SCRUTINUL

In orice sistem electoral  se pune problema de a sti cum se repartizeaza mandatele in Parlament, tinand cont de voturile obtinute. Alegerea modalitatii de distribuire a mandatelor este plina de semnificatii politice cu consecinte foarte diferite si nuantate mai ales cat priveste partidele politice. In explicarea acestora notiunea de scrutin este deosebit de utila. Prin scrutin (de la latinescul scrutinium), se intelege de fapt modalitatea in care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii, consilierii etc. Astazi in regimurile constitutionale se practica doua tipuri de sisteme electorale, diferite prin modul de atribuire a mandatelor: sistemul majoritar si sistemul reprezentarii proportionale.

          Sistemul majoritar este sistemul in care sunt alesi candidatii care au obtinut cel mai mare numar de voturi. El cunoaste doua variante si anume: uninominal sau de lista si in unul sau doua tururi.

Categorii de scrutin

a)     Scrutinul uninominal

Presupune ca alegatorul sa voteze pentru un singur candidat, intr-o circumscriptie electorala. Este practicat in tara noastra la alegerea primarilor comunelor si oraselor. Teritoriul tarii se organizeaza in atatea circumscriptii electorale cate   mandate sunt (corespunzator numarului de deputati, senatori). In mod firesc circumscriptiile electorale sunt mai mici decat unitatile administrativ-teritoriale, iar alegatorul voteaza un candidat, raportul de reprezentare fiind clar definit sub toate elementele sale de continut.

       Avantajele si dezavantajele scrutinului uninominal sunt:

- Scrutinul uninominal, prin faptul ca fiecare circumscriptie electorala desemneaza un singur reprezentant, se caracterizeaza prin simplitate.

- Creeaza, macar aparent, posibilitatea unei legaturi stranse intre ales si alegatori. Desigur aceasta legatura devine si ea discutabila in sistemele fondate pe mandatul reprezentativ.

- Scrutinul uninominal conduce la o majoritate parlamentara stabila, situatie profitabila tehnicilor de guvernare.

- Datorita numarului mare de circumscriptii electorale, scrutinul uninominal implica mari cheltuieli cu operatiunile electorale si cu structurile care organizeaza si conduc aceste operatiuni.

- Scrutinul uninominal implica cheltuieli mari pentru candidati in scopul sustinerii campaniei electorale, astfel incat in mod cert favorizeaza pe cei care le pot suporta.

- Parlamentul rezultat prin scrutinul uninominal este mai mult un corp de elita, micsorandu-se evident caracterul politic.

- Scrutinul uninominal nu este procedeul optim pentru exprimarea pluralismului politic. El poate genera o stare conflictuala extrem de periculoasa prin faptul ca asigura ca partidul ce are o majoritate relativa a optiunilor sa detina  o majoritate absoluta a mandatelor.

- Scrutinul uninominal sprijina tendinta de centralizare.

b) Scrutinul de lista               

          Presupune ca alegatorul sa aleaga mai multi candidati, sa voteze deci pentru o lista de candidati. In cazul scrutinului de lista, circumscriptiile electorale sunt foarte intinse teritorial, de regula ele identificandu-se cu unitatile administrative. Este sistemul adoptat si de legislatia electorala romaneasca. In acest sistem partidele politice joaca un rol mai important si scrutinul este mai mult o optiune politica decat alegerea unui om, alegatorul alege o lista si nu un candidat.

          Avantajele si dezavantajele scrutinului de lista sunt:

- Scrutinul de lista presupune ca propunerile de candidati sa fie facute numai de partide si formatiuni politice.

- Scrutinul de lista presupune anumite conditionari legate de realizarea unui procent minim (pragul electoral) ce trebuie intrunit la nivel national. Aceasta inseamna ca partidele si formatiunile politice cu numar mai mic decat procentul minim nu vor primi nici un mandat, desi s-ar putea ca ele sa aiba personalitati de prestigiu, avantajandu-se insa partidele ale caror platforme  sunt mai larg receptate de catre electorat.

