tudrh.o%rt*

VLADIMIRNABOKOV

tucd,h,ary6r*

Tladucere din limba englezi qi notede Veronica D. Niculescu

POLIROM2016

Cuprins

Lista ilustra,tiilor . . . . . .. .5Lista abrevierilor . .. ... ..7Cronologie .. . .. .. .gPlicuri pentru Scrisori cd.tre Vera

deBrianBoyd.. ......L7,Draga mea iubitd gi scwnpd.":

Tfaducind Scrisori cd,tre Verade OlgaVoronina ......43

Nota traducitoarei ......51Scrisori cltre Vera . . . .. .53

Anexa 1: Ghicitoricu Ghennadi Barabtarlo .. . .. .541

Anexa 2:Yiala de dupide Brian Boyd .. .....553

Note .. ...557Bibliografie .. ...723Mullumiri ... ...729

Plicuri pentru Scrisori cd,tre Vera

de Brian Boyd

Te-am visat azi-noapte - se fdceacd eu cintam la pian, iar tudddeai paginile pentru mine...VN cdtre VeN, 12 ianuarie 1924

I

Nici o cisnicie a weunui scriitor important din secolul )O( nua durat mai mult decit a lui Madimir Nabokov, qi puline imaginidin lume surprind iubirea conjugald trainic[ mai bine ca foto-grafia lui Philippe Halsman din 1968, cu Vera cuibdritd sub bra-

lul drept al solului ei qi privind in sus, spre ochii lui, cu undevotament neclintit.

Nabokov a scris prima oari o poezie pentru Vera in 1-923,

dupl ce a petrecut doar citeva ore in compania ei1, iar in 1976,dupd mai mult de jumbtate de secol de cisnicie, a trecut dedi-calia ,,Pentru Vera" pe ultima dintre cdr,tile publicate in timprrlvielii. Prima oari i-a dedicat o carte in 1951 - autobiografiaIui - al cdrei ultim capitol se adreseazi direct unui ,,tu" neiden-tificat: ,,Anii trec, draga mea, qi in curind nimeni nu va qti ceeace qtim tu qi cu mine". Anticipase acest sentiment intr-o scrisoarepentru Vera, cind abia igi incepuserd relalia de un an: ,,tu qi cumine sintem aga de speciali; miracolele pe care le gtim noi nule qtie nimeni, si nimeni nu iubegte in felul in care iubim noi".

l. Vezi Cronologia pentru detalii privind momentele-cheie din vialafamiliei Nabokov. Figurile literare qi istorice menlionate in textvor fr identificate pe scurt in Note, la prima lor men,tionare inScrisori (n.ed.orig.).

18 Plicuri pentru Scrisori citre Vera

Nabokov iqi va descrie mai tirziu cdsnicia ca frind ,,fLrd rtoru.Chiar qi intr-o scrisoare c6tre Irina Guadanini, cu care a avut olegdturd puternicd in 1937. Anul acela a fost cel mai intunecatqi mai dureros din cdsnicia solilor Nabokov qi o excepfie, dupicum o atestd scrisorile. Ins6, degi soarele iubirii tinere strdlucegtesau sclipeqte in multe dintre scrisorile de inceput, alte necazuriinnoreazb mare parte din corespondenfd: sdnbtatea Verei qi amamei lui, lipsa constantd de bani, dezgustul fa!6 de Germaniaqi cdutarea epuizanti a unui refugiu pentru familie in Franfa,Anglia sau America, in timp ce ascensiunea lui Hitler ameninlainsdqi existenla comunitdlii emigrantilor rusi unde el lintise spreconsacrarea ca stea nu tocmai moartd de foame.

