ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE$TI Splaiullndependen\ei nr.5, Cod postal 050091 , Bucure.ti, Sector 4 SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $ 1 ASIGURARI SOCIALE

DOSARUL NR. 37002/3/2015 Materia: Litigii de munca Stadiul procesual al dosarului: Apel Obiectul dosarului : despagubire DISJUNS DIN DOSAR NR. 16821 /3/2015 Complet: s7 c.3a as-1m

COMUNICARE HOTARARE clvlLA

Oesti natar: UNIUNEA SINDICATELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE$TI iN NUMELE MEMBREI DE SINDICAT PENA ANORA ELENA Bucure~ti, Cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat Dumitru lulia in str. Caloian Judetu nr.1 7, bI,B4C, sc.B, ap.57, sector3

NR. 2611/2016 DIN DATA DE 20 Mai 2016

Stimata doamn8lStimate damn,

va comunicam, alaturat, copia hotar. rii civile nr. 261 1/2016, pronun\ata la d~ta de 20 Mai)016, de catre CURTEA DE APEL BUCURE$TI SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $ 1 AS IGURARI SOCIALE

~\f""",,, LS, ~~~p. ' !'!~i~ Semna!ura gretier,

(i $trili1Ial "''\l .''I. ~ !:" '!JPr.':--:--.':J I \ ,,~ ~Yt,~ty ~I; \ _ ....... r~>;r;,~ <> I J \~ . --1,"~ 1.~ /' • ! ~

~ .,' --, ~~ ~ '7 CO.f. .$"o ~ h~ ..... ,4 ~1" <.\~ . " ~~~l~'!!.~~ ~~

\..".I~ tr r \~1.. .'" '"--- --

M C 22 06 2016 10 07 52

ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURESTI

SECTIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

Dosar nr.37002/312015 (Numar in format vechi 77/2016)

Decizia Civilii Nr. 2611 Sedinla publica din data de 20 Mai 2016

Curtea compusa din: PRESEDINTE Nadia Raluca Ilie

JUDECATOR Silvia Georgiana 19nat GREFlER Mihaela Colindeala

Pe rol se alla solulionarea cererilor de apel formulate de apelanlii-parali Universitatea Politehnicii Bucure~ti, Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetiirii Stiintifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice, impotriva sentinlei civile nr.I2764/07.12.20 15. pronunlate de Tribunalul Bucure~ti - Seclia a VIlI-a Conllicte de Munca ~i Asigurari Socialc. in dosarul nr. 37002/3/2015, in contradictoriu cu intimata-reciamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti, in numele ~i pentru membrul sau Pena Andra Elena ~i cu intimatul-parat Consiliul National pentru Combaterea Discriminlirii, cauza pe fond avand ca obiect "despagubire".

La apelul nominal !acut in ~edinla publica a raspuns intimata-reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti, in numele ~i pentru membrul sau Pena Andra Elena, prin avocat Dobre lulia, cu imputernicire avocalialii de reprezentare ata~ata la fila 48 dosar, emisa in baza contractului de asistenla juridica incheiat sub nr. 1258009/2015, lipsind apelanlii-parali Universitatea Politehnica Bucure~ti, Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii Stiinlifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice ~i intimatul-parat Consiliul Nalional pentru Combaterea Discriminarii.

Procedura de citare legal indeplinita. S-a !acut referatul cauzei de grefierul de ~edinla in cadrul caruia se invedereaza Curlii

faptul ca prezenta cauza se alla la primul termen de judecata, precum ~i imprejurarea ca prin cererile de apel formulate s-a solicitat de catre paqile apelante judecarea pricinii in lipsa, potrivit dispoziliilor prey. de art. 223 coroborate cu cele prey. de art. 411 alin.( I) pct. 2 din Codul de procedura civila.

La data de 12.04.2016 s-a depus la dosarul cauzei, prin intermediul serviciului "registratura" al acestei sectii, de catre intimatul Consiliul Nalional pentru Combaterea Discriminarii un inscris calificat ca fiind "note de ~edinla", in dublu exemplar.

La data de 20.05.2016 s-a depus la dosarul cauzei de catre apelanta Universitatea Politehnica Bucure~ti, note scrise, intr-un singur exemplar, fala de apelul declarat in cauza dedusa judecalii, intr-un singur exemplar.

lntimata-reciamanta Uniunea Sindicatelor Cadre lor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti, in numele ~i pentru membrul sau Pen a Andra Elena, prin avocat, interpelata fiind, arata ca nu are cereri, chestiuni prealabile de formulat, exceplii de invocat sau inscrisuri noi de ata~at.

Curtea, din oficiu, invoca exceplia tardivitalii declararii apeluilli de catre apelanta-parata Universitatea Politehnica Blicure~ti ~i, acorda intimatei-reclamante cuvantul asupra excepliei invocate, dar ~i asupra celor doua cereri de apel formulate de catre apelanlii-parali Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii ~tiinlifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice.

Intimata-reclamanta, prin avocat, depune la dosar concluzii scrise, precum ~i lnscrisuri cu titlu de practicajudiciara.

Intimata-reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti, In numele ~i pentru membrul sau Pena Andra Elena, prin avocat, avand cuvantul, solicita admiterea exceptiei invocate din oficiu de catre instal1\3 de control judiciar la termenul de judecata de la aceasta data.

in ceea ce prive~te cererile de apel formulate de ciitre apelantii-parati, intimata-reclamata, prin avo cat, solicita respingerea exceptiilor invocate (cu referire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive fata de cele doua institutii parate), In raport de obiectul aqiunii, acela al discriminarii. Ca atare, considera ca In speta discriminare a survenit din par1ea statului roman prin institutiile sale, reclamanta fiind angajata a statului. Solieita, ea atare, obligarea institutiilor statu lui la plata catre reclamanta a despagubirilor ce i se cuvin, reprezentand sporul de 15%, In conformitate cu dispozitiile prey. de art. 2 alin.(2) pct.1 din Directiva Consiliului 2000178/CE/2.12.2000 de cre3l'e a unui cadru general In favoarea egalitatii de munca In ceea ce prive~te incadrarea in munca ~i oeuparea fortei de munci'i, ~i care, In esenta, statueaza faptul ca persoanele sunt egale In fata legii, statui urmand a garanta tuturor 0 protectie egala, efectiva, lmpotriva discriminarii In baza oricarui criteriu. Interpelata tiind cu privire la criteriu pe care apreciaza ca instanta ar trebui sa-I aiba In vedere aliituri de celelalte criterii stabilite prin lege, preeizeaza ea, In opinia sa, criteriul ce trebuie avut In vedere este cel al timpului ~i, fala de aceasta lmprejurare, solicita ca instanta de control judiciar sa se raporteze la criteriul mentionat.

Curtea retine cauza in pronuntare asupra exceptiei tardivitatii declararii apelului formulat de catre apelanta-parata Universitatea Politehnica Bucure~ti, cat ~i asupra fondului celor doua cereri de apel formulate de catre apelantii-parati Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii !;)tiinlifice ~i StatuI Roman prin Ministerul Finanlelor Publice.

