SCRIERILELIII

COXSTDTB 1\EGRUZ1I

....,,..............."....,,,,,,WO,MVOLUMUL I.

.......W.W.1.......,....,,,,,,,,,,,,,

PECATELE TINERETELORU

------------------------.---"*-C-(ca?D1,' 4.....t...-...-...---------------,..-.."

BUCURESCE

LIBRARIA SOCECU & COMPANIA7. CALLEA MOG01310AIEI, 7.

1872

BUCURESCI

NOUA TYPOGRAPHIA A JABORATORILOR ROMANI.

19. STRADA ACADEMIEI, 19.

1872

INTRODUCERE

LA SCRIERILE LUI CONSTANTIN NEGRUZZI

Pentru a judeca 0 a prqul meritul unm autor;trebue a cunoasce bine tirnpiil in care el a scris,gradul de cuIura a limbei. in care el a fost in,demnat a scrie, i dificultatile de tot oiul printare genitil sea §i-a facut drum pentru ca s easala lumina. Sa yedem dar in ce epoca C. Negruzzia creat le Aprodul Purice. i pa Alecsanclru La-pupleanu, acest cap &opera de stil energic §i depictura dramatica, in co epoca el a tradus en atittamaestrie balaclele lui V. Hugo §i a compus aceaolectie do Pecate ale tineretilor ce stint de naturit

I

VI,..-../...,,,,,,

a pune pe C. Negruzzi in pleiada de frunte a lite-ratorilor romani.

A sosl pe lame intio tail libera §i civilisataeste o mare favoare a soartei; a gasi in acea tarao limbit culla §i avuta pentru a-§i esprimO, ideile.§i simtirile, este un avautagiu imens pentru aceichemati a culege lauri pe campul inflorit al lite-raturei: Un geniu musical are facilitatea de a pro-duce efecte admirabile de armonie atunci and elposeda instrumento perfectionate; un cultivator har-nic §i priceput are posibilitate a produce manoaserecolte pe locuri deschise ce au fost nu de muIt a-coperite en paduri spinoase; ans6 daca meritele a-celui music §i ale acelui cultivator sunt demne de-lauda, nu se cuvine oare cununa de lauri aceluicare a inventat §i perfectionat instrumentele ar-moniei, nu se cuvine un respect plin de recuno-Bch*, curagiosului pionier care a abatut padurile,selbatice i a pregatit pam6ntul pentru holdele,viitorului7

Demnul de mill regretare C. Negruzzi , a fostunul din acei pionieri literari din Romania, care.a inzestrat patria lui ea produceri atat mai pre-tioase ca ele au fostu rodul unui timp contraradesvoltarii spiritului.

Yu

Eat& unu tablou fidel al timpului in care C. Ne-gruzzi a vietuit , a luptat , a produs. El va pare,fabulos in ochii oamenilor tineri din generatia at-tuala, Ans6 multi sunt an0 in viata care il vorrecunoasce 04 vor declara exact. AceI tablou aratasocietatea semi-orientala in care C. Negruzzi s'agasit ratacit chiar la primi pa§i ai junetei sale,el ce avea o inima ferbinte §i un spirit luminat derazele soarelui occidental.

II

In capul guvernului un Domn qit din mon-struasa impreunare a suzeranitatei Turcesci cuprotectorul Itusesc, un soiu de pa§1 purtAnd chi-vera moscaleasca, puternic , despoticu , despun6ndde profunda supunere a locuitorilor terii, incunju-rat de o temere respectuoasa, §i insu§i tremuranddinaintea unui firwan din Constaatinopoli, tremu-rand mai mult dinaintea unei simple note din Pe-tersburg, tremurand and §i mai mult dinaintea im-paratescului consul al MaiestAtei Sale Neculai Pa-vlovici. Acel Domn, de0 infaptpro forma in pelni-cile Reglementnlui Organicu, de§i fata cu o puterelegiuitoare numita : Oyeasca obicinuild Adunare,

seingma cu un arbor mehanic de la care atitrnautoate ramurile administrative, financiare, judecgto--resci §i chiar bisericesci, ramuri destinate a hranitrunchiul prin sucuI ce absorbeau din vinelo terii.El facea §i desfacea Mitropoliti i Episcopi dupg,euviinta sa; El numea functionarii Statului pe ter-men de trei ani in care ace§tia aveau tacit invoireade a se imbogatl prin ati-ce mijloace, El da ulti-mul veto in materie de procesuri; El era censorularbitrar a ori-co produceri intelectuale, a ofi ce.a-spirari liberale ; El prin urmare suspenda pentrueel mai mic pretest foile ce se incercan a respandlgustul literaturei, (presa politica fiind mgxginitanumai in dare de sang, a balurilor de la curte §i aceremoniilor din 4ioa Sf. Neculai). El in fine sta-vila sborul gandirii dupg, placul sou, §.i ades in-funda chiar pe gAnditori la o monastire, fara nicio forma de proces alta decal prin o simplg, poruncaverbala data Agai de ora§.

La picioarele tronuhti se in§ira treptat o boeri-me impgalitit in diferite clase.

Clasa I, poreclitg, grecesce Protipenda, fiind-cg,era compusg, de cinci ranguri inalte : Logofetimari, Yornici, Hatmani, Postelnici 0 Agi, care sin-guri aveau dreptul de a purta barbe. Ea forma o

VIII

IX

bogatg oligarchie de cgte-va familii Greco-Romgneco-0 atribuise de la sine calificarea de aristocra-tic), califieare ne bazatg, nici pe fapte gloriOse, nici pa

mo§tenirea titlurilor ca la celelalte corpuri aristo-crate din Europa occidoutalg. Totu0 in acea chg. 0numai in sinul ei Domnul alegea Consilierii sei 0functionarii mari ai Statului. Astfel Mini§trii, Pre-§edintii Divanului Domnesc, Genera lii militiei,-etc.,nu paean fi alti boori.decgt numai acei din Proti-penda, i chiar tiuerele odrasle din tulpina evghe-nista' papau triumfal poste toate treptele ierarhieipentru ca deadreptul sA intro in posturile de Is-pravnici 0 do Vornici de Aprozi.

1

Clasa II, formatg, de ranguri secundare, precum :Spatari, Bani, Comi0, Paharnici , etc., era multmai numeroasg, Anse totodatg §i mgrginitg, in aspi-rgrile ambitiei sale. Din corpul ei in adev6r e§eaudiacii de Vistirie(1) cei mai iscusiti, cei mai cubun condeiu, 1ns6 rare-ori, chiar dupg, multi ani deserviciu, un favorit al soartei parvenel a se furi§ain mandra Protipenda, 0 acolo sermanul era supusla upliciul lui Tantal. De0 acum era boeru cubarbl, de0 tolerat in ecpaeaoa privileghiaN (2), el

(1) Functionarii Ministerului de Finn*.(2) Cuvgnt tureen ce insemneazil : patria.

tem zimbre priviqd cu jab la jilturile Ministe-riale, 'cad nu-i era permis sit aspire docat la mo-destul scaun de pf de masa sau cel scau-nul de Director de _Minister !

Clasa III, miluita Cu cinuri (ranguri) de Slu-geri, atrari, Medelniceri, Ftori-Vist, Ftori-Post, etc.era misina de Cinovnici, functionari subalterni, careumpleiu cancelariile si.inithjeau conturi groase dehartie vftntl cu docladuri, otnovnii, anaforale etc.,scrise cu stove incalecate unele deasupra altora,cci pe atunce literele latine eran tot a§a de cono-scute in neamul latin a Romanilor ca i hierogli-fele Egiptiane sau ca setnnele alfabetului Chinez.Clasa III, visa In splendoare!e boerilor claseineput6nd inchipuirea ei sa se redice pana la inM-timea olimpica a clasei I, si isbutea din cand Incand a se acata de poalele antereilor boeresti.

Dupa boerime, veneau breslele negustorilor i ameseriasilor, lipsite de ori ce drept municipal, Ans6foarte esploatate de functionarii Agiei i Eforiei.Singura prerogativa ce le mai remasese cousistaintru a presenta Domnului la anul nou o pane maze

sare. Aceste bresle au disparutu sub v6lu1 na-valitor al Jidovilor alungati din Itosia si din Au-stria.

malt _la

H,

s

pi

XI

In fine se perdea in umbra, in parasire, in ig-noranta poporul! . . . popprul prbit boerescului,poporul pe capul carui toti erau stapani., toti: va-tavi, arendni, proprietari, slujitori, cengeri, tir-covnici, revisori, same§i, ispravnici, judecatori, Di-rectori, Mini§tri, Domn, Sultan §i ImOrat! . . .poporul supus la beilicuri, supus la biruri, supusla dare de fiecai la oasto, supus la batae cu biciul,supus la supliciul fumului prin temnite, .mus latoate capriciile crude a soartei, la toate miseriilemorale §i fisice, plecat la toti, fie indigeni sau stn.ini, sAracit, injosit, coprins de groaza din copilitriepiing la moarte, §i neaparat de lege nici macar incontra crimelor !

Ear dupa acel popor Roman, in fundul tablouluirittacea un neam de origina strainl, cl4ut In ro-bie, gol, nomad, batjocorit, despretuit: Tiganiinu-mera0 pe suflete, proprietate monstruoasa a statu-,lui, a boerilor i cbiar a sfintei Biserici, ingenun-chiati sub biciul plumbuit al Nazirului, v6ndutila mezatu ca pc) vite, despartiti cu violinta de pa-rintii i de copii kr, schingiuiti crunt de unii pro-prietari ce se intitulau cre§tini cu frica lui Dum-naleu, pu§i in obezi, in sgarde de fer cu coarnepurtand zurgahti! . .. Tiganii asupra carora pu,

"XII.....".."...-----......,..,

ternicii 4ilei esercitau dreptul arbitrar de viata ktide moarte; Tiganii care representau spectacolul in-fiorator al schtviei negre, precum teranii Romanirepresentau §erbirea alba!

§i intro clasele privilegiate §i intru acele des-mo§tenite un cler ignorant, superstitios, ingrapttu mama averilor monastire§ti, aplecat mai multla placerile lume0i decat la smerenia apostoleasca;un der care in loc de'a Ulla sit apropie turmele in-tre ele prin. cuvinte de fratie, in loc de a exercitaun sacerdotiu sacru §i mangaitor, conform moraleilui Cristos, prefacuse sfantul potir in cupa de plit-core 3.1. talgerul de nafora in disc de parale.

A§a dar, in v6rfu1 scarii seiciale un Domn cu to-puzul in mana §i cu legea sub picioare; pe trepteleacelei sari o boerime ghiftuita do privilegiuri, bu-curandu-se de toate drepturile, pana §i de ilegali-tati §i scutita de ori-ce indatorire cake tara; ala-ture en acea boerime im cler (1) a carui efl, ye-niti de la Fanar §i din bizuniile muntelui Athos,se desfatau intr'o viata de lux trandava §i scanda-loasa; ear jos, in pulbere, o gloat!, cu cerbicea ple-

(1) Vom detaqa din acest trist tablon itnagina Angereascit aMitropolitului Veniamin, care a fost espresia cea mai pins& §1vea mai fidelg a moralei crepine§ti.

XIII

cata sub toate sarcinile! sus, puterea egoista, jos.§erbirea i miseria fad protectie, i totul mi§can-du-se intio a tmosfora neguroasit de ignoranta, desuperstitii, de pretentii, de lacomie 0 de frid.

Ill

Dupa aceasta rapide ochire asupra intregului ta-blou, sa examinam acum, unele parti in detaiust studiam tara in privirea morala, sociala i into-

Moralitatea pe la 1828-40 consista mai maltin observarea unor practici religioase, in indepli-nirea unor datorii de crqtini, precum se intelegeauatunci acele datorii, adid : in mergerea regulatala biserica duminicele i 4i1e1e de serbatori, in dare-de leturgii, in facere de paraclisuri prin crse, inofrande de pasca i oue ro0 in sambata Pa§telor, intriineterea de bucate i b6utura osinditilor din inchi-sori, la ajunul serbatorei numita Mo0i, i mai caseama in impartapnii anuale. Ans6 adev6rate1e prin-

cipiuri a moralei lui Hristos eran destul de negrijite..111ituirea, departe de a fi considerata ca un de-

sau ca un pecat cum se 4icea atunce, intraseadanc in obiceiuri, gratie corumperei de. moravurilict,

pi

lectualit.

XIV..........,.............,...

latite in tall prin fatala domnire a Fanariotilor,§i producea pe lAngit lefi, venituri sigure §i per-mise functionarilor. Ea forma rodurile cele mai mtt-noase din ramurile adnainistatiei 0 a justitiei, ast-fel a un slujba2 al statului care in trei ani deservicia nuli facea avere, adea sub dispretul gu-vernului. Insu0 clerul se indulcel de p6catu1 mi-tuirii prin fabricarea ogtith, de preoti i protopopi,0 mai cu soma prin inlesnirea despartenfilor pro-nuntate de Dicasterie.

