Scrierea anglicismelor in limba romana

1.1 Definirea anglicismelor

Influenţa limbii engleze este un fenomen internaţional nu doar unul european, ci

şi mondial.

Invazia anglicismelor a luat amploare odată cu progresul anumitor domenii ale

tehnicii, a răspândirii industriei cinematografice.

Invazia anglicismelor nu este doar o trăsătură a unei perioade de tranziţie, ci

reprezintă manifestarea unui fenomen lingvistic internaţional.

Mioara Avram menţiona: „Influenţa engleză nu este un fenomen în sine negativ,

nu are de ce să fie mai periculoasă decât alte influenţe stăine”, afirmând în continuare:

„Cunoscută fiind marea ospitalitate a limbii române, dublată de capacitatea ei de

asimilare/integrare a împrumuturilor […], este de presupus că anglicizarea va fi depăşită,

aşa cum au fost depăşite în timp slavizarea, grecizarea, rusificarea, italienizarea sau

francizarea” (Avram (1997): 9).

Inovaţiile lexicale încadrate în sistemul lingvistic românesc devin veritabile

unităţi structurale şi funcţionale , însă multe anglicisme rămân neadaptate fonetic şi

morfologic la structura limbii române unele din ele lipsind chiar din lucrările

lexicografice: boarder, boyband, blog cover, college-shirt, challange, fresh, roll on,

review, modeling, office, hair-style, maxi-single, track, nick-name, outfit, fulltime,

partytime, songwriter, laptop, target, t-shirt, shaping, stick, up-grade, writing, online,

offline.

Părerile lingviştilor în privinţa acceptării sau respingerii anglicismelor sunt

împărţite. Cei mai mulţi (Mioara Avram, Ştefania Isaac, Georgeta Ciobanu, Adriana

Stoichiţoiu-Ichim ş.a.) au manifestat mai curând permisivitate în recomandările lor

normative, însă optează pentru impunerea unor tipare stricte de adaptare morfologică a

acestor cuvinte. O opinie contrară este cea a regretatului senator şi lingvist George

Pruteanu care afirmă că „Ceea ce pretind, e ca noile cuvinte – repet: binevenite! – să fie

scrise româneşte. Nu putem scrie nici franţuzeşte, nici ungureşte, nici englezeşte limba

română. Atâta timp cât va exista, limba română trebuie scrisă româneşte. În toate cazurile

în care e posibil fără pierderi semnificative, orice cuvânt nou-preluat trebuie integrat

sistemului, asimilat, autohtonizat, conform regulilor de scriere şi de pronunţie ale limbii

române. În era globalizării, pe care o trăim acum, acest lucru trebuie să se petreacă mult

mai prompt, mai rapid, şi un rol serios îl joacă, pe de o parte, presa, pe de alta, lucrările

normative, dicţionarele. Dacă ele încă propun, din inerţie sau timiditate, să scriem, în

romgleză, lookul sau site-ul, ele fac un deserviciu limbii române. O limbă nu se

îmbogăţeşte cu xenisme, cu cuvinte care rămân străine. Nu se poate ca zone ample din

limba română să fie, grafic, «colonii»”.

Potrivit DEX1 : anglicismul reprezintă „o expresie specifică limbii engleze, cuvânt

de origine engleză împrumutat, fărăn necesitate, de o altă limbă şi neintegrat în aceasta”

(DEX s. v.). În DN32 apare definit ca :„expresie proprie limbii engleze, cuvânt de origine

engleză, împrumutat de o altă limbă, încă neintegrat în aceasta” (DN3 s. v.). Mioara

Avram, spune că „anglicismul este un tip de străinism sau xenism, care nu se restrânge la