- Scrutinul de lista presupune ruperea legaturii dintre ales si alegatorii sai, acestia din urma votand o lista cu numeroase persoane si, deci, in final, programul unui partid si nu un candidat.

- Variantele scrutinului de lista reprezinta numeroase dificultati procedurale, presupunand o serie de calcule si operatiuni la nivelul local si national, uneori greu de asimilat de catre electorat, care pot favoriza numeroase contestatii si intampinari din partea formatiunilor politice ce s-ar considera neindreptatite.

         

Analiza comparativa intre scrutinul de lista si scrutinuluninominalScrutinulreprezinta modalitatea in care alegatorii desemneaza candidatii sau , modulde alegere al deputatilor , potrivit caruia se voteaza fie cate un singur deputat , fie mai multideputati dintre candidatii mentionati in buletinul de vot .Asfel avem in sistemul electoralscrutinul de lista si cel uniniminal .Votul uninominaleste un tip de scrutinmenționat în legislația sistemelor electorale,practicat înSUAșiMarea Britanie.Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct alunor candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele dinviața politică a unui stat. Votul uninominal este unsistem de vot majoritar,se bazează pe oprocedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporțional) și este întâlnit și subformula „Câștigătorul ia totul” . Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptulcă permite apariția unor guverne 

stabile ca urmare a majorități stabilite prin vot, dar și faptulcă are drept consecință nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul(sau lista) învins. Vot uninominal majoritar relativ - 1 tur de scrutin Vot uninominal majoritar absolut -2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu suntobținute 51% din voturi de către un candidat Scrutinul uninominal înseamnă că într -o circumscripție electorală se alege un singur mandat,iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singurtur (denumirea științifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într -un singurtur, situație în care candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de numărulacestora, este declarat câștigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obținereamajorității absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, seorganizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă avotuluimajoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripțiielectorale cu numai un loc, votanții trebuie să pună pe buletinul de vot toți candidații înordinea descrescătoare a preferinței. Cel care întrunește majoritatea absolută ca primăpreferință este ales câștigător. Dacă niciunul nu obține o astfel de majoritate, ultimul de pelistă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalți candidați urmând preferința a doua.Procedura se repetă până când unul dintre candidați reușește să obțină majoritatea absolută în calitate de primă preferință. Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidați individuali și nu desemnarea întotalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid.Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze întrecandidaturi nominale și nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus și în care apar multe persoane necunoscute și fără valoare, din punctul lor de vedere.

 Scrutinul uninominal este folosit in tara noastra la alegerea primarilor oraselor si comunelor.Scrutinul de lista

reprezinta desemnarea , in aceeasi circumscriptie electorala , amai multor deputati . In cazul scrutinului de lista , alegatorii voteaza nu un singur candidat , cio lista de candidati , alegatorii neputand modifica cuprinsul listei , ci numai sa-si dea votulpentru una din liste . În cazul scrutinului de lista, exista doua tipuri de solutii de „transformare” a voturilor inmandate:1. metoda resturilor celor mai puternice;2. metoda celei mai puternice medii;Metoda resturilor cele mai puternice Pentru aceasta aceasta metoda se utilizeaza coeficientul simplu , iar pentru locurileneatribuite se utilizeaza regula resturilor cele mai puternice .Aceasta metoda este favorabilapartidelor mici . Dar ea prezinta un inconvenient , putand da nastere la paradoxurimatematice ce previn evolutia ciudata a resturilor. Metoda mediei cele mai puternice Se aplica coeficientul simplu si fiecare loc neatribuit este afectat succesiv fiecarei liste,adaugandu-se locurilor deja obtinute. Se calculeaza pentru fiecare lista raportul voturi/locuri.Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc. Aceasta metodafavorizeaza net partidele mari. Ea este acum vigoare in Spania, Portugalia, Islanda, Israel,Olanda, Finlanda,Turcia, Bulgaria, Estonia si Romania. Scrutinul de lista este cunoscut de majoritatea statelor dezvolatate , caruia i-au fostaduse modificari potrivit carora , in circumscriptia in care o lista a obtinut majoritatea absoluta, ea obtine toate mandatele , anulandu-se astfel ,reprezentarea proportionala.Avantaje si dezavantajeSistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat înrezultat.Există și exemple mai ciudate , cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 dinCanada, în provincia Manitoba.Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fostdupă cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari,Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi,4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicațiaacestui rezultat este că, cu 3 excepții, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist și celMuncitoresc au avut candidați unici. Scrutinulu uninominal ar avea si avantajul ca politicienii corupti sau compromisi nu semai pot strecura in parlament sub acoperirea listelor de partid. Votul direct pentru un cadidatsau altul exprima mai exact optiunea electoratului. De asemenea, generarea unei majoritatiparlamentare are ca efect o mai mare stabilitate politica.