CURTEA,

Deliberand asupra apelurilor de fala, constata urmatoarele: Prin sentinta civila nLI2764/07.12.2015, pronuntata de Tribunalul Bucure~ti - Seqia a

VIII-a Contlicte de munca ~i asigurari sociale, in dosarul nr.37002/3/20 15, s-a admis, In parte, cererea de chemare In judecata privind pe reclamant UNIUNEA SINDICATELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITA TEA POLITEHNICA BUCURE!;)T/, In numele membrului sau PENA ANDRA ELENA, In contradictoriu cu parat UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE!;)T/, MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE, STATUL ROMAN - PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUB LICE ~i CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBA TEREA DISCRIMINARII; a fost obligata parata la acordarea catre reclamanta cu titlu de despagubiri materiale a sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, ca urmare a obtinerii titlului ~tiintific de doctor, calculata de la data depunerii diplomei la pal'ata, dar nu mai devreme de 08.05.2012 a titlului de doctor de catre reclamanta, sume ce vor fi actualizate eu indieele de inflatie ~i In continuare pentru viitor prin includerea acesteia In salariu de baza, conform art. I alin.5 din Legea nr.285/20 I 0; s-au respins pretenliile aferente perioadei 01.01.20 I 0 - 08.05.2012 ca fiind prescris dreptulla aqiune.

in considerente analizand cu priori tate exceplia prescripliei dreptului material la aCliune pentru pretenliile aferente perioadei 01.01.2010-08.05.2012, exceplie de fond, absoluta ~i peremptorie, invoeata din oficiu, in condiliile 248 alin. I din Codul de procedura civila, instanla a admis-o, apreciind ca este lntemeiata, pentru urmatoarele motive:

Obiectul cererii de fala il constituie un drept personal-patrimonial, respectiv un drept de creanla.

2

Potrivit art. I alin. I din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriplia extinctiva. dreptul la ac(iune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriplie dacii nu a fost exercitat In tennenul prevazut de lege.

Art. 3 alin. I al aceluia~i act nonnativ stabile~te tennenul general de prescriplie de 3 ani. dadi nu exista alte prevederi legale derogatorii, tennen de prescriplie care In cepe sa curga de la data cand se na~te dreptulla aqiune sau dreptul de a cere executarea silita (art. 7 din Decretul nr. 16711958).

Conform art. 268 al.l lit. c din Codul Muncii, cererile In materia conflictelor de muncii pot fi formulate "In termen de 3 ani de la data na~terii dreptului la aCliune, In situalia In care obiectul conflictului de munca consta In plata unor drepturi salariale neacordate sau a unOI' despagubiri catre salariat".

Potrivit alt. 12 din Decretul nr. 16711958 privitor la prescriplia extinctiva, .,1n cazul cand un debitor este obligat la prestalii succesive, dreptul la aqiune cu privire la fiecare din aceste prestalii se stinge printr-o prescriplie deosebita".

Faptul ca este yorba de un drept supus prescripliei rezulta cu c1aritate din natura dreptului care impune plata periodica, respectiv lunara.

Modalitatea ~i data plalii salariilor sunt stabilite expres prin art. I din Ordinul nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plalii salariilor la instituliile publice, In forma de la data introducerii acliunii, respectiv lntr-o singura tran~a lunara, In perioada 5-15 a luni i curente pentru luna precedenta.

Momentul na~terii dreptului la aqiune este cella care dreptul a fost lncalcat sau contestat ori, In lipsa unei lncaldiri sau contestari, data de la care el trebuie exercitat.

S-a relinut astfel ca pan a la momentul formularii aCliunii de fala s-a lmplinit termenul de prescriplie de 3 ani mai sus aratat pentru acordarea ciitre reclamantul IVAN MARIN ANDREI. cu titlu de despagubiri materiale, a sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizalia de lncadrare bruta lunara,ca urmare a oblinerii titlului ~tiinlific de doctor, deoarece acliunea a fost lnregistrata pe rolul acestei instanle la data de 08.05.2015.

De asemenea, Tribunalul a relinut ca In cauza nu a intervenit niciun caz de suspendare ori de lntrerupere a termenului de prescriplie.

Fala de cele menlionate de mai sus, Tribunalul a admis exceplia prescripliei dreptului material la acliune ~i In consecinla respinge ac(iunea ca fiind prescrisa pentru perioada 01.01.2010-08.05.2012.

Pefondul cauzei s-au re/inut urmatoarele: Reclamantul IVAN MARIN ANDREI din prezenta cauza are calitatea de cadru didactic

la UNIVERSITATEA POLlTEHNICA. DIN BUCURESTI fiind beneficiara sporuilli de 15% din salariul de baza, pentrll personallil didactic din lnvalamantul lIniversitar cu titlul ~tiinlific de DOCTOR, a~a cum se prevede In art.50 alin.1 0 din Legea nr. I 2811 997.

Potrivit prevederilor alt. I, 2 ~i 3 din OG nr.I37/2000 in Romania, stat de drept. democratic $i social, demnitatea omu/ui, drepturile $i /iberta/ile ceta/enilor, lib era dezvo/tare a persona/ita/ii umane reprezinta va/ori supreme ~'i sunt garantate de lege. (2) Principiul ega/italii intre celaleni, al excluderii privilegiilor $i discriminarii s1lnt garantate in .special in exercitarea urmatoarelor drepturi: d) drepturile civile, in 5pecial: (i) dreptul la lI1unca, la libera alegere a ocupaliei, la condi{ii de lI1unca echitabile .)'i satisjacatoare, la protec{ia impotriva $omajului, la un salariu egal pen/I'll Inuncii egala. la 0

relllllnera{ie echi/abila $i satisfaca/oare; (4) Orice persoanajizica saujuridica are obliga{ia sa re5pec/e principii/e enun{a/e la a/in. (2). Art. 2. - (1) Potrivit prezen/ei ordonanle. prin discriminare se inlelege orice deo.l'ebire. excludere. res/ric/Ie sau preferinla, pe baza de rasa. naliona/i/a/e. e/nie, lill1ba. religie, categoric socia/a, convingeri, sex, O/'ien/are sexua/a, vars/a. handicap, boa/a cl'Onica necon/agioa.l'a,

3

necesare in vederea garantarii unei salarizarii echitabile, care sa lina cont inclusiv de dreptul la 0

sa larizare egala pentru munca de valoare egala. in mod similar, Pactul internalional cu privire la drepturile economice, sociale ~i cu lturale(adoptat in 1966 ~ i ratificat de Romania prin Decretulnr. 21211974) contine dispozilii relative la nediscriminare, inclusiv dreptul la un sa lariu echitabil ~i la o remunerare ega la pentru 0 muncii de va loare egala.

Cum aceste prevederi interna\ionale au prioritate in raport cu intreaga legislal ie romana (conform art. 20 alin.1 in Constitu\ie), instanla a apreciat ca, in condiliile in care munca desta~urata de reclamanta este identica, la fel ~ i pregatirea profesionala, cu aceea a membri lor ace l eia~ i categorii profesionale, diferenla de remunerare nu este justificata, exclusiv pe considerentul date i la care s-a ob\inut titlul ~tiinlific de doctor.

in ceea ce prive~te deciziile Cur\ ii Constitulionale nr.8 I 8-820103.07.2008, Tribunalul a re\inut ca nu impieteaza cu nimic so lu\ionarea prezentului litigiu. Prin aceste decizii CUl1ea Const itutionala constata ca prevederi Ie art. I , art.2 al in .(3) ~i 311.27 al in .( I) din Ordonan\a Guvernu lui nr.137/2000 privind prevenirea ~ i sanqionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitulionale, in masU1"3 in care din acestea se desprinde inlelesul ca instanlele judecalore~ti au competenla sa anu leze ori sa refuze aplicarea unoI' acte nonnative cu pu tere de lege,considerand ca sunt discriminatorii, ~i sa Ie inlocuiasca cu norme create pe ca le judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.

in spela nu sunt incidenle doar prevederile O.G. 137/2000, ci ~i cele ale Constitutiei Romaniei ~i Codu lui muncii. Astfel potrivit art. 16 din Constitulie, cetalenii sunt ega li in fala legii ~i autoritatilor publice, tara privilegii ~i lara discriminari, iar potrivitarl.21 , orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor ~i a intereselor sale legitime; nici 0

lege IllI poate ingradi exercitarea acestui drept. Art.S din Codul muncii interzice discriminarea, prevazand ca in cadrul relaliilor de munca

functioneaza principiul egalitalii de tratament fata de tOli salarialii ~i angajatori i, orice di scr iminare directa sau indirecta fiind interzisa. Prevederi asemanatoare sunt cuprinse ~ i in Protocolul 12 la Convent ia Europeana a Drepturilor Omului , art. 14 din Conventia Europeana a Drepturi lor Omu lui , art.2S alin. (I) din Declaratia Universa la a Drepturilor Omulu i, art.26 di n Paclul internal ional cu privire la dreplurile civile ~ i politice.

in jurisprudenta C.C.J.E., cauza Von D. Kamann c. M. NordS.-E. 14/83 , s-a slatuat cli ordinea juridica comunitara permite luluror persoanelor care se considera nedreptal ite de 0

discriminare rezultala din acte normative sa 0 invoce efectiv in litigiile de pe ro lul tribunalelor na\iona le.