Vera Slonim l-a intilnit prima oard pe Madimir Nabokov ca,,Madimir Sirin", pseudonimul pe care el il adoptase in ianuarie1921 pentru a-qi distinge semndtura din ziare de cea a tatdluisdu, tot Madimir Nabokov. Nabokov senior era unul dintre edi-torii gi fondatorii cotidianului de limbd rus6. RuI din Berlin, oraqcare devenise in 1"920 centrul qi mag:netul emigraliei ruse dedupd L917. Nabokov junior publicase cirli qi colaborase la ziarein Petrograd din 1916, cind incd mai avea doi ani de liceu de fbcut,iar ptrd h 1920, in al doilea an de emigralie pentru familia sa,versurile ii erau deja admirate de scriitori mai in virstS, precumTeffi qi Saqa Ciornii.

De multe orr, Scrisorile cdtre Vera ne infi,tigeazd trdsdturinecunoscute ale lui Vladimir qi ale Verei. Imaginile familiareincep cind Nabokov a addugat prima dedicalie ,,Pentru Vera", in1951, exact la jumdtatea poveqtii lor de dragoste. Iar atunci cindLolita a fost publicatb in America, in 1958, qi in anii care auurmat, numeroase traduceri ale operei sale ruseqti, precum qinoile sale lucrdri in englezd - ficfiune, versuri, scenarii, studiiqi interviuri -, vor apdrea cu alte dedicalii pentru Vera. Scriitorulgi solia lui au fost fotografrali impreund in multele interyiuridate de el ln tumultul celebritdlii, iar povestea ei editind, bdtindla maqin6, gofind, predind, corespondind qi negociind pentru ela devenit parte din legenda lui Nabokov. Si totuqi, a doua jumdtatea vielii lor impreund, din 1950 pind in t977, ocap6. doar cinciprocente din scrisorile care trrmeazd., iar restul de noudzeci gicinci de procente reflecti acei ani mult mai tensionali decit aceastiperioadd frnald a celebritdtii mondiale.

Familia Slonim (tatdl Evsei, mama Slava qi {iicele Elena, Veraqi Sofia) a fugit din Petrograd qi, dupd ce a trecut printr-o seriede aventuri in Europa de Est, s-a stabilit in Berlin, la inceputulanului L921,. Acolo, dup[ cum mi-a spus Vera, ea era,,foarte con-stientS" de talentul lui Nabokov inainte de a-l cunoaqte, ,,in ciuda

Plicuri pentru Scrisori citre Vera 19

faptului cd trdisem in cercuri neliterare, mai ales printre fogtiofileri". (O alegere ciudati a companiei, probabil, pentru o tindrdrusoaic[ de origile eweiasce, dat fiind antisemitismul obignuitin Armata Albd. Insi curajul Verei atunci cind ea qi surorile eifugeau din Rusia transformase un soldat Alb ostil din agresorin protector, iar ea a insistat s6-mi explice ci mulli foqti ofileriAlbi din Berlin erau oameni cumsecade.) Decupase primele egan-tioane din versurile lui de prin ziare qi reviste apdrute intrenoiembrie qi decembrie 1921, cind ea avea abia nouisprezece ani'iar el doudzeci gi doi. Un an mai tirziu, tindrul Sirin, deja prezentintens in periodicele qi revistele emigraliei ca poet, scriitor de

prozd scurt5, eseist, cronicar qi traducdtor, a bdtut recordurilede productivitate din lumea literari a emigranlilor din Berlin:Niholha Persifr, o traducere a romanului Colas Breugnoz de RomainRolland din 1919, in noiembrie L922;wn volum de versuri recente,de gaizeci de pagini, Grozd (Grd.mada), in decembrie L922; tnvolum de versuri din ultimii citiva ani, de o sutd optzeci de pagini,Gornii put (Calea empireului), in ianuarie 1923; 9i traducerealui Alice in lara Minunilor (Ania u strane ciudes) in martie 1923.

Pentru o tin6rd atrdgdtoare qi hotiritd, pasionati de literaturd,de mult mai mare interes era intrezdrirea unui luminiq roman-tic in versurile recente ale lui Sirin. Ca urlnare a asasin[rii tat5-lui sdu in 28 martie 1922, pdinlii Svetlanei Siewert, o frumuselevioaie, ii permiseseri lui Nabokov sd se logodeascd cu fiica lor,deqi ea era mult mai tindri decit el, qaptesprezece ani, fa!6 de

cei doudzeci gi trei ai lui. Poeziile scrise pentru Svetlana in pri-mul an de cind a cunoscut-o au umplut cel mai recent volum de

versuri al sdu, Grozd. Dar ln 9 ianuarie 1923 i s-a spus cd logodnafusese desfbcutd: ea era prea tindrd, iar el, ca poet, o perspectivdprea nesigure.

