SCRIITORI ROMANI

I. LITERATURA PAŞOPTISTĂ

Manifestul romantismului

românesc care promova inspiraţia din

istoria, natura şi folclorul românesc

• V. Alecsandri este un scriitor paşoptist, ca şi Costahe Negruzzi şi M. Kogălniceanu.

• Scrie poezii, proză şi teatru ( comedii, drame ).

• Scrie ciclul Chiriţelor deoarece, în calitate de director al Teatrului Naţional din Iaşi, simte nevoia să creeze un repertoriu românesc.

• V.Alecsandri scrie V.Alecsandri scrie Pastelurile în în ultima perioadă a vieţii sale.ultima perioadă a vieţii sale. Pastelurile apar în “Convorbiri apar în “Convorbiri literare” între 1868-1869, iar în literare” între 1868-1869, iar în 1875 în volum. Ciclul cuprinde 30 1875 în volum. Ciclul cuprinde 30 de poezii , cărora le adaugă încă de poezii , cărora le adaugă încă 10 piese.10 piese.VASILE

ALECSANDRI

II. EPOCA MARILOR

CLASICI

MARII CLASICI

Titu Maiorescu

1. PRIMUL NOSTRU ESTETICIAN ŞI CRITIC LITERAR;3. Infiinţează cenaclul Junimea şi scrie articole critice ( literare, culturale, de limbă );4. MARE ORATOR5. Este un precursor al lui E. Lovinescu, prin teoria FORMELOR FARA FOND.Obiective: • INTRODUCEREA SPIRITULUI CRITIC; • COMBATEREA MEDIOCRITATII

M.Eminescu

Poetul naţional al

românilor

“omul deplin al culturii româneşti”

( Constantin Noica )

“Mânuirea perfectă a limbii materne”

ION CREANGĂ ( 1830 – 1889 ) Creangă este cel mai mare povestitor român şi unul dintre

cei mai mari povestitori europeni- Fraţii Grimm, Perault

şi Anderson.

Opera de maturitate este scrierea memorialistică “Amintiri din copilărie”.

“Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui

Creangă.

ION LUCA CARAGIALE

( 1852 – 1912 )

Este cel mai mare

dramaturg din literatura română.

I.L.Caragiale a creat o operă

în care se disting cu uºurinþă 3 universuri

diferite: comic, tragic si

fantastic.

IOAN SLAVICI ( 1848 – 1925 )El este considerat “părintele nuvelei româneşti” şi “un

Balzac al satului românesc”.

Nuvela “Moara cu noroc” este una dintre cele mai

reuşite din cele aproape 100 de nuvele şi schiţe scrise de

Slavici.

Alături de Caragiale este considerat creatorul nuvelei

realiste şi psihologice.

III.

LITERATURA DE LA SFARŞITUL SEC. XIX ŞI ÎNCEP. SEC. XX

GARABET IBRAILEANU

Poporanism

“Viaţa românească”

Iaşi ( 1906 – 1916 )

Constantin Stere, Paul Bujor şi Garabet Ibrăileanu

- orientare opusă sămănătorismului;- nume datorat simpatiei pentru popor;- preia ideile “Daciei literare”;- revista “Viaţa românească” este cea mai importantă de după 1900. La ea au colaborat toţi marii scriitori ai vremii.

NICOLAE IORGA

Sămănătorismul “Sămănătorul”,

Bucureşti ( 1901 – 1910 )

Al. Vlahuţă, G. Coşbuc şi N. Iorga

Polemica aprinsă a lui Iorga ( tradiţionalist- sat ) cu

Ovid Densusianu ( modernist-oraş ).

- orientare ostilă modernismului ( oraşului,

înnoirilor );- numele este dat de revista

“Semănătorul”.

POET SAMANATORIST

GEORGE COŞBUC ( 1866 – 1918 )

Poet ardelean, născut la Hordou, lângă Năsăud.

Face parte din literatura de la sfârşitul secolului XIX şi începutul

secolului XX.

Scrie o poezie sămănătoristă.

Principalele teme ale operei sale sunt: iubirea şi natura, marile

evenimente din viaţa satului ( nunta în “Nunta Zamfirei” şi

moartea în “Moartea lui Fulger”), poezia socială , poezia evocării

trecutului istoric românesc ( şi a Războiului de Independenţă ).