Principiul egalitalii in fa\a legii prevazut de art. 16 alin .1 din Constitutie ~i al nediscrilllinarii prevazut de art.S alin.1 din Codul muncii nu inseamna unifonnitate, fiind admise solutii legislal ive diferite pentru SilUa\ii diferite, justificate obiect iv. Curtea Constitutionala a Illai slabilit ca legiuitorul este in drept sa instituie anum ite sporuri la indellln izalii le ~i salariile de baza, pe carele poale diferentia in fu nc\ie de categoriile de personal carora Ii se acorda. in acela~ i sens, C.J.C.E. a statu at principiul egalita\ ii ca unul din principiile generale ale dreptului cOlllunilar. in sfera dreplu lui comunitar, principiul egalilal ii exclude cii situa\iile comparab ile sa fie tratate diferit ~i situaliile diferite sa fie tratate simi lar, cu excepl ia cazului in care tratamenlul eSle justifical obiectiv.

Avand in vedere aceste considerente, Tribunalul in baza art. 16, art.2 1, art.126 din Conslitutia ROlllaniei , art.6 parg.1 din Convenlia-EDO, artJ pct.! din Protocolul nr.12 la Conventia-EDO, art.2 alin.(I) cor. cu art.6 lit.h ~i c, art. 27 din OG nr. 137/2000, a admis, in parle, cererea de chemare in judecata lIfmand a obliga paralii la acordarea catre reclamanta, cu lillu de despagubiri materiale a sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizalia de incadrare brula lunara, ca unnare a ob\ineri i titlului ~liin\ ific de doctor, incepiind cu data de 08 .05.20 12, aclua li zala cu indicele de inflalie ~i in cont inuare pentru viitor prin includerea acesteia in indelllniza\ia lunara de incadrare, conform art. I alin .5 din Legea nr.285/20 I O.

6

impotriva acestei hotan'iri, au declarat apel in termen legal ~i lIIotivat pan'itii Universitatea Politehnica Bucure~ti, Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetiirii ~tiintifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice, criticand solutia pentru nelegalitate ~i netemeinicie.

Prin motivele de apel formulate, apelantul-piiriit Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice a aratat ca, din analiza sentinlei civile apelate, se poate observa ca asupra celor trei exceplii invocate prin lntampinare de Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publicc instanla de fond a omis sa se pronunle (exceplia lipsei calitalii procesuale pasivc: exceplia prematuritalii ~i exceplia inadmisibilitalii).

in considerentele hotariirii apelate, instanla de fond nu a facut altceva deciit sa arate suslinerile reclamantului formulate prin actiune, dar cu privire la apararile pilratului Statului Roman prin Ministerul Finanlelor Publice nu a facut absolut nicio referire.

Din perspectiva art.425 Cod procedura civila, instanla are obligalia de a menliona In mod expres ~i explicit In considerentele hotariirii date, care sunt argumentele In masura sa Ii suslina solulia pronunlata, ea fiind de natura sa lnlature orice arbitrariu, sa convinga parlile In litigiu de temeinicia ~i legalitatea hotariirii ~i sa faca posibila exereitarea controlului judecatoresc.

in spela, instanla trebuia sa examineze pricina sub toate aspectele, sa analizeze toate excepliile invocate ~i apararile formulate.

Prin unnare, la 0 simpla lecturare a hotariirii este evident ca In considerentele sentinlei apelate instanla nu a relinut ~i analizat excepliile invocate de Statui Roman prin Ministerlll Finanlelor Publice ~i, prin urmare nici nu s-a pronunlat eu privire la temeinicia sall netemeinicia acestora.

Procediind In acest mod, considera apelantul ea instanla de fond a lncalcat obligalia stabilita de art. art. 425 alin. (I) lit. b din Cod proc. civ. Aceea de a demonstra In scris de ce s-a ajuns la solulia data, obligalie esenliala, a carei lncalcare este sanctionata cu nulitatea hotararii conform art. 174 ~i 175 din C. proc. civ.

Neanalizarea excepliilor invocate In cauza lmpiedica exercitarea controlului judiciar, punand instanla de apel In imposibilitate de a putea analiza justelea soluliei adoptate In lntregul sau, astfellncat, prin aceasta, paratul Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice ar suferi 0

vatamare care nu se poate lnliitura decat prin anularea hotariirii. Totodata, analiza excepliilor invocate de catre Statui roman prin MFP ~i admiterea uneia

dintre acestea, ar fi obligat instanla sa respinga pretenliile reclamantului In rapOlt (contradictorill) cu institulia apelanta, pe de alta parte, iar omisiunea de a pune 0 exceptie In dezbaterea contradictorie a partilor ~i apoi ada solutia motivat, echivaleaza cu lncalcarea de catre instanta a dreptuilli sau la aparare fiindca, procediind astfel, I-ar priva deopotriva de posibilitatea de a 0

sustine ~i, respectiv de a 0 combate, pe de alta parte. Astfel apelantul solicita sa se constate faptul ca In callza a fost lncalcat principiul

contradictorialitalii ~i respectiv principiul oralitatii procesului civil. Principiul contradictorialitalii a fost definit In doctrina ca fiind posibilitatea conferita de

lege partilor de a discuta ~i combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil. Exigenla fundamentala a contradictorialitalii impune ca nicio masura sa nu fie ordonata de catre instanla lnainte ca aceasta sa fie pusa In disculia contradictorie a parlilor.

A~a cum s-a aratat, acest principiu domina lntreaga activitate de solulionare a litigiului, gasindu-~i aplicarea ~i In faza executarii silite, diindu-se exemplul clasic al debitorului care estc lncuno~tinlata prin somalie ca se va trece la executarea silita daca nu l~i executa de bunavoie obligatia, iar judecata unei eventuale contestalii la executare urmand a se face cu citarea partilor implicate In faza executarii silite (creditorul ~i debitorul), iar daca este cazul ~i cu citarea celor ce pretind ca au fost lezali In drepturile lor.

in Noul Cod de Procedura Civila (NCPC), principiul contradictorialitalii este consacrat In terminis, In cadrul art. 14, unde sunt enumerate ~i cateva dintre elementele structurante, respectiv:

7

citarea sau InTati~area partilor; comunicarea reciproca de ciitre paqi a motive/or de fapt ~i de drept pe care l~i Intemeiaza pretentiile ~i apararile, precum ~i mijloacele de proba; dreptul partilor de a discuta ~i a argumenta orice chestiune de drept invocata In CUl'sul procesului, inclusiv de instanta; obligatia instantei de a supune discutiei partilor toate cererile, exceptiile ~i Imprejurarile de fapt sau de, drept invocate, ea neputiindu-~i Intemeia hotararea decM pe motive de fapt ~i de drept care au fost puse In prealabilln discutia paqilor.

