SECOLUL XX INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM

Secolul XX reprezinta perioada din istoria omenirii in care principiile legate de democratie si respectarea drepturilor omului s-au impus intr-o mare parte a lumii.

1789 – Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului10 dec 1948 – Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ONU)1950 – Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Consiliul Europei)

Acelasi veac a cunoscut insa si incalcari ale drepturilor omului in tarile in care au fost instaurate regimurile totalitare. Originile totalitarismului pot fi cautate in vechile guvernari de tip autoritar. Primul Razboi Mondial (1914-1918), prin razboiul total si limitarea treptata a libertatilor personale prin intermediul unui control accentuat din partea autoritatilor, a favorizat aparitia totalitarismului. Sfarsitul primului razboi mondial nu a reprezentat numai victoria militara a SUA, Frantei, si Angliei impotriva Germaniei si Austro-Ungariei, ci si o victorie a democratiei: marile imperii multinationale s-au destramat, monarhiile rusa, germana si austro-ungara au fost inlaturate. Anul 1918 reprezinta apogeul ideii nationale in Europa Centrala, locul imperiilor multinationale fiind luat de state nationale – Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Regatul Sarbo-Croato-Sloven (din 1929-Iugoslavia), Finlanda si statele baltice. Noile state au adoptat fie regimuri politice republicane, fie monarhia parlamentara, in cazul Iugoslaviei.

Deosebiri intre regimurile totalitare si cele democratice

Practica democratiei

Practica democratiei liberale implica existenta regimurilor constitutionale. Contractul social dintre popor si putere era inscris in constitutii. Aceste constitutii au fost fondate pe regimuri reprezentative si pe separatia puterilor. Un alt principiu de baza este ca natiunea este sursa suveranitatii. Pentru a pune in aplicare acest principiu, constitutiile au prevazut alegerea de catre cetateni prin sufragiu universal (vot universal) a reprezentantilor din adunari; adunarile voteaza legile, bugetul: Adunarea Nationala in Franta, Camera Comunelor in Marea Britanie. Separatia puterilor in stat este un alt principiu fundamental al democratiei liberale. Democratia liberala presupune libertatea de expresie a opiniei publice. Ea este insotita de libertatea de intrunire si de libertatea presei. Partidele politice structureaza si organizeaza opinia publica. Pluripartidismul este o alta caracteristica a democratiei. Partidele lupta pentru cucerirea puterii si se participa la alegeri. Ele reprezinta multiple tendinte ale opiniei publice.

Epoca Luminilor a impus teoria drepturilor omului sub forma unor documente ca Declaratia de Independenta a SUA(1776) sau Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului (1789)

Drepturile si libertatile cetatenesti pot fi grupate in 1. drepturi civile – se refera la lib individuala; - libertatea cuv, lib credintei

(aparute in sec XVIII –lea)2. drepturi politice – dreptul la vot (sec XIX)3. drepturi sociale – ocrotirea sanatatii, drepturile persoanelor (sec XX)

FRANTA

- democratie liberala de tip parlamentar, unde esenta puterii apartine Parlamentului ales

- 1833 – legea Guizot – accesul liber la invatamant - laicizare- dupa WW I, Franta se afla in perioada celei de-a treia republici, instaurata oficial

in 1875 si dizolvata in 1940. Seful statului era presedintele ales prin majoritatea absoluta a voturilor de catre Senat si Camera Deputatilor – era numit pe 7 ani fiind reeligibil

- 1919 – 1924 - Blocul National iese victorios in alegeri formand o alianta de centru-dreapta

- 1923 – ocupa zona de-militarizata a Ruhrului cnf prevederilor din 1919 de la Versailles

- 1924 – 1926 – Cartelul stangii – politica de stg- 1926 – 1932 – Raymond Poincare aduce dreapta la putere - 1932 – 1934- ca urmare a efectelor crizei stanga ajunge la putere - Viata pol a celei de-a treia republici franceze a fost mai tumultoasa datorita unui

nr mare de partide ceea ce inducea un anumit grad de instabilitate

MAREA BRITANIE

- Prim-ministrul (sef al majoritatii parlamentare), are un rol f imp in partea executiva.