Schingiuirea teranilor 0 a tiganilor facea partedin obieeiurile 4i1nice, 0 era o prerogativit a pro-prietarilor atitt de absolutl, incat dad s'ar trezidin morminte toate nenorocitele victime care aupierit in schingiuiri aplicate kr fati§, ne-am in-spaimUta do acel nour de umbre sinistre ce auremas neresbunate !

itnsg. . . oamenii care comiteau acele delicte0 crime nu erau r6i la suflet, nu erau cru4i in na-tura lor, ci dincontra erau b1an4i , genero0, iubi-tori de saraci, dar aveau dreptul de cru4ime §i ilesercitau fail a aye consciinAl de fapta lor cri-minala, fara grija de respundere, ftial teama depedeapg. Astfel era timpul, a stfel era starea morallta societhtii. Inimi bane, fapte crude!... 0 cum putea

XV.....1.W.M.N.,

fi altfel and pe stradele orgelor se petrecea a-dese-ori un spectacul ce era de naturg, a le impie-tit Un nenorocit, gol pitnA la §ale , legat cu o frail-ghie lungg §i mitnat din urmit de Gavril calAul,precedat de an darabancic, incunjurat de slujitoricu sAbiile scoase , tremurAnd , pvitind , Oprit la toa-to respintenele stradelor, lungit la plin6nt , batutde G-avril cu uu harapnic, apoi ear sculat -pc pi-cioare cn sila, §i ear pornit pe strade pentru ca sg,fie ear bgtut mai departe !

Laissez passer la justice du Roi !Lasati sä tread, dreptatea DomneascI!

Deschiderea cu plata a frontierelor prii la nä-vMirea jidovilor alungati diu Rosia §i din Austriadevenise unu isvor de bogPitie nu numai pentrufonctionarii subalterni do pe la hotare dar §i pen-till alti personagi de ft treptele cele mai nalte asocietgtii : Toleranla acordatA lor de a specula

miseria poporului prin desvoltarea fatala a patimeibetiei, era un al doile isvor de inavutire pentru au-toritittile tinutalt, §i periodica esploatare ftitutA, a-supra lipitorilor straine prin amenintlri de isgo-nire, un al treile isvor care producea sume colosaleoferite pe tablale de aur. . .

Desproprietarirea r6zeO1or ajunsese o manie in-

xvI

curagiatit 0 ajutatA, chiar do bratele paternice aleadministratiei 0 justitiei (?). Multime de proce-sud se iscau din sonin in contra acolor nenorocitimo§neni, se aduceau in iwplinire prin me'suri ar-bitrare, caliceau mii do familii pentm ea sit ingrarunu vecin citftitnit, 0 producoau tine ori scene foartedramatice.

Un proprietar mare 0 atotputernic aye% alit-turea cu mo0a lui ni§to r6ze§i intetiti, care tineaula pi1m6nturi1e lor; dreapth avere intemeeat1 pehrisoave Domne§ti. Ori co propunere din parte-ipentru schimb sau v'enclare remitsese fitra resultat.Ce so intitmplti, ? Intio qi, ispravnicul f.inutulai in-sotit de o ceatil, do slujitori, aduse un plug si, ur-mand poroncilor ce priimise de la Ini, ordonit atrage brazdtt prin mijlocul pam6ntului rezersc.Boii pornesc, feral plugului incepe a Ms& o brazdttneagrit in urml-i, clind dintiun redia apropiet seivesce o romitncit naltit, co purta un copila§ la sin.Ea vine sumeatl in fata ispravnicului, depune co-pilul dinaintea boilor 0 4ice: (De vreme ce ati ve-nit hote§to, ca sit ne luati mo0a stramorasca, na!trage brazda peste copilul meu , pentra ca sg nur6mite pe lume peritor de foame la uple strli-nilor!)

xvII

Toti statuM increminiti! . . afar de Ispraynic,care racn1 infuriat la slujitori sa dee copilul in la-turi :

Nu ye atingeti de el, ca-i amar de capulYostru! striga Romanca, §i in adey6r deodata seYed e0nd din rediu Teo doue sute de terani inar-mati en topoare i coase. El yeneau rapede 0 a-menintatoFi catra parintele Ispraynic , dar acegta,negasind de cuyiinta a-i atepta, ii lua ceatase fach neyqut La oarba! la oarba! strigau Ro-manii din urma, ricynd de spaima lui, i astfel eiremaser'6 stapani pe mo0a for pana la i-nul yiitor.

De pe atunci s'a respandit in tara cantecul Re-zerlor ca un semn caracteristic al timpului.

Frunza verde de scumpie,Ard'o focul rezqie !Eu chiteam ca-i boerie,

numai o saracie !etc. etc.

Legaturile de familie erau in genere strinse §ibazate pe simtirile de dragoste intre soti 0de res-pect din partea copiilor catra parinti, (Respect ma-nifestat Iihiic prin sarutatul manei i prin multeMid nuante in obiceiuri casnice, desparute asta4i

II

:

pi

XV LIT

din societate). Cdsgtoria, considerath ca una dintainele celo mai sacre a legei cre§tine§ti, se con-solida sub scutul credintei, §i prin urmare multemenajuri erau adeverate modele de bung, intelegere,de bung purtare §i do bun traiu. Din nenorocirelesnirea fructuasti Cu care sfanth Dicasterie din mi-trepolie deslega ce era legat de sfanta Bisericg, afost principala causa a multor despgrtenii din aceaepocg. Alto done cause fin mai putin importanteau contribuit a'ajuta pe Dicasterie in traficul sou1, Cgsgtoriile silite, dupg, placul pgrintilor,, WInici o considerare pentru dorinta copiilor; 2, des-proportia de educatie ce exista intro generatia fe-meeascg, §i acea barbateascg.

In adever, inceputul civilisatiei il datorim se-xului frumos (termen forte potrivit pentru damelesocietatii de la 1828 care au fost ingstrate cu ofrumuseta proverbiala). Ele mai Wei au priimito ethicatie ingrijitg in pensiunile din Ia§i §i cbiarin institute din strginatate, inv6tand limbele fran-ceza §i germang, studiand musica, deprinynd ma-nierele europene, adoptand costumele §i ideile none,i simtindu-se in fine create 'pentru a fi regine ,

pentru a exercita o influentg, salutarg in societate,pentru a;p41 triumfal pe calea unei existente demne

XIX

de calitatile kr fizice i morale. Dincontra, ti-nerii, meniti a clevenl consortii kr, erau crescutila scoalele greceti a lui Govdala, Cuculi, Kiriac,scoale in care varga i chiar falanga serveau deinijloc de emulatie pentru invatarea verbului tipto,

Simtul de demnitate personala remanea ast-fel ucis sub falanga, dar elevul devenea Elin de-sevir0t.

Mug, de clteva exceptii, acei tineri remgneauin pnturile nesciintei precum remaneau in antereeleorientale i nu erau in stare de a respunde nici laaspirnrile suflete§ti ale ginga§elor sotioare ce sevedeau aruncate in bratele lor prin o absolutg, au-toritate pgrinteascit. Din aceastn nepotrivire de idei0 de simtiri na§teau o mie §i una de scene desplg-cute pe care sfanta Decasterie le esploata in bone-ficiul ei. Desparteniile, ajiinse astfel la unu gradde necesitate socialg, se inmulteau, §i au mers tot,inmultindu-se mai cu smug, dupg, intoarcerea intarn ai tinerilor crescuti in strainAtate. Sub o a-parentit de imoralitate, societatea ii ka nivelulseu moral, cnci inteligentele desvoltate prin o edu-catie egaln, §i inimele de o Totrivg simtitoare seapropieau, i pe ruinele cnsgtoriilor silite formaunoue, libere §i trainice legnturi.

*I

tiptis.

IV

In privirea socialg spectaculul nu era mai putincurios.

Averile fiind And neatinse de cangrena cameteijidovesci, desi foarte espuse la pericolul jocului decgrti, al stosului introdus in targ de ofiterii

permiteau boerilor un comfort de un lux entotal oriental.lasii nu devenise nuca prada Evreilor

afarg de Bak care forma un soiu de ghetto ,toate celelalte mari artere ale ora§ului erau locui-te de boeri, de negustori §i de meseria0 Romgni.Pe strada in are, in dughenile Mitropoliei doi Evrei (1)

vindeau marfg, de Lipsca §i in tOte casele cu douergnduri, in care astgcli se plodescu fiii lui Israil ,trgeau familii odinioarg avute i puternice, astAcliruinate i chiar dispgrute.

Comfortul consista in bel§ugarea Camara §i agefghirului cu feluri de meselicuri, dulceturi, vut-ce, etc., toate fabricate in cds g. sub privigherea cu-coanelor gospodine, cgci pe atunce gospodaria, de§icuvent slavon, esprirna gns6 o calitate ce fIcea glo-

(1) Unul numit Cioarit §i. celalalt Leiba Grosul, na'scuti in tart'cunoscuti de intreaga societate.

mo-

scali;

pi

ti

xxi

na Romauilor. Luxul se manifesta prin multimeaservitorilor,, mai toti tigani, prin scumpetea bla-nelor, a §alurilor turcqti §i a hainelor de matasa,prin fruniuseta cailor qiti din hergheliile terei,prin eleganta echipagelor cu 1 atru cai, §i prin Ar-autii imbracati in dulami aurite, care din ostqiDomnesci ajuuseser6 a fipotirqi, i din potira0 slugide parada acatate dindaratul caleOelor.

Atelajul cu patru cai, faleturi, irea Anse a fi oprerogativit a Clasei I, caci o cucoana din starea IIpermit6ndu-0 intio qi a e§I la primblare cu fale-turi, a produs unu mare scandal §i a patit o maremine. I s'au taiat hamurile de la careta in mij-locul stradei.

Depe acest incident comic se poate lesne intre-vedb multimea nuantelor distinctive ce existau in-tre diferitele clase a societatii, miante ill gesturi

intonari protectoare din partea celor mari catracei inai mici, nuante in alegerea locurilor §i a per-soanelor la baluri, acei din starea I dantuind im-preuna in fundul salonului, ear ceilalti langa uain suuetul asurclitor a lautarilor sau a muzicei mi-litare, nuante in proprietatea lojelor de la teatrn.boierii mari ocupand esclusiv randul uumit bel-étage,nuante cornice, ans6 caracteristice chiar in pur-

pi

xxii

tarea, in convorbirea 0 in corespondenta unora a-tilt altii.

Ap de pilda un boerena de starea III saratapoala antereului unui Logan mare; boerul de sta-rea II 6i sttruta man, acel intermediar intro am-bele clase 6i sltruta peptul, ear cei de o potriva inranguri se sarutau pe barbe. Cel mic sta in picioreen giubeoa strinsit la peptu 0 intio postura umi-lita dinaintea Logofelului ; altul, ceva mai data-nit se punea ell sfiala pe unu coltu de scaun, dupitmai multe indemnitri quasi-poroncitoare; altul aveadreptul de a §ed6 pe jilt, i altul pe divan. Cel micadreAndu-se catra puternicul ()Het, 6i 4icea: mi-lostive staptine, meiria ta, luminarea ta; altul in-trebuinta cuvintele 'grece0d : efghenestate,eclambro-tate, file etc., la care magnatul respundea arhonda,freitith, sau mon cher, dupit persoane. Cel mic scriacelui coborit cu hirzobul din cer : sdruteinduli tell-yele sunt al meiriei tale pre plecat ,si supus rob, §i-ise respundea cu un : al d-tale gala, ear formula :al d-tale ca un frate se usita numai intro egali.Chiar damele aveau un vocabular adhoc, cele maimici in ranguri (land celor mai mari titlul de cu-coand i priimind in loc un simplu: keret mu.

Pe langit aceste nuante care impestritau ta-

XXIII

bloul relatiilor sociale, mai erau i altele nu maiputin comice i ridicule, precum forma 0 propor-tulle calpacelor boere§ti, numite Iice sau 41ice, pre-cum prerogativa de a se inchina pe la icoane 0 alua naforg, la bisericg inaintea tuturor, (trufie gro-tescg, chiar in loca§ul lui Dumneclen unde toti oa-menii sunt deopotrivg), precum dreptul de a fi raspe cap §i la ceafg de bgrbier-bap, barbierul dom-nese, precum obiceiul oriental, de a fi redicat desulisuori pentru a sul scgrile, precum favoarea a-deseori scump plglitg de a lua dulceti, de a be cafe-turceascg 0 de a fuma ciubuc la curte! etc. etc.

Mgrimea Oicelor care deabea se tineau in echi-libru pe crqtetul boerilor, arata ingltimea rangu-riloro a§a unii purtau calpace mici i rotunde depielicieg, de miel, altii jumkgti de Oicuri cu ;andverde de postav (1); ear Protipend4tii se coronaucu oboroace atat de colosale incgt mi se ggsea inIai radvan destul de inctipaor ca sS contie doi Lo-gofeti mari in costumul lor de paradg. (land o pg-reche de Postelnici se urea in aeeeali cal owl, 0i-cele lor erau espuse a se turti sub desele caram-boluri ce faceau intre ele pe stradele podite cu

(1) Veatittil Barbu liintarn] a 'mutat toatil, viata asemenealgic

ixiv

grin4i de lemu (1), §i. pentru a le ferl de o desfornmare inevitabill, bietii boeni se indemnau a re-manè numai in fesuri, a§e4And- baloanele lor pebanca de dinainte a tritsurni. Nimic nu putea fimai comic cleat acea sintrofie de capete fail Oice

de §lice fila capete.De pe timpul acela a reins cIteva fragmente

de un aintec popular..