Totodata din cuprinsul hotararii atacate rezulta ca a fost Incalcat ~i principiul oralitatii dezbaterilor, regula potrivit careia pricinile se dezbat verbal daca legea nu dispune altfel, instanta fiind obligata sa dea cuvantul partilor, pentru ca fiecare dintre ele sa-~i sustina pozitia procesuala.

Principiul oralitatii dezbaterilor este complemental' principiului publicitatii dezbaterilor: numai In cadrul unor dezbateri desTa~urate oral procesul poate fi urmarit, In succesiunea fazelor sale, atiit de catre parti, cat ~i de catre orice alte persoane care asista la dezbateri.

Principiul oralitatii dezbaterilor nu este contrazis de faptul ca legea pretinde ca sustinerile orale Tacute pe parcursul desTa~urarii procesului sa fie consemnate In scris, iar Inscrisurile respective sa fie depuse la dosar; aceasta este necesar pentru ca, pe calea controlului judiciar, sa devina posibila verificarea sub toate aspectele - de legalitate ~i temeinicie prin hotariirii pronuntate, ca ~i a regularitatii desTa~urarii Intregii proceduri judiciare. Principiul oralitatii dezbaterilor presupune deci Imbinarea procedurii orale cu cea scrisa, asigurand, pe aceasta cale, conditiile optime pentru pronuntarea unoI' hotariiri legale ~i temeinice.

Potrivit art.248 alin.1 ~i 2 Cod pr.civ. instanta de fond era obligata sa se pronunte mai Intiii asupra exceptiilor de procedura precum ~i asupra celor de fond care fac inutila, In tot sau In parte, cercetarea In fond a pricinii, cu exceptia celor pentru dezlegarea carora este necesara administrarea de dovezi, situatie In care vor fi unite cu fondul cauzei.

Precizeazii apelantul ca, pe cale de except ie, a invocat prescriptia dreptului material la actiune, rapol1at la obiectul actiunii, prin care se solicitii despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare, echivalente a sporului de 15%, pentru tit/ul de doctor, calculat de la 01.01.20 I 0 pana la zi, actualizata cu indicele de intlatie lunar ~i In continuare, sunt incidente dispozitiile art. I ~i 3 din Decretul nr. 16711958 ~i mentinute de prevederile ari. 2500, 2501 ~i 2517 din Noul Cod Civil, care prevad un tennen de 3 ani de la data la care i s-a nascut dreptul de a pretinde aceste pretentii.

Prin unnare, cererea de chemare In judecata formulata de reclamant, ce figureaza a fi Inregistrata la data de 08.05.2015 (potrivit datelor existente pe portalul instantei de judecata), prin care se solicitii valorificarea unui drept principal ~i accesoriile acestuia, pretins a fi nascut In perioada 01.01.20 I 0 -08.05.2012 este In mod evident prescrisa.

Mai arata apelantul di, pe cale de except ie, a invocat In fata instantei de fond ~i

inadmisibilitatea cererii de chemare In judecata formulata de reclamant, pentru urmatoarele considerente:

in ceea ce prive~te invocarea, de reclamant a existentei unei discriminari, trebuie avut In vedere faptul ca O.G. nr. 137/2000 este actul normativ care reglementeaza prevenirea ~i sanctionarea oricaror forme de discriminare.

insa, In egala masura trebuie retinut ca, prin Deciziile nr. 818, 819, 820 ~i 821 pronuntate de Curtea Constitutionala la data de 03.07.2008 ~i publicate In Monitorul Oficial nr. 537 din data de 16.07.2008, s-a stabilit ca, "Un asemenea Inteles al dispozitiilor ordonantei (O.G. nr. 137/2000-n.n), prin care se confera instantelor judeciitore~ti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege ~i de a crea In locul acestora alte norme sau de a Ie substitui cu norme cllprinse In alte acte normative, este evident neconstitutional, Intruciit Incalca principiul separatiei puterilor, consacrat In art. I alin. (4) din Constitlltie, precum ~i prevederile art. 61 alin. (I), In conformitate cu care Parlamentlll este llnica autoritate legiuitoare a tarii.

in virtutea textelor constitutionale mention ate, Parlamentul ~i, prin delegare legislativa, In conditiile 311. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica ~i abroga

8

nonne juridice de aplicare generala. Instantele judecatore~ti nu au 0 asemenea competenta. misiunea lor constitutionala fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (I) din Legea fundamentala -, adica de a solutiona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenta, lntinderea ~i exercitarea drepturilor lor subiective."

Prin urmare, lntrucat prevederile art.5 din OUG nr.27/2006 ce reglementau salarizarea ~i alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor ~i altor categorii de personal din sistemul justitiei judecatorii au fost abrogate, prin 311.48 din Legea cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, iar acest spor nu a mai fost prevazut nici prin Legea nr.284/2010 privind salarizarea in anul 201 I a personalului platit din fonduri publice, prin capatul de cerere, privind constatarea existentei discriminarii intre reclamant. in calitate de detinator al titlului ~tiintific de doctor ~i alte persoane detinatoare ale aceluia~i titlu reclamantul solicita, practic, instantei judecatore~ti, sa se substituie puterii legislative prin modificarea cadrului legislativ in sensul dorit de acesta.

De altfel, acest fapt a fost deja stabilit ~i prin Decizia nl'. 594 din 5 iunie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (6) ~i art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, ale art. 6 alin. (I) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/20 I 0 privind unele masuri de reincadrare in func(ii a unoI' categorii de personal din sectorul bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, precum ~i ale art. I alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fond uri publice, prin care Curtea Constitutionala a constatat ca "sporurile, premiile ~i alte stimulente acordate demnitarilor ~i altor salariati prin acte normative reprezinta drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate ~i garantate de Constitutie.

in decizia Curtii Constitutionale se retine faptul ca, "diferentierea indemnizatiilor ~i a salariilor de baza pentru demnitari ~i alti salariati din sectorul bugetar este optiunea libera a legiuitorului, tinand seam a de importanta ~i complexitatea diferitelor functii. Legiuitorul este in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile ai salariile de baza, premii period ice ~i alte stimulente, pe care Ie poate diferentia in functie de categoriile de personal carora Ii se acorda, Ie poate modi fica in diferite perioade de timp, Ie poate suspenda sau chiar anula".

Or, in cauza de fata, Curtea constata ca sporul In discutie a fost eliminat incepand cu data de 0 I ianuarie 20 I O. Faptul ca sumele de bani aferente sporului au fost mentinute in continuarc sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care 11 aveau in plata la data de 31 decembrie 2009 nu vizeaza existenta sau inexistenta sporului, ci reprezinta 0 masurii tranzitorie pan a la intrarea in vigoare, in totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fond uri publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nl'. 877 din 28 decembrie 20 I 0, lege in care nu se regase~te acest spor.

Prin urmare, este de competenta legiuitorului eliminarea sau, din contra, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fiira relevanta constitutionala, astfel incat abrogarea art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea-cadru nr.330/2009 nu este discriminatorie ~i nu afecteaza dreptul constitutionalla salariu.

Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, realizarea trecerii la noul sistem de salarizare reglementat se efectueaza in mod etapizat, astfel incat in perioada de implementare a legii nicio persoana sa nu inregistreze 0 diminuare a salariului brut de care beneficiaza potrivit reglementarilor anterioare. De aceea, art. 30 alin. (6) din lege a prevazut ca, pentru persoanele ale carol' sporuri cu caracter permanent acordate in luna decembrie 2009 nu se mai regasesc in anexele la lege ~i nu au fost incluse in indemnizatiile lunare de incadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri VOl' fi avute in vedere In legile anuale de salarizare, pana la acoperirea integrala a acestora. Or, art. I alin. (5) din Legea 111'. 285/20 I 0, criticata in prezenta cauza, nu face altceva decat sa integreze aceste sporuri, care in cursu I anului 2010 au fost acordate sub fonna de sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, in indemnizatia lunara de incadrare, fiira ca acordarea lor sa

9

conduca la cre~teri salariale, altele decii.t cele prevazute de lege. Astfel, calculul celorlalte sporuri la indemnizatia lunara de lncadrare se va face Tara a lua in considerare suma compensatorie cu caracter tranzitoriu mentionata mai sus.