împrumuturile neadaptate şi/sau inutile şi este definit ca: unitate lingvistică (nu numai

cuvânt, ci şi formant, expresie frazeologică, sens sau construcţie gramaticală) şi chiar tip

de pronunţare sau/şi de scriere (inclusiv de punctuaţie) de origine engleză, indiferent de

varietatea teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza americană, nu doar din cea

britanică”. (Avram 1997:11). Adriana Stoichiţoiu Ichim, foloseşte termenul anglicism

pentru „împrumuturi recente din engleza britanică şi americană, incomplete sau deloc

adaptate (ca atare, ele se scriu şi se rostesc în română într-un mod foarte apropiat sau

identic cu cel din limba de origine)” (Stoichiţoiu Ichim 2001: 83).Tot ea realizează o

delimitare precisă între anglicisme (cuvinte în curs de asimilare): supermarket, racket,

master etc şi xenisme (cuvinte neadaptate, numite şi barbarisme): cash, jogging, show,

summit, trend etc.

1 Dicţionarul explicativ al limbii române, București, editura Academiei, 19752 Florin Marcu, Maneca Constant, Dicționar de neologisme, ediția a III a, București, Editura Academiei, 1978

Calificarea de anglicism, spune Adriana Stoichiţoiu Ichim; ni se pare nepotrivită

în cazul unor împrumuturi deja asimilate şi frecvent utilizate, inclusiv în limba vorbită,

precum: fan, job, hit, star, stres, şort, top”. Carmen Vlad, consideră anglicismele „cele

mai recente împrumuturi, care se disting prin slaba adaptare la sistemul morfologic şi

fonologic al limbii române şi care prezintă fluctuaţii în grafie şi pronunţie” (Vlad 1974:

34). În majoritatea lor, aceşti termeni, de origine engleză nu au echivalente în limba

română, fiind împrumutaţi odată cu realităţile pe care le denumesc. În studiul de faţă vom

exemplifica doar o parte din anglicismele care circulă în limba română; numărul lor fiind

foarte mare în toate domeniile.

Apariţia anglicismelor în limba română a fost determinată de necesitatea de a

desemna realităţi extralingvistice noi.

Termeni precum software, hardware, mouse, computer, chat,e-mail, au pătruns în

sfera lingvistică datorită faptului că, în domeniul informaticii, nu s-a produs traducerea

lor.

Alte domenii precum sportul şi economia, au impus de asemenea, folosirea şi

adaptarea unor termeni englezeşti precum: fotbal ,baschet, tenis, supermarket,

management, marketing.

Se poate vorbi astfel despre conturarea unui fond de cuvinte comun, care

însumează totalitatea cuvintelor din limba engleză şi care desemnează realităţi lingvistice

din diferite domenii de activitate,

Există însă pe lângă necesitatea firească de folosire a anglicismelor şi unele

tendinţe ale unor categorii sociale, care utilizează, în mod voit, cuvinte englezeşti, în

ciuda existenţei traducerii lor în limba română. ( job pentru slujbă, party pentru

petrecere, look pentru înfăţişare.)

Invazia anglicismelor este un fenomen existent în toate domeniile de activitate, nu

doar în sfera lingvisticii ,având în vedere că se poate vorbi despre “universalitatea limbii

engleze”.

Evidenţa creşterii influenţei limbii engleze în limba română a fost consemnată

odată cu înregistrarea anglicismelor în dicţionarele româneşti începând din 1970. Aceste

dicţionare includ lucrări de aşa natură ca : „ Dicţionarul explicativ al limbii române”

( DEX 1 şi DEX 2), dicţionare de neologisme (DN3) şi înregistrări de noi cuvinte .3

Apariţia cuvintelor englezeşti în limba română a fost percepută ca o invazie şi o

ameninţare, printre adepţii acestei idei numărându-se de altfel şi Geo Dumitrescu,

Octavian Paler, Eugen Simion.

Octavian Paler se întreba în 1997 : „ mai vorbim noi astăzi românește?" și

răspundea : „ eu cred că nu, eu cred ca vorbim o limbă în care există niște niște

amestecuri foarte bizare, ba de rumeguș al limbii de lemn, ba de jargon anglo-român, ba

de prețiozități ridicole prin care diverși semidocți au vrut să-și dea un fel de lustru

cultural după decembrie '89."

