumulate în cursul instructajelor nu au fost aplicate de

aceştia în timpul producerii unor accidente, iar 37% au răspuns că informaţiile i-au ajutat la

prevenirea unor accidente.

La întrebarea nr. 4 am obţinut următoarele rezultate:

Tabel nr. 3.3.4 Rolul protecţiei prin echipament

Rol echipament repondentiprotectie haine 6protectia lucratorului 16protectia imbracamintei si incaltamintei 18

40

Grafic nr. 3.3.4 Percepţia asupra rolului echipamentului

După cum putem observa în urma analizei făcute în graficul de mai sus am obţinut

următoarele rezultate:

45% dintre persoanele chestionate au afirmat că roul echipamentului este de a proteja

îmbrăcămintea şi încălţămintea

40% au afirmat că are rol în protecţia lucrătorului

5% au afiramt că protejează hainele

La întrebarea nr. 5 am obţinut următoarele rezultate:

Tabel nr. 3.3.5 Necesitatea efectuării instructajului pentru angajaţii temporari

Necesitate repondentida 37nu 3

Grafic nr. 3.3.5 Necesitatea efectuării instructajului

41

În urma analizei făcute putem observa că 92% dintre cei chestionaţi consideră că studenţii

care fac un intership în cadrul companiei ar trebui să facă instructajul, 8% consideră că nu este

necesar ca aceştia să facă instructajul.

La întrebarea nr. 6 am obţinut următoarele rezultate:

Tabel nr. 3.3.6 Schimări dorite de lucrători

schimbari repondenticontinut 1durata 38procedura 1

Grafic nr.3.3.6 Schimbări propuse de lucrători

În urma analizei făcute putem observa că nu toţi lucrătorii şi-au însuşit cunoştinţele despre

protecţia şi prevenirea sănătăţii la locul de muncă. Cei mai muţi însă consideră eficient

instructajul din punct de vedere teoretic şi informativ, dar constatăm că în practică aceştia

afirmă că pot exista şi acţiuni imprevizibile datorită stării de şoc. Lucrătorii au afirmat că

toată lumea trebuie să facă instrucţia pentru a diminua eventualele evenimente neplăcute.

Capitolul IV. Propuneri de îmbunătăţire a politicilor şi practicilor cu

privire la sănătatea şi securitatea în munca în cadrul SC Antibiotice SA

Abordarea globală a stării de bine la locul de muncă luând în considerare dinamica pieţei

muncii şi apariţia de noi riscuri în vederea asigurării unui mediu de muncă sigur şi sănătos ar

trebui făcute prin acţiuni concrete privind:

42

1.Controlul aplicării legislaţiei securităţii şi sănătăţii în muncă conform obligaţiilor ce revin

inspecţiilor muncii stipulate de OIM prin convenţiile şi recomnadările ratificate.

2.prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale la locul de muncă

Analiza noilor riscuri şi conştientizarea lucrătorilor cu privire la consecinţele acestora.

3. Măsuri specifice de informare, sensibilizare şi prevenire a riscurilor.

4. printr-un conţinut atractiv al informaţiilor

5. prin recompensarea celor mai buni lucrători care respectă normele şi care ajută la

prevenirea accidentelor

6. micşorarea duratei instructajului prin impărţirea etapelor în 2 zile

7. prezentarea de cazuri din alte companii cu acelaşi profil

8. externalizarea serviciului către o firmă specializată care să ajute la îmbunătăţirea actualului

sistem

9. Exemplificarea practică a consecinţelor pe diferite obiecte

SC Antibiotice SA ar trebui să stabilească şi să menţină la zi proceduri care să vegheze ca:

a. condiţiile impuse in domeniul securităţii şi sănătăţii in muncă să fie identificate, evaluate şi

integrate in principiile care guvernează politica de achiziţii de bunuri şi servicii;

b. exigenţele in materie de securitate şi sănătate in muncă ale organizaţiei, precum şi cele

prevăzute de legislaţia şi reglementările naţionale să fie identificate inainte de a achiziţiona

bunuri şi servicii;

c. dispoziţiile să fie adoptate in conformitate cu exigenţele inainte de utilizarea acestor bunuri

şi servicii.

O altă propunere este efectuarea de audituri deoarece acestea permit verificarea pertinenţei

sistemului şi conduc la identificarea punctelor forte şi a lacunelor acestuia, atat la nivel global,

cat şi la nivelul fiecărui element component.

O altă propunere este ca activităţile practice să se desfăşoare sub forma unor competiţii iar

câştigătorii pot fi recompensaţi cu diplome, medalii.

Concluzii

43

Problematica protecţiei muncii este insuficient prezentată în literatura tehnică de

specialitate deşi are o importanţă deosebită pentru manageri şi executanţi care ar trebui

protejaţi în procesul muncii.

În prima parte a lucrării am prezentat din punct de vedere teoretic importanţa

existenţei şi perfecţionării sănătăţii şi securităţii în muncă.

Obiectivul principal al securităţii şi sănătăţii în muncă este de a elimina toate

accidentele şi îmbolnăvirile profesionale prin prevenirea producerii acestora.

Factorii care constituie bariere se referă de multe ori la implicarea insuficientă a

angajatorilor in acest proces, din cauza lipsei unei inţelegeri adecvate a acestei probleme şi a

avantajelor pe care le poate avea implementarea şi funcţionarea unui astfel de sistem şi la

percepţia de către angajatori şi angajaţi a problemelor de s.s.m., in general, şi a implementării

unui sistem de management al s.s.m., in particular, mai mult ca o obligaţie impusă de

legislaţie decat ca modalităţi de prevenire destinate eliminării sau reducerii riscurilor de

accidentare şi imbolnăvire profesională, impuse de noile dimensiuni ale calităţii muncii şi

vieţii.

