scrisoarea 3

8
SCOALA CU CLASELE I-VIII, OARDA, ALBA-IULIA PROFESOR: MIRELA OLĂLĂU PROIECT DE LECŢIE CLASA: a VII-a OBIECTUL: Limba şi literatura română; SUBIECTUL: Timp, spatiu, actiune si personaje în SCRISOAREA III de M. Eminescu TIPUL LECŢIEI: Asimilare de noi cunostinte OBIECTIV SPECIAL: cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor OBIECTIVE OPERAŢIONALE: a)COGNITIVE: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: O1: să inteleagă semnificaţiile cuvintelor si expresiilor în functie de contextul in care apar; O2: să retina sensul informatiilor esentiale din versurile date; O3: identifice personajele; O4: să recunoasca figurile de stil şi să descifreze valoarea lor expresivă; O5: să distingă limbajul poetic de cel obişnuit; b)AFECTIVE: O8: să dovedească încredere în posibilităţile proprii de nuanţare a exprimării ;

Upload: gabriel-craciun

Post on 05-Dec-2014

534 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

scrisoarea 3

TRANSCRIPT

Page 1: scrisoarea 3

SCOALA CU CLASELE I-VIII, OARDA, ALBA-IULIAPROFESOR: MIRELA OLĂLĂU

PROIECT DE LECŢIE

CLASA: a VII-aOBIECTUL: Limba şi literatura română;SUBIECTUL: Timp, spatiu, actiune si personaje în SCRISOAREA III de M. EminescuTIPUL LECŢIEI: Asimilare de noi cunostinteOBIECTIV SPECIAL: cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:a) COGNITIVE:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1: să inteleagă semnificaţiile cuvintelor si expresiilor în functie de contextul in care apar;O2: să retina sensul informatiilor esentiale din versurile date;O3: identifice personajele;O4: să recunoasca figurile de stil şi să descifreze valoarea lor expresivă;O5: să distingă limbajul poetic de cel obişnuit;

b) AFECTIVE:O8: să dovedească încredere în posibilităţile proprii de nuanţare a exprimării ;O9: să dovedească un stil de lucru caracterizat prin adecvare, claritate, variaţie, cursivitate;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1. METODE ŞI PROCEDEE: lectura expresiva, conversaţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independenta;

Page 2: scrisoarea 3

2. FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală şi independentă (individuală şi prin cooperare), lucrul pe grupe.

3. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:a) materiale didactice: fişe de lucru, tabla, textul suport, fişe de sistematizare şi de evaluare;b) materiale bibliografice: manualul de limbă română, Editura Humanitas; Alina Pamfil -Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Pararela 45, Buc., 2003; colectii si editii din creatia poetica a lui M. Eminescu

4. RESURSE: a) conţinuturi vizate: textul din manual; psalmul, interogatia retorica, inversiunea;b) capacităţi: clasă cu nivel mediu;c) locul: sala de clasă.

5. FORME DE EVALUARE: orală şi scrisă (întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică).

CONCRETIZAREA DEMERSULUI DIDACTIC

Organizarea clasei (1 min.).1) Actualizarea unor cunostinte anterioare (3 min)Elevii au avut de alcatuit rezumatul fragmentului reprodus in manual;

2) Captarea atentiei pentru activitatea care urmeaza (5 min): Li se cere elevilor sa prezinte subiectul unei alte opere studiate care

evocă o bătălie. (Pasa Hassan de George Cosbuc) 3) Anuntarea subiectului lecţiei si a obiectivelor operationale (2

min.):Sa descifram tainele textului: timpul, spatiul actiunea si personajele in

Scrisoarea III de M. Eminescu. La sfârsitul activităţii veti şti să (se enunta obiectivele)

4) Cunoasterea treptata a textului, dirijarea acestui proces (25 min.):- Elevii citesc expresiv fragmentul din manual si prima parte a

poemului “Scrisoarea a III-a” de Mihai Eminescu ( anexa 1)Prin activitate frontala se identifica timpul, spatiul si actiunea;

personajele literare individuale si colective, mijloacele artistice.