Nu In ultimul riind s-a re\inut de catre Curtea Constitu\ionala faptul ca "a accept a sus\inerea autorului exceptiei ar echivala cu subrogarea Curtii Constitu\ionale In sfera de competen\a a legiuitorului ~i cu acordarea sporului in cauza, incalciind astfel ari 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. ( ... ) or, Curtea nu este competenta sa complineasca un atare text legislativ, lntruciit, astfel cum s-a aratat mai sus, ar lncalca sfera de competen\a a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a tarii."

In sensu I celor aratate mai sus, solicita apelantul M.F.P. sa se aiba In vedere Decizia nr.838 pronun\ata in ~edin\a din data de 27 mai 2009, prin care Curtea Constitu\ionala s-a pronun\at asupra cererii de solu\ionare a conflictului juridic de natura constitu\ionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de lnalta Curte de Casa\ie ~i Justi\ie, pe de 0 parte ~i Parlamentul Romiiniei ~i Guvernul Romiiniei, pe de alta parte, cerere formulata de Pre~edintele Romaniei In temeiul mt. 146 lit. e) din Constitutie.

Astfel, cu unanimitate de voturi, "Curtea Constitu\ionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitu\ionala lntre autoritatea judecatoreasca, pe de 0 parte, ~i

Parlamentul Romiiniei ~i Guvernul Romiiniei, pe de alta parte. In exercitarea atribuliilor prevazute de art. 126 alin. (3) din Constitu\ie, lnalta Curte de

Casalie ~i Justi\ie are competen\a de a asigura interpretarea ~i aplicarea unitara a legii de catre toate instan\ele judecatore~ti, eu respeetarea prineipiului fundamental al separa\iei ~i echilibrului puterilor, consacrat de art. I alin. (4) din Constitutia Romiiniei, lnalta Curte de Casatie ~i Justi\ie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze eontrolul de eonstitu\ionalitate al aeestora".

Prin urmare, In lumina Deciziei nr.838 din data de 27 mai 2009 precum ~i a Deciziei nr.594 din 5 iunie 2012, pronuntate de Curtea Constitu\ionalii, este evident faptul ca, a se da curs de catre instan\a solicitarii reclamantului echivaleaza cu lncalcarea unuia din principii Ie de functionare ale statu lui de drept, respectiv a principiului separatiei ~i echilibrului puterilor In stat, astfel lncii.t solicitam admiterea excepliei inadmisibilitalii cererii de chemare In judecata ~i respingerea acesteia, ca atare.

Mai arata apelantul ca, pe cale de exceptie, a invocat ~i invoca ~i lipsa calitatii procesuale pasive a Statu lui Romiin prin Ministerul Finantelor Publice, pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea formulata, reclamantul a solicitat, cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare, acordarea sumelor echivalente contravalorii sporului de 15% din indemnizalia de lncadrare bruta lunara, ca urmare a detinerii titlului ~tiin\ific de doctor, aetualizate cu indicele de inflatie de la data de 01.01.20 I 0 ~i In continuare.

Prin Legea - cadru 111'.284/20 I 0 privind salarizarea unitara a personalului platit din fond uri publice, acest spor nu a mai fost prevazul.

lntruciit, prin cererea de chemare In judecata a reclamantului se solicita acordarea cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare a sumelor echivalente contravalorii sporului de 15%, ca urmare a detinerii titlului ~tiin\ific de doctor, actualizate cu indicele de inflalie ~i continuare, apreciem ca practic, se tinde la recunoa~terea unui drept de natura salariala eu caraeter permanent, In raport de care doar angajatorul reclamantului justifica calitate proeesuala pasiva In cauza, respeetiv Universitatea Politehniea Bucure~ti, singurul care poate fi obligat In raportul jlll'idic dedus judecalii.

Pe de alta parte, Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice nu are ealitate proecsuala pasiva, nici In raport de art.3 alin.(I) lit.c din HG nr.344 din 30 aprilie 2014 privind organizarea ~i funelionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale ~i Persoanelor Viirstnice, precum ~i pentru modificarea unor acte normative, In conformitate cu care, In vederea realizarii rolului sau, Ministerul Muncii, Familiei ~i Protectiei Sociale lndepline~te functia de

10

reprezentare, respectiv "reprezinta Guvernulln relaliile cu instituliile ~i organismele, organizatiilc ~i asocialiile interne, europene ~i internalionale din domeniile sale de activitate, promoveaza interesul national:"

Potrivit art. din HG nr. 344 din 30 aprilie 2014: "(I) Ministerul Muncii, Familiei. Proteqiei Sociale ~i Persoanelor Vilrstnice se organizeaza ~i functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, In subordinea Guvernului.

(2) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale ~i Persoanelor Vilrstnice realizeaza politicile nationale, corelate cu cele la nivel european ~i international, In domeniile muncii, familiei, proteqiei sociale ~i persoanelor varstnice, lndeplinind rolul de autoritate de stat, strategie ~i planificare, reglementare, sinteza, coordonare, monitorizare, inspectie ~i control.

(3)Ministerul Muncii, Familiei, Proteqiei Sociale ~i Persoanelor Varstnice asigura coordonarea aplicarii strategiei ~i politicilor Guvernului In domeniile muncii, familiei, proleqiei sociale ~i persoanelor varstnice."

Precizeaza apelantul ca, art.223 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil stabile~te

faptul ca, "In raporturile civile In care se prezinta nemijlocit, In nume propriu, ca titular de drepturi ~i obligatii, statuI participa prin Ministerul Finantelor Publice, afara de cazul In care legea stabile~te un alt organ In acest sens."

Totodata, potrivit art. I , alin.1 din H.G. nr.34/2009 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Finantelor Publice "Ministerul Finantelor Publice se organizeaza ~i functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridicii, In subordinea Guvernului, care aplica strategia ~i Programul de guvernare In domeniul finantelor publice".

Or, pretentiile reclamantului constau In drepturi, care nu pot fi platite dedit de catre angajator, iar chemarea In judecata a Statu lui Roman prin Ministerului Finantelor Publice, In calitate de reprezentant al Statului Roman e nejustificala, avand In vedere ca reclamantul nu a avut ~i nu are raporturi de munca/serviciu lncheiate cu Ministerul Finantelor Publice, pentru a ne fi putut raporta la drepturi ~i obligatii izvonlte din acestea, sau din alte raporturi obI igalionale.

Prin urmare, reclamantul nefiind vreun moment salariat al Ministerului Finanlelor Publice, In cauza nu se realizeaza identitatea impusa de legea procesuala civila, lntre parte a care poate fi obligata In raportullitigios ~i cea care deline calitatea de parat.

Aceea~i idee rezulta ~i din Decizia nL 10/2011 (publicata In Monitorul Oficial nL 786/4.11.2011) prin care 1nalta Curte de Casatie ~i Justitie a admis recursul In interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe hlnga 1nalta Curte de Casatie ~i Justilie. Astfel, prin respectiva decizie s-a retinut ca, "lntre institutiile publice parate chemate In judecata pentru plata drepturilor de natura salariala ori a ajutoarelor financiare ~i Ministerul Finantelor Publice exista rapOliuri juridice de drept administrativ, care iau na~tere In viliutea obligaliilor legale reciproce ~i specifice ce Ie revin In procesul bugetar, iar lntre Ministerul Finantelor Publice ~i institutiile respective nu exista nicio obligalie de garanlie sau de despagubire In cazul neexecutarii de catre 0 institutia publica a obligaliei ce Ii incumba fie In baza raportului juridic de munca, fie In baza dispoziliilor Legii nL 315/2006."