Daci intilnirea cu Svetlana provocase revdrsarea unui torentde versuri, la fel a fdcut qi despdrfirea de ea. in urmdtoareleciteva luni au inceput sd apard in presa emigraliei mai multepoezii reflectind pierderea suferitd de poet in dragoste: ,,Jemciug"(,,Perla") in martie (,ca un culegitor de perle trimis sd afle adin-cul chinurilor din iubire, am atins fundul - qi, inainte sb potaduce la suprafald perla, am auzit deasupra barca ta indepir-tindu-se"); ,,V kakom raiu" (,in ce rai"), tot in martie (,,mi-ai luatsufletul captiv eri dupb er6, qi-acum iar ai fbcut-o, qi iar n-aifost decit o scdpirare, cdci am rdmas numai cu nesfirqitul chinal frumuselii tale ce imi scap6"); cea mai explicitS, ,,Berejno nios"(,,Cu grijd am purtat"), in 6 mai (,,Cu grijb am purtat aceastainimd pentru tine, dar cineva mi-a ddrimat-o cu cotul $i-acumzace sfirimat6").

20 Plicuri pentru Scrisori cltre Vera

Altd poezie, ,,Ia Indiei nevidimoi vladeiu" (,Conducdtorul": ,,OIndie conduc eu, nevdzut"), scrisd in aceeaqi zi cu ,,Ca grijd ampurtat" si publicatd in 8 aprilie, semnaleaze disponibilitatea pen-tru un nou inceput: poetul este lmpbratul tirimului imaginar qijurd cd poate face minuni cu neputinfd de pus in cuvinte pentruo noui prinfesd - deqi ea, oricine se va dovedi a fi, rdmine incdneconturatd. E foarte posibil ins6. ca prinlesa sd fi vdzut poezia,precum gi sd fi intrezirit finalul idilei in cealaltd poezie pe careNabokov a scris-o in aceeaqi zi. FiindcS in 8 mai 1923, la doudzile dupd poezia ,,Cu grijd am purtat", publicatd in Rul, YeraSlonim a apbrut in fala lui Madimir Sirin purtind, gi refuzindsd o dea jos, o mascd neagrd de bal. Nabokov avea s6-qi amin-teascd mai tirziu cum a intilnit-o pe Vera la un bal de caritateal emigranlilon Rul,jurnalul exhaustiv al emigraliei din Berlin,consemneazd un singur bal de caritate aproximativ la acea datd,pe 9 mai 1923, deqi solii Nabokov vor continua sE sdrbdtoreascdziua de 8 mai ca datd a primei lor intilniri. Cind i-am citat Vereirelatarea solului ei despre intilnire qi dovada din jurnalul lui cd8 mai este data pe care o aniversau, apoi dovada din Rul c5, pe9 mai avusese loc un bal de caritate, ea mi-a rdspuns: ,,Credelicd loi nu qtim la ce datd ne-am cunoscut?".

Insi Vera era expertd in negarea fird margini. Orice-ar ficeea ce nu gtim noi despre ,,ceea ce qtim tu gi cu mine", Vera l-aales la un bal de caritate al emigranlilor pe Vladimir Sirin, pds-trindu-qi masca pe chip. Elena Sikorski, preferata lui Nabokovdintre toti fralii lui, crede cd Vera a purtat masca aceea pentruca infrligarea ei frapantd, dar nu neasemuitd, sd nu-I distragide la calitdlile ei unice: receptivitatea stranie la versurile luiSirin (putea memora poeziile dupi doud lecturi) gi sensibilitateaei acordatd intr-un mod ciudat la cel din spatele poeziilor. Auieqit afard impreun5, s-au plimbat seara pe strdzile Berlinului,minunindu-se de jocul luminilor, al frunzelor, al intunericului.Peste o zi sau doud, Nabokov a plecat pe timpul verii, asa cumpldnuise, ca lucrdtor agricol pe o moqie din sudul Franlei, plecarearanjatd de unul dintre colegii tatdlui sdu din guvernul provizo-riu al Crimeii din 1918-1919 in speranla cd schimbarea va domolidurerea provocatd de moartea tatilui qi despSrlirea de Svetlana.