1.2 Clasificarea anglicismelor

Potrivit motivaţiei şi funcţiei împrumutului în raport cu specificul unui anumit stil

sau registru al limbii, Sextil Puşcariu clasifică anglicismele care apar în presa actuală în:

necesare sau de lux.

1. Împrumuturile necesare sunt acele cuvinte, sintagme sau unităţi frazeologice

care nu au un corespondent în limba română sau care prezintă unele avantaje în raport cu

termenul autohton. În acest sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei, al

brevilocvenţei şi nu, în ultimul rând, al circulaţiei internaţionale. Ele sunt motivate de

noutatea referentului.

2. Anglicismele de lux sunt împrumuturi inutile, care ţin de tendinţa de ordin

subiectiv a unor categorii sociale de a se individualiza lingvistic în acest mod. Asemenea

termeni nu fac decât să dubleze cuvinte româneşti, fără a aduce informaţii suplimentare.

Deşi anglicismele sunt termeni neadaptaţi sau incomplet adaptaţi la sistemul limbii,

studiile specializate au pus în evidenţă faptul că, datorită utilizării lor frecvente, pot fi

considerate ca având caracter de normă (fonetică, ortografică, morfologică

Cercetând gradul de adaptare a cuvintelor de origine engleză în limba română conform

normelor lingvistice, am observat că tendinţa generală a limbii literare actuale este de a

păstra împrumuturile din engleză într-o formă cât mai apropiată de cea din limba sursă. În

3 Dimitrescu 1982, 1997: Dicţionar de cuvinte recente- DCR1 şi DCR2

acelaşi timp, la nivel morfologic, o consecinţă a pătrunderii masive a cuvintelor din

engleză ar putea fi „subminarea” caracterului flexionar al limbii române prin creşterea

numărului adjectivelor invariabile şi ştergerea graniţelor dintre părţile de vorbire. Iar

potrivit normei lexico-semantice, definirea sensului împrumuturilor se face, în general,

printr-un sinonim sau o expresie echivalentă românească.

În funcţie de criteriile de bază, anglicismele pot fi clasificate dupa cum urmează:

După scopul folosirii lor ( necesitate sau modă) anglicismele sunt :

-denotative sau necesare ; acele cuvinte care nu au traducere românească,

folosirea lor fiind necesară ( tenis, nailon, sendvici )

-conotative de lux, sunt cuvintele cu traducere românească, ce prezintă o

explicaţie în plus la nivel semantic. Folosirea lor nu este una strict necesară având loc din

raţiuni stilistice ( living-room / cameră de zi, talk show/ masă rotundă, weekend / sfârşit

de săptămână )

Există cuvinte care şi-au lărgit aria semantică prin dobăndirea unui al doilea sens

preluat din limba engleză, de exemplu:

A nominaliza cu semnficaţia : a indica, a denumi, a specifica ( DEX, ediţia a II a,

Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998) este utilizat cu sensul preluat din limba

engleză de a desemna pe cineva pentru un anumit scop.

Audienţă cu semnificaţia: întrevedere acordată unui solicitator ( DEX, ediţia a II

a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998) este utilizat cu sensul: public.

Există şi anglicisme „crude” , neadaptate care nu-şi schimbă forma ( sexy, cool,

trendy, bye-bye, beep)

După structura şi alcătuirea lor vorbim despre:

-anglicisme frazeologice, alcătuite după modelul topicii englezeşti, ce conţin

elemente de abreviere sau de compunere de sintagme ( CV, Diesel Club)

-anglicisme alcătuire prin derivare cu sufixe/ prefixe ( superstar,

megastar,jumboconcert).

1.3 Domenii de utilizare a anglicismelor

Domeniile în care anglicismele sunt utilizate sunt diferite :

1.Terminologie economică, financiară, comercială şi a profesiilor:

staff s. m. pl. staffuri : „grup de persoane cu o anumită misiune, de

conducere sub direcţia unui şef; stat major”.

management s. n. : „arta de a conduce; ştiinţa organizării

întreprinderilor, a valorificării eficiente a resurselor umane, financiare şi

material ale unei organizaţii”.