- 1918 – dreptul de vot acordat femeilor (sufragiu universal)- Dupa WW I apare Partidul Laburist, iar Partidul Liberal (whig) dispare de pe

scena politica- 1920 – alegeri castigate de Loyd George – guv de coalitie- 1929 – ca urmare a crizei economice la putere ajunge Partidul Laburist (Ramsay

MacDonald) (rol imp in redresarea economica min de finante Neville Chamberlain)

- 1940 – 1945 si 1951 – 1955 - > Winston Churchill – prim-ministru din partea Partidului Conservator

SUA

- regim politic prezidential; puterea presedintelului fiind controlata de Congres; Sua refuza sa intre in Liga Natiunilor

- 1920 – drept de vot acordat femeilor- scena politica: republicani si democrati

- 1912 – 1916 -> democratii la putere- 1920 – 1932 - > republicanii la putere- 1929 – 1933 – Marea Criza – 24 oct 1929 – Joia Neagra (Bursa din NY se

prabuseste)- din 1932 – vine la putere F.D. Roosevelt – propune politica New Deal (amplif

rolului statului in economia americana)

Ideologia comunista

- originile de la operele lui Marx si Engels – Manifestul Partidului Comunist (1848)- este sustinuta lupta de clasa prin intermediul careia proletariatul trebuia sa inalture exploatarea capitalista. Marx considera ca noua societate cea comunista se va edifica mai intai in tarile dezvoltate (Anglia, Germania) deoarece proletariatul era mai numeros si cu o constiinta de clasa mai dezvoltata.

- V.I. Lenin – va sustine in operele sale teoria potrivit careia in tarile mai putin dezvoltate e posibila aparitia revolutiei socialiste in conditiile existentei unuei conjuncturi social economice propice care sa fie exploatata de un partid format din revolutionari de profesie – RUSIA – Partidul Bolsevic

- In luna februarie a anului 1917, Rusia era afectata de saracia generalizata si de infrangerile de pe front. In aceste conditii, a izbucnit, la Petrograd, revolutia condusa de Partidul Constitutional Democrat (al burgheziei liberale) si de mensevici (membrii Partidului Social Democrat). A fost instaurat un guvern provizoriu la 16 februarie/1 martie 1917, iar a doua zi, tarul a abdicat. Ulterior, condusi de V.I. Lenin, bolsevicii au declansat actiunile in forta pentru preluarea puterii, realizata prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7 noiembrie 1917, de la Petrograd. Intre 1918-1921 s-a desfasurat un razboi civil intre partizanii vechiului regim (albii) si sustinatorii bolsevicilor (rosii). Mai multe state europene au intervenit militar impotriva Rusiei Sovietice in Rusia

- 1917 – a fost creata si politia politica CEKA apoi NKVD si apoi KGB- 1921 - Lenin lanseaza NEP (un compromis intre capitalism si comunism; micile

intreprinderi, agricultura, comertul erau liberalizate)- 1922 – se formeaza URSS – stat format din Rusia sovietica, Ucraina, Bielorusia si

Transcaucazia- 1924 – 1953 – Stalin la putere- abandoneaza NEP; din 1928 ajunge un dictator

absolut- 1929 – s-a trecut la colectivizarea fortata a agriculturii- 1936 – 1939 – Marea Teroare – opozantii regimului inchisi in Gulaguri (inclusiv

membri de partid, militari, etc) Alexandr Soljenitin – premiul Nobel pt literatura (Arhpelagul Gulag – demascarea crimelor comunistmului)

- Lev Trotki – negociator al tratatului de la Brest-Litovsk, conducator al armatei bolsevice in razb civil, opozant al regimului Stalinist, fondatorul ideii „exportului de revolutie si al revolutiei permanente” intr-o perspectiva internationalista opusa ideii lui Stalin de construire a socialismului intr-o singura tara. => este deportat in 1928.

- Dupa 1917 in multe tari au aparut miscari si partide comuniste, dar pana in 1945 regimuri comuniste nu au existat decat in 2 tari :Mongolia si URSS

Ideologiile Fascisa si Nazista

Fascismul este o doctrina politica nationalista de extrema dreapta ce urmarea sa obtina maretia natiunii prin expansiune terit. pe seama altor state. O varianta a fascismului a fost in Germania (nazismul). Fascismul s-a dezvoltat in Ungaria, Italia, Bulgaria, Portugalia, Spania, Grecia.

