scris de cristina ghenea | data: 31.10.2015 18:49
TRANSCRIPT
http://www.luju.ro/dezbateri-pe-insolventa-inppi-a-organizat-cea-de-a-treia-editie-a-conferintei-nationale-de-insolventa-presedintele-simona-milos-noua-legislatie-a-insolventei-moderna-bazata-pe-cele-mai-bune-practici-la-nivel-international-inglobeaza-tratamentul-aplicabil
DEZBATERI PE INSOLVENTA – INPPI a organizat cea de-a treia editie a Conferintei Nationale de Insolventa.Presedintele Simona Milos: "Noua legislatie a insolventei, moderna, bazata pe cele mai bune practici la nivelinternational, inglobeaza tratamentul aplicabil fiecarei categorii de creante in parte... In calitate de profesionistiai dreptului, purtam o responsabilitate a tot ceea ce decidem, gandim sau implementam"
Scris de Cristina GHENEA | Data: 31.10.2015 18:49
Cea de-a treia editie a Conferintei Nationale de Insolventa a avut loc, in zilele de 30 si 31 octombrie 2015, laBucuresti, in prezenta a peste 900 de specialisti in domeniu, reputati profesori, magistrati, practicieni in insolventasi avocati. Evenimentul - organizat de Institutul National de Pregatire a Practicienilor in Insolventa (INPPI), condusde Simona Maria Milos (foto 1), in parteneriat cu Universitatea Romano-Americana - a avut ca scop abordareaunui dialog interprofesional care sa atinga temele de maxima actualitate in domeniu, la discutii luand parte anulacesta, spre deosebire de editiile precedente, si procurori si judecatori in materie de drept penal.
Astfel, in prima zi a conferintei, avocatul Antoniu Obancia, partener SCA Zamfirescu, Racoti & Partners, judecatorulNicoleta Tandareanu, din cadrul Inaltei Curtie de Casatie si Justitie, Elena Hach, procuror in cadrul PICCJ,Luminita Cristiu-Ninu, presedinte al Sectiei a II-a penale a Curtii de Apel Bucuresti, precum si reputatul avocatGheorghe Piperea, judecatorul Flavius Motu – presedinte al Tribunalului Specializat Cluj, directorul INPPA TraianBriciu, profesorul universitar av. Mihai Hotca si practicienii in insolventa Vasile Godanca Herlea si Adrian Clopotari,au abordat discutii privind problemele ocazionate de interferentele dintre textele normative aferente dreptului penalsi de procedura penala in procedurile de insolventa.
page 1 / 13
Evenimentul a fost deschis de presedintele INPPI, Simona Maria Milos, care a subliniat, in discursul sau, faptul ca„un sistem eficient de insolventa trebuie sa asigure respectarea principiilor fundamentale care reglementeazaaceasta procedura concursuala si colectiva, trebuie sa garanteze ordinea de distribuire, dar si inghetarea actiunilorindividuale paralele de recuperare a creantelor”.
Prezentam discursul integral al Simonei Maria Milos, presedinte al INPPI:
„Ca de fiecare data, si conferinta din acest an isi propune sa aduca in discutie o serie de teme de interes majorpentru practicienii in insolventa si pentru toate categoriile implicate in procesul de insolventa.
Astfel de dezbateri sunt, prin anvergura lor, o oportunitate de identificare a temelor cele mai recente, a tendintelorexistente la nivel national sau international, si nu in ultimul rand, o oportunitate de a intelege pozitia, provocarile siasteptarile tuturor celor implicati in acest proces complex al insolventei, indiferent ca vorbim despre judecatorulsindic, despre practicianul in insolventa, despre creditori sau de ce nu, despre procurori.
Mai mult decat atat, intr-un demers care poate fi vazut drept unul ambitios, insa care de fapt este o invitatie sprenormalitatea schimbului deschis si constructiv, de idei si perspective, Conferinta din acest an beneficiaza atat deinvitati din domeniul practicarii insolventei cat si de prezenta procurorilor si a judecatorilor in materie de dreptpenal.
La nivel uman, insolventa poate reprezenta atat un sfarsit, cat si un inceput. Inevitabil, intr-o procedura deinsolventa exista sacrificii si sacrificati.
A fi deasupra sau dedesubtul liniei de demarcatie a ecuatiei de insolventa reprezinta, pe fondul economicactual, o miza enorma. Si nu doar pentru debitor. Tocmai de aceea, insolventa poate deveni taramul unorcomportamente agresive, atat ale creditorilor, care urmaresc valorificarea propriilor drepturi, cat si ale debitorilor,care incearca a salva ceea ce se mai poate sau merita salvat. Vorbind despre creditori, si acestia se gasesc demulte ori pe pozitii dintre cele mai divergente in functie de interesul diferit care ii anima.