Lobby s. n.: „sală de aşteptare a clădirii unei bănci, unde se fac

operaţii bancare; tranzacţie făcută în această sală”.

discount s. n. pl. discounturi :„reducere de preţ care se acordă unui

anumit client, în anumite condiţii de achiziţionare a mărfi”.

dumping s. n. pl. dumpinguri: „vânzare a mărfurilor pe piaţa externă

la preţuri mai scăzute decât acelea de pe piaţa internă şi de pe piaţa

mondială, practicată de unele ţări pentru a elimina concurenţa”.

brand s. n. pl. branduri :„marcă, firmă”.

broker s. m. pl. brokeri: „agent care vinde sau cumpără pe

comision;intermediar”.

dealer s. m. pl. dealeri: „distribuitor”.

manager s. m. pl. Manageri: „cel care conduce o antrepriză, care

generează interesele unui sportiv sau ale unei echipe care se ocupă cu

organizarea şi cu chestiunile financiare ale competiţiilor, impresar”.

2.Terminologie informatică

site s. n. pl.  site-uri: „spaţiu pe internet, spaţiu în care sunt situate

informaţii pe reţeaua de internet”.

mouse s. n. pl. mouse-uri , articulat mouse-ul :„dispozitiv la computer,

calculator, periferic cu care se poate deplasa cursorul pe ecranul unui

computer”.

chat s. n.: „discuţie amicală, o discuţie care se face prin schimbarea

mesajelor electronice”.

desktop s. n. pl. desktopuri: „ecran”.

display s. n. pl. display-uri, articulate display-ul:„dispozitiv de vizualizare

folosit ca periferic la calculatoare”.

hard disk s. n.: „disc magnetic de mare capacitate, pentru stocarea

datelor la computer”.

software s. n.: „ansamblu de activităţi (codificare, organizare,

analiză, programare) pentru calculatoarele electronice, soft”.

joystick s. n.: „manetă care controlează mişcarea imaginilor pe un ecran

electronic sau la jocurile mecanice”.

e-mail  s. n. pl. e-mailuri: „scrisoare în format electronic, mesaje”.

on-line/online loc adj., loc. adv.: „echipament, dispozitiv sau mod

de prelucrare a datelor conectate direct la calculator”.

off-line/offline loc adj, loc adv.: „echipament, dispozitiv sau mod

de prelucrare a datelor neconectat direct la calculator”.

3.Terminologie muzicală

play-back sn; pl.  play-back-uri: „redare a unei înregistrări pe bandă

electromagnetică sau pe disc; tehnică inversă dublajului, prin care

înregistrarea sunetului precede pe aceea a imaginii”.

single s. n. pl.  single-uri :„când se vorbeşte despre un disc de muzică,

având câte o singură melodie pe fiecare faţă”.

hit s. n. pl. hituri: „cântec de succes, şlagăr”.

blues s. n. pl. bluesuri:„melodie lentă”.

live s. n., adj. invar., adv.: „despre concerte şi spectacole; care este

înregistrat pe viu; spectacol radio difuzat sau televizat, transmis în timpul

realizării lui – nu ca o înregistrare ulterioară”.

background s. n. pl backgrounduri:„fundal sonor (melodie, armonic,

ritmic)care susţine şi completează partea solistică, instrumental sau

vocală”.

4.Terminologie sportivă

bowling s. n.: „joc de popice practicat pe o pistă modernă, cu dispositive

automatizate”.

body building s. n.: „culturism”.

badminton s. n.: „joc sportiv asemănător cu tenisul”.

baseball s. n.: „joc sportiv (la americani) între două echipe a câte 9

jucătorii, asemănător cu oina”.

bungee-jumping s. n.:„denumeşte un sport extrem; săritura cu coarda”.

fitness s. n.: „condiţie fizică bună, sănătate”.

jogging s. n.: „alergare uşoară în scopul menţinerii sănătăţii”.

derby s. n. pl. derby-uri, articulat derby-ul :„întrecere sportivă de mare

importanţă”.