Miscarea fascista a aparut in Italia dupa primul razboi mondial. Aceasta era sustinuta atat de populatia debusolata de razboi si de saracie, cat si de multi industriasi si bancheri, care sperau ca noua formatiune politica sa reprezinte o contrapondere efiecienta la ideile comuniste. Fascismul a imbracat in Italia forma corporatista. Acesta preconiza o societate organizata in grupuri profesionale, numite corporatii. Pe plan politic corporatismul urmarea inlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegatiilor coporatiilor, noua organizare urmand, in conceptia initiatorilor ei, sa asigure prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Fascistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a „onoarei nationale”. Ei considerau ca statul natiune avea viata sa proprie, diferita de vietile fiintelor umane care-l compuneau. In statul corporatist nu primau interesele individului, ci cele ale corporatiei din care facea parte. Regimul fascist a fost instaurat in Italia de Benito Mussolini. Deceptionata in privinta ambitiilor sale teritoriale, zguduita de ample miscari sociale, provocate si sustinute de stanga socialista, care ameninta cu instaurarea dictaturii proletariatului, democratia liberala italiana a devenit incapabila sa rezolve problemele tarii. In fata acestor primejdii fascismul a aparut ca singurul capabil sa apare ordinea in stat.

Dupa 1918, au aparut miscari politice fasciste mai intai in tarile invinse in Primul Razboi Mondial: Germania (1919), Ungaria(Horthy) sau Bulgaria (1923), ori nemultumite, ca Italia (1919), de beneficiile teritoriale si politice obtinute in urma conflictului. Partide cu caracter fascist au aparut si in Romania (1927), Spania(1936 – 1939 – razboi civil; fortele nationaliste conduse de Fraco sunt ajutate militar de Hitler), Portugalia(Antonio Oliveira Salazar), Belgia, Marea Britanie, Franta. Toate aceste miscari erau profund nationaliste, antiliberale, iar multe dintre ele (Partidul National-Socialist in Germania, Partidul Apararii Rasei in Ungaria, Legiunea Arhanghelului Mihail in Romania) erau antisemite. Partidele fasciste intrebuintau in mod obisnuit violenta in spatiul public (violente de strada si asasinat politic), iar unele aveau si o componenta paramilitara.

Italia

- 1922 Mussolini impreuna cu Fasciile de lupta organizeaza Marsul asupra Romei si il obliga pe regele Emanuel III sa-l numeasca prim-ministru pe Mussolini

- 1924 – partidul lui Mussolini obtine 65% din voturi fapt care i-a permis sa-si impuna dictatura

- 1925 – se infiinteaza tribunalul special si politia politica OVRA + organizatiile paramilitare Camasile negre si Ballila

- 1926 – au fost interzise grevele, sindicatele au fost inlocuite cu corporatiile

- Indoctrinarea cetatenilor se facea prin propaganda si prin diferite organizatii fasciste (populatia matura prin Dopolavoro, copiii si tinerii, prin Avanguardistii si Ballila)

- 1929 – Italia incheie o intelegere cu statul Papal prin care i se recunoaste autonomia

- 1935 – 1936 – Mussolini cucereste si anexeaza Etiopia- 1943 – Mussolini inlaturat de la putere.

Germania

- 9 nov 1918 regele Wilhelm al II-lea abdica. Social-democratii au preluat puterea si proclama republica de la Weimar(1919)

- ian 1919 spartakistii (aripa stanga a socialistilor) incearca sa preia puterea printr-o revolutie condusa de Rosa Luxemburg si Karl Liebknecht (asasinati)

- primavara 1919 Adunarea Constituanta reunita la Weimar a adoptat o Constitutie care transforma Germania intr-un stat democrat – aceasta devenea o republica federala condusa de un parlament (Reichstag) si de un prsedinte ales prin vot universal.