Ciocoe§ul, boer micPoartil §lic cAt unu mirtic.Evghenistul oboroad.Unde §oarecii se joacri... etc.

PrecUt dar damele societfttii presentau aspectulunui buchet gracios, elegant, seducaor, pe atitcousortii lor formau un grup asupra drui Orien-tul, §i mai bine 4idnd, Fanariotismul suflase oceatit bizarA. Precut ele, cu spiritul desvoltatu, cuinima plinl do aspirari frumoase, staluceau deluciul civilisatiei, pe atat ei remaseser6 acoperitide vechia ruginU. Crescuti in idei de mAndrieboereascA, victeme acelui sistemu fanariot decorumpere care avea drept tel §i efect degenerareaRomitnilor, nimicirea demnitatii personale, §i stin-gerea Simtului de patriotism in sinul lor, el nu

(1) Din aceastil causit stradele se numeau poduri.

pi

XXV

puteau intelege progresul omenirii decal ca o§ire pe calea averii 0 a onoarelor. Trist resultatal influentei unui Or de guverne bastarde care deun secul se abittuser6 ca ni§te corbi hrapitori, cani§te omii otravitoare asupra terelor noastre. Ori-entul ne trimitea ciuma, Fanarul ne adusese gan-grena morala, mai fatala decat t6te epidemiileucigdoare, §i din acea gangrena se nascu Ciocoismul,

se nascu umilirea servia, se nascu lingqirea trä-thtoare, se nitscu ambilia egoista , §i toate cele-lalte stafii funeste care §i pang astacli exista pintreRomani do §i ans6 acum tupilate §i ascunse.

Ciocoisniul indemna a fi mare cu cei mici §i miccu cei mari; el area obraz de saftian, dupa, vorbaRomanului, primea zimbind insulte cat do grave§i chiar palme, fad, a simtl nevoe de vre o satis-facere. Acele palme se spin en apa din ibric,tcad duelul introdus in societate de tinerii crescutiin G-ermania i Frantia, inspira o groaza .salutarace nu-i da drept de impitm6ntenire. Ciocoismul bineexercitat i§i da insu§i diploma, de ischiuzarlic (di-bacie), servind de treapta spre acatare, i atat deputernic el rodea senAnta bung, din inima, cat de-venise din injosire o inaltare, din ra§ine oMulti erau care declarau in gura mara ca sunt :

fall.

pg-

XXVI

Ciocoi de casa cutgrui boier mare... i multi i:..pizmuiau!

Politica Ciocoismului consista in ferventa ado-rare a numelui Imp6ratu1ui Rusesc, in visite dese-la consulat, in ambitia de a juca vistul sau pre-ferantul cu domnul Consul, spre ac4tiga nu banii,ci protectia lui. Ear mica opositie compusg de Olivacompetitori la tron, adresa in taing menioare laPetersburg, sau jalbe la Poartg, cerênd interventiistrgine; 4ic in taina, cad dacg, manoperele sale per-veneau la urechea Domneascg, intreaga opositie eratrimesg, la monastire spre pocaintg. Servilitatea,ciocoismul, sub mascli de finetg, diplomaticg, fgcusedin camera deputatilor anticamera Pomnului, com-pusg, de representanti devotati orbe§te guvernului.Alqi prin varga magicg a corumperei electorale.e§iti din:urne prin un nemol de decreturi de boie-rii, §i de rdicluiri in slujbe, clo'citi sub o atmosfergde intrigi, de promiteri, de amenintgri §i de hati-ruri, ei deveneau uniilitii satiliti ai tronului , §ibun sau r6u, folositor sau pggubitor terei, ei votaucu entusiasm tot, ce li se presinta de sus. Apoi cu-priqi de recuno§tintk adresau acturi de multgmirePArintelui Patriei pentru patrioticeasca sa obladui-re, hargaindu-i drept recompensg, pe langg, lista ci-

/NJ,*yila §i economiile budgetului anual, ofranda depusape altarul patriei!

Serbarea cea mai solemna pentru ciocoism erac,lioa de sf. Neculai, ilustrata cu ceremonii la curte, .yisite oficiale la consulat, Te-Deum la Mitropolie,sunari de musica militara, descarcari de Um (existanunzai unul), bal mare la Palat §i luminatie in o-r* Pe strade se inaltau transparente cu portre-tul caricatura al Impaatului, ear pe imprejurul luiardeau en palalae balerce de pcur i sunau dincobze hande de lautari.

Cat pentru vre o serbare nationala nici nu sepomenea, cad simtul de nationalitate, pentru ceimai multi amortise de tot, i pentru mic nu-mer de patrioti, nu se intindea mai departe, cleatpana la hotarelè terei. Stranie prefacere a lucruri-lor, stranie schimbare a oamenilor! Cine ar crede,priyind tara de astali, d acum trei4eci de mod omare parte din ideile, simtirile i principurile mo-dem care au prins Mating adanca in societatea'Astra, erau litere moarte, ba chiar lipseau i cu-yintele din limba pentru esprimarea lor, a§a :

Onestitatea nu gasea un substantiy analog injargonul ce se yorbea, cuy6ntu1 omenie : (omu deomenie), Mnd despretuit ca un termei usitat pintre

XXV"

XXVIII

terani. Unui om onest se 4icea pe grece0e timios,sau om de treabei de care treabg

Amoral propriu era poreclit filotimie, i prin obizarerie limbisticg, mita sau ru2fetul rusesc sechigma filotim.

cinste!Gloria... slava!Libertatea... slobozenie!Romeinismul avea un inteles insultgtor pentru

tagma evghenistei, del o apTopia de clasa locuito-rilor de la targ : caomgn e teranul, eu sunt boierMoldovanz, declamau en ingndrie elevii lui Cuculi§i Kiriac.

Unirea? Un vis nevisat lug de lime.Independenta? alt vis ingropat in mormintele

lui Stefan eel mare §i MihaiuEgalitate, libertate? utopii e0te din sinul Golieimenite a duce pe utop4ti earii0 in Golia, dad

ar ft existat asemene vizionari.precum sacrele principiuri de drepturile 0 de

indatoririle omului in societate zgceau sub pitclaignorantei, asemene i lhnba, §i literatura §i artelefrumóse se resimteau de influenta pgclei. Barhariaturceascg, corumperea greceascg, i clesele ocupgriruse§ti, lgsaser6 urme deplorabile in moravurile

Onorul...

pi

Si

XXIX

in spiritul societatii, i caracterul ei Roman des-paruse, precum dispare pain6ntu1 sub zapada er-nei. Soarele Romaniei era palid i ha% caldura na-tionala! Limba pastrata cu sfiutenie de strabuniinqtrii §i de popor demise un tutti frutti impestri-tat cu vorbe grece§ti, turce0i, ruseti i franceze.Sub domnirea paplelor ea se corcise cu ogeaguri,cu calemgii, cu taclituri, cu muchelefuri, ca diefuri,cu temenale, cu huzmeturi, etc., sub Fanarioti seincuscrise cu evghenii, cu filotimii, cu takismata, cuevglendisiri, cu apbrii, cu fik, to heri, cu istericale,cu baclavale, cu arhontologii, parigorii, etc. In finestudiul limbei franceze, introdusese in biata limbanenum6rate cuvinte terminate in arisit : amorari-sit, menajarisit, amuzarisit, pretenclarisit, perfec-tionarisit, constitutionali'zarisit, etc.

Un adeverat Roman ratacit in societate, pe a-tunce, remanea cu gura cascata §i se putea credetransportat intr'o lume cu totul straina, sau inaibine in turnul lui Babel. Ce putea fi dar literaturaunui asemenea timp

Pe la inceputul secolului s'a ivit in Moldova opleiada de poeti cari au lasat urme adanci in me-moria contemporanilor. Acea pleiada compusa deTautu, Conaki, Beldiman, Balpca, Pogor, Bucg

I

XXX

nescu, etc.; toti boieri i feceori de boieri, erau in-zestrati cu inv6titturi1e clasice a limbelor ding, la-Una §i francezg. Ei se ingAnaser6 cu imaginile poe-tice a mitologiei antice, 0 priirniser6 totodatg re-fiectul depgrtat a ideilor volteriaue pe care revo-lutia cea mare din 1793 le respgndise in Europa ;Ans6 distanta nestrgbgtutg, ce exista iutre patrialor i isvorul acelor idei, precum §i mai cu minglositia lor socialg, ii oprirg de a se p6trunde deprincipiile radicale a Frantiei. Spiritul lor lua decio altg directie ; el se indrepta cu tot focul tinere-iii pe ampul infiorit al poesiei, camp ce ii duceain templul amorului.

In cure'nd Moldova fu inundata de satire, can-tece amoroase 0 de elegii in care Dumnecjeii mito-logici, 0 mai cu samg Afrodita ocupau locul celmai important, precum in poosiile francese de la a-ceea0 epocg. Acele stihuridescriean in cadente lungijalnica stare a inimelor §i chiar, sub forma de a-trostie indiscrete, publicau numele zinelor adorate.

Satirele erau foarte malt gustate cad ele cores-pundeau cu natura spiritului ric,16tor al Romanilor,dm mai presus de toate, dintecele de lume, eraubine priimite, fiind dilate de lgutari la mese, lanunti, la petreceri prin grgdini 0 prin vii.

miPe atunce breasla lgutarilor dobgndise o mare

inemnatate, caci fie-care boier ce poseda sufletede tigani, avea §i banda sa de musicanti deprin0a suna din vioare, din cobze 0 din naiuri ; ear di-versele badde se intreceau care de care a compunernelodii mai duioase pa versurile boiere§ti, 0 ascoate din piepturi ahturi mai prelungite, mai p6-trunVtoare in folosul dragostei stgpgnilor. Marta-rii serveau de tainici curieri ai inimilor, cIci de-darttrile de amor..se &eau prin gurele lor; prinurmare un ah! sau un of! bine trAgAnat plAteapungi de bani 0 adeseori insthrea pa fericitul ti-gan, care poseda piept sgngtos §i resullare Iunggi.

Astfel era obiceiul! sg-1 respectgm ca unul ce acontribuit la fericirea pgiintilor t qtri, i a pgstrat,in 1ips1 de tipariu, producerile poetece a generatiitrecute. Acele produceri au patru caractere distincte0 se impart in 1, Ca'ntece de hone (poesii amo-roase); 2, Epistole; 3, Satire; 1, Meditatii filoso-fice; lug mai putem adgogi ate-va incercari desoiul epic §i cate-va traduceri in versuri din autoriistrgini : precum :

Plangerea Moldovei, sau jalnica tragedie, poemcompus de Beldiman asupra revolutiei grece0i dela 1821.

XXXII

Orest, tragedie de Voltaire, tradusa de Beldiman.Benriada, lui Voltaire, poem traiklus de Pogor.0 parte din poemullui Pope, tradusa de Conaki.Epistolele Eloisei ctitra; Abeildrd , traduse din

Baur Lormian, de Conaki.'.. etc. etc.Toate aceste scrieri au meritul kr, in privirea

versificarii 0 a limbei ades mldiat en 'mult ta-lent, dar nu au putut exer6ita vre o influenta sa-lutarit asupra gustului pentru literatua, in epocade care vorbim,, fiind nprespandite in public. Eleprobeaza, ca, pintre ptrintii no§tri existau spiritecultivate destinse, ce sirnteau nevoea de luasborul in sfera ideilor inalte, ans6 nu erau sedusede prestigiul gloriei, caci lipseau mijloacele publi-

Poetii scrieau pentru multamirea lor, pre-cum diletantii fac music& in singuratate, 0 nu seingrijeau de soarta manuscriptelor. Conseguentainevitabili unei asernene nepasari a fost perdereamultor din autografe care dupit moartea autorilor,au servit a coperi gavanoasele cu dulceturi. Ca-mara se imbogatea cu paguba literaturei.

In adevar, demnul de lauda , Asachi, se ulcer;case a funda o tipografie i un jurnal : Albina lio-Inaneascii; ans6 acea tipografie zacea in nehicraredin causa lipsei de materie i biata Albin4 era con

citatii.

nit

XXXIII

demnata a allege miere numai din florile gradineidomn*i. Ii era oprit de a de§tepta opinia publied,care pe la 1840 se presinta in ochii guvernuluisub forma unui monstra amenintator,, dar i erapermis §i chiar impus a relata numat ceremoniilede la Cnrte i de la consulatul Rusese.