Sistemul legislativ din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă o

componentă a sistemului legislaţiei de protecţie socială, prin care se urmăreşte asigurarea

protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională generate

de procesele de muncă. Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este

armonizată cu legislaţia europeană în domeniu şi este într-un continuu proces de

transformare.

În cadrul SC Antibiotice SA instruirea personalului în domeniul sănătăţii se folosesc

următoarele mijloace, metode şi tehnici de instruire: expunerea, demonstraţia, studiul de caz,

vizionări de filme, dispozitive, proiecţii şi instruire asistată de calculator.

Din analiza patrimoniului putem observa că veniturile au fost în fiecare an din

perioada analizată decât cheltuielile ceea ce duce la înregistrare de profit în toţi anii din

perioada 2008-2010.

S.C.Antibiotice SA utilizează, integral sau parţial, metode şi tehnici manageriale care

ajută la exercitarea proceselor de management în condiţii normale şi eficace

În urma analizei subsistemului decizional putem observa că este efectuată pe baza

informaţiilor furnizate de către S.C. Antibiotice SA din registrele de procese verbale ale

şedinţelor managerilor de nivel superior, dar şi din lista deciziilor puse la dispoziţie de

managerii de nivel superior care au permis observarea celor mai importante aspecte

referitoare la conceperea şi funcţionarea subsistemului decizional.

44

Din analiza subsistemului informaţional putem boserva că gama de informaţii care circulă în

prezent prin fluxurile şi circuitele informaţionale este foarte variată, situaţie ce reclamă o

mulţime de documente informaţionale. Unele documente au fost proiectate (tipizate) pentru a

fi exploatate informatic, dar în cadrul organizaţiei acest lucru nu este încă valorificat la nivelul

potenţialului său.

În ceea ce priveşte sistemul organizatoric putem observa că la nivelul societatii exista definita o

strategie care sa stabileasca orientarea acesteia pe termen lung.

În urma analizei făcute în cadrul SC Antibiotice SA putem observa că nu toţi lucrătorii şi-au

însuşit cunoştinţele despre protecţia şi prevenirea sănătăţii la locul de muncă. Cei mai muţi

însă consideră eficient instructajul din punct de vedere teoretic şi informativ, dar constatăm

că în practică aceştia afirmă că pot exista şi acţiuni imprevizibile datorită stării de şoc.

Lucrătorii au afirmat că toată lumea trebuie să facă instrucţia pentru a diminua eventualele

evenimente neplăcute.

Înţelegerea gravităţii riscurilor de accidentare şi de îmbolnăvire profesională precum şi

formarea unor deprinderi corecte în vederea evitării lor sunt obiective care pot fi atinse numai

printr-un proces de informare şi educare continuu.

Bibliografie

Bordeianu Gabriela Daniela, Analiza poziţiei financiare şi a performanţelor

întreprinderii, Editura Tehnopress, Iaşi, 2009

Buşe Lucian, Analiza economico-financiară, Editura Sitech, Craiova, 2009

Ciocârlan Doiniţa, Managementul firmei, Editura Universitară, Bucureşti, 2007

Darabont Doru, Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă - vol. I, Editura AGIR,

Bucureşti, 2010

Elena Şerban, Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2008

Ion Traian Ştefănescu, Tratat teoretic şi practic de dreptul muncii, Editura Universul

Juridic, Bucureşti, 2010

Manac Virgil, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Sitech, Craiova, 2011

Moroşan Iosefin, Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine,

2008

Pandelică Ionuţ, Management strategic, Editura Economică, Bucureşti, 2010

Paşa Florin, Securitatea şi sănătatea în muncă, Editura Economică, Bucureşti, 2007

45

Petcu Monica, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2009

Popescu Doina, Managementul firmei, Editura ASE, Bucureşti, 2010

Popescu Leonica, Management internaţional modern, Editura Cimer*Es, Bucureşti,

2009

Romaniţa Ţiglea Lupaşcu, Iuliana Marinescu, Carmen Magda Bunaciu, Valeria Jidiuc,

Simona Moisiu, Florentina Costache, Sănătatea şi securitatea muncii, Editura Mistral

Info Media, Bucureşti, 2011

Spătaru Liviu, Analiza economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2011

Ţiclea Alexandru, Codul muncii comentat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011

Ţiclea Alexandru, Tratat dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010

Ţole Marin, Nicoleta Cristina Matei, Analiza economico-financiară a entităţilor

economice, Ediţia a III-a, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2009

www.antibiotice.ro

Anexa nr.1 Organigrama

46

Chestionar

1. Scopul instruirii la locul de muncă este:

47

a) De a informa lucrătorii despre riscurile şi prevenirea şi protecţia sănătăţii lucrătorului

b) Este doar formal

c) Micşorează numărul posibililor accidente

2. Consideraţi că instruirea periodică:

a) Este eficientă şi folositoare

b) Este ineficientă

3. V-au ajutat să preveniţi producerea unui accident folosind informaţiile acumulate pe

parcursul instructajului periodic?

a) Da

b) Nu

4. Echipamentul de lucru are rol de protecţie a:

a) Hainelor

b) Lucrătorului

c) Îmbrăcămintei şi încălţămintei

5. Consideraţi necesar efectuarea de instruire pentru studenţii care fac intership în cadrul

societăţii?

a) Da

b) Nu

6. Ce ati schimba la actualul sistem de instructaj?

a) Conţinutul

b) Durata

c) Procedura de aplicare

48