- 1923 – lovitura de stat nereusita de la Munchen (organizata de Adolf Hitler si de batalioanele SA) -> Hitler este arestat

- 1926 – pe perioada detentiei Hitler a scris Mein Kampf (lucrare care a stat la baza national socialismului)

- Nazistii au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a onoarei nationale. Hitler considera ca sistemul democratiei parlamentare era vinovat pt. problemele economice si sociale ale Germaniei. Singura solutie pe care o sustinea Hitler era dictatura unui unui singur partid condus de un partid providential care sa supuna natiunea in numele binelui general. El urmarea crearea unui imperiu (Reich) care sa-i cuprinda pe toti germanii. Expansiunea germana era justificata prin nevoia de „spatiu vital”(lebensraum) pentru rasa ariana, considerata superioara. Spre deosebire de Mussolini, Hitler a facut din rasism si in special din antisemitism, o componenta esentiala a programului sau. Evreii erau considerati vinovati de toate relele societatii germane si de aceea nazistii sustineau eliminarea lor prin exterminare.

- 1929 – 1933 Germania trece prin criza economica, iar societatea germana dezamagita de un guvern considerat incapabil sa rezolve pb a avut de ales intre socialisti, comunisti si nazisti. Compromitand ambele tabere printr-un abil joc de putere si ajutat de marii industriasi (Krupp) Hitler a ajuns la putere

- 1932 – Partidul Muncitoresc Nationalist German castiga alegerile pentru Reichstag.

- 30 ian 1933 presedintele Hindenburg este nevoit sa-l numeasca pe Hitler cancelar

- 1934 – Hindenburg moare => Hitler ramane singur la putere si se procalama Fuhrer

- feb 1933 incendiaza Reichstagul dand vina pe comunisti

- 30 iunie 1934 – Noaptea Cutitelor Lungi – liderii trupelor SA (Ernst Rohm) sunt asasinati, acestea fiind inlocuite cu trupe SS (protectie) si Gestapo (politie politica)

- 1935 – legile de la Nurenberg – evreilor le-au fost interziste drepturile politice si civile

- nov 1938 – Noaptea de Cristal- pogrom indreptat impotriva evreilor –case, sinagogi devastate, multi evrei arestati, torturati, ucisi

- ian 1942 – Conferinta de la Wansee- adoptarea „solutiei finale”

Elemente comune nazism, fascism si comunism

- existenta unui conducator suprem si a unui partid unic „Un popor, un stat, un conducator”

- glorificarea conducatorului suprem- mentinerea unui control strict asupra cetatenilor prin institutii de forta (politie

politica) si prin actiuni propagandistice- adversitate fata de valorile democratiei- incalcate drepturile omului- se lichida orice forma de opozitie- presa cenzurata- interesele partidului se identificau cu interesele statului

Lumea in a doua jumatate a sec XX

- Comunismul in Europa o Impus de Stalin in urma acordurilor cu Rossevelt si Churchill in Bulgaria,

Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia, Romania si Ungaria dar s-a instalat si in alte state ne-europene: China, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord, Cambodgia, Laos, Afganistan, Cuba, Nicaragua

o Mici diferente – Iugoslavia lui Tito – o mai mare libertate economica; in Polonia s-a pastrat proprietatea asupra pamantului

o In Bulgaria s-a impus Frontul Patriei (1942) care dupa intrarea Aramtei Rosii in Sofia in spet 1944, a declansat o insurectie si a preluat puterea (Georgi Dimitrov – seful consiliului de ministri)

o Albania – 2 dec 1945 – Enver Hodja comunistii castiga (Frontul Democratic)

o Cehoslovacia – isi pastrase un guv in exil condus de Benes.; feb 1948 – Lovitura de la Praga – presedinte Gottwald – tara devine democratie populara

o URSS – Nikita Hrusciov (1953 – 1964)- demasca crimele staliniste fara a afecta stabilitatea regimului; 1970 – Leonid Brejnev impune neostalinismul promovand o politica ce a dus la stagnarea vietii economice si sociale; 1986 – Gorbaciov lanseaza Glasnost( liberalizarea a activitatii politice si a mijloacelor de informare in masa) si Perestroika (reformarea societatii si economiei sovietice)