In adeva Asachi public& din cand in and cateo citrticia de invqatura elementara pentra §coli,§i ate un calendar la inceputul fiecarui an, d krin acele publicatii inocente el se gasea cnistrinsde asprimea unei censuri neinteligente. Foarfecilecensurei tineau local i, adei lui Damocles deasupracapului fiecarui autor.

Desvoltarea ideilor i purificarea gustului lite-rar se resimteau dar foafte amar de sistemal apa-sMor al guvernului, §i avatul scriitorilor i§i frau-gea aripele lovindu-se de indeferinta publica ca deo stanca. Thtranii nu ceteau decat vietete sfintilor,ear tinerii DU citeau nimic, despretuind cartile ro-maneti, §i pintre acei tineri numai au AlexandraHrisoverghi i un Costachi Negruzzi :

rani nantes in gurgite vasto

se bateau cu mana pe frunte, cliand cu desperareca Clidnier in oara mortii lui: Et pourtant je sensque quelque chose IV

ft

0

j'ai

Tabloul de mai sus va Ore poate depins ca co-lori cam mohorite. Societatea este presentata subo lumina putin favorabila; timpul este aratat cuunu namol de defecte i de ridicule. E drept prinurm are, sa examinam §i partile avantagioase aletabloului, pentru ca sa ne facem o idee exacta deepoca parintilor no§tri, epoca interesanta de carene ti110111 noi in§ine prin legaturi intime. (1)

Am pretins ca Villa la 1840 §i chiar mai in-coace cu cativa ani, ideile i principurile moderneinradacinate asta4i la noi, nu patrunseser6 nc

(1) Un bUtrin intelept en care.vorbeam cute odati de stareade inapoiere al timpulni trecut in comparatie en progresnl tim-pulni present (progres ee-1 mimes pripit), imi slicea prin o zim-bire malicioash :

g Nu clic ba, pe vremea mea eran mite rele; oamenii se Omancam turcomeriii, procopsitii nu gimp lean nlitile ea in 4ina de a-stAili, nu se striga in gnra mare : liberta, egalita, ketalipa, pre-.cum strig iroçiii la serlAtorile CrAcinnulni, dar cum se face atpe atunce en slabele mijloace de care dispunea tam, en un bud-get de noue milioane de lei vechi numai , toate lefile i pensiileeran p1tite regnlat, toate cheltuelile statulni se &eau acope-rite la sfir§itul annlui, scoalele qi spitalnrile se tinean in bung.stare, in Ia§i se infiintan o academie qi o small de meserii, prin.oragele din provintii se deschidean stabilimente de inviSttituripublici, stradele se pavelutau, se luminan en Enare; pompierii

%XXIV

xxxv

in tail, cl societatea purta sigiliul oriental, atspiritul 0 inima se luptau 0 amorteau sub sufia-rea otdvitoare a fanariotismului, cA precum gu-vernul nu avea alta ambitie , decat acea de a fibine vNut la Petersburg, asemene boierimea nuavea alta preocupare dedt a fi bine vNuta, 0 pro-tegiatl de gu vern.

Am spusd, generatia stautei era intelenith, in ve-chiurile datini 0 privilegiuri, fad nici o dorintA,de a e0 vreodatg, din cercul lor; voui aditogl, a ti-uerimea, ce represinta viitorul terei, nu avea nicio insematate, nici o aspirare , Ind o initiativl 0negrgit ea ar fi remas perdutg, in haugapl trecu-tului dad unii din plrintii nostri nu ar fi avut i-

se organism' pretutindenea in cea mai bung orinduiall , poduride peatrg se clitdeau peste riuri, de pildg cel de pe Bahlui gi celde la Docolina, gosele foarte bune se croeau de-alungul terii curnesuri economicoase, etc. §i cu toate aceste, degi noi eram ru-giniti, de gi Samegul Visteriei tinea intreaga contabilitate a Sta--tulni pe o simplg coal& de härtie, nici nn deficit nu se ivea lasfirgitul anulni, ba And, remanea un yrisos pe care boierii de-putati il preficeau in prinos pentru Vodit? Astg4i lumea s'a ei-vilisat mult, e adev6rat, veniturile terii san mgrit peste 'and,gi Aug nime nn-i Oita la vreme gi deficitui budgetnlui a ajunsa fi spitimgntgtor.... Pentru ce? Stii pentru ce? pentru el lumeanon/ e ametitg de teorii, And lumea veche avea simtul practic,ce se doblindesce la scoala experientei, ear nu la acele din striti-ngtate.

XX X VI

deea de a-0 trimete copii hi universitatile dinFranta 0 din Germania.

Aceasta idee provedentialk acest act revolutio-nar, putem clice, a deschis portile Romaniei la toaterreformele civilisgtoare ce au navalit la noi i s'auimparnbtenit cu o rapejune Para exemplu in oricare alta parte a lumei. Sa fim drepti §i sa ne in-ching,m cu respect i recuno§tinta dinaintea me-moriei pgrintilor. Ei prin traiul lor Wean a faceparte din setolul XVI, dar au avut meritul sublimde a introduce in patria lor un secol non, un se-col de progres i de regenerare , secolul XIX, a-dus din straingtate prin copii lor. Glorie i onorpgrintilor no§tri! Ei au pregatit viitorul, unu vii-tor phn de frumoase promiteri, care s'au realisatin parte §i din care se bucurg, geueratia de ast14i.

Acei oameni venerabili au undit in inima lor ceamai sublima aspirare, caci ei pastrau cu sfinteniein fundul inimei calitatile mo§tenite de la strIbunineatinse de gangrena Fanariotismului. Pentru aceiboieri domni, tara, numita mo0e, era cel mai scumpodor, cea mai sacra avers stramo§asca.Demnitatea lor

porsonaht ii tinea pe picioare i amenintatori in fataputernicilor intriganti de la Fanar, simtul lor donationalitate i fAcea a plange, privind injosirea

pi

patriei lor cacluta din culmea gloriei la rangul deun simplu pa§alic. Respectul kr pentru persoanaImperatului Rusiei era isvorit din recuno§tinta ,caci Rosia pusese capet domnirii Fanariotilor,, eaTelnyiese tractgrile vechi a terei cu Turcia, 0 do-tase Romania cu o constitutie mult mai liberalg&cat §artele imperielor Teeine. Ei au fost singu-rele coloane remase a timpului nationalitgtii noa-stre ; pe fruntea lor venerabill, aurora viitoruluireflecta razele sale, gns6 amar de naturele alese;de inteligentele nergbdatoare care trgeau in a§tep-tarea acelui viitor depgrtat!

C. Negruzzi a fost una din acele naturi.Crescut in tad, sub privegherea parintelui

ci i§i desvoltg spiritul, ii inmulti cuno§tintele princetirea autorilor clasici, atat. elini cat i francezi,0 de la sine se infrati cu §coala romantica, a cg-reia §ef era Victor Hugo. 0 oprire destul de lunggin Beserabia, i Rusia de sud pun6ndu-1 in relatiecu vestitul poet Pu§ki-n, gustul seu pentru litera-,tura moderng se afirma and mai mult, i ca prinun efect magic, el se trezi deodata cu o avere bo-gatg de idei nou6, de poesii armonioase 0 de stilcurat romanesc. Avea sermanul, o comoarg 0 nu seputea bucura de a o imparti cu nime, caci impre-

xxxvm

jurul seu nime nu era in stare sa o pretueascaadev6rata ei valora.

Efect curios al legei de contrasturi ! efect ngtu-ral al sistemului de opresie ! Pe dud stilul generalarlechinat cugrecismuri, slavonismuri, francismuri,mirosia a biurocratie, modelandu-se p.o frasa stereo-tipa de : aa precum i in urmarea celor mai suspomenite ; pe cand poesia lancezea in versuri tra-ganate de 16 picioare schiopata sub forma deode 1ingu0toare catra ministru, domn i irn erat.C. Negruzzi traducea cu o maestrie artistica baladeleui V. Hugo, vi minunata poesie a lui Puftin : qa-lul Negru. Limba lui era corecta , versificarea ar-monioasg, i traducerea demna de original.

Pe and clerul tinea inteo discul dragala§i in cealalta fulgerile afuriseniei, C. Negruzzi in-draznea a scrie pe Todiried, jucdtorulde carti (1)

traduca in colaborare cu A. Donici SatirelePrintului Antioh Cantimir, in care se gasesc pasa-giuri ca urmatoruI :

De vrei s fii Episcop, c'o mantie vargatäInn§urA-ti trufig, iti pune lant de aur,Sub mitrl strIlucita ascunde-ti capul teu

(1) .Dacia literarci in care a apirat aceasti nuvelK a lost sit-spendati dupi reclamarea cleralui §i C. Negruzzi a fost

§i

mini

la

§i sa

exilat,

xxxIx

sub o barbg lungg, stomahul imbuibat,Diaconul sg meargg cu ads, inainte.Te'ntinde ntr'o caretg §1 tot blagoslove§teIn dreapta §1 in stgnga, and e§ti plin de venin. etc.

Pe and traditiile istorice c14user6 in uitare §ifaptele glorioase ale stramo§ilor no§tri se perdeauin intunericul ignorantei , C. Negruzzi ayu nobiladorinta de a dgtepta simtul national prin poemulistoric : Aprodul Purice. Acest mic poem cuprindetablouri de o rug, frumuseta §i se deosebe0e atatprin armonia yersurilor cat §i prin o energie de stilnecunoscuta Aug pang, la dansul. Inceputul e pas-toral §i incantator :

Ciocgrlia cea voioasg prin vgzduh se leganai'nturnarea primgverii bu dnlci ciripiri se];ba,

Plugarul cu hgrnicie s'apucase de arat, etc.

Ear cu cat poetul intra mai afuud in sujetul seu,versul devine otelit , §i dud descrie lupta de pemalul Siretului intro ostqii lui Stefan Voda cu ar-mia ungureasca a lui Hroiot, poemul ajunge la in-naltimea epica. In acel pasagiu poesia descripti-vaproduce efecte de minune in ochii §i in auzul ceti-torilor prin nechezarea caibr, prin zinganitul ar-melor §i. mai ales prin eroismul Domnuluj. Se cu-noa§te cg, nu fara intentie Negruzzi cobra atat de

LX.......,yin tabloul sou; lui ii placea sa pue in fata tro-nului imagina sublima a lui Stefan ca un contrastamar ; ii placea sit mate boierilor degenerati dintimpul seu cum erau acei de pe timpurile vitejiei,care in loc de a tral in trandavie,, §tiau sa moancu sabia in mana, pentru apararea terei. AprodulPurice a fost o palma data de trecututglorios pre-sentului miplit.

Pe cand palatul domnesc era considerat ca unsoiu de templu, ear Domnul ca un soiu de Blidanefailibil, C. Negruzzi avea curagiul a scoate lalumina imagina crunta a lui Alexandru Lam-neanu §i a spune boierilor un mare adev6r :

LXI

Nu mai enum6r celelalte pereate ale tinerqelor,,tato spirituale, atrggdoare 0 plat ate ca p6catul,gnsg TOW declara fgrg, nici o pgrtinire de vechie a-micie, ca valora scrierilor lui C. Negruzzi, mareprin calitStile lor, se mgresce in proportie colosalg,,dud ondirea mea se repoartg la timpul de steri-litate in care ele au fost produse. In anii de secet1roaurile copacilor sunt mai cu smug pretioase.

Bagajul literar a lui Negruzzi este mai putinvoluminos, precum a fost 0 acel al lui ProsperIllerimée in Frantia, gns6 .doigg, in calitate ce-ilipsesce in catime. El ilicea : (mai bine vreu unarmasar ardpese dead o herghelie tateireaset I, 0 :dealt un camp de meicie0 mai bine ?in singur tran-dafir., Avea multg dreptate 0 Ilicea un mare ade-v6r in limbagiul seu original, did mai bucurovi sg,fim de a poseda in biblioted un singur volum depeeatele lui Negruzzi, cleat o sutg de tomuri a u-nor literati pkgto0.

Am asemanat pe Negruzzi cu Merimée in privi-rea cgtimii operilor, acea asemlnare o Osim §i innatura talentului 0 chiar a spiritului kr. Am6ndoiaveau condeie de otel mlIdios cu care §tieau a ci-sela foarte fin limba de care se serveau. Ei aveaudeopotrivg, simtul estetic in produceribe lor 0 pose-

MCl/

dau acelq farmec de naratie. Ori ce intamplare4ilnica, ori ce istorioaa cat de neinsemnatg, No-gruzzi titia a o presinte sub forme interesante, §i.atat convorbirea lui variatg, cat §i tactul purtnei,modestia O. blandeta caracterulVi On, ran %cut afi mult simpatic contimpuranilor sei.