 Scrutinul de lista este preferat pentru considerentul ca acesta inlatura posibilitatea decoruptie electorala si de presiune guvernamentala .Scrutinul de lista favorizeaza , intr-

unsistem de reprezentare proportionala ,reprezentarea minoritatilor , dand astfel posibilitateade reprezentare cat mai exacta a tuturor curentelor sociale . Scrutinul de lista corecteazaeroarea scrutinului uninominal de a reprezenta prea mult interesele locale , in detrimental intereselor generale.Vot uninominal avantaje dezavantaje

AVANTAJE

- Este simplu – deci mai expeditiv, mai usor de administrat si mai ieftin;- Este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;- E bun pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul;- Posibilitatea de a-l pedepsi pe reprezentantul care a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere, dar fara el (situatie caracteristica mai ales sistemului uninominal mixt, care presupune si un vot dat unei liste de partid. Se poate intampla si invers – sa fie pedepsit partidul, desi unii candidati ai sai raman foarte populari);- Alegatorii dintr-un district il pot schimba relativ usor pe parlamentarul care i-a dezamagit prin incompetenta, frauda sau coruptie. Totusi, in absenta unui mecanism legal de destituire- inlocuire, deputatul cazut in dizgratie ramane uneori in functie pana la urmatorul scrutin.- Avantajeaza partidele regionale – nu neaparat insa si pe cele ale minoritatilor etnice, daca respectiva etnie nu este covarsitor majoritara.

DEZAVANTAJE

- Incurajeaza tehnicile de "votare tactica". (De exemplu, alegatorii simt presiunea sa-l voteze pe acel candidat din doi care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, chiar daca in realitate nu le convine nici unul – pentru ca, altminteri, votul lor ar fi irosit. Paradoxal, acest sistem de vot poate face ca, in respectiva circumscriptie, adevaratul favorit sa nu iasa nici macar pe locul doi, ci pe al treilea.- Invingatorii nu reflecta cu precizie distributia voturilor, minoritati politice substantiale fiind total nesocotite.- Sistemul uninominal de tipul "invingatorul ia totul" duce, cu timpul, la un sistem politic cu numai doua partide, dintre care unul va forma guvernul. Un guvern monocolor favorizeaza operativitatea procesului decizional, pentru ca nu sunt necesare atatea negocieri. Pentru unii, acesta ar fi un avantaj, dar deciziile s-ar putea sa fie mai putin fundamentate sau sa contravina intereselor unui segment considerabil de populatie. - Efectul de reducere a numarului partidelor "care conteaza", ceea de duce la guverne monocolore, face ca un asemenea executiv sa nu tina seama suficient, sau deloc, de o varietate de puncte de vedere si perspective.- Oferta prezentata alegatorului este mai putin variata, in acest caz votantul vazandu-se nevoit uneori sa voteze un candidat cu care nu e de acord, pentru a se opune altui candidat, cu care este in si mai mare dezacord.

- Exista candidati despre care se stie dinaintea scrutinului ca au victoria asigurata. Numerosi votanti din acea circumscriptie sunt practic privati de posibilitatea de a-si face vocea auzita.- Voturi irosite: in alegerile generale britanice de acum doi ani, 52 la suta din voturi au fost exprimate pentru candidati infranti, iar 18 la suta au fost voturi superflue (pentru invingatori, dar se putea si fara ele.) Sistemele alternative isi propun sa asigure ca aproape toate voturile au eficienta in influentarea rezultatului, prin aducerea la un minimum a numarului voturilor irosite.- Partidele mai mici pot schimba disproportionat rezultatul scrutinului, prin crearea unei factiuni in interiorul unui capat sau al ambelor capete ale spectrului politic.