- Statele democratice o Marea Britanie – vine la putere Churchill (1951 – 1954), iar in 1979 -1990

prim-min Margaret Thatcher – (cel mai lung mandat continuu din istoria GB) cresterea economiei, privatizarea unor intreprinderi si servicii de stat;

o 1982 – razb Ins Falkland(Malvine) ca urmare a invadarii Argentinei

o Franta – 1959 – Charles de Gaulle presedinte – sustine ideea consolidarii puterii sefului statului; reforma constitutionala din 1962 – a stabilit ca presedintele Frantei sa fie ales de cetateni prin vot universal;

o in Franta a fost posibila coabitarea la putere a unui presedinte si a unui premier de orientari politice diferite – 1986 presedintele Mitterand (stanga) si premierul Jacques Chirac (dreapta)

o Sua – 1973 – embargoul arab asupra petrolului => criza energetica si criza politica(1973 – 1980); in 1980 alegeri castigate de republicanul Reagan care scoate tara din impas; 1988 – presedinte G. Bush; 1991 – Sua joaca rolul de „jandarm al lumii” si se implica in conflictul din Kuweit si infrange Irakul

ROMANIA

Democratia in Romania s-a bazat pe introducerea unei legi fundamentale (Constitutia din 1866), una dintre cele mai liberale in Europa acelei epoci. Aceasta marca insemnatatea catorva institutii fundamentale: Monarhia, ca factor de echilibru in viata politica si in societate, si Parlamentul ca for legislativ.

In viata politica dinainte de Primul Razboi Mondial se intalneste alternanta la putere a celor doua partide principale – cel liberal si cel conservator (rotativa guvernamentala). Liberalii reprezentau interesele burgheziei romanesti in formare, in timp ce conservatorii erau partidul marilor proprietari.

O caracteristica a democratiei romanesti era aceea ca regele desemna guvernul, apoi era dizolvat Parlamentul. Se organizau alegeri parlamentare, care dadeau castig de cauza guvernului. In acest mod, in loc ca guvernul sa fie expresia Parlamentului, se petrcea invers, puterea legislativa era o emanatie a executivului.

Democratia romaneasca in sec. al XIX lea era limitata de participarea redusa a cetatenilor la viata politica. Cea mai mare parte a populatiei nu participa la viata publica din cauza sistemului de vot cenzitar. Necesitatea introducerii votului universal a fost prevazuta in programul social-democratilor romani care au infiintat un partid muncitoresc in 1893, si al liberalilor in 1913.

In ciuda imperfectiunilor, societatea romaneasca a facut progrese in perioada de dinaintea Primului Razboi Mondial, pe plan economic, social, politic si cultural.

Viata Politica

Liberalismul – PNL

o 1867 intelegerea intre liberalii radical (C.A Rosetti si Ion C. Bratianu) si

liberalii moderati(M. Kogalniceanu) prin incheierea intelegerii de la hotel

Concordia(Programul de la Concordia)

o Ideologi: St Zeletin, Mihail Manoilescu; Stefan Zeletin considera ca prin

Constitutia din 1923 s-au pus bazele neoliberalismului in Romania(Pentru

intaia oara acest act istoric pleaca de la urmatoarele puncte de vedere, care

alcatuiesc esenta noului liberalism: a) interventia puterii de stat si b)

conceptia libertatilor individuale ca „functii sociale”)

o PNL - care reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare,

precum si ale unor meseriasi si intelectuali

o 24 mai 1875 s-au pus bazele PNL in urma Coalitiei de la Mazar-Pasa

o programul liberal: promovare constitutionalism, principiile libertatii si

egalitatii, extinderea drepturilor electorale, mica proprietate, interventia

statului pt accelerare procesului de dezvoltare, libertatea presei, dreptul la

asociere, proprietatea privata;

o conceptul “prin noi insine” (IC Bratianu) – valorif tuturor resurselor si

energiilor nationale care sa contrubuie la dezvoltarea societatii romanesti

o conducatori: Ion C Bratianu (1875 -1891); Dumitru Bratianu (1891 –

1892); Dimitrie Sturdza (1892 – 1909); Ion I. C. Bratianu (1909 – 1927)

o guvernari: 1876 – 1888; 1895 – 1899; 1901 – 1904; 1907 – 1910; 1914 –

1918

o in per interbelica s-au aflat la putere intre 1922-1928 si 1933 – 1937

o Ion I.C Bratianu (pana in 1927) Vintila Bratianu (1927- 1930); I Gh Duca

(1930-1934); CIC Bratianu (1934-1947)

o 1922 – 1926 – guv PNL - I. I. C. Bratianu cea mai buna guv

o Au fost adoptate legi privind comercializarea si controlul intreprinderilor

statului (1924), legea minelor, legea energiei (1924), legea pentru

organizarea si exploatarea cailor ferate (1925).