Tocmai de aceea, un sistem eficient de insolventa trebuie sa asigure respectarea principiilor fundamentale carereglementeaza aceasta procedura concursuala si colectiva, trebuie sa garanteze ordinea de distribuire, inghetareaactiunilor individuale paralele de recuperare a creantelor, aplicand aceeasi unitate de masura tuturor.
Noua legislatie a insolventei, moderna, bazata pe cele mai bune practici la nivel international, inglobeaza,intr-o maniera coerenta si cursiva, tratamentul aplicabil fiecarei categorii de creante in parte, indiferent cavorbim despre creante apartinand creditorilor garantati, negarantati, bugetari sau despre creanta partiivatamate in procesul penal – victima unei infractiuni.
Domeniul dreptului penal si cel al procedurilor de insolventa nu ar trebui sa se excluda, nu ar trebui sa fiedoua linii paralele ci doua domenii care se intrepatrund, in respectarea acelorasi principii, caci ceea ceconteaza este finalul, si anume rezultanta tuturor acestor forte care apar in procedura insolventei.
Daca ele sunt in masura a produce un rezultat pozitiv, inseamna ca a existat o corecta masura a tuturor lucrurilor, ojusta aplicare a unor sanctiuni sau pedepse si o intelegere inteleapta a adevaratelor remedii.
Daca rezultatul este negativ, ceea ce poate fi tradus in pierderea valorii bunurilor prin indisponibilizarea lor sine die,prin incalcarea unor principii prin incalcarea drepturilor creditorilor care nu au nicio legatura cu faptele penale alereprezentantilor debitorului, atunci inseamna ca forta aplicata in reactiune a depasit in intensitate actiunea pe carea vrut sa o corecteze.
page 2 / 13
Masurarea rezultatului final ne apartine tuturor, pentru ca, in calitate de profesionisti ai dreptului, in calitatede participanti la aceasta procedura, purtam o responsabilitate a tot ceea ce decidem, gandim sauimplementam.
In cautarea acestui echilibru, astfel cum a spus un mare magistrat de inceput al acestui secol, ConstantinV. Obedeanu, rolul stiintelor penale si, in special, al procurorului, este de a aduce lumina, iar nu de a orbi.
Nu in ultimul rand, as dori sa multumesc lectorilor, pentru faptul ca au acceptat invitatia noastra si s-au alaturat cumult entuziasm acestui eveniment.
Avem alaturi de noi lectori de prestigiu, care ne vor impartasi din indelungata lor experienta.
Este o onoare sa va putem asculta, sa putem impartasi cu dumneavoastra sperantele, reusitele, dar mai ales,indoielile cu privire la proiectul comun, de anvergura nationala, de sustinere a sistemului legislativ in domeniulinsolventei”.
Judecatorul federal Leif Clark, mesaj pentru invitati: „Trebuie sa adoptam si sa respectam o lege ainsolventei. O lege care sa oblige toti jucatorii sa joace dupa aceleasi reguli”
Organizatorii au avut si o surpriza pentru invitati, carora li s-a alaturat, pe cale virtuala, printr-un mesaj transmis depeste ocean, judecatorul federal Leif Clark, membru al echipei Bancii Mondiale in cadrul proiectului de elaborare acodului insolventei, care a tinut sa-si exprime regretul ca nu a putut fi prezent la Conferinta Nationala de Insolventade la Bucuresti, dar care si-a adus aportul asupra temelor dezbatute prin cateva idei referitoare la procedura deinsolventa:
„Timp de peste 25 de ani am lucrat ca judecator in instantele de faliment din Statele Unite. Asa cum poate stiti, intara mea, judecatorii din instantele de faliment audiaza diverse cazuri de insolventa care implica atat persoanejuridice, dar si fizice, si care includ nu doar lichidari, ci si multe cazuri de reorganizare judiciara. In timpul cat amlucrat ca judecator, am avut ocazia sa analizez aproape fiecare aspect al procesului de reorganizare pentru ogama larga de activitati comerciale – de la afaceri mici de familie, pana la companii publice - societati pe actiuni.Sistemul nostru se bazeaza pe un cod scris, dar si pe legea federala. Si am avut privilegiul sa am ocazia sa aducmulte contributii jurisprudentei. In plus, am avut privilegiul sa fiu membru al unor organizatii a caror atributie este saofere solutii la probleme din lege. Impartasesc aceste lucruri cu dumneavoastra pentru a