In 25 mai, de la ferma Domaine-Beaulieu, ling5. Sollibs-Pont,nu departe de Toulon, Nabokov ii scrie Svetlanei o ultimd scri-soare de adio interzisd, plini de regrete pdtimaqe, ,,permisd parcdde distanta care ii separa". Peste o sdpt[mind, scria o poeziededicati noii posibilitdli din viala lui:

Plicuri pentru Scrisori citre Vera

lNrilNInnRinld,nluit de-aceastd' stranie apropiere

Dor qi mister qi-ncintare...de parc-ai fi venit pe podul incelogatdin bezna legdnatda unui bal mascat in ralanti.

$i noaptea curgea, qi liniqtea pluteain izvoarele ei de satin,in masca aceea neagri cu profil ca de lup,in buzele tale gingaqe.

Iar tu ai trecut, piezig ispitindu-md,pe sub castan, de-a lungul canalului.Ce-a deslugit inima mea in tine,cum de m-ai tulburat pind-ntr-atit?

in tandrelea ta de-o cliPdsau in conturul schimbitor al umerilor tdi,s6 fi simlit eu oare o schili vagda altor - irevocabile - intilniri?

Poate compasiunea romanticdte-a ajutat sd inlelegice a eliberat cu-un tremur sdgeatacare-mi str[punge versurile-acum?

Nu qtiu nimic. Cdci straniuvibreazd versul, iar in el, sdgeata.'.Poate cd tu, f6rd de nume inc6, egticea adevdratil, cea aqtePtat5?

Totuqi tristelea, incd nu chiar strigat5,ne-a tulburat ora instelati.S-a-ntors in noapte dubla frsurda ochilor tdi, inci neluminali'

Pentru cit timp? Pe totdeauna? Departeritdcesc gi md forlez s-audmigcarea stelelor deasupra intilnirii noastreqi dacd tu eqti cea care imi e sortitd'.'

Dor qi mister qi-ncintare

2T

22 Plicuri pentru Scrisori citre Vera

qi un fel de rugd indepbrtatd...Inima mea trebuie sd meargd mai departe.Dar dacd tu egti cea care imi e sortit6...

Tinirul poet gtia cd tindra care il acostase intr-un mod atitde ciudat ii urmdrea cu asiduitate versurile. A trimis aceastepoezie noud la Rul, unde a apirut in 24 iunie. Aici incep, intr-unfel, scrisorile lui Vladimir citre Vera, printr-un apel privat, ininteriorul unui text public, cdtre unicul cititor ce putea cunoaqtetrecutul despre care vorbea poezia ;i viitorul la care invita.

La fel cum Nabokov rdspunsese in versuri la indrdznelul rds-puns pe care Vera il ddduse durerilor sufleteqti din poemele recenteale lui Sirin, tot asa se pare cd a r6spuns'Vera, plind de curaj,acestei noi invitalii in versuri. I-a scris in sudul Franlei de celpufin trei ori in timpul verii. Scrisorile nu au supravietuit - Vera,cea atit de secretoas5, a distrus mai tirziu toate scrisorile ei cdtreMadimir pe care le-a gdsit -, &g& incit nu putem fr siguri cdprima ei scrisoare a urmat aparitiei poeziei ,,intilnirea,, in Rul,insd logica pasiunii lor sugereazd puternic o asemenea ordine.Ea ii apdruse inainte in persoand, mascatd, pe g mai, qi nu puteaqti dacd stirnise mai mult decit un interes trecEtor.