1nalta Curte de Casatie ~i Justitie a constatat deci ca, dqi lntre institutiile publice pilrilte ~i Ministerul Finanlelor Publice exista raporturi juridice de drept administrativ, nu exista 0 obligatie de garanlie. Drept urmare, cu atat mai putin poate subzista obligalia de garantie lntre angajatul unei institulii publice finantate de la bugetul de stat ~i Ministerul Finantelor Publice, lntre cele doua subiecte neexistand niciun raportjuridic.

Drept urmare, lntre reclamant ~i Ministerul Finantelor Publice nu exista niciun fel de raporturi juridice ~i implicit, niciun fel de drepturi ~i obligalii reciproce.

Mai mult decat atat, trebuie avuta In vedere procedura bugetara reglementata de Legea nr.500/2002 privind finantele publice, respectiv faptul ca, decizia finala privind conlinulul bugetului, nu apartine Ministerului Finanlelor Publice.

II

universitatea, conform art. 293 ~i urm. Din Legea educaliei nalionale nr. 1/20 I I, cu modificiirile ~i completarile ulterioare.

Potrivit art. 121 din Legea educaliei nalionale nr. 1/20 II, cu modificiirile ~i completiirile ulterioare ~i In conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea ~i funclionarea Guvernului Romaniei ~i a ministerelor, cu modificarile ~i completiirile ulterioare, Ministerul Educaliei Nalionale In calitate de organ de specialitate al administraliei publice centrale are funclii publice specifice care implicii exerciliul autoritalii de stat ~i functii de conducere, lndrumare ~i control.

In niciun caz Ministerul nu are calitate de angajator fala de reciamanli, conform principiului specialitalii capacitalii de folosinla, nu poate lncheia contracte individuale de munca cu personalul didactic de predare, nu are competenla de a recalcula salarii ~i implicit nici de a pliiti salarii.

In ipoteza admiterii unei astfel de cereri de chemare In judecata, Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetiirii Stiinlifice nefiind angajatorulreclamanlilor nu poate calcula ~i pliiti aceste sporuri, 0 asemenea obligalie este imposibil de executat.

Precizeaza apelantul ca, In domeniul bugetar, procedura privind formarea, administrarea, angajarea ~i utilizarea fondurilor publice sunt supuse normelor de drept public, astfel lncat In acest domeniu nu se pot realiza negocieri.

Potrivit art.l4 din Legea nr. 500/2002 privind finanlele publice, cu modificiirile ~i

completiirile ulterioare "nici 0 cheltuiala nu poate fi lnscrisa In bugetele prevazute la art. I (2) ~i

nici angajata ~i efectuatii din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respect iva cheltuialii. "

In al doilea rand Ministerul Educaliei Nalionale nu este ordonator de credite pentru finanlarea lnviiliimantului universitar de stat.

Potrivit art. 222 ~i urm. Din Legea educaliei nalionale nr. 1120 II, cu modificiirile ~i

completarile ulterioare, toate resursele de finanlare ale universitalilor de stat sunt venituri proprii, iar sumele alocate din bugetul Ministerului Educaliei Nalionale sunt alocate pe bazii de contract institu\ional pentru finan\area de baza, pentru fondul de burse ~i proteclie socialii a studenlilor, pentru fondul de dezvoltare institu\ionala, precum ~i pentru finanlarea de obiective de investilii ~i contract complementar pentru finanlarea repara\iilor capitale, a dotiirilor ~i a altor cheltuieli de investi\ii, precum ~i subven\ii pentru cazare ~i masa.

Toate aceste venituri sunt utilizate de instituliile de lnvii\iimant superior, In condi\iile autonomiei universitare, In vederea realiziirii obiectivelor care Ie revin In cadrul politicii statului din domeniullnvii\iimantului ~i cercetarii ~tiintifice universitare, iar rectorii universitatilor de stat sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, prioritar spre departamentele ~i

structurile cele mai perfonnante. Prccizeaza apelantul ca, In domeniul bugetar, procedura privind formarea, administrarea,

angajarea ~i utilizarea fondurilor publice sunt supuse normelor de drept public, astfel lncat In acest domeniu nu se pot realiza negocieri.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificiirile ~i completarile ulterioare "nici 0 cheltuiala nu poate fi lnscrisa In bugetele previizute la art. I (2) ~i nici angajatii ~i efectuata din aceste bugete, dacii nu existii baza legala pentru respectiva cheltuiala. "

Avand In vedere atributiile Ministerului Educatiei Nationale care nu are calitatea de ordonator de credite pentru institutiile de lnvalamant superior ~i nici angajator al personalului didactic, reitereaza apelantul exceptia lipsei calitiitii procesual pasive a Ministerului Educatiei na\ionale ~i Cercetarii Stiintifice.

De asemenea, actiunea este inadmisibilii raportat la prevederile art. 8 din Anexa 5 la Legea nr. 63/2011 privind lncadrarea ~i salarizarea In anul2011 a personalului didactic ~i didactic auxiliar dinlnvatamant, cu modificarile ~i completarile ulterioare.

14

In confonnitate cu aceste prevederi legale, beneficiarii compensallel tranzitorii - spor pentru titlul ~ti inlific de doctor, sunt doar persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de acest spor. Or, din motivarea cererii de chemare In judecata rezulta faptul ea reclamantele au oblinut titlul ~tiinlitic de doctor In anul 2012, prin unnare, solicitarea reclamantelor nu se lnscrie In condiliile legale.

Avand In vedere cele menlionate, solicita apelantul-parat admiterea apelului ~i respingerea aqiunii ca nelntemeiata fala de Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii ~tiinlifice.

Prin motivele de apel formulate, apelanta-pariita Universitatea Politehnica Bucure~ti a aratat ca lncepiind cu data de 01.01.20 I 0, toate prevederile legale privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiinlific de doctor au fost abrogate prin Legea salarizarii unitare nr. 330/2009. In conformitate cu 311.6 al O.U.G. nr.1/2010 privind unele masuri de relncadrare in funC\ii a unor categorii de personal din sectorul bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, In cazul in care drepturile salariale determinate in confonnitate cu Legea cadru 330/2009 sunt mai mici dedit cele stabilite prin legi sau hotariiri ale guvernului fata de luna decembrie 2009 se acorda 0 suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenla, in masura in care persoana i~i desfli~oara activitatea in acelea~i condilii. In anul 20 II, personalului care la data de 31 decembrie 2009 beneficia de sporul pentru titlul ~tiinlific de doctor i s-a menlinut suma aferenta acestui spor in compensalie tranzitorie conform prevederilor Legii 285/2010 ~i a Legii nr.63/2011.

In concluzie, prin abrogarea prevederilor legislative privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiinlific de doctor, persoanele care au oblinut acest titlu dupa intrarea In vigoare a Legii 284/20 I 0 nu mai au baza legislativa In virtutea careia sa primeasca sporul de 15% ce face obiectul acestei cauze.

Totodata, privitor la capatul de cerere al reclamanlilor ce invoca discriminarea, precizeaza apelanta urmatoarele:

Legea nr. 32412006 define~te discriminarea ca fiind: "orice deosebire, excludere, restriclie sau preferinla, pe baza de rasa, nalionalitate, etnie, limba, religie, categorie social a, convingeri, sex, orientare sexual a, viirsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la 0 categorie defavorizata, precum ~i orice - alt criteriu care are ca scop sau efect restriingerea, Maturarea recunoa~terii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului ~i a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social ~i cultural sau in arice alte domenii ale vietii publice."