Conservatorismul – PC (ideolog pe plan international Ed. Burke)

o 3/15 feb 1880, Lascar Catargiu Costache Epureanu, Titu Maiorescu,

Vasile Pogor pun bazele Partidului Conservator. Din dec 1880 lider devine

Lacar Catargiu, pana in 1899 la moartea sa.

o Centrul ideologiei conservatoare: extinderea ideii Teoria formelor fara

fond(realitati socio-economice existente in tarile romane nu permiteau

importul de idei si institutii aparute in Occident – pe care liberalii le

doreau aduse)

o Ideea unui stat natural, organic; statul trebuia sa intervina asigurand o

“armonie sociala”

o Titu Maiorescu minimaliza rolul burgheziei mentinand doar doua

elemente ale structurilor sociale: monarhia si taranimea

o Procesul de dezv trebuia sa fie masurat dar continuu; politica pasilor

marunti

o Take Ionescu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman;

o 1871 – 1876; 1888 – 1895; 1899 – 1901; 1904 – 1907; 1910 – 1913;

o 1921 – PC dispare de pe scena politica ca urmare a ref agrare si electorale

o considreau panslavismul ca fiind cea mai mare amenintare a RO

Partidul National Taranesc

o Alct in 1926 prin fuzionarea Partidului National din Transilvania,

condus de Iuliu Maniu , cu Partidul Taranesc, infiintat de Ion

Mihalache in 1918 in Vechiul Regat

o C Stere; Virgil Madgearu; Gh Zane (teoretician taranism) au elaborat o

noua conceptie de guvernare – taranismul(agricultura trebuia sa aiba un

rol precumpanitor in econom nationala; dezvoltarea ramurilor industriale

care se bazau pe bogatiile naturale si a industriei de armament)

reprezentantii taranismului n-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri

industriale, in special a celor care valorificau produsele agricole si

bogatiile subsolului. In schimb ei se impotriveau protectionismului vamal

ridicat, sustinut de liberali.

o Guverneaza intre 1928 – 1931 si 1932 – 1933

o Reprezentantii taranismului apreciau ca Romania nu dispunea de suficient

capital pentru sustinerea dezvoltarii economiei si se pronuntau pentru

politica „portilor deschise” fata de capitalul strain. Din punct de vedere

politic, C. Stere aprecia in 1920 ca statul roman nu poate fi decat un stat

taranesc, pentru ca poporul roman este un popor de tarani si pentru ca

munca taraneasca conditiona toata viata economica si sociala. La inceput

(1919-1924) taranistii au sustinut „lupta de clasa” a taranimii si

muncitorimii impotriva „burgheziei oligarhice”, apoi au preconizat

apararea de clasa impotriva agresiunii la care taranimea era supusa din

partea burgheziei. In motiunea adoptata in 1935 la congresul Partidului

National Taranesc se insista pe ideea de colaborare a tuturor fortelor

sociale in cadrul statului national taranesc pe baza unei reale

democratii.

o Guvernarile din 1928-1931 si 1932-1933 au coincis cu criza economica,

fapt care le-a erodat popularitatea. In practica guvernarii, national-

taranistii nu si-au putut transpune doctrina; nu numai ca nu au infaptuit

statul taranesc, dar au si renuntat in 1933 la politica portilor deschise. In

anii de opozitie s-au pronuntat ptr. apararea regimului democratic, luand

atitudine impotriva fortelor prodictatoriale.

o Au practicat politica “portilor deschise” permitand patrunderea capitalului

strain in economia romaneasca

Partidul Poporului

o Infiintat in 1918; condus de Alexandru Averescu (motiv pt care, partidul

s-a bucurat de o mare popularitate)

o Guvernare intre: 1920 – 1921; 1926 – 1927;

Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania (PSDMR)

o Creat in martie 1893; Constantin Dobrogeanu Gherea (ideile sale din

Manifestul din 1886 au stat la baza partidului); Emil Racovita , Ioan

Nadejde

o Instituirea votului universal; reforma radicala a sistemului agrar in fav

taranimii

o 1899 - tradarea generosilor ( I. Nadejde si V Mortun trec la PNL) ->

desfiintarea partidului

o 1910 – se infiinteaza Partidul Social Democrat Roman (PSDR) – I. C.