5.Terminologia produselor alimentare şi a băuturilor

hamburger s. m. pl. hamburgări.

hotdog s. m. pl. hotdogi.

fast-food s. n. pl. fast-fooduri: „local în care se serveşte mâncarea

standardizată, preparată şi servită rapid”.

cheeseburger s. m.: „sandvici cu brânză”.

chips s. n. pl. chipsuri: „cartofi prăjiţi (denumire comercială)”.

cornflakes s. n. „floricele de porumb”.

brandy s. n. pl. brandy-uri, articulate brandy-ul: „băutură alcoolică,

coniac”.

whiskys. n. pl. whisky-uri, articulate whisky-ul: „băutură alcoolică”.

ketchups. n.: „sos picant din suc de roşii, oţet şi mirodenii”.

6.Terminologia din modă şi produselor cosmetice

look s. n. pl. lookuri, articulate lookul :„înfăţişare,aspect”.

lifting s. n.: „operaţie estetică care constă într-o incizie ce scurtează

pielea pentru a face ridurile invizibile”.

make-up s. n. pl. make-upuri, articulate make-upului „machiaj”.

fashion s. n. „modă”.

design s. n. „creaţie vestimentară”.

gloss s. n. „luciu de buze”.

eye-liner s. n. „tuş”.

office s. n. „îmbrăcăminte pentru serviciu”.

casual s. n. „îmbrăcăminte de zi”.

Foarte mulţi dintre aceşti termeni sunt înregistraţi şi în noul DOOM4:

 staff / pl.staffuri; management, lobby / art. loby-ul, high technology, discount /

pl.discounturi; dumping / pl. dumpinguri, art. dumpingul; brand / pl. branduri, broker /

brokeri, dealer / dealeri, manager / manageri, site / pl. site-uri, art. site-ul,chat / art.

chatul, desktop / pl. desktopuri, display / pl. display-uri, art. display-ul,hard disk / pl.

hard diskuri, software, on-line / online, off-line / offline, e-mail / pl.e-mailuri, art. e-

mailul, play-back / pl. play-backuri, art. play-backul, single / pl.single-uri, art. single-ul,

hit / pl. hituri, blues / pl. bluesuri, live, background / pl. backgrounduri, body building,

badminton, baseball, windsurfing, jogging, derby / pl. derby-uri, derby-ul, surfing,

hotdog / pl. hotdogi, hamburger / pl. hamburgeri,fast-food / pl. fast-fooduri,

cheeseburger / pl. cheeseburgeri, chips / pl. chipsuri,cornflakes, icetea / art. ice-tea-ul,

ketchup, whisky, look / pl. lookuri, lifting, make-up / pl. makeupuri, make-upul, fashion,

design.

Alte anglicisme nu sunt încă în noul DOOM: mouse, joystick, bowling, bungee-

jumping, fitness, gloss, office, casual .Foarte multe persoane şi în special tinerii folosesc

frecvent în limbajul de zi cu zi cuvinte de origine engleză în locul cuvintelor româneşti,

pentru a fi „la modă”. Este normal ca vocabularul unei limbi să se îmbogăţească frecvent

cu termeni noi; însă importul masiv de neologisme poate crea dificultăţi şi poate duce la

alterarea limbi noastre.

Desi anglicanismele sunt termeni neadaptati sau incomplet adaptati la sistemul

limbii, studiile spcializate au pus in evidenta faptul ca, prin caracterul lor regulat si

repetabil, pot fi considerate ca avand caracter de norma(fonetica, ortografica,

morfologica).

1. Normele ortografice si ortoepice

Tendinta generala a limbii literare actuale este de a pastra imprumuturile din

engleza intr-o forma cat mai apropiata de cea din limba sursa. Pastrarea aspectului din

limba de origine reprezinta si o conditie a fortei de sugestie (presa si limbajul tinerilor).