In cauza, prin cererea de chemare In judecata dedusa judecatii instanlei fondului, reclamantii solicita, potrivit propriilor sustineri, ca instanla de judecata sa constatate caracterul discriminatoriu al dispozitiilor art.8 din Anexa 5 Legea nr. 63/20 II ~i acordarea catre acesta a drepturilor reprezentiind sporul de doctorat de 15% anterior mentionat cu titlu de despagubiri pentru discriminare, sustiniind ca aceste dispozitii nu au 0 justificare obiectiva ~i rezonabila ~i sunt discriminatorii prin prisma prevederilor Constituliei Romaniei ~i a Codului Muncii, potrivit carora "toti oamenii, flira nici 0 discriminare, au dreptulla salariu ega I pentru munca egala".

Pe cale de consecinta, In mod nelegal, reclamantii, solicitau instanlei fondului sa constate neconstitutionalitatea prevederilor unui act normativ ~i sa acorde dreptul prevazut de norma juridica, unor persoane ce nu se lnscriu In ipoteza normei juridice (respectiv aceea de a fi beneficial' al titlului ~tiintific de doctor), deci implicit se solicita "inlocuirea (unor norme juridice) cu norme create pe calc judiciara sau cu prevederi cuprinse In acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii".

Privitor la aceasta, prin deciziile Curtii Constitutionale nr.81 8-82 1/2008, obligatorii pentru inst3l1\C potrivit art.l47 alin.4 din Constitulie, s-a constat ca "prevederile art. I, art.2 alin.3 ~i 311.27 alin.1 din Ordonanta Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ~i sanqionarea tuturor forme lor de discriminare, republicata, sunt neconstitulionale, In masura in care din acestea se desprinde inlelesul ca instantele judecatore~ti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea

15

unoI' acte normative cu putere de lege, considenlnd ca sunt discriminatorii, ~i sa Ie inlocuiasca cu nonne create pc cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative".

In ceea ce prive~te sustinerea instantei de fond ca legiuitorul are dreptul de a modifica, suspenda, sau anula sporuri, indemnizatii, functie de categoriile de personal cu respectarea principiului egalitatii, invocand ca exemplu Hotariirea 671/20.11.2013 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii, subliniaza apelanta ca aceasta hotarare nu este pronuntata intr-o cauza similara ~i nu are legatura cu obiectul cauzei.

Reclamantii au dreptulin acest proces sa sustina nerespectarea legislatiei muncii de catre Universitatea Politehnica Bucure~ti prin neaplicarca corecta a legislatiei salarizarii (ceea ce nu este cazul) fapt ce ar fi putut duce la discriminarea lor in raport cu ceilalti angajati ~i nicidecum daca articolele de lege sunt sau nu constitutionale sau discriminatoare.

Diferenta de tratament dintre salariati nu este cauzata de catre angajator ci eventual de catre prevederile legale in materie poate chiar de neconcordanta dintre legislatia de pana in anul 20 I 0 cu cea de dupa 01.01.20 I 0 neconcordanta care nu poate ti rezolvata in acest proces ~i pentru care instanta nu are cal itate.

Cauza Driha contra Romiiniei, invocata in dispozitivul Hotariirilor atacate de catre instanta de fond nu are legatura cu speta acestui dosar, fiind yorba fie aplicarea in mod discriminatoriu a impozitului pe venit unui fost salariat al Ministerului de Interne in raport cu ceilalti salariati, in conditiile in care scutirea de impozit era prevazuta de aceea~i lege sub incidenta careia intrau toti salariatii.

in cazul acestui dosar, sporul de 15% ce se considera a nu fi fost acordat reclamantilor, nu a mai fost introdus in legislatia de dupa 01.01.20 I 0 a~a cum reiese din cele relatate mai sus cat ~i din toata legislatia invocata.

In sustinerea celor mentionate mai sus, solicita sa se tina seam a ~i de Decizia nr.89/20 14 ciit ~i a Deciziei nr. 594/05.06.2012 prin care Curtea Constitutionala respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.8 din cap.l al anexei 5 la Legea nr.63/2011, invocat de reclamanti a dispozitiilor alin. 6 ~i art. 48 alin. I pct. 7 din Legea nr. 330/2009 a art. 6 alin I din aUG nr. 1/2010 precum ~i ale art. I alin. 5 din Legea nr.285/2010 ceea ce demonstreaza Tara echivoc ca, cererea de chemare in judecata este netondata ~i lipsita de temei legal ~i implicit hotariirile atacate prin acest ape/.

Considera de asemenea, nefondata hotariirea instantei de fond de a disjunge Dosarul nr.1 16821/3/2015 in 38 treizeci ~i opt de dosare identice care au aceea~i cerere de chemare in judecata cu acela~i obiect ~i in care toti reclamantii sunt reprezentati in dosarul initial de Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti prin avocat ~i care, toate au primit hotariiri ale instantei de fond cu solutii identice.

in ceea ce prive~te solutia instantei de fond prin care Universitatea Politehnica Bucure~ti este obligata sa acorde reclamantilor despagubiri materiale actualizate cu indicele de inflatie incepiind cu data depunerii diplomei de catre ace~tia, invedereaza apelata ca nu exista prevedere legislativa in acest sens ~i in acest caz sumele ce ar trebui acordate nu sunt prevazute in buget deci Universitatea ca institutie publica IllI poate elibera aceste sume Tara un Ordin al Ministerului de finanle ~i1sau al Ministerului Educatiei ~i cercetarii ~tiinlifice.

Analizand actele ~i lucrarile dosarului, Curtea retine urmiitoarele: in priYinta apelului declarat de Uniyersitatea Politehnicii Bucure~ti, la termenul din

20.05.2016, s-a inyocat din oficiu exceptia tardiyitiitii. intr-adevar, prezentullitigiu aviind drept obiect acordarea unui drept salarial, este un conflict

de muncii, in sensul art. I lit.n) din Legea nr.62/2011 a dialogului social, pentru care termenul de apel este de 10 zi Ie, prevazut de art. 2 I 5 din actul normativ tocmai evocat.

Or, hotariirea atacata a fost comunicata apelantei la data de 22.12.2015, contorm dovezii de predare de la fila 54 a dosarului de fond, fala de care termenul de apel de 10 zile a expirat la data de

16

02.01.2016, zi nelucriHoare, prorogandu-se pana la prima zi lucraloare care a urmat, anllll1e 04.01.2016.

Astfel, deciararea caii de atac la data de 05.01.2016, conform vizei Tribunalului, s-a mcut cu depa~irea termenului imperativ legal. ca1culat, potrivit art.l81 alin.( I) pct.2 din Noul Cod de procedura civila, pe zile libere.

In sens contrar nu se poate reline nici copia scrisorii recomandate depuse la dosar, pentru ca ea nu face vorbire despre obiectul trimiterii, iar specimenul ata~at prive~te un apel declarat intr-un alt dosar, nl'.16821 /3/20 IS, care nu valoreaza cale de atac ~i in prezentul.

In consecinta celor expuse ~i avand in vedere ca nerespectarea termenului pentru declararea caii de atac atrage sanqiunea decaderii pal1ii din exercitiul acesteia, Curtea va respinge apelul Universita(ii, ca tardiv deciarat.

Apelurile declarate de Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetiirii Stiintifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice sunt fondate pe motivul lipsei calitiitii procesuale pasive, ceea ce face de prisos cercetarea celorlalte 1Il0tive cuprinse in apelurile lor.