POET POPORANIST

OCTAVIAN GOGA ( 1881 – 1938 )

Poet ardelean, născut la Răşinari, judeţul Sibiu.

Face parte din literatura de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.

Scrie o poezie poporanistă.

“Eu am văzut în ţăran un om chinuit al pământului; n-am putut să-l văd în acea atmosferă în care l-a văzut Alecsandri în

pastelurile sale şi nici n-am putut să-l văd încadrat în acea lumină de veselie a lui

Coşbuc”.

”Eu, graţie structurii mele sufleteşti, am crezut totdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face

parte, un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui şi se transformă într-o

trâmbiţă de alarmă”.

Alexandru Macedonski

( 1854 – 1920 )

Principalul susţinător al modernizării literaturii şi artei

româneşti- prin articolelele publicate în revista “Literatorul”

Părintele mişcării poetice moderne

Biografie:

Convins de măreţia lui, Macedonski citea de pe un tron aurit , “jilţul Maestrului”, pictat de fiul său

Alexis, cu 3 trepte simbolice ale gloriei. La moarte, a cerut să fie acoperit cu petale de trandafiri.

POET SIMBOLIST

GEORGE BACOVIA ( 1881 – 1957 )

( George Vasiliu )

Cel mai mare poet simbolist român.

Bacovia a dus o existenţă retrasă, fiind marcat sufleteşte de monotonia vieţii din târgurile de provincie, cu atmosferă sufocantă , obositoare.

În opera lui întâlnim toate instrumentele tehnicii simboliste:

simbolul, sugestia, corespondenţele, muzicalitatea, cromatica, olfactivul, prozodia, precum şi temele şi motivele ce ilustrează şi definesc acest curent: singurătatea melancolia, spleen-ul, misterul, evadarea, natura ( motive: ploaia, anotimpuri nevrotice ), nevroza, iubirea deprimantă, oraşul sufocant.

IV.LITERATURA INTERBELICA

Literatura interbelica

TRADITIONALISTINECHIFOR VASILE CRAINIC VOICULESCU

EUGEN LUCIAN TUDOR IONLOVINESCU BLAGA ARGHEZI BARBU

MIHAIL CAMIL GEORGE MIRCEA LIVIU SADOVEANU PETRESCU CALINESCU ELIADE REBREANU

MODERNISTI

NECHIFOR CRAINIC

TEORETICIANUL TRADITIONALISMULUI

ORTODOXIST

VASILE VOICULESCU

IMPORTANT POET

INTERBELIC

TRADITIONALIST

Sburătorul, 1919

= revistă şi cenaclu literar

TEORETICIANUL MODERNISMULUI

ROMANESC

- tendinţă novatoare, orientată spre viitor, de sincronizare, de europenizare;

- orientare împotriva tradiţiei.

EUGEN LOVINESCU

POET INTERBELIC

LUCIAN BLAGA ( 1895 – 1961 )

Poet, dramaturg, eseist şi prozator interbelic.

A fost profesor de filosofie. Sistemul său filosofic se regăseşte

în opera literară ( cunoaştere luciferică, paradisiacă, Marele

Anonim, cenzura trancedentală, spaţiu mioritic , metaforă

revelatorie şi plasticizantă ).

“Poetul este nu atât un mânuitor, cât şi un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele

din starea lor naturală şi le aduce în starea de graţie”. (“Elanul Insulei”)

POET INTERBELIC

TUDOR ARGHEZI ( 1880 – 1967 )

( Ion Theodorescu )

Al doilea poet, după Eminescu, care revoluţionează limbajul

poetic.

Primul volum de versuri îi apare în 1927, când poetul are 47 de ani.

Titlul , “Cuvinte potrivite”, se referă la munca de artizan a poetului.

Arghezi foloseşte estetica urâtului

în volumul “Flori de mucigai”.

În “Psalmi se întâlneşte oscilaţia permanentă a poetului între

credinţă şi tăgadă.

