O scurta istorie a microscopuluide Chelariu Mihai, seriaC, grupa 19.

Un microscop (grec. mikrós: mic ; skopein: a observa) este un instrument optic de mare precizie, care foloseste o lentila sau o combinatie de lentile, pentru a produce imagini mult marite ale unor specimene sau obiecte mici in special atunci cand sunt prea mici pentru a le observa cu ochiul liber. Dar acesta reprezinta mult mai mult decat atat. Este ‘unealta’ indispensabila unui laborator, este unul dintre primele instrumente alese pentru a pune diagnosticul unei boli pe baza unor fragmente de tesut si reprezinta totodata calea spre o lume nevazuta cu ochiul liber. In textul ce urmeaza voi incerca sa surprind succinct cele mai importante evenimente din istoria acestuia.

Cine a inventat microscopul ?

Nu exista un singur inventator al microscopului deoarece cativa inventatori au experimentat cu teoriile si ideile lor si au dezvoltat diferite aspecte ale conceptului pana cand acesta a evoluat la ceea ce intelegem azi prin microscop.

La baza microscopului se afla un sistem de lentile, astfel incat istoria acestora este la fel de importanta ca si mecanismul in sine.

Lentilele, într-o formă sau alta, sunt produse și folosite de om de cateva mii de ani, dar prima mențiune se găsește în Grecia antică, în comedia "Nephelai" (Norii) a poetului Aristofan, care vorbește despre o lentilă convergentă folosită la a da foc unui obiect concentrând razele soarelui pe acesta. Pliniu cel Bătrân (23-79) scrie că împăratul roman Nero folosea o bucată de

smarald cu suprafețele concave pentru a urmări luptele de gladiatori, probabil pentru că suferea de miopie. Matematicianul persan Alhazen (965-1038) a scris primul tratat semnificativ de optică, în care discută despre rolul cristalinului ochiului în formarea imaginilor pe retină. Lentilele au început să se răspândească abia după inventarea ochelarilor, acreditat pentru acest lucru fiind italianul Salvino D'Armate, undeva in jurul anului 1284.

Povestea microscopului propriu-zis incepe la sfarsitul secolului al XVI - lea, in anul 1590,cand doi olandezi producatori de ochelari, Zaccharias Janssen si tatal sau Hans, au experimentat conceptul brut de microscop, cu o singura lentila (convexa), care marea obiectele de 10 pana la 30 de ori. In 1609 Galileo Galilei, inspirat de munca celor doi, a imbunatatit principiul si a adaugat un instrument de focusare iar in anul 1624, conceptul a primit numele de microscop.

Cu un astfel de aparat, perfectionat de Kepler, Robert Hooke, in lucrarea sa “Micrografia sau unele descrieri fiziologice ale celor mai mici corpuri cu ajutorul sticlelor maritoare, cu observarea si analizarea lor”, comunicata in 1665 la Royal Society din Londra, semnalizeaza existenta, pe sectiunile de pluta, a unor camarute bine delimitate pe care le denumeste “celule”.

Aceste instrumente rudimentare nu s-au schimbat foarte mult pana la inceputul anilor 70 din secolul al XVII - lea. Anton von Leeuwenhoek este considerat parintele microscoapelor datorita transformarilor pe care le-a adus in design-ul sau si domeniului de utilizare al microscopului. Acesta lucra ca ucenic intr-un magazin in care lentilele de marire erau folosite pentru a observa tesatura hainelor. Anton a fost inspirat de aceste lentile si a invatat singur metode noi de finisare pentru lentile mici care mareau de pana la 270 de ori. In ciuda faptului ca metoda prin care acesta obtinea micile sfere cu putere foarte mare de marire erau simple si rapide, pentru a nu fi uitat sau exclus din cercul oamenilor ce au contribuit la dezvoltarea microbiologiei, acesta a lasat de inteles faptul ca isi petrecea noptile polizand manual fiecare lentila in parte. Astfel a aparut primul microscop propriu-zis, Anton fiind primul care a putut vedea si descrie sange, insecte, bacterii, mucegaiuri, plante sau viata dintr-o picatura de apa. In 1673 primele sale schite au fost publicate de catre Royal Society din Londra, schite privind structura albinei. Cu toate acestea, in 1676 guvernul Englez s-a indoit de lucrarile lui Leeuwenhoek privind organismele unicelulare si ,pentru a-i testa veridicitatea, o intreaga echipa din Anglia alcatuita din doctori, juristi si chiar si un preot au calatorit pana in Olanda. Aceasta calatorie s-a terminat cu recunoasterea definitiva a lui Antony Van Leeuwenhoek ca “Tatal Microbiologiei”.

Secolul al 18-lea aduce multe perfectionari microscopului fotonic, in primul rand datorita utilizarii a doua lentile diferite ce reduceau astfel efectul cromatic datorat refractiei luminii. Printre altele amintesc si de descoperirea si utilizarea condensatorului ( R. Koch), imersia acromata cu apa (Amici- 1850), imersia acromatica cu ulei de cedru (O. Abbe – 1880), etc.

Anul 1931 reprezinta un moment important in istoria microscopului, datorita aparitiei microscopiei electronice. Fiind contruit de către inginerii germani Ernst Ruska și Max Knoll, acesta era bazat pe ideile și descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie si, deși primitiv și

nepotrivit utilizărilor practice, instrumentul era capabil să mărească obiectele de patru sute de ori.

Cu trecerea anilor, tehnica a evoluat semnificativ si o data cu ea si procedeele de analiza microscopica, acestea fiind in continuare impartite in fotonice si electronice, fiecare cu multe alte subcategorii . In prezent, microscopul cu cea mai mare putere de rezolutie din lume foloseste exact acelasi sistem descris de Ruska. Acesta a costat aproximativ 15 milioane de euro, a fost fost inaugurat in octombrie 2008 la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada si atinge rezoluția de 0,5 Ångström.

Bibliografie

http://www.history-of-the-microscope.org/history-of-the-microscope-who-invented-the-microscope.php

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cel-mai-puternic-microscop-826042.html

http://www.skywatcher.ro/Educatie/Intrebari/microscoape-info.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Microscop

http://en.wikipedia.org/wiki/Sacharias_Jansen

http://en.wikipedia.org/wiki/Antonie_van_Leeuwenhoek

http://inventors.about.com/od/mstartinventions/a/microscopes.htm

http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1986/ruska.html

“Biologie Celulara și Moleculară” – Constantin Cotrutz, Carmen Elena Cotrutz, Tudor Petreus, Laurentiu Badescu, Editura Sedcom Libris, Iasi 2011.