Ca om politic, de§i rolul lui nu a fost ihsemnat,e de ajuns se amintim aice cl find deputat .subDomnia lui Sturza Nrodg, el a fost exilat de dou6ori la mcvia sa Trifivtii de pe malul Prutului, pen-tru crimul neertat, a avea idei liberale §i fgcea o-positie guvernului. (1)

Ans6 O. diversele posturi ce a ocupat, de la sim-plu diac de Visterie, post In care intrau gntei fe-

(1) DomnulMihail Sturza §tia a se folosi de imprejuritri. Pro-&find de o du§mlnie personal& ce era intre Constantin Negruzzi,cel mai On& de virsti dar singural serios oposant din deputatiiadunlrii, gi Consulul Rusesc de pe atunci, care se amesteca inmod prè nepliicut pentru Domn in guvernarea terei, el pe de oparte indemnit pe Consul de a cere exilarea lui Constantin Ne-gruzzi, ear pe alta trimetea soli la Petersburg prin care se tin-ggea citril imOrat de Consulul Rums care il silea al calce le-gea fundamental& a terei 0 A exileze pe deputati. Astfel el§tiij sit obtie 0 revocarea consulului ce-i era atitt de neplIcut, 0sit dee o aparentI de legalitate exilirii deputatnlui a drui cu-vinte din adunare gi desplitceau peste ingsuril.

&Hui unui deputat &idea in earcina consulului Rusesc, de-partarea consululni in earcina deputatuluilovit de consul in modnelegal, Domnul i§i spala mitnele 0 era nevinovat. Z N.

LXIII

ceorii de boieri pe atunci, pang la postul de Mini-stru de finante, i cariera politica, erau contraregustulni §i tendintelor sale literare. In nemolul dedole, adunate, imprejurul lui de §icana proceselorain mijlocul lucrarilor seci de cancelarie la care afost condemnat o mare parte din yiata , el ggseatimp a comite placute gcate, colaborand la tOtefoile ce se iveau pe orizonul literar. Astfel Curie-rul de ambe sexele a lui Heliad, Albina lui Asachi,Alauta romaneascei, Dacia lui Co grdniceanu, Pro-gresul, Romania literarii a hit Alexandri, Luminalui Hajdeu, §i chiar Convorbifele lilerare s'au or-nat en margaritare e§ite din §ireagul seu. Insu§irepertoriul teatrului national se imbogati. cu douepiese originale care au avut mare succes pe sceng:Doi lerani .2i cinci ceirlani 0 Musa de la Burdu-jeni ; aceastg musg a relnas un tip in panoramanoastrg socialg. Ap dar, ca membru a Societhtii,C. Negruzzi a fost o individualitate marcath pin-tre contimpuranii s6.

Ca om politic, a fost liberal intiun timp undoliberalismul era periculos, aci il amen inta exilul.

Ca om de litere, a fost, este and §i ya fi multtimp in fruntea prosatorilor Romani.

LXIV

Ca Romgm, cu simtul de adeVraiN, nationalitate,sg,-1 lAsam insu0 a se esprima :

eFrances, Neamt, Rus, ce firea te-a facut,ePamentul teu e binea nu uitacOri cui e drag locul ce l'a nascut,-eEu, fratii mei, ori unde-oiucNu mai gasesc ca dulcea RomaniecDe-o §i hulesc cati se hranesc in ea,cCorci venetici! .. Dar ori cum va fi, fie,cEu sunt Roman §i-mi. place tara mea.»

V. Alexandri.Merce§ti, Ghemr. 1872.

chute,

PtCATELE TINEItEpLOR

I

AMINTIRI DE JUNETE

.../...,../VN.0%...

CUM AM hilitTAT ROMANESCE. - ZOE. -

0 ALERGARE DE CAI. - At MAI PATIT'0 §I ALTII. -TODERICA.

CUM AM INVATAT ROMANESCE

Pe and uitasemu el suntemu Romani gi ca avemugi noi o limba, pe dad ne lipseau gi cärti gi tipografie;pe dud toata lumea se aruncase in dasii gi perispomenica babele in catei gi motani, caci la scoala publica aeinvgta numai grecesce ; dud in sfirgit, literatur Ro-maul era la darea suiletului, cativa boieri , ruginiti inrombism, neputèndu-se deprinde cu frumoasele liceri :parigorisesc, catadicsesc, g.c.1., toate in esc create dediecii Vistieriei, pentru ca atunci intre ei se plodea ge-niul, gedeau tristi, gi jaleau perderea limbii uitändu-secu dor spre Buda sau Bragov, de unde le veneau pe totanul calendare cu povegti la sfirgit, gi din dud in dudate o broguri inv6tatoare mestegugului de a face za-har din ciocalAi de cucuruzi , sau pane gi crohmalade cartofe.

Tot inse mai ramasese o scoalk pre care acegti buniMani o priveau ca singur asilul prigonitei limbi,

4

scoall unde se inv6ta and romanesce, aproape de Iagi,in monastirea Socola.

'Atli meu era unul din Romanii acegtia. Nu egeanici nu calendar care sa nu-1 aiba el ant6i,.nici o cartebisericeasca care sa n'd ampere , nici o traductie caresa nu pue sa-i o prescrie.

Intr'o cli viind de la scoall l'am gasit cu o marecarte in-folio dinainte. Citesce-mi, imi (lise, o viata de-asfintilor din cartea aceasta.

Earta-me, parinte, eu nu pot ceti romanesce.Cum! apoi dar ce inveti tu?Elinesce, am respunsu plunindu-m6. De vrei sa-ti

cetesc toata tragedia Ecubei unde e acest frumos chor aTroienelor precare il sciu pe din-afara :

"Appa, irovvhc Eiva.'Ate lrowcozópoug xopgaKeoci; &throw in'Ota/La. XEILvcn,

Hot p.e Tay p.aXiav nop!

Poate sa fie frumoase acele ce tu spui , ;lise tatalmeu, dar e rugine sä nu scii limba ta ! mane vei venicu mine la Socola unde este examen. Voiu vorbi 'Seamtine cu dascalul, care e un om pre-invëtat; gi nu m6indoesc ca tu te vei sili a invëtà degraba, pentru cascii ca asta imi face multamire.

0 negregit! am respuns cu bucurie.Ne intarOiesemu a doqi, caci cand amu ajunsu, amu

gasitu examenul pe la sfirgit. Se cercetase istoria, geo-

--

5

grafia §.c.l. Sala era plina. Auditoriul se alcittuea maiales din dame beträne mume a bletilor care ascultauintr'o religioasa Were.

Profesorul roman avea un nas cu totul anti-roman,caci las ca era grozav de mare , dar apoi era carligat,bleat semana mai mult a proboscida cleat a nas. (Pre-evghenico§ilor boeri §icucoane, Oicea el, am avut ofnstea inflto§a d-voastre prohorisirile ucenicilor mei in isto-rie , cetire, scriere, aritmetica. Acum voi ave cinstea arath ca limba noastra, pre care toti socotu ca o sciu,dar nime nu o scie, cum se cade, nu este Mrá grama-tica, fara sintaxis, §i fara ortografiu ci mai ales in a-cest pont al ortografiei iutrece pe multe altele. Donepilde voi arata.v

Sfir§ind, i§i puse ochilarii, tinse tabla neap% §i chie-mand un bliet ca de noua ani, ii dete condeiul de creda-

Blietul wise :

Fatg Sarrg!Eu t'am clis asearg,Sg yelp oul cum se sari.

(Pre evghenico§ilor, urma profesorul, vedeti cä toateaste frasis se sfigescu cu sara, dar precum ati veOut,au deosebire in scris. Asemene yeti vede §i cu a doaparadigma.x. Baiatul mai scrise

Maicg-ta de'i vueBine ar fi si vePgn' la noi la vie.

6

Dascalul tinse bratul spre cuvintele scrise cu un gestmaestos. Gestul acesta fu ca isbucnirea_ unei mine.BArbati, femei, copii, toti srir i s'apropiere de tab%strigInd bravo de resuna sala. Mumele uimite suspinausub bonetele inhorbotate. Lacrimi de bncurie isvoraudin ochii lor odatl frumogi poate, dar acum stingi gi im-prejurati de un cerc purpuriu ; aste lacrimi strecuren-du-se pe 1äng. sbUciturile nasului ca pe nisce uluce fi-resci , ajungeau sub buza dedesubt unde barba inters1in neantru le oprea ca,o stavila. Bunele Milne nu seputeau dumerl cum de sunt atIt de invetati dritgutiilor,, i clItind din cap, priveau ps dascal ca pe o fillip.surnaturale. Berbatii ii fericitau, ii multImeau, ii stri-gau aferim de se sgudueau pgretii; i betramll Socoleanudoborit sub grindina laudelor gi a aferimilor,, se lasasepe unu scaun, unde-1 imprejiurasere copiii, ametit, rt-pit, cuprins ca acel imperat Roman ce striga la moarteasa : Je sens que je deviens dieu!

Ce fIceam eu in vremea aceasta P Eu rembesem in-cremenit cu ochii holbati, cu gura clscatl, cad nu in-telegeam nimic, eu care me tineam c. sciu ceva ! Das-calul acesta la, in ochii mei un chip maret, academic,piramidal, peinteles ca i sinonimele sale; mi se Orace, ved un Eaton, un Aristotel... CU me umilise de ta-re! cum imi cAquse trufia! cet me simteam de mic in o-scillation cu baietul acel ce scriea Sara §i Vie in treiosebite feluri!

Ne-am intorsu acasa. Tatel men veiJendu-me gändi-tor, me intren ce am.

7-Gandesc la adInca eruditie a acestui dascal.Adevgrat , e un om plin de sciinte, §i l'am poftit

A vie ca sg:ti dea lectii de trei ori pe septèmIng. Demlne va inceper

0 at am rgmas de recunoscgtor bunului parinte pen-tru aceastl doritl veste! Indata am gltit caiete, con-deie none , negreall Nina , nimic n'am uitat; intocinaica bravul soldat care i§i perie uniforma, freaa bumbii,curatI armele in ajunul bltgliei. Aceste pregItiri m'auocupat OBI sara, and m'am culcat gIndind la nouldascal; ear peste noapte am visat a aveam un nas ata lui de mare.

Adoa-Oi profesorul veni, §i dupI acea de datorie bu-nl dimineata, scoase din sin o bro§urit cartonati cuhArtie pestrita, (jichdu-mi c'un zimbet plin de increderein sine : nadajduese a ne vom intelege amAndoi. A-.ceastI filadl MI sunt la indoiala. a in putine Oile olveiinvgta.

0! am giindit, aceasta e negre§it vr'un extract lesni-sios a sistemului seu de invgtatura. Am luat'o cu toatIonoarea cuvenitl operei unui literat, §i deschipnd-o,am vgclut a era un abecedar cu slove de-un palmac demaH!

Am rgmas mut de oterire §i de ru§ine. Ce batjocna!sa mg pue pe mine, care nu mai eram un copil, aveamtreisprelece ani, si invel a b c! pre mine care intele-geam pre Erodian din scoartl in scoartli Era un in-frunt care iubirea mea de sine nn-1 putea mistui. }loth-rii sl-mi resbun §i ideea asta me mai linigci.

8

In vremea aceasta , dascalul igi agerjase ochilarii petronul kr (pare ca privesc anca acei ochilari tugueti penasul lui urieag ca un turc calare pe un harmasar roib),trase tabac, strenuta, tuii spre a-gi drege glasul, gi in-cepu rar gi cu dese pause :

«Netagaduit este, ca omul neinvetat e ca un copacneingrijit, care nici o roada nu aduce. Drept aceea, in-vatItorul este pentru un thër, aceea ce este gi gradi-narul pentru porn; sau ca plugarul bun care curata demaraciuni tearina sa pana a nu semana in ea semantacea buna.)

Dupa aceste parabole, adaose :ePentru a-ti paradosi limba rornaneasca dupa toatl

randueala, ca sl o inveti cum se cade spre a o sci pre-cum se cuvine, trebui sl incepem de la inceput. Vei scideci ca limba romlneascl are patrwjeci gi una de slo-ve, care se impartu in trei soiuri : glasnice, neglasnice,gi glasnico-neglasnice; gi anume ; glasnice sunt : Az ,Est, Ije, I, On, U, Ier (%), 'Miu, Iu (10), hia, Ia, Ypsi-lon, comega. Neglasnice : Buche, \redo, Glagol, Dobru,Juvete, Zemle, Kaku, Liude, Mislete, Nag, Pocoiu, Rita,Slova, Tferdu, Firta, Heru, Csi, Psi, Ti, Cervu, a ,Stea, Oita, Gea. Glasnico-neglasnice : Zaln, Teri, Ueu,in.)

gFar'aceste slove nu se poate alcatui nici o frasis,nu se poate proforisi nici o silabi, caci ele sunt temelialimbei. Drept aceea, d-ta vei bine-voi a le inveta pe derost pentru ca sa le poti cuvanta curat gi pe inteles,pentru ca vad, el dascalii d-tale Grecul gi Frantuzul,

9---precare aracul sg'i iae! ti-au stricatu proforaoa, nu potirosti pe 1, g, g, c, gi altele vr'o cgteva. Am ngdejde cg,poimgne mi le vei pute spune pe din-afarg, , §i atuncivom incepe a cloa mai5img, Ba, Be, Bi, Bo, gi mai lavale. Cred ca, ne intelegemu?),

Ba nu ne intelegemu nici decum, am strigat eginddin ameteala ce me cuprinsese intru aqu1 barbarelornumiri a buchilor lui, nu ne intelegemu! D-ta vrei same batjocuresci , sg me pui la Alfavita , pre mine caresciu grecesce mai mult de cgt ori care Oder de vristamea, §i care scriu frantuzesse sous la dictée, fgrg, a facemai mult decgt gepte opt gregale pe fatg! DI-mi o gra-

aratI'mi constructia verburilor, ortografia. Spu-ne-mi pentru ce scrii vie §i sara in trei feluri?