ION BARBU POET ERMETIC

•Numele adevărat: Dan Barbilian;

•In 1918 publică poezia “Fiinţa” în “Literatorul” lui Macedonski;

•In 1919 debutează la “Sburătorul”, mentorul revistei, Eugen Lovinescu, schimbându-i numele în Ion Barbu;

•În 1929 îşi ia doctoratul şi devine profesor titular al Universităţii Bucureşti, la catedra de matematică;

•Bun prieten cu Tudor Vianu, care scrie studiul “Ion Barbu”;

•Interferenţa poeziei cu matematica este declarată de Ion Barbu în 1929: “există undeva, în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întâlneşte cu poezia”.

PROZATOR INTERBELIC MIHAIL SADOVEANU

( 1880-1961 )

“Ceahlăul literaturii române “”STEFAN CEL MARE al literaturii

române“. Sadoveanu a scris povestiri şi romane (aproximativ 120 ). Proza lui are 2000 de

personaje (Pompiliu Marcea).

OPERA:Perioada antebelică: ”Povestiri”, “Soimii”,

“Dureri înăbuşite” şi “Crâşma lui moş Precu”.

Perioada interbelică:”Tara de dincolo de negură”,”Hanu Ancuţei”, “Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă”, “Baltagul” (1930) = scris la 50 de ani , “Creanga de aur” şi “Fraţii

Jderi”.

Perioada postbelică: “Mitrea Cocor”=roman al colectivizării .

ROMANCIER INTERBELIC

LIVIU REBREANU ( 1885-1944 )

L.Rebreanu este un scriitor interbelic .

Dacă “Ion” prezintă dorinţa pătimaşă de a avea pământ, “Răscoala”este romanul răscoalei ţărăneşti de la 1907, iar “Pădurea spânzuraţilor” urmăreşte conştiinţa unui locotenent în armata austro-ungară, neştiind dacă să dezerteze, ca să nu lupte împotriva românilor, sau dacă să-şi îndeplinească datoria faţă de imperiu, trăgând în fraţii din “Tară”.

ROMANCIER INTERBELIC CAMIL PETRESCU

( 1894 – 1957 )

Poet, prozator, dramaturg şi eseist interbelic.

Camil Petrescu este unul din creatorii romanului citadin modern şi cel mai de seamă romancier analist al lucidităţii şi

autenticităţii.Adept al modernismului lovinescian,

Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamentează principiul

sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii române cu literatura europeană (europenizarea

literaturii române), prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, substanţialitatea, relativismul şi prin

crearea personajului intelectual lucid şi analitic.

GEORGE CALINESCU

•Scriitor interbelic.

•Este, alături de Eugen Lovinescu, unul dintre cei mai mari critici literari români.

•G.Călinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic, nu de analiză psihologică.

PROZATOR INTERBELIC / POSTBELIC

MIRCEA ELIADE ( 1907 – 1986 )

Prozator şi istoric al religiilor.

După perioda în care a făcut studii în India a scris celebrul roman de

dragoste “Maitreyi”.

Pleacă din ţară.

Va fi profesor de istoria religiilor, va preda la diferite Universităţi şi va primi

foarte multe distincţii de la acestea.

Opera beletristică scrisă în străinătate este redactată tot în limba română.

V. LITERATURA POSTBELICA

ROMANCIER POSTBELIC

MARIN PREDA ( 1922 – 1980 )

M. Preda este cel mai cunoscut prozator postbelic.

“Moromeţii” este primul şi cel mai important roman al lui Marin

Preda.

Maturitatea sa artistică este ilustrată de romane:

Moromeţii I – 1955; II - 1967; Risipitorii - 1962;

Intrusul - 1968; Marele singuratic - 1972; Delirul - 1975;

Cel mai iubit dintre pământeni, 3 volume - 1980.

Generaţia ’60

( NEOMODERNISMUL )

• Nichita Stănescu

• Marin Sorescu

NEOMODERNISM = GENERATIA ‘60

NICHITA STĂNESCU ( 1933 – 1983 )

Cel mai important poet postbelic, din generaţia ’60.

Locul deosebit al poetului în poezia românească este demonstrat de faptul

că este un inovator al limbajului artistic, fapt care explică înţelegerea mai

anevoioasă a poeziei sale.