'Citind. Rut

in 24 iunie, a putut afla cb el voia ca ea sE, afle ce efect avuseseasupra lui si ce speranle stirnise.

Dacd Vera i-a scris lui Madimir aproape imediat dupd citireapoeziei, e posibil ca el sd-i fr rdspuns la prima scrisoare cu o altd.pge1", ,,Zrtoi" (,,Arqi!d"), pe care a scris-o in Z iulie. tn aceasta,Madimir face aluzie la dorinla care ii este stirnitd in caniculaverii din sud. Nu i-a trimis-o imediat, ci, dupd cel pulin altedouS scrisori de la ea, i-a scris inc6 o poezie, in i6 iulie-1,,,ioioq _a v derevte granatovom sovionok": ,,Md chemi - iar intr-un rodiumic o bufnicioard"). Apoi i-a scris prima scrisoare, cu numai citevazile in^ainte de plecarea la fermi, incluzind ambele ,,poezii pentrutine". Incepe aceastd primi scrisoare memorabil de abrupt gi far6nici un salut (,,N-am s-o ascund: slnt atit de neobignui[ sd fiu _hm, inteles, probabil - atit de neobignuit cu asta, incit chiar dinprimele minute ale inlilnirii noastie mi-am zis: e o glum6, ofarsd de bal mascat... insd apoi... $i sint lucruri despi-e care egreu sd vorbegt^i - o sd le scuturi minunatul polen la atingereacu un cuvint... Imi scriu de acas6 de nipte flori misterioase.,Eqtiadorabild... $i toate scrisorile tale, la fel, sint adorabile, pr""ornnopfile albe"), continud cu aceeasi siguranli (,,Da, am nevoie detine, basmul meu. Fiindcd tu egti singura cu care pot sd vorbesc$esgre nuanla unui nor, despre cintecul unui gind,.) si incheie,inainte de a-i oferi poeziile, cu ,,Asa cd o si fiu in'Berlin pe

FPlicuri pentruScrisori citre Vera 23

10 sau pe 11... Iar dacd nu o se fii acolo, o se vin dupi tine qi

o si te gdsesc".De aici, de la prima scrisoare a lui Madimir citre Vera, tre-

buie sd urmbm frrul cronologlc, pentru a orienta corect scrisorilein viala lor, in iubirea gi in lumea lor, inainte de-a ne gindi ce

anume face coresponden{a lor atit de speciald qi ce lumind aruncdaceasta asupra lui Nabokov ca om 9i ca scriitor'

La sfirgitul verii anului 1923, el o gdsegte pe Vera cu mascapusd gi cu garda jos. Ca alli tineri indrigostili lipsi,ti de un spaliual lor, se vor intilni zi de zi ca sE se plimbe impreuni seara pe

strilzi. O singurd scrisoare din acea perioad5, datatd noiembrieL923, de la Vladimir aflat intr-o parte ruseasc[ a Berlinului de

vest cdtre Vera aflatd in alta, reflectd inlelegerile gi neinlelege-rile lor pdtimaqe de la incePut.

La sffrgitul lui decembrie 1923, Madimir a cdlitorit cu mamalui qi cu fralii mai mici, Olga, Elena qi Kirill, la Praga, undemama, ca vdduvi a unui cArturar gi om de stat rus, avea drep-tul la pensiune completd. In timpul acestei despdrliri de citevas[ptimini, Vladimir ii scrie Verei despre concentrarea sa intensela scrierea primei lucrdri de mari dimensiuni, piesa in versuriin cinci acte Tlaghediia gospodina Morna (Tfagedia domnuluiMorn), impresiile lui despre Praga (privind la Moldova cea inghe-

!at5: ,,de-a lungul acelui alb, siluete mici gi negre de oameni care

lraverseazd de pe un mal pe celilalt, ca notele muzicale... unbdiat trage dupd el un Re diez: o sanie") gi despre qocul de a fifird ea aproape o lun6.