4 Dicționar ortografic,ortoepic și morfologic al limbii române, București, editura Univers Enciclopedic, 2005

In cazul revenirii la scrierea etimologica a unor imprumuturi vechi, perfect

similare sub aspect fonetic si grafic reprezinta o dovada de snobism. Exemple clare

intalnim in presa: „leaderul”, „meeting”. Tot in presa actuala intalnim tendinta de imitare

a manierei anglo-americane de scriere cu majuscule a cuvintelor din componenta titlurilor

(exemplu: „Produse Lactate De Cea Mai Inalta Calitate”).

Probleme de scriere apar adesea in cazul scrierii compuselor englezesti cu sau fara

cratima, dar si in utilizarea cratimei in cazul formelor articulare enclitic, flexionate sau

derivate. Exemple: skateboard si skate-board; work-shop si workshop; punk-ist si punkist

2. Normele morfologice

O consecinta a patrunderii masive a cuvintelor din engleza ar putea fi

„subminarea” caracterului flexionar al limbii romane prin cresterea numarului

adjectivelor invariabile si stergerea granitelor dintre partile de vorbire.

3. Norma lexico-semantica

Definirea sensului imprumuturilor se face, in general, printr-un sinonim sau o

expresie echivalenta romaneasca. Anglicanismul mai poate fi introdus in text dupa

echivalentul sau romanesc sau, intr-o maniera jurnalistica, prin alternarea termenilor

sinonime in titluri si subtitluri.

In asimilarea anglicanismelor putem intalni diferite capcane: „falsi prieteni”, constructii

pleonastice, termeni prost formati.

„Falsii prieteni” desemneaza termeni straini cu forma identica sau foarte apropiata, dar cu

semnificatie distincta fata de corespondentele lor romanesti.

Exemple:

-a acomoda si to accomodate(a asigura cuiva cazarea)

-agrement si agreement(acord)

-audienta si audience(public)

-a observa si to observe(a respecta o lege, o traditie)

-suport si support(sprijin financiar).

Necunoasterea sensului unor anglicanisme, neatentia, graba sau neglijenta

genereaza in presa constructii pleonastice.

Exemple:

-„leadership-ul american la conducerea treburilor parlamantare” (alaturarea unui

anglicanism si a echivalentului sau romanesc)

-mijloace mass-media

-hit de mare succes

-conducerea manageriala a unitatii

Parerea mea in ceea ce priveste aceasta avalansa a termenilor din limba engleza

este ca nu trebuie sa ne lasam in totalitate influentati de mass- media preluand fara a

cerceta termeni straini inutili. Bucurandu-se de un mare succes in fata publicului larg,

mass-media pune in pericol limba romana prin introducerea de termeni inutili, fara nicio

necesitate.

In concluzie, asistand la o dezvoltare tehnologica fara precedent, la o

interculturalitate in plina dezvoltare, nemaiintalnita pana azi, facilitata de numeroasele

canale de comunicare si raspandire a ideilor, a cuceririlor stiintifice, a modelelor

comportamentale, a tiparelor culturale, atat oamenii de cultura, cat si cadrele didactice

trebuie sa intervina pentru protejarea limbii romane. Un articol privitor la protejarea

limbii romane a fost publicat in ziarul „Romania Libera” din 16 septembrie 2007 cu titlul

„Proiect de rezolutie privind protejarea limbii romane, la Parlamentul European”.

Indiferent de numele initiatorului, o lege pentru protejarea limbii române este, cu

siguranta, necesară.

Evident, imprumuturile vor continua sa intre in limba romana, insa suntem datori

sa ne informam in ceea ce priveste utilitatea lor si sa ne limitam la cele ce faciliteaza

relatiile dintre oameni pentru un schimb mai bun cultural, sa facem uz , nu abuz si sa NU

le utilizam doar pentru ca sunt la moda.