Poezia lui este ermetică , pentru că se apropie de matematică prin limbajul

încifrat, iniţiatic.

Unele dintre cele mai discutate versuri: “Frunză verde de albastru/ mă doare un cal

măiastru/ şi-am zis pară de un măr, minciună de adevăr”.

NEOMODERNISM = GENERATIA ‘60

MARIN SORESCU ( 1936-1997 )

Poet şi dramaturg contemporan, face parte

din generaţia ’60.

Aparţinând trilogiei declarate “Setea muntelui

de sare”, “Iona” este piesa care i-a adus lui

Sorescu consacrarea în teatru, fiind cea mai explicit poematică.

GENERATIA ‘80

LITERATURAPOSTBELICA

POET, PROZATOR, PUBLICIST SI ESEIST POSTMODERNIST

Mircea Cărtărescu(n. 1 iunie 1956 în Bucureşti) este considerat de critica literară drept

cel mai important dintre poeţii generaţiei optzeciste.

E un teoretician important al postmodernismului românesc, şi un autor contemporan de succes,

apreciat atât în ţară cât şi în străinătate.

Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză,

spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară, etc.

PROZATOR POSTMODERNIST

Mircea Nedelciu

(n. 12 noiembrie 1950 Fundulea - d. 12 iulie 1999, Bucureşti)

• A fost un scriitor român, considerat a fi unul dintre cei mai

importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai

postmodernismului în literatura română.

• În 1988 se îmbolnăveşte de o formă de leucemie, cu care se va

lupta mai bine de un deceniu.

• Se stinge din viaţă pe 12 iulie 1999, la Bucureşti, răpus de

leucemie la vârsta de 48 de ani, şi este înmormântat pe Aleea Poeţilor din Cimitirul Bellu.

CRONOLOGIE1. LITERATURA PAªOPTISTĂ - VASILE ALECSANDRI ( clasic / romantic )

CRITIC : MIHAIL KOGALNICEANU – “Dacia literară”2. EPOCA MARILOR CLASICI – MIHAI EMINESCU, ION CREANGA, I. L.CARAGIALE, IOAN

SLAVICICRITIC: TITU MAIORESCU – Junimea / “Convorbiri literare”

3. LITERATURA DE LA SFARŞITUL SEC. XIX ŞI ÎNCEP. SEC. XX - - GEORGE COSBUC ( ( sămănătorist ) )

- - OCTAVIAN GOGA ( poporanist )poporanist ) - - GEORGE BACOVIA ( simbolist ) ( simbolist )

CRITICI : GARABET IBRAILEANU ( poporanist )- “Viaţa românească” NICOLAE IORGA ( sămănătorist ) - “Sămănătorul”

AL. MACEDONSKI ( simbolist ) – “Literatorul”4. 4. LITERATURA INTERBELICA

- TUDOR ARGHEZI ( ( modernistmodernist ) )- ION BARBU ( modernist ) ( modernist )- LUCIAN BLAGA ( modernist-expresionist / traditionalist ) ( modernist-expresionist / traditionalist )- VASILE VOICULESCU ( traditionalist )- MIHAIL SADOVEANU- LIVIU REBREANU- CAMIL PETRESCU- GEROGE CALINESCU- MIRCEA ELIADECRITICI: CRITICI: EUGEN LOVINESCU ( modernist ), EUGEN LOVINESCU ( modernist ),

NECHIFOR CRAINIC ( NECHIFOR CRAINIC ( traditionalist )• LITERATURA POSTBELICA- NICHITA STANESCU ( neomodernist ) ( neomodernist )- MARIN SORESCU ( neomodernist )- MIRCEA CARTARESCU ( postmodernist )- MIRCEA NEDELCIU ( postmodernist )

BIBLIOGRAFIE• Mariana Badea, Literatura română pentru elevii

de liceu . Proza. Poezia. Dramaturgia ( examenul de BAC! ), Ed. Badea @ Professional Consulting, Bucuresti, 2003.

• L. Paicu, M. Lazăr, Literatura română. Eseul, Bucuresti, Ed. Art, 2008.

• Internet;• Ş. a.

Ion Caramitru recită poezia Poetul de George Coşbuc