Din nou impreund in Berlir^r la sflrgitul lui ianuarie 1924,

s-au considerat curind logodifi. In august, cind Vladimir a plecatpentru doui sdptdmini ca sd stea cu mama lui in oraqul Dobiichovice,

aflat pe malul unui riu, lingd Praga, prima lui scrisoare cdtreVera incepea cu ,,Incintarea mea, iubirea mea, viala mea' nupricep nimic: cum poli sb nu fii cu mine? Sint atit de infinit de

obiqnuit sd fiu cu tine, incit acum md simt pierdut qi pustiu:fdrd tine, sufletul meu. Imi transformi viala in ceva luminos,uluitor, ftizat - tu adaugi o scinteiere de fericire peste toate".Citeva bilete scurte scrise ln Berlin, pe un ton similar, anticipeazdcdsdtoria lor acolo in 15 aprilie 1925 (scrisoare exemplificativb,integralb: ,,Te iubesc. Infinit qi inexprimabil. M-am trezit in toiulnoplii qi iat6-md scriind asta. Iubirea mea, fericirea mea").

$i Madimir, qi Vera iqi cigtigau existenla in mare parte capreceptori in limba englez6, iar la sfirqitul lui august 1925, Vladimira fost pldtit ca si igi insoleascb principalul elev, Aleksandr Sack,

mai intii intr-o staliune de litoral pomeraniani, apoi intr-o dru-melie indr6znea!6 prin Schwarzwald, pe care a consemnat-o prin

24 plicuri pentru Scrisori citre Vera

instantanee in prozd scrise pe cbrli pogtale, inainte sd li se alb-ture qi Vera la Konstanz.

IJn an mai tirziu, vara lui ISZG a frcut loc unor dispozilii maicomplexe. Vera a fost trimisd de mama ei la sanatoriiie dinSchwarzwald pentru a-gi restabili greutatea pe care o pierdusedin cauza anxietdfii gi depresiei, in timp ce Vladimir a r6mas inBerlin cu elevii sii constanfi. Vera igi fdcuse solul sd-i promiticd ii va trimite un raport zilnic - ce minca, cu ce se imbrdca, cefdcea -, iar'Vladimir s-a supus cu loialitate.

Nicicind nu vom mai avea o asemenea redare neintreruptd,de zi cu zi, a reacliei lui fa!6 de lumea in care tr6ia. ln pauzadintre primul sdu roman, Magenka, scris in 1925, gi cel de-al aldoilea, Rege, damd, ualet, scris la sfirsitul lui Lg27 gi inceputullui 1928, viala lui pdrea relaxatd gi insoritd: munca de preceptor(care nu era adesea mai mult decit o lungd petrec"r" .o pl"je,inot gi lopdit in Grunewald), tenis, citit qi petice de scris; uneseu critic despre ficliunea sovieticd recenti, pentru prieteniilui din cercul literar de la Tatarinov; o poezie pe care a scris-opentru Ziua Culturii Ruse; un fals proces al lui pozdniqev, cri-minalul din povestirea ,,Sonata Kreutzef, de Tolstoi, cu Nabokovjucindu-l pe Pozdnisev qi reinterpretind rolul victorios; o povestirerapid conceputd qi rapid executatd; din nou pentru cercul de laTatarinov, o listi cu ceea ce il ficea si sufere, ,,incepind cu atin-gerea satinului gi incheind cu imposibilitatea de a asimila, de alnghili toatd. frumuselea din lume". Pentru a o incuraja pe Veraqi a o face sd rdmind la sanatoriu pin6 la cigtigarea in greutatede care el gi tatil ei credeau cd are nevoie, Madimir, intoideaunajucSug din fire, a trudit - iar efectul uneori este intr-adevdrlaborios - ca sd. o intretini qi sd o amuze, crescind potul pemdsurd. ce separarea se prelungea. Isi incepea frecare scrisoarecu o noud formuli de salut, mai intii, se pare, in cinstea nume-lor micilor animale de jucdrie pe care le colec{ionau, apoi acesteadevenind tot mai bizare (Zgrunlurel, Smocule!, Bdtrinelule,Jinldricule); add.uga gi puzzle-uri pentru ea, cuvinte incrucigate,coduri, labirinturi, ghicitori, jocuri cu combinalii de cuvinte; iarin cele din urmd a inventat un editor german pentru departa-mentul de puzzle, un domn Dragi, care chipurile intervenea cuceea ce voia el sd scrie.