Page 3: scrisoarea 3

SCHEMA TABLEI

Timp. Spaţiu. Acţiune şi personajeîn

Scrisoarea III de Mihai Eminescu

1. Timpul: 1394,in timpul domniei lui Mircea Cel Bătrân2 .Spatiul: Rovine, la poala codrilor, pe câmpul de bătălie3. Acţiunea: Fragmentul prezinta un aspect al bătăliei de la Rovine dintre armata română si armata turcească4. Personajele:- personaj principal: Mircea cel Batrân,- personaj secundar: Baiazid- personaje episodice: armata română, armata turcească5. Realizarea artistică:a) imagini vizuale:b) imagini auditive:c) imagini dinamice:- Elevii vor fi impartiti in doua grupe; fiecare grupa va extrage

imaginile artistice şi vor identifica figurile de stil prin care s-au realizat aceste imagini. O grupa se va ocupa de prima parte a fragmentului, iar cea de a doua de ultima parte

In aceasta parte a activitatii se folosesc intrebarile si cerintele din manual. Activitatea se desfasoara ca dialog continuu intre clasa si profesor sau chiar intre elevi..

- Se vor comenta figurile de stil identificate- Li se cere elevilor sa formuleze o concluzie privind realizarea

artistică.-Evaluare formativa (5 min.): Fise de evaluare: A)Identificati trasaturile celor doua personaje prezentate in antiteza:- extrageti fragmentul unde este prezentat fiecare personaj;- precizati procedeul artistic prin care sunt prezentate cele doua

personaje;B) Comparaţi portretul lui Mircea cu cel al lui Mihai Viteazul din

balada ”Pasa Hasan” (5-8 rânduri)

Page 4: scrisoarea 3

5) Asigurarea retentiei si transferului (6 min): Se comenteaza raspunsurile elevilor inregistrate pe fise, se completeaza, daca e cazul

Tema pentru acasa:a) Memorati un fragment din Scrisoarea III de M. Eminescub) Alcătuiţi o compunere de 10- 15 randuri in care să prezentaticonţinutul fragmentului studiat şi modalitătile artistice folosite, exprimându-vă opinia despre mesajul transmis cititorului.

Anexa 1 SCRISOAREA A III-a(FRAGMENT)

La un semn, un ţărm de altul, legând vas de vas, se leagăŞi în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă;Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah şi spahiiVin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii;Răspândindu-se în roiuri, întind corturile mari...Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari.

Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băţ.Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ:- Ce vrei tu?- Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.

La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cortUn bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.- Tu eşti Mircea?- Da-mpărate!- Am venit să mi te-nchini,De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.- Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale...De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris şi pentru noi,Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.- Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândeşti că potCa întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!Toată floarea cea vestită a întregului Apus,

Page 5: scrisoarea 3

Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adunăSă dea piept cu uraganul ridicat de semilună.S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,Fulgerele adunat-au contra fulgerului careÎn turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ şi mare.N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,Şi Apusul îşi împinse toate neamurile-ncoace;Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri,Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri;Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi,Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,Se mişcau îngrozitoare ca păduri de lănci şi săbii,Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!...La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strânsCa să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins.Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,Cu o ură ne'mpăcată mi-am şoptit atunci în barbă,Am jurat ca peste dânşii să trec falnic, fără păs,Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs...Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag?- De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveştiNu e om de rând, el este domnul Ţării Româneşti.Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti,Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oşti.După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe;Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapăAu venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă -Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvârtejOştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?...Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?Laurii voiau să-i smulgă de pe funtea ta de fier,A credinţei biruinţă căta orice cavaler.Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zidCare nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!

Page 6: scrisoarea 3

Şi abia plecă bătrânul... Ce mai freamăt, ce mai zbucium!Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium,Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,

Anexa 2

Fisa de evaluare: 1.Identificati trasaturile celor două personaje prezentate in antiteză- extrageti fragmentul unde este prezentat fiecare personaj;- precizati procedeul artistic prin care sunt prezentate cele doua

personaje;2.Comparati portretul lui Mircea cu cel al lui Mihai Viteazul din balada ”Pasa Hasan” (5-8 randuri)