Iti voiu spune-o la vreme.Pentru cl ai o duzing de i, a§a e? Dar cum scrii

masa (table), gi masa (Pret. verbului Wittere )? cumscrii lege (loi), §i lege (Imper. verbului legare)? Aga-ecg, tot un fel, pentru al n'ai doi a gi doi e? Apoi pentruce incurci gi ametesci pe bietiP

AceCa nu e treaba D-tale, imi respunse cu unzimbet ce semIna, a strimbet; invatg buchile pe de rostca sit le scii poimlne.

Ba nici gIndesc, qisei asvirliud abecedarul submasa.

Ha, ha, ha! La inceput se pare greu, dar te veideprinde. Rdäcina invetIturii este amarg , dulci suntinse rodurile saP.

matica,

10..,,,.........,,,,,

Sfir§ind, strinse ocbilarii, i§i lug, §licul §i e0. Simtiica mi se lui o greutate de pe inima.

A ! pedant ignorant §i ingamfat, strigai, vrei sa in-vet buchile tale! SI me necinstesc! A! chinezule, careai o suta de litere, mai mult de cat ori ce limba! A! tuai slove amfibii nici glasnice, nici neglasnice! A! tu so-coti ca limba mea deprinsa cu Homer, se va pute sucica sa qica firta , tferclu, glagol, §.c.l.; numiri selbaticecu care tu ai poreclit bietele litere! A! tu vrei A menecinstesc, A invet buchile talel Dar sa crepi macarnu le voi illy eta! tas ca te-oiu juca eu! N'am tre-buinta de tine ca sa-mi invet limba mea!

Am alergat la biblioteca tatalui meu care era intr'olada mare purure deschis a. in coridor. Ajutat de o slugai-am %cut inventariul, §i pintre multimea Calendarelor§i a cartilor in limba greceasca moderna, eaca ce amgasit :

Tiparite :

Vietile Sfintilor din toate lunile.Moartea lui Avel, (poem de Gesner).Numa Pompilius, (Romant de Florian).Patimile Damnului Nostru, in versuri.Istoria lui Arghir §i a pre-frumoasei Elene, idem.Despre inceputul Romanilor, de Petru Maior.Floarea Darurilor.Intamplarile Frantezilor §i intoarcerealor de la Mose va.Talmudul Jidovesc.

11

Manuscrise :

Letopisetul lui Nicolai Costin.Cavalerii Lebedei (Romant de IP" Genlis).Incunjurarea eetatii Ropla (Romant idem).Lentor, tragedie in versuri.Sapor, idem.Matilda (Roma*. de Mme Cottin).Manon Lesco, romant.Tarlo, sau strainii in Elvetia, idem.Zelmis §i Elvira, idem.Cugetki de Oxenstern, etc. etc.

Sermana biblioteca! lifitatl in secriul ei la bejeniaanului 1821 , toata a slujit de fultuealI Ianicerilor ! cen'a§ da scum ca sa am una din acele aril de sute deori cetite de tatll meu.

M'am cercat sa cetesc un romant din acele mann-scrise, dar scrisoarea era atIt de incalcita, incat le-amlasat, faglduindu-le de a le visita cum voi pute de-prinde a ceti scrisoarea acea ieroglifica ce se obicinuiaatunci pe la noi ; §1 luand istoria Romanilor de PetraMajor, ajutat de abecedarul urgisit , in putine ceasuriam invètat a ceti. Pln'insara, eram capabil sa spun pecarte cat ori care anagnost de rIpede. Sara am cetittatglui men tot clutul antgiu din moartea lui Avel, sin-gura carte care avea puterea a-1 adorml. Bunul parintese bucura, §i atribuind sciinta mea la vrednicia invèta-torului, porunci sa cumpere cinci coti postav vi§iniu §iun beni§, pre care il trimise dascalului.

12

Eu ins/ nu puteam uith infruntul ce-mi Meuse. Fl-ce'nd un congres de blieti 7. conscolari ai mei de ladascalii Frantez §i Grec, dupI mai multe opinii, carede care mai stravagante , o idee satanic/ veni unuia inminte.

Fratilor, Oise el, socotinta mea pste sl inchipuimnisce intrebäri atlt de grele , inclt sl nu le poatl tal-mIcl, ca sl-i dovedim O. e numai un gogoman pedant...

EiSys! Bravo! Eliot! Hura! Mad-a)! Vivat! strigar/top.

Intreblrile s'au alcAtuit, s'au aprobat de toatA adu-narea, §i mi s'au incredintat.

A treia Oi dascalul veni, §i intrebIndu-m/ de sciu bu-chile pe dinafarl , spre respuns am deschis cartea luiPetru Major, §i i-am cetit un intreg capitol. ProfesorulrAmase inlemnit.

Sfir§ind, am urmat in tonul acel pedantic cu care imivorbise el :

«De vreme ce vqi, logiotate, cI am invetat a cetifArl lesniciosul metod al abecedarului D-talecare-miai spus a este temeiul limbei, nu sunt la indoeallel voiu inv'eth a scrie earl§i flrl ajutorul dIscIlesc.Insg fiind cl cunoscu §i simtu cu desAvlr§ire cl dasca-lul pentru un tënör, este aceea ce este grIdinarul pentruporn, v6.1 cl eu am foarte multe lucruri de invetat, cicisunt ca un copac neroditor. Drept aceea, am flout a-ceste cinci intreblri , pe care d-ta vei bine-voi a mi letAlmAci. Asta va fi singura mea lectie. Pe toatl (jioa

13

imi vei deslegh ate cinci de aste nedumeriri. Spu-nemi dar :

(1° Pentru ce uneori vara ploa cu broasce, ear nu encristeLfripti precum odinioara la judani?»

(2° De unde a luat Adam §i Eva ac §i ata, de a cu-sut frunOele de smochin , in vreme co pe atunci nu eraand nici o fabricaPv

43° Cum..?,Pagan! ma curma, dascalul astupanduli urechile,

§i Wind de pe scaun ca un om ce calc pe un §erpe;hula grozava. §i pangarita! Eaca frumoasele ispravi aleinvataturii papista§ilor !

Viand aceste, ii lua §licul §i o impunse de fugape u§a.

De atunce nu-1 am mai vklut.Astfel Petru Maior m'a invatat romanesce.

Z 0 E

I

Amour en latin facit mar;Or done provient trAmor la mort :Et paravant, soulcy qui mord,Deuil, pleura, pièges, forfaicts, remord.

Mason de l'amour.

Aceasta a urmat la 1827.De abia inserase, ulitile erau Ans6 pustii. Din dud in

and §i Rialto rar se auqea pe pod duruitul unei calescein care era vre un boer ce se ducea la o partida de cIrti,sau-un fiacru ce trecea ca slgeata, §i lAsa, sa se Weaselni§te bonete femeesci. Nici un pedestru nu era pe uliti,afarl de fanaragii care strigau regulat raita; pentru cala 1827 Septemvrie , nime nu s'ar fi riscat a merge pejos singur pe uliti dupa ce inopth. Pojarul de la 20 Iu-lie, preficuse in cenup, mai mult de jum6tate a ora§u-

ley-lui Ia§ii, §i fanaragii, masalagii, potlogarii, de care ge-mea ora§ul, §eynd ascun§i_pintre risipuri, pAndiau penesocotitul pedestru care zAbovise a se intoarce acasA,§i adese ori, el perdea impreunA cu punga §i viata saucel putin sanAtatea. Inzadar Amblau streji de arnAuti§i de simeni; nu puteau sterpi aceste inrAutAtiri, nicidescoperi bandele vagabondiler.

0 calea§c1 trectl in fuga cailor pe ulita mare, apucaulita Sf. Ilie, §1 fAcënd in stinga Jul la deal pe lingAzidul Sf. Spiridon, §i tot suindu-se Lanni mahalaea SI-rariei, stAtu la portita unei cAsute cu doue ferestre cuperdele berdi. Din trAsurA se cobori un tener elegant co-cona§, a cArui costum era dupA moda curtii.

El purta, an antereu de suvaia alb, era incins cu un§al ro§ cu flori din care o poall i se slobozea pe coapsastingA, iar capetele alcAtuind un fiong dinainte, cAdeauapoi peste papucii lui cei galbeni. Pe sub giubeaoa depambriu albastru blAnitA cu samur purta una dintr'a-cele scurte cataveici, numite fermenele, broderia clreiacu fir §i cu tertel, ii acoperea tot peptul. In cap avekun §lic de o circonferentA cel putin de §epte palme.

Intr'un cuvènt, ori ce daml l'ar fi vëdut in ceasul a-cela, nu s'ar fi putut oprl de a se coti cu vecina sa, §ide a dice in jargonul vremii de atunci : ah, psihimu,uitl-te clt e de nostim!

Chipul seu era de nu frumos, dar placut. Lavater dincea Ants& vedere l' ar fi judecat dupA fruntea lui strimtA,buzele groase §i sprincenele rAdicate cu disproportie d'a-supra ochilor; dar §1 nefiind cineva fisionomist putea

17

fara a se gre§si sal boteze de natarau, dupa cautaturacea sparieta §1 neclintirea figurei sale.

In camera uncle inta, pe tin crevat cu perdele pon-ceau, §edea o fetipara rezamata intr'un cot pe perina.

Fusta ei de atlaz albastru deschis, de sub care se zareaun picioru§ gras O. mic; p6rul ei castaniu.ce se slobozelin unde de matase pe albii ei grumazi; positia ei cealenoasa , in sfir§it lumina murinda a unei lampe , ar fiinflacarat pe Xenocrat daca ar fi fost la Ia§i la 1827,in camera aceea.

peu, era frumoasa tenera &M.! dud arise 0-a intorstinjitorii ochi caprii umbriti de lungi gene §1 scaldatiintr'o rota de desfatare, cand s'a rapeclit §i a apucat inbrate pe tenërul ce intrase, trebuea sa MU, cineva toatauesimtirea lui, ca sa nu cada ametit la picioarele ei.

Ah! tu e§ti, Iancule, tu e§ti! Yuji ca eu te a§tep-tam. Gandeam la tine, pentru ca numai la tine gandesc.Pe semne tu nu scii ca te iubesc mai mult de cat ori cealt pe lumea asta , §i tu ear me iUbesci. A§a e ca meiubesci? Nu voiu sa me iubeasca altii. pica cea vrealumea, eu te iubesc, §'apoi ce-mi pasa de lume.Tu e§ti .al men! al men! Te iubesc, te sarut, suflete-lul meu I

Si gingna copila il acopereit de sarutari focoase.Ce te-ai facut de o septemana de cand nu te-am

vklut? Uncle ai fost ? Oh! ti-am scris, §i nici n'ai vrutsa-mi respungi. Cand ai sci cat am plans! Hita-te ochiimei sunt ro§ii Inca; a§a e ca sunt ro§ii? Spune-mi meiubesci?

2

18,.........M.-.

Ale intrebi un lucru care poate ti l'am spus deo mie de ori, respunse cu réceall nesimtitorul amorez.

Caraimane, da-mi un ciubuc!Un arnaut mustecios intrI, §i intinse stapanului seu

un lung ciubuc. Intr'im minut, carnal.* se umphl deun fum gros, pintre care Zoe se zarea ca o Veitate prinnori. Aceasta intrerumpere a unei vorbe amorezate, pe-trunse pe biata fata, care WA lasand sa scape din si-nill ei ooftare, o oftare de acele ce sfi§ie inimi.

Mi-ai .scris ca ai sa-mi spui un lucru mare. SIvedem, ce este? spune, pentru ca n'am cand zabovI, a-(WO tene'rul, scuturand ciubucul.

Ah! Vise Zoe, inturnanduli lacrimatii ochi spreel , odinioara iti parek ca sboara ceasurile Ca minutelelanga mine; atunci me iubeai, acum nu me mai iubescica atunci, macar ea eu tot aceea sunt §i tot asemenete iubesc. Oh! Iancule, tu niciodata nu vei ajunge laacel grad al dragostei care eu iti pastrez ! Prea-iubitulm.eu! spune-mi cand -me voiu numl sotia ta ? and voiu

.pute a nu mai tainui de lume acest amor de care inimamea este plina? VeVi tu, acesta e singurul meu gaud.Scii positia mea. Scii ca de am gre§it, pentru tine nu-mai am fost o slaba fatl. Ah! and ai sci cat sunt defericita! am sa-ti spin o veste care a sa te umple debucurie. Eu o sa fiu muma! i copila i§i ascunse ru-mena fate, in sinul coconaplui.