avea in vedere ca amajuns sa cunosc ce este necesar pentru ca o lege a insolventei sa fie eficienta in practica. In baza unei experienteindelungate si a studiului, dar si prin colaborare cu alti specialisti reputati din domeniu, am ajuns sa cunosc ce estenecesar pentru ca o lege a insolventei sa fie eficienta in practica. La fel de important, am ajuns sa inteleg aspectelecare ar putea zadarnici eficienta unui regim de insolventa. Sistemele de insolventa din lumea intreaga incearca sagaseasca un fundament de natura sa armonizeze tensiunile inerente, care apar atunci cand exista prea multecereri pentru prea putine active. Atat timp cat o companie este solvabila, isi plateste creditorii din venitul realizat,poate cu ajutorul capitalului de lucru, obtinut de la un finantator, pentru a asigura nevoile de capital cu fluxul denumerar existent. Chiar si o companie cu probleme financiare poate sa continue, cel mai adesea printr-un aport decapital necesar si prin colaborarea anumitor creditori. Cand o companie nu are suficiente lichiditati pentru a isiindeplini obligatiile curente, din diverse motive, situatiile financiare devin expuse. Cand creditorii nu mai suntplatiti si inteleg ca poate nu mai exista suficiente active pentru a satisface toate cererile acestora, incepecursa pentru a fi platiti inainte de epuizarea activelor. Ii putem asemana cu un grup de turisti care fug deursul care ii urmareste. Trucul este sa te asiguri ca nu esti cel mai lent alergator. In acelasi timp, debitorul,confruntat cu solicitarile creditorilor si poate fortat sa reduca cuantumul datoriilor, va incerca sa atraga capital nou,dar cel mai adesea va esua, doarece investitorii nu isi doresc riscuri sau poate ca pretul unui astfel de risc esteprea mare pentru ca debitorul sa si-l permita. Debitorul va fi, de asemenea, fortat sa inceapa sa vanda active, subpretul real, ceea ce inrautateste si mai mult situatia financiara.
page 3 / 13
Reducerea nivelului de finantare la scara nationala are consecinte negative semnificative pentru intreaga economiesi de aceea oamenilor le pasa, de aceea dvs. va pasa. In lipsa unui sistem functional al insolventei, sunt platiti doarcreditorii cu cele mai mari creante. Acestia vor fi cei mai rapizi, cei mai agresivi, poate si cei care vor actiona ilegal.Iar presiunea lor ii va incuraja si pe altii sa fie la fel de agresivi, ceea ce, in mod evident, nu face decat saaccelereze procesul de reducere a finantarilor, facand si mai putin probabila plata catre ceilalti creditori. Astfel, sepierd locuri de munca, cu un efect de respingere, care amplifica impactul prabusirii financiare in intreagaeconomie.
Nu este surprinzator ca, in astfel de circumstante, debitorii sunt motivati sa evite plata prin orice mijloace posibile.S-ar putea ca cel mai 'zgomotos' creditor sa fie platit, dar restul creditorilor ar putea fi tinuti in umbra. Proprietarii arputea incerca sa isi salveze investitia prin mijloace ilicite. Alti debitori pot recurge la masuri extreme, ceea ce poateinsemna chiar o conduita ilegala, nefiind insa vina creditorilor ca atare. Rezultatul este ca vor fi si mai putine activedisponibile pentru indestularea creantelor.
Suntem cu totii de acord ca, pentru a remedia aceste aspecte, trebuie sa adoptam si sa respectam o lege ainsolventei. O lege care sa oblige toti jucatorii sa joace dupa aceleasi reguli. Dorim sa ii impiedicam pedebitori sa se implice in conduite ilegale. Vrem sa ii impiedicam pe creditori sa se implice in comportamentecare inrautatesc si mai mult situatia, atat pentru alti creditori, dar si pentru economie, in general. Vrem sa incercamsa pastram valoarea unei afaceri si vrem sa incercam sa pastram locuri de munca. Astfel, din necesitate, la fel cain cazul multor altor legi, legea insolventei trebuie sa impuna restrictii in privinta a ceea ce pot face creditorii sidebitorii. Vrem sa impunem restrictii cu privire la ceea ce debitorii pot si nu pot face cu bunurile si cu afacerea lor,dar, de asemenea, trebuie sa implementam restrictii asupra abilitatii creditorilor de a-si impune propriile solicitari.Iar asta inseamna toti creditorii.