Frimu, Mihai Bujor; rol important lucrarea lui Gherea “Neoiobagia”;

o participa la Internationala a II-a Basel (1912) si Copenhaga (1913)

o 1927 – se transforma in PSD condus de Titel Petrescu

Partidul Comunist Roman (PCR):

o 1921 – infiintat la Ploiesti; aripa extrema stanga a PSDR; conducator Gh.

Cristescu; are putini aderenti

o 1923 - adera la Internationala a III-a Comunista; comunistii au adoptat si

sutinut teza cominternista(Teza Buharin) privind dreptul popoarelor la

autodeterminare, considerand Romania un stat multinational, creatie a

imperialismului apusean si militand pentru dezmembrarea sa.

o 1924 – este scos in afara legii in urma rascoalei de la Tatar- Bunar

Formatiuni politice de dreapta:

o Liga Apararii National Crestine

1923 - A.C. Cuza - milita pt eliminarea evreilor din viata

economica si sociala a Romaniei

o Legiunea Arhanghelului Mihail

1927 - Adept al lui AC Cuza, Corneliu Zelea Codreanu isi

formeaza propria organizatie politica

Membrii organizatiei cunoscuti sub numele de legionari, purtau

uniforme de culoare verde si erau recrutati din randul burgheziei

romane aflate in concurenta cu cea evreiasca, din randul

intelectualilor, al studentilor, taranilor, al saracilor. Nu se baza pe o

ideologie limpede, dar promova antisemitismul, anticomunismul si

misticismul. Foloseau formatii paramilitare care de multe ori

recurgeau la violenta

1930 aripa militra Garda de Fier (ajunge sa se legalizeze la

intreaga organizatie)

1933 – premierul I. Gh. Duca scoate Garda de Fier in afara legii;

Membrii acesteea riposteaza prin asasinarea premierului la

29 dec 1933 – gara Sinaia I. Gh. Duca asasinat

se legalizeaza in 1934 sub denumirea Totul pt Tara (sub guv

Tatarescu)

alegeri 1937 – obtine locul 3 (15 % din voturi) este tinut in afara

guv de catre Carol al II-lea

in urma unor injurii aduse unui demnitar in exercitiu functiunii (N.

Iorga) CZ Codreanu este condamnat la 10 ani de munca silnica,

dar este ucis in nov 1938 in padurea Tancabesti in timp ce era

transportat la inchisoare

legionarii riposteaza si in sept 1939 il asasineaza pe premierul

Armand Calinescu

ajunsi la putere in urma procalamarii Statului Legionar in sept

1940 cauta razbunarea

vine la conducerea miscarii legionare Horia Sima

asasineaza pe N Iorga in nov 1940 la Strejnic si pe V. Madgearu la

Snagov

nov 1940 – masacrul de la Jilava

o Partidul National Crestin

Creat la Iasi in 1935 prin fuziuna LANC (AC. Cuza) si Partidul

National Agrar (O. Goga)

Goga este desemnat in 1937 sa formeze un guvern deoarece niciun

partid nu obtinuse 40% din voturi

Partidul National Roman din Bucovina

o Martie 1892 – Cernauti – Iancu Flondor

Partidul National Roman din Transilvania

o 1881 Sibiu – Ioan Ratiu, Gh Pop de Basesti, Iului Maniu

o a militat pt drepturile romanilor din Trans (Memorandumul din 1892 –

petitie trimisa imparatului austro-ungar Franz Joseph)

o 1926 fuziune cu Partidul Taranesc

Institutii importante in Romania Moderna

1860 – Univ Iasi

1861 – Societatea culturala ASTRA Sibiu

1864 – Univ Bucuresti

1864 – CEC

1866 – Societatea Literara Romana – 1867 – isi schimba denumirea in Societatea

Academica Romana

1880 – BNR

1888 – Ateneul Roman

1867 – instituirea sistemului financiar bazat pe leu

1868 – legea organizarii armatei – introducerea mobilizarii generale