Intru auVul cuventului acestuia, Iancu s'a posomorit,a begat maim in buzunar, §i scotend niste metanii decorail de vr'o doi coti de lungi, inceptI a se juca cu ele,

19

preamblIndu-se in lung gi in larg prin mica cdmdrutd.Zoe il privea neclintitd.

Ascultd, draga plea ; cred cl nu te indoesci cuma te iubesc. Vestea ce mi-ai dat m'a umplut de bucu-rie. Dar fed nigte mari pedici la insotirea noastrA. Un-chiul rneu a aflat legItura noastrl , gi e foarte mAniosasupra mea. Imi dice cd nu e de cinstea mea sA iau ofatd sdracd, 'orfand, gi cute altele. Eu inse nu dic cd nute voiu lua, dar trebue rdbdare. SA vedem.

Migelul! vorbele lui erau loviri de cutit pentru Zoe.Ea tremurk.

Vai mie nenorocita! eatd la ce am ajuns! eatl ince stare m'ai adus! me despretuiesci dupd ce m'ai ingd-lat! nu-ti e mill de o ticAloasd fatd , pe care ai adime-nit'o cu juruinti mincinoase. Gdsesci pretesturi ca slme plrlsesci gi pe mine gi pe copilul Mu. Nu te temide pleat! nu socotesci cd voiu muri dael mi'i %sal oh!fle-ti mild! fle-ti mild!

i sermana'se tali), la picioarele lui vat-sand giroae delacrimi, gi frangendu'gi manele.

Cugeta cd de me vei pIrdsi , voiu murl negregit ,gi vei ave a da sama lui Dumnedeu, pe care de atdte oril'ai luat martur juramintelor tale.

-Suspinurile inadugire glasul fragedei copile, care a-cum Intel incepuse a gaci inima amorezului seu.

Sfardmata de durere, cap leginata la picioarele lui.Iancu o ridicft, gi o puse in pat, dupd aceea chilmand

pe betrIna ei slujnicl a lasat'o langl ea. El a egit gi.s'a suit in caleascd.

20

La bal, la curte! a strigat arnautul vizitiului, §1.caleasca a purees ca vëntul.

De§antata pretentie! 4icea coconalul rasucinduliMustetile. Vice ca'i am jurat s'o iau, ca and asfel dojuraminte se mai tinu vre odata.

II

Cinga ii bramio, ed abbia questaL'asta in pugno, el'elmo in testa,E con Pal lade in bellezzaGi potrebbe contrastar.

Hetastasio.

Zoe era fiica unui boerinag, care prin slujbele salese ridicase la o treapta cinstita. Arica in fa§e, perdusepe maica-sa, ear la vrista de cincispreclece ani, m6rteao lipsise §i de tatal seu. De atunci, sermana fata, la-sand o mo§ioara, iubitul loc a copilariei sale , care re-masese mo§tenire fratilor ei, venise la Iagi. Curënd n'alipsit a se molipsi de aerul acestui ora§. Se vgqii in-cunjurata de o droae de curtesani, pe care ii trageaudeosebita ei frumuseta. Focul junetii §i simplitatea cre-scerii sale o sa piece urechia la magulirile des-frenatilor. Ea iubl, iubl, oh! cum iubl! Nesciind ce eamorul, §i neprepuind urmarile lui , se dete cu totul laaceasta patima dulce §i amara, placutä §i groznica. Sedete cu gand, cu inima, cu suflet.

facura

21

Eatg o intgmplare ce va areth ce felu iubia tberacopilä.

Cel gnthi ce ggsi be in inima* ei, fu un ofiter algvardiei curtii; thar galant, cinstit §i birbant. Iliescuera cu totul contra coconagului, pe care-1 am vgclut fi-gurgnd la inceputul acestei foarte adev6rate istorii. Fru-mos gi bine flcut, el n'a avut multg. 'greutate a cg§tighinima ei. El o iubea gi se mira c o iubesce ca gi inijioa egad culese cea gnt6i duke sgrutare pe buzele ei.Si de §i Zoe ñu cunoscea adimenirile cochetgriei, totIns6 tinil in la ntul ei pe fluturatecul tgner o lung de qile!o lung de pe pentru Eiescul era o vecinicie. Incepu ase sgtiirk de un amor fär sfei, fIrg impädciuni, gifArg rivali. Se amuck earggi in virtejul lumei.

Intr'o qi, el dormia dupg prgnz.Un arngut veni in curtea lui, Memo drept la camera

uncle el dormia, deschise uga, intrft §i icotgnd un pistoldin cinetcare, il slob* in el. Glontul tree's' algtureacu capul thërului, bortill perina pe care se rezgmh, §ise infipse intr'o cgaimidg din pgrete , a cgria sfIrgmg-tun se reintoarserë §i cgcluri5 pe peptul dormitorului.Iliescul sgri §i se rgpecli ca fulgerul la noul venit, carescosese al doilea pistol. Arma i se smincl din mIng, gio imbrinclturg arunch pe uciga§ pe o canapea. Negregitcg ceasul mortii ar fi sunat pentru acel cutezgtor, dadin cgderea sa, turbannl nu i s'ar fi desflgurat. Nigtecoame castanii .undoioase se rgsfirar6 peste umeiii ipeptarul lui infirat. Acesla era Zoe.

22

Doarnne sfinte! strig1 tenerul cunoscend-o, tu e§tiZoe, eine ar fi putut erede! tu e§ti care vrei sa me o-mori! aceasta e resplata dragostei mele? Vrei sa uëomori! i pentru ce?

Pentru ca e§ti un nelegiuit, strig1 fata cu un glasprecurmat de suspinuri, pentru ca m vinqi, pentru c1despretuesci amorul meu, §i pentra ca ai gaudit da veiputea, dupa ce m'ai invetat dragostea, dupa ce-mi ai a-ratat dulceuta vietii, sa me lepqi ca pe o jucarie ce nu-timai place! nesocotitule ! pesemne nu scii ca pe noi fe-meile dad un paing ne sparie, moartea nici cum nu neringrozesce ? Eata dovada vinprii tale, i ii tinse un bi-let scris pe o hartie rozL Cetesce, ticalosule ! sau maibine las sa ti-1 cetesc eu. Asculta : eSt1pana mea! m6invinovItesci nedrept. Cum ai putut crede cl o proastafetipara me va face 01 fiu necredincios acei ce singuraimparatesce in inima mea? Nadajduesc sa-ti dovedesein asta sar, ca de am §i fost poate ratacit, o secundan'am incetat de a fi pentru de a pururea, al dumitalecredincios rob.v A! ticalosule! nu e slova ta ? Tagadue-see, Oi ca n'ai scris rava§ul acesta, o proasta fetipararoh! me defaima pentru ca-1 iubese din toata inima.

Acest rava§ e pentru tine, Oise Iliescul invAlma§it.Pentru mine! §i de and mi-ai schimbat numele

de iubitti pe acel de stapetntt. Mid mi-ni mai qis veo .data dumneata? A! nu cluta sa me amagesci, caci da-ca mana-mi a tremurat astacli, sa scii ca alta data vatfi mai sigur5.

Omoara-me dar, adaose Diescul cu un aer teatrak

23

nesciindce sl mai qicg; omoarg-më dad te superg amo-rul meu. Ved c. cauti pricing, gi iai de dovadg insugiincredintgrile dragostei mele. Omoarg-me! viata-mi enesuferitg Mr amorul teu. Egg pistolul, gi ca sg, nu megresesci, razgml teava de inima mea, ii tiu eu, n'ai de-cgt sg, tragi pedica.

desvelesce peptul, gi se apropie de fetiparg.El era atat de frumos, intristarea rgspgnditg, pe fatalui, arata atgta adever, incgt gingaga copilg se simtipetrunsg, i infioratg de o faptg la pare o impinsese opornire furioasg de gelosie.

Oh ! eram sg, te omor, a strigat plAngend, Dumne-Oeul Meu! cum am putut avea un aga, ggnd ! sg, te omorpe tine pe care te iubesc ca sufletul! i apoi ce ag fi fá-cut singurg pe hune ? VeOi tu, crudule, dud am slobo-

pistolul in tine, nu sciu ce putere strging gi amar-nicl imi impingea mgna. Socoteam CI ta am omorit, givoiam sg, me omOr §i pe mine. Dar tu nu egti rgnit ?Tu me iubesci, ago, e? Ravagul a fost pentru mine! oh!svirle pistolul aceta, ca-mi e fricg de el. Si se aruncain brate/e lui.

Dupg ce peste un ceas, Zoe egi intr'un fiacru gi seduse, Iliescul se imbrad, cu dulama lui stacojie cusutgnumai fir ; se incinse pe deasupra a1ului cii o curea latacoperitg cu tinte aurite in care baga doue pistoale suflatecu aur, i atarna, pe coapsa stingg o sabie incovoiatl.La snarl ii agtepta Un frumos armgsar negru.

Egind vëIii arngutii sei care sta roata impregiur.Ascultati, le Oise; astgOi un tglhar a intrat la

Dieted,

(jit

24-mine and dormiam. A slobozit un pistol asupre-mi darnu m'a nimerit. Nu am putut pune mem pe el, gi a sce-pat. Se nu mor crestin ci spurcat ca voi, dace va maiintra cineva la mine fere sa-mi clati mai nainte de scire,de nu yeti lua fiecare We o sute baltage chirjaliesci petalpe. Sciti ca-mi implinesc juruintile.

Arnautii strigara : magalla! inchinendu-se panala pe-neut.

Zoe a vrut sa me omoare, qicea in sine tenërul ince-1ec4rjd ; domnul scie ce-mi vor mai face celelalte trei pecare nu le pociu amagl aga lesne. Blastemata de sluga!a gregit revagile; in loc sa dea pe cel verde Zoei, i-a datpe cel roz : a'i ova fi facut gi cu celelalte.

M'am batut fatig cu Beilicciul gi cu Fedeleg .(1) farese simt ce e frica, dar acum Teti! me tem.

Ill

Oh! krinsultez jamaisone femme qui tombs!

Qnreait sous qua fardeaula pauvre &me enecombe!

V. Hugo.

Mai mult de un an acum trecuse de la intamplarea-aceasta. Iliescul aflase chip a se deslega pe nesimtitedinteun lant ce nu era potrivit cu uguretatea inimeisale, gi Zoe incepuse a cunoasce ce a gregit, judecand

(1) Vestiti tklhari la 1827.

25-pe oameni dupa inima sa. Amagita in nadejdea sa, seWI la, o melancolie ce o am mai interesanta, dar ini-ma ei ce se hränia de dragoste, nu putea via fra amor.

Intro toiul neinsemnatilor tineri ce o suparaucu cur-tea lor,.ea deosebi pe Iancul B.... il vedea mai taeut gimai Tetras. Sfiala lui o lua drept dovada statorniciei,macar ca era semnul nataraiei. Pe alta parte Ca sa scapede gura lumei, acestei pricinuitoare de atate nenorociri,gi cunoseend ca trebue insfirgit ia un loc oare carein societate, asculta mincinoasele propuneri ce ii facaIancu ca o va lua de sotie. Depart& pe toti ceilalti aisei slävitori. Iubi pe Iancul ; ii iubi sexmana fata, cumscia ea sa iubeasca, i curend el nu mai ava nimic samai doreasca. Nu mult dupa aceasta, simti urmarile ne-socotintei sale, si ingrijindu-se, roarturig starea ceacritica amorezului seu. Atunci Iancul lepada masca,igi desvall uritul caracter, gi putina vrem.e dupa intil-nirea ce am veclut ca a avut cu ea la inceputul acesteiistorii, ii scrise ravagul urmator :

«Coconita! imi pare degantat ca dumneata ai luat uncaprit drept amor, gi Inca pretin4i s te iau de sotie!Las ca rudele mJe nici odata nu-mi ar erta un aga pas,dar apoi nici inima mea n'are plecare a se robi. Agadar, te rog nu te mai magull cu o nadejde ce nici odatanu se poate implini, gi bine voesce a me uita gi a nu-mimai sena.)

Gingaga copila ceti ravagul fara sa qic6 nimic, farasa verse macar o lacrima. Inima ii era plina, i suspi-nele gramadindu-se in sinul ei 0 innadugeau. Pupa o in-

igi

26

delungata gi cumplita tacere, cap ingenuchiata din-aintea icoanei 1VIAntuitoru1ui OiCand : Dumnecleule, fie-timild, de mine gl nu ma aduce la desnadajduire!

Sanda, batrana femee care,o slujia, care o hränise cusinul seu in pruncie, gi o crescuse in eopilarie, standintr'o camera alaturata, se 'apropiè de n uga cu geamuriprin care se vedea in odaea stapane-sei, gi ridicancl per-deaoa vac% aceasta desnadajduiré. aceastä durere atät deadanca. Ea nu indrasnl sa intre, respectand cuceria sta-pane-sei; fir neauOind.nimic gi veynd-o tot ingenu-chiata cu fata la pamant, intrft, it odae ca sa o scoatadin nisce cugetari atat de triste. Inzadar Ansa ii vorbl;deci apropiindu-seo gasi rece, inghetata, o socoti mouth,.