Uninominal sau proportional

Sistemul uninominal MAJORITARScrutinul electoral majoritar uninominal prevede alegerea unui singur deputat intr-o circumscriptie, acesta fiind candidatul care intruneste cel mai mare numar de voturi. Scrutinul poate avea loc intr-un singur tur, ca in Marea Britanie, sau in doua tururi de scrutin, ca in Franta, unde modul de alegere este similar cu cel de la scrutinul pentru primar din Romania. Franta si Marea Britanie sunt singurele tari din Europa care intrebuinteaza exclusiv sistemul uninominal majoritar, alaturi de cele doua tari, doar in Albania parlamentul se alege in mod preponderent astfel: 100 din cei 140 de alesi sunt alesi prin scrutin majoritar uninominal.Sistemul uninominal cu compensare (mixt) este cel mai folosit si presupune alegerea a 50 la suta dintre parlamentari prin vot pe liste deschise si a celeilalte jumatati prin vot uninominal majoritar. Principalul scop al acestui sistem este de a permite reprezentarea minoritatilor si a partidelor mici.

Sistem proportional pe listeVotul proportional pe liste inchise. çn vigoare in Romania, acesta stipuleaza ca partidele alcatuiesc fiecare liste de candidati, iar in functie de numarul de voturi obtinut de partidul respectiv candidatii intra in Parlament in ordinea de pe liste.Votul proportional pe liste deschise se foloseste foarte rar: partidele propun o lista de candidati aranjati alfabetic, iar votantii aleg nu doar partidul, ci decid si ordinea in care candidatii vor fi promovati in Parlament.

Decizia Parlamentului e pur consultativaPresedintele Basescu a trimis ieri-dimineata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Nicolae Vacaroiu si Bogdan Olteanu, o scrisoare prin care anunta ca solicita consultarea Parlamentului pentru organizarea in a doua parte a lunii martie a referendumului national consultativ pentru introducerea votului uninominal la Parlament, incepand cu urmatoarele alegeri. Dupa depunerea acestei solicitari pasul urmator este, potrivit lui Stefan Deaconu, consilierul prezidential la departamentul constitutional-legislativ, acela prin care Parlamentul isi va exprima punctul de vedere printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. çnsa, desi liberalii si pesedistii fac calcule pentru amanarea adoptarii acestei hotarari, Basescu nu se va impiedica de avizul Legislativului, ci va merge mai departe cu

desfasurarea procesului: "Este pur consultativa hotararea Parlamentului pentru seful statului. çnsa obligatia presedintelui este de a se consulta cu Parlamentul". Presedintele Basescu va stabili prin decret prezidential atat intrebarea prin care se va testa vointa populatiei, cat si data organizarii referendumului. çntrebarea va fi simpla: "Sunteti de acord cu introducerea votului uninominal?" Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin "da" sau "nu" asupra temei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor exprimate. (Iulia Vaida)

Efectele referendumuluiIoan Stanomir, profesor universitar Facultatea de Stiinte Politice Universitatea Bucuresti: "Principalul efect al acestui referendum consultativ este unul politic. Parlamentul nu poate fi obligat sa ia in dezbatere un proiect de lege care sa modifice sistemul electoral. Daca Parlamentul refuza sa discute, se va produce insa o fractura intre interesul electoratului si interesul alesilor. Doar Parlamentul legifereaza. Referendumul constituie insa o modalitate de a schimba agenda politica."Corneliu Liviu Popescu, profesor universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti: "Textul Constitutiei spune foarte clar: referendumul este consultativ. Ceea ce inseamna ca referendumul nu decide nimic. Singurul care legifereaza in aceasta tara este Parlamentul. Teoretic, nimic nu obliga Parlamentul sa se plieze pe solutia rezultata din referendum." (Andreea Nicolae)