Se reline ca indiferent de cauza acliunii, ca rezidand intr-un pretins act de discriminare ori de atributiile celor doua parti in materia instituirii sporului pretins ori a finanlarii universita(ii. salariatul acesteia din urma nu are aqiune directa impotriva lor, nici pentru a cere sanctionarea unei obligalii solidare de plata a adaosului salarial, nici pentru a pretinde indeplinirea atributiilor ce Ie revin potrivit legislaliei financiar-bugetare cu privire la alocarea fondurilor publice.

Ambele ipoteze pleaca de la obiectul cauzei (iar nu de la cauza aqiunii), constand in valorificarea unui drept subiectiv izvorat din raporturile de muncii, pentru care calitatea procesuala revine subiectului pasiv al relaliei juridice deduse judecalii, in spela, angajatorului, restul aspectelor care ar line de executarea titlului fiind irelevante pentru aprecierea obiectului juridic, pe fond, dupa cum sunt ~i inactuale, intrucat privesc chestiuni ulterioare, care nu au a Ii anticipate prin hotararea data asupra fondului.

Pe de 0 parte, Statui Roman nu poate fi chemat in judecata pe motiv de discriminare, caci aceasta ar fi savar~ita, in domeniul salarizarii, printr-o lege (in sens larg), care nu poate face obiectul cenzurii din partea instantei ordinare, ci numai a celei constitutionale, dupa 0 procedura specifica (in acela~i sens, ~i deciziile Curtii Constitulionale nI'.818-820/03.07.2008, prin care s-a statuat ca prevederile art. I, art.2 alin. (3) $i art.27 alin. (I) din Ordonan{a GuvernuIlii nr.13712000 privind prevenirea $i sancfionarea tUllirorformelor de discriminare. republicata. sllnl neconstitu{ionale, in maslira in care din acestea se de.lprinde in(eIe.l'ui ca instan(eie judecatore$li au competenfa sa anuleze ori sa r~ruze apiiearea unoI' acte normative eu plltere de lege. considerdnd ca slint discriminatorii, $i sa Ie iniocuiasca eli norme create pe celie judieiara sall Cll prevederi cllprinse [n alte acte normative). Pe de alta parte, orice actiune adresata unei instanle are obiect ~i interes numai in masura in care se dovede~te 0 pretenlie legitima ~i un refuz culpabil de aducere a acesteia la indeplinire, or, sanclionarea unoI' modalitalile de executare, prin antrenarea apriorica a atribuliilor ministerelor, pe langa ca 0 cerere cu un astfel de obiect pune in disculie raporturile obligatului lundamental cu institulii carora le-ar reveni calitatea de ordonator de credite ~i care nu au nicio obligalie ~i niciun raport cu reciamantul (izvorate din lege ori din contract), nici IllI se justifica la acest moment. Aducerea la indeplinire a unui titlu este, prin ipoteza, subsecventa emiterii lui ~i de natura atribuliilor debitorului, orientate catre efectuarca plalii, in caz de absenta a resurselor necesare, de atragere a acestora in conditiile, modalitalile ~i procedurile prevazute de lege ~i direct in puterea ei. Astfel, legea este 0 sursa suficienta penlru obligalia de executare a unui titlu, pentru a nu fi necesara obligarea prin hotarare judecatoreasca, numai prin reluarea prevederilor ei, in mod anticipat, pana ce 0 omisiune sau 0 nelegalitate in demersul executional, sa se fi inregistrat, caz in care ~i obiectul demersului judicial' trebuie sa priveasca respect iva actiune ori inaqiune ~i masura in care aceasta ar impieta, in concret, asupra dreptului creditorului de a-~i vedea realizata creanla cuprinsa intr-o hotarare judecatoreascii.

17

Rezerva ar constitu i-o insa, ~ i de aceasta data, indreptarea ofensivei d Hre eel caruia ii revine ca litatea de obli gat falii de reclamant, In mod nemediat, revenind eventual, acestuia din urmii, In caz cii a lndeplinit din parte-i toate obligaliile de as igurare a plalii titlului , sa se lntoarca lmpotriva ce lui care, cu nesocotirea legi i, nu ~ i Ie respecta pe ale sale, In procedura execulionala prevazuta de Legea nr.500/2002 ~ i O.G. nr.22/2002.

Deocamdata lnsa, In prezenta cauza, ce reprezinUi, substantial, un conflict de munca, a~a cum este el de finit de art. 266 din Codul munci i, lntre reclamant ~ i institutiile publice ape lante nu ex ista un raport juridic obligalional, iar atribuliile In materie legislativa ori financiar-bugetarii ce rev in acestora sunt expres ia prerogati ve lor de drept public cu care sunt ele In zest rate, dar care nu furnizeazii fundamentul vreunui raport juridic In conlinutul caruia sa intre dreptul subiectiv cerut.

in consecinla, potri vit celor ex puse, Curtea constata ca din punctul de vedere al excepliei lipse i ca litill ii pas ive a acestor doi parati, sent inta a fost pronunlata cu apl icarea gre~ itii a legii , fata de care apelul declarat este fondat ~ i de admis, in confonnitate cu prevederil e art.480 (2) din Nou l Cod de procedura civ il a.

Se va schimba In parte sentinla atacatii, In sensu I de a respinge aq iunea fonnulata In contrad ictoriu cu ace~t i do i parali , pentru lipsa calitati i procesuale pasive, piistrand hotararea pentru rest.

PENTRU ACESTE MOTIVE iN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca tardiv declarat, apelul formulat de ciitre ape lanta-pariita Universitatea Politehnica Bucu re~ ti , eu sediul afl at in Municipiul Bueure~t i , Str. Splaiul Independen\ei nr.313, sector 6, CU I 4 183 199, lmpotriva sent inlei civ ile nr. 12764/07. 12.20 15, pronuntate de Tribunalul Bucure~t i - Seqia a VIII-a Conflicte de Muncii ~ i Asigurari Sociale, In dosarul nr. 37002/3/2015, In contradictoriu cu apelanlii-parali Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii Stiintifice, cu sediul In Municipiul Buc ure~ ti , Str. G-ra l Berthelot nr. 28-30, sector I ~ i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice, cu sediulln Municipiul Bucure~ti , Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, cu inti mata-reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politchnica Bucure~ti, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet Avocat Dumitrul uli a, cu sedi ul aflat In Municipiul Buc u re~ti , Str. Caloian Judetu nr. 17, bl. B4C, sc. B, ap. 57, sector 3, In numcle ~ i pentru membrul sau Pen a Andra Elena ~ i cu intimatul­parat Consiliul Nationa l pentru Combaterea Discriminarii, cu sediul ln Municipiul Bucure~ti ,

Str. Piala Valter Mariic ineanu nr. 1- 3, sector I. Admite apelurile dec lm'ate de apelanlii Ministerul Educaliei Nalionale ~ i Cercetii rii

Stiintifi ce ~ i Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice, lmpotriva ace le i a~ i sentinle. Schimba In parte sentinla atacatii, In sensu I ca respinge aCliunea formulatii In

contrad ictoriu cu ace~ti doi piiriili , pentru lipsa calit ii lii procesuale pas ive. Piistreaza pentru rest sent inla. Defin itiva. Pronunlata In ~ed inla publi ca azi, 20 mai 20 16.

Prc~edinte,

Nadia Raluca lIie S il v i~~~~~'~:~:;~ Ignat Ie. n~i~jll:~S;riil(j~N;i-~ IUI1 I G;~EFIER

Ih'd. I.N. IU22.06, 201 6 T{'h lIor{' lI ,i\'. V.l7rx.107 .06.201 6 .Iud. fond : l ld ll ngi u !l.an 'lIli

18