Luft in brat e pe aceasta, biata fat a. pe care o lega-nase, gi cu care impartise soarta sa. 0 numi cu acelagnume de zoitä precum odinioara, gi o dismerda ca giatunci. Silindu-se s'o descepte din acea dureroasa letar-gie, gi nesciind de trebue sa doreasca a o vede invi-incl ca sa-gi afle iaragi durerea, sau mai bine sä vallmoartea pecetluind acest secret de nenorocire, sarmanaMO.! Oise, gi o lacrima cap din ochii bunei batrane,cat e de- frumoasa! poate ar fi mult mai bine pentrudansa sa nu se mai trezeasca! Aceasta dorinta de gi bar-barn se eunoscea ca vine dintr'o inima credincioasa ca-tre stapana sa.

0 puse in pat, gi peste putin Zoe deschise ochii.

Du-te, mama acasa la N... gi lasa /1.174111 acestala o sluga a lui, ca sa-1 dea, dad se va iutoarce din ca-

27

l6toria sa, sau s1-1 trimitl cu posta unde se va fi afilnd.Spune s1 nu se pearda, cici in el este o cositl din p6-rul men.

Astfel-vorbia Zoe cltra, Sanda, dadaca gi singura saprietenI, cIteva ON dupI ce priimise scrisoarea sus in-semnatl, gi b6trana a egit clft,tind din cap gi 4icènd :Maica D6mnului sl-gi fad mill de fata Mea!

IndatI ce s'a departat !Arlin, Zoe deschise garde-robul seu, alese o rochie de catifea neagrl, un v61 deblondl alb, gi un gal negru, gi ajutatl de o copill ceavea in casl, se imbrIcl impodobindu-se ca pentru oserbltoare. Dupl ce se ggi, se puse pe un jilt unde ge-411 absorbit a. in gluduri. tine ori un tremur fioros o a-puck, alto ori ridica frumogii sei ochi spre cer gi suspi-and igi fradiea m6ine1e cu desnlajduire. Up glnd fio-ros se plrea a se luptl in ea. Deodatit apoi se scull§i cu o oftare : oamenii aga au vrut, dise ; Dumneq.eulkr va cere saml. Oamenii acegti mincinogi gi vicleni nusciu cItI thie este in inima unei tinere fete ce s'a datpentru toatl viata; afie dar acum ! piand aceste a egit.

Merend cu un pas rlpede, curènd a ajuns la portitaunei case. BIOnd, un arnlut veni gi deschise.

Acasl e stIpInul tn, Caraimane, intrebft Zoe.Ba nu, Coconitl, dar cred cl nu va zlbovi, cici

maine este alaiu, gi trebue sl vie ca sI se glteascI.Apoi dar il voi asceptl, 4ise fata; §1 intrl in o-

daea te'ne'rului.Eu sunt silit sl es, adlogft Caraiman, apoi dum-

neata singurl sI remli ?

28-Du-te, du-te; eu il voi ascepta liana ce va veni.

Arnhtul se duse.Zoe se primbla palida gi peritä la fall prin odaea lui

Iancu. Eata a doa oara, igi giae, ca sunt in camera a-ceasta, htei chd era bolnav, gi amvenit de l'am ve-Out ; atunci am egit, dar acum... eata agternutul sea ;perna cusuta de mine anca tot o are... eata pistoalele lui,care i le-am cerut ca din partea fratine-meu, chi atuncihca, nu-I iubiam... on ele eram se. omor pe Iliescul. Ilie-soul ! incai acela nu m'a omega, eu am fost slabal...oare-s incrcate?i dada pistoalele. Unul e Inca plin.Unul! gi ce trebue amandoue?... o migcare de deget gi. s'asfirgit ! Oh ! pistolul acesta !... sa-I agtept oare sa vie ?gi pentru ce ? el mi-a hotarit soarta gi a mea gi a co-pilului seu !... Sermanul prune ! il simt clatindu-se in si-nul meu... s'ermana ticaloasä fiinta blastemata pana anu vede lumina... ! ah! el e rugin ea gi nenorocirea mai-cei sale. Mai bine se, moara, se, nu cunoasca pe tata-seucare me cake, in picioare... Cine scie poate intr'o cli vafi ca gi el de nelegiuit, sal ca gi maica-sa de nenorocita!

Sufletul ei s'a lasat la acest descuraj care este groz-nic and e cineva singur ; pe urma nu sciu ce infrico-gatoare presimtiri a unui traiu viitor amarit gl chinuit,au venit gi au sfigiat biata sa inime ; pe urine, o fricafantastica i-a inchipuit nigte nMuciri fioroase. Sermanafata sirup sangele sleindu-se in vinele sale.

Se duse la masa, gi luänd un condeiu, scrise c'o maultremuranda :

cEu mor...! Me duo se aflu liniscea pe care mi-ai re-

29

pit'o. Iti. ert moartea mea, dar nu-ti voi erta nici o-data pe aceea a nevinovatului prune ce port in sinulmeu..: La clioa judecItii, and ear no vornu intalnl, elte va trage la poalele scaunului celui vecinic, ca sä daisama de dou6

Apoi, simtind o ferbinteall mare, ii lepäda a1u1, givëlul, lua pistolul cerinarcat, i rezima teava de inimasa. 0 detanare resuna !

Plumbul intrInd subt tita stängl, a frint o coasta,petreand inima, a egit prin spate. Zoe clOir moarth.

IV

Ileitis I que Fen ai vumouth dejeunes finest

V. Hugo.

In Oioa aceea erh paradh domneascg.De dimineatl pompierii stropiser6 poclul, gi la toate

iispintenile cute un zapciu ar Agiei opria carele sä nuse vire, pinl dupg trecerea alaiului.

Parada se intindea ca un gerpe pe govoita ulitg. In-ainte mergeau suitarii aläri cn nalte cciu1i flocoase, la .care at6rna ate o lungi coadl de vulDe, impinghd penorodul ce se inghisuih. Apoi urmau pantirii

darabanii Agiei, aproqii Vorniciei, simenii Hatma-niei, toti acegtia nigte triste rImIgite a acelor viteje ogti

morti... ,

gi

Ispravni-ciei,

30

ce muigere ambitia Polonilor gi a Ungurilor, gi infrun-tasera, trufia'semilunei. Mai in urme era Armagul incun-giurat de Maui ce kick din vioare aerul: mititico. Apoiveneau ofiterii curtii...

Doi tineri mergeau aleturea la pas.Unul Ware pe un armesar negrU, purte un costum

arneutesc. Broderia de aur lese, abia se se vade cati-feaoa toporegie a hainelor sale. Pap lui tenera gi bar-beteasce, insufla incredere, ear ochii lui albastri ca a-zurul plini de foc, dovedeau curaj. Celalalt asemene ce-lare gi nu mai putin elegant, se deosebea prm merimea

largile menici a benigului Ben.Inchipuesce-ti, Iliescule, Oicea acestdin urine, mare,

dud m'am dus acase , ce se ved ? Odaea i patul meupline de sInge, gi pe densa moarte ! oh! nu-ti pop faceo idee cum m'am speriat ! o lune de Oile de acum numai dorm acase.

Sèrmana fate, get de there, gi de frumoase !Oeu! dud s'ar puie s'o invie, mi-ag da armele, i peHaiduc calul meu. Pre sufletul meu! se. se fi intemp,lataceasta din pricina mea , pe loc a dice : remei slue-toase lume ! m'ag duce in vre o sehastrie din Ceahleu,ca prin post gi rugeciuni s capet ertarea acestui pecatde la Dumneclee,

Aga se, treesc ! Oise Iancul B... riOend , a fi vrutse "te ved sehastru; poate te-ai fi fecut gi prooroc.

i mai pop ride? N'ai mustrare de'cuget ? Nu-tipare reu ?

Reu imi pare cum iti pare gi tie, gi cum trebue

glicului gi

31

0, le fi pIrënd tuturor tinerilor ce au cunoscut-o ; darmustrare de cuget pentru ce sl am ? Dar,, lasI vorbaasta, spune-mi cum a remas cu balul de...

Iliescul nu-1 asculta; trqcuse inainte §i ochii lui erauplini de lacrimi.

TicAlosul, qicea el , nu platesce sa strice cineva unglont intr'insul. S6rmaiia Zoe !

Un car coperit cu o rogojing, §i intovara§it de doioameni , dete sa eas1 in ulita mare. Un zapciu ii opriin raspinteni.

Ce aveli in car ?Un mort.Ingaduiti päna va trece alaiul.

mortul ffi silit sä a§tepte , pana va trece deOrta-ciunea!

Dupl ce a trecut parada , §i-a urmat drumul. Un tg-n'er ca de douNeci aii cu sprincene negre, ii urma dedeparte, §i o intristare adanca se vedea pe fata lui cea

Ce veac! ce oameni! qicea el; pentru c o biata slabaBiqa, a caqut sub sarcina tic1oiei Nietii, pentru ca n'amai putut suferi chinurile sale, oamenii nu vor sn-i deanici o rugaciune, nici trei coti de pliant in locul undoor sa se intoartti §i ei. Ei rat pe Dumnegeu reu §i ne-milostiv. StIpAnitorul ce Tars . in re'sboae 'came desInge pentru ambitie , ministrul ce despoae pe feduva§i pe orfan adunIndu-§i o pomenire de blastemuri, uci-ga§u1 ce tine drumurile , mergu cu parada de se punuou obraznicie Maga insu§i 1ocau1 Dumneyului dreptl-

.../..y.........,,,,I

i

smolita.

32-tii gi al indurarii; gi pe biata fata pamentul nu o prii-mesce! Earta-le lor, Do-amne! ca nu sciu ce fac.

Carul ajungend pe malul Bahluiului, se oprI, gi cio-clii coborind pe moarta, incepUre a sap groapa.

Ce s'a Mut baba cea care tipk, ,gi nu ne lash saluamu trupul?

Ea nebunise; au dus'o la Golia.Uita-te ce frumoasa rochie neagra! o sa-mI fac un

peptar mie, gi femeei o cataveica.D'apoi eu?Tu nu egti insurat. Ia matäsaria cea alba, coltu-

nii, colanul gi ce mai are.SA nu Vatingeti de (Musa, striga tenerul, care

stand petruns de mahniciune (pentru ca gi el o iubisepan' a nu se duce intr'o caletorie, de uncle decusara so-sind, priimise ravagul gi cosita de per ce-i o trimiseseZoe, dar nu apucase s'o afle in viata) augise numai celede pe urma cuvinto a cioclului. Si le arunca o pungade bani.

Pe urma se apropie de moarta , gi desfagurand velulde blonda ce era langa ea, o coperi cu el.

Cioclii au coboritu sacriul in groapa, au aruncatu te-fella, gi ispravind, s'au dus la o cragml, unde s'au pussa bea pretul hainelor mortului.

Tenerul remase singur langa morment. El geqii pri-vind acea proaspeta movilita de pament , pail ce soa-rele incepü a se cobori spre apus.

Multi vreme dupa, aceea, prietenii lui se mirau ye-Tendu-1 ca erk tot trist.

33

i de ce boa% a murit Iancul B... intreba dupatrecere de opt luni , tharul cu sprincene negre pe undoctor.

De o stragnica inflamatie de creeri. Am qutMO of pana ce gi-a dat duhul. Neincetat i se parea ca,aude impugcaturi, i ca vede pe o femee sangerati ca-Iimbratogeaza. Inchipuire fantastical precum veli, e-feet a desorganizatiei creerilor! Aceasta boa% trebueameditata. Am cerut fac autopsie, dar n'aa vrut ru-dele nici decum. Agi fi putut face o frumoasä diserta-tie asupra boalelor ce se incuiba in cap.

1829, Aprile

3

sa-i

0 ALERGARE DE CAI

Tot oragul Chiginaului se adunase ca sa, priveasca a-lergarea de cai, ce se prelungise pad in luna lui Sep-tembrie cu agteptarea D. Conte Vorontov_guvernatorulgeneral a Neorusiei gi a Besarabiei ; dar trecerea lordu-lui Durham, ambasadorul Marei Britanii langa curteaPetersburgului, pe la Odesa, impedecandu-1, alergarear6mase a se face numai in fiinta D. guvernator civil,generalul Federov.

Loctl alergarii este clece-minute afara de orag, undeeste .gatita, o galerie de scanduri in felul chinezesc pen-tru privitorii nobili. Prostimea sau, in limba aristocra-flea, canalia, gede imprägtiata pe camp, sau ingirata pemarginea unui odgon intins ce n'o 1as sa se grama-deasca. Slaba stavila, daca n'ar fi sprijinita, de jandar-mii politiei!

3 6

Piata se intinde ovall pe un neted §es inteo cercp-ferintä de trei verste insemnath cu stIlpu§ori de lemnde 3-4 stinjini departe unul de altdl, ear dinainteagaleriei este bariera de unde plead aler