Nu ma intelegeti gresit. Legea insolventei inca ofera unele avantaje anumitor creditori din motive legitime, privindpoliticile publice. Incercam sa impiedicam confiscarea drepturilor reale si, de aceea, creditorii garantati beneficiazade tratement preferential. Si tindem sa oferim un tratament mai bun anumitor creditori, care sunt victime – deobicei, creditori privati, care sunt victime ale fraudelor. Uneori asiguram un tratament special creditorilor din parteastatului – creditori fiscali – ca masura de politica publica prudenta.
Nu in ultimul rand, cele mai eficiente legi ale insolventei au limitari severe privind drepturile de executare, chiar si inceea ce-i priveste pe creditorii care sunt indreptatiti la tratament special. Impunem o suspendare a actiunilor derecuperare ale creditorilor, ale tuturor creditorilor – creditori garantati, creditori fiscali, creditori-victime. Sanctionamtransferurile frauduloase, permitem vanzarea de active, chiar si a bunurilor gajate/ipotecate. Permitem propuneri derestructurare care obliga succesorii in drepturi. Iar 'noi' inseamna orice natiune care incearca sa implementeze unregim functional al insolventei.
Facem acest lucru pentru ca trebuie. Pentru a avea un sistem functional al insolventei, drepturile creditorilortrebuie controlate intr-un singur for. Daca un creditor nu este 'limitat' de sistemul judiciar al insolventei,acela va fi creditorul care se va implica, isi va exercita drepturile de creanta pentru a-si majora drepturile sicreantele. Iar acest lucru va fi in defavoarea celorlalti creditori. Deoarece prima presupunere este ca nu existasuficienti bani pentru a plati pe toata lumea. Acel singur creditor care actioneaza nelimitat va distruge, invariabil,inreaga procedura de insolventa. De aceea toti creditorii trebuie 'limitati'. Pur si simplu nu exista alta caledaca avem nevoie de un regim functional al insolventei.
Si sper ca veti fi de acord cu mine ca toti incercam sa ajungem la un sistem functional si eficient privind insolventa.
Inca o data, felicitarile mele tuturor si va urez succes la aceasta Conferinta, unde incercati sa faceti din sistemuljudiciar al insolventei din Romania unul care sa fie cu adevarat eficient si care sa serveasca, in mod real, intereseletuturor cetatenilor romani”.
Robert van Galen, presedinte al Insol Europe: „Am inteles ca in Romania exista o lege foarte buna ainsolventei, dar asta nu inseamna ca si practica este la fel de buna”
page 4 / 13
In cea de-a doua zi a evenimentului, la lucrarile conferintei au luat cuvantul judecatorii Florin Motiu, de la Curtea deApel Timisoara, Diana Ungureanu, de la Curtea de Apel Pitesti, practicienii in insolventa Geanina Oancea, partenerBDO Business, si Irina Sarcane, partener Five SPRL si profesorul universitar dr. Radu Bufan, de la Universitateade Vest Timisoara. Invitatul special al editiei, prezent la dezbaterile care au avut loc sambata, a fost presedinteleInsol Europe, Robert van Galen (foto 2), care detine, de asemenea, si functia de presedinte al Asociatieipracticienilor in insolventa din Olanda. Acesta a prezentat, in discursul sau, recomandarile Consiliului Europeiprivind acordarea celei de-a doua sanse creditorilor onesti. In acest sens, Robert van Galen a explicat careprezentantii Consiliului Europei au ajuns la concluzia ca persoanele care au trecut de mai multe ori printr-unfaliment au mai multe sanse de redresare, invatand din greselile trecutului, si ca, in cazul unei prime afaceri,sansele de a esua sunt mai mari: „Am inteles ca in Romania exista o lege foarte buna a insolventei, dar asta nuinseamna ca si practica este la fel de buna. In Olanda, in schimb, lucrurile stau invers. Avem o lege proasta, dar cupractica ne descurcam”.
Conferinta s-a incheiat printr-un panel dedicat discutiilor pe tema aspectelor teoretice si practice ale Legii nr.151/2015 privind insolventa persoanelor fizice, in cadrul caruia au luat cuvantul directorul Buletinului procedurilorde insolventa, Valentina Burdescu, judecatorii Marcela Comsa, de la Curtea de Apel Brasov si Mihaela Saracut, dela Curtea de Apel Cluj, dar si practicianul in insolventa Stan Tirnoveanu, partener ZRP Insolvency SPRL.
Prezentam cateva imagini de la eveniment:
page 5 / 13
page 6 / 13
page 7 / 13
page 8 / 13
page 9 / 13
page 10 / 13
page 11 / 13
page 12 / 13