Berlinul fusese centrul emigranlilor rusi care au fugit dup6Revolulia bolgevicd din octombrie 1917. intre 1920 si 1"928, ora,sula gdzduit peste 400.000 de ruqi, mulli dintre ei artiqti qi inte-lectuali. Dar cind marca germand s-a restabilizat, dupd inflaliamajord din 1923, viala in Germania s-a scumpit rapid. pind lafinalul hi 1924, majoritatea emigranlilor s-au mutat la paris,

F

Plicuri pentru Scrisori citre Vera 25

unde cei mai mulli au qi remas pind cind continentul a fost zgu-duit de al Doilea Rizboi Mondial.

Pentru a se asigura ci nu-qi va gubrezi limba rusb trdindintr-un orag unde cunogtea limba locului, Nabokov a rimas laBerlin. Pind in 1926 era deja starul literar recunoscut al emi-graliei de acolo, aqa cum se poate vedea din primirea cdlduroasdde care a avut parte la serbarea de Ziua Culturii Ruse, pe carei-a descris-o Verei intr-un striptease prozastic lent. Nabokov acontinuat sd creascd rapid ca scriitor - deqi Rul, unde inci iqipublica mare parte din scrieri, era pulin citit la Paris - iar elqi Vera trdiau relativ fdri griji in Berlin datoritd stilului lor de

via!6 extrem de modest gi a unui venit mic, dar adecvat, dinmunca lui de preceptor, din traducerile gerrnane ale primului sduroman qi din munca de secretariat cu jumdtate de normi a Verei.

In 1929, cind Sirin a inceput sd publice Apd.rarea Lujin inrevista Souremennte zapiski de Ia Paris, publicalia literard a emi-granlilor cea mai prestigioasb gi care plbtea cel mai bine, roman-ciera Nina Berberova a reactionat astfel la prima tranq5: ,,Infala mea se afla un scriitor modern extraordinar de matur qisofisticat, un mare scriitor rus, ca un phoenix ndscut din foculqi cenuqa revoluliei qi exilului. De acum inainte, existenla noas-trd cdpdta un sens. Toati generalia mea avea justificare. Eramsalvali". Romancierul gi poetul Ivan Bunin, seniorul scriitoriloremigranli qi cel care in curind avea si devind primul rus laureatcu Nobel in literaturi, a comentaL Apd'rarea Lujin in propriulsdu stil: ,,Pugtiul 6sta a furat o pugci qi a desfrinlat toatd gene-

ralia in virsti, chiar qi pe mine".Praga era al treilea centru, ca importanli, al emigraliei din

Europa, cu un grr.p activ de oameni studiogi atragi de burseleacord-ate de guver-n--ul ceh. in mai 1930, cind s-a dus s6 igi vadifamilia, Nabokov era un star literar qi acolo, deqi era mai preo-cupat de situalia strimtoratd a mamei (la care se ad5ugau ploq-

nilele qi gindacii), de c[sniciile surorilor, de aspiraliile literareale fratelui mai mic gi de Box, teckelul acum prea bbtrin ca sd-lmai recunoascd.

Urmdtoarea ceHtorie departe de Vera, in aprilie 1932' a fdcut-otot la Praga qi la familie. Afost fascinat de noul sbu nepot, Rostislav,frul Olg5i, qi ingrozit de cit de neglijat era b[iatul de pirinli'Numai recitind cdrlile lui Flaubert, redescoperind cu o detaqareusturdtoare propriile versuri de inceput gi fdcind cunogtinlb cufluturii de la Muzeul Nalional a reugit sd compenseze nepldcereape care i-o provocau bezna acelui orag, afar6, 9i ploqnifele, ind-untru.