scoala speciala de arte si meserii din targoviste · recuperarea personalitatii copilului, in...

AUDIT ENERGETIC Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste

str. Ion Ghica, nr.2, Targoviste , jud. Dambovita

Titularul investitiei

Consiliul Judetean Dambovita

Beneficiarul investitiei Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste

Iunie 2011

T O A D E R I O N - intreprindere individuala -

Târgovişte, str.9 Mai, bl.9, Sc.A, Et.1, Ap.7, Dâmboviţa CUI 21028659; Reg.Com. F15/66/06.02.2006

Tel. 0723 334 813; e-mail: [email protected] Cont BCR Târgovişte RO24 RNCB 0128 1065 0686 0001

Determinarea Performantelor Energetice

Certificat de Performanta Energetica

Audit Energetic

CUPRINS I. MEMORIU DE PREZENTARE II. PREZENTAREA GENERALA A CLADIRII III. DETERMINAREA APORTURILOR INTERIOARE DE CALDURA. RAPORT DE REZULTATE IV.CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

V. ANEXA LA CERTIFICATUL DE PERFORMANTA ENERGETICA

VI. RAPORTUL DE AUDIT ENERGETIC

I. MEMORIU DE PREZENTARE I.1. OFERTA SCOLII Activitatea instructiv - educativa, de reabilitare/recuperare si compensare din unitatile

si clasele de invatamant special se organizeaza in conformitate cu prevederile legale respectand planurile cadru de invatamant si programele scolare.

Procesul de invatamant si educatia speciala se realizeaza prin lectii,lucrari practice de laborator, in ateliere/laboratoare scolare, activitati complementare de educatie terapeutica integrativa realizate de invatatori de educatie speciala, profesori de educatie speciala, educatori, maistri si specialisti in terapii educationale, acestia din urma desfasurand activitatea in cabinete special amenajate in incinta Scolii Speciale sau a scolilor cu elevi cu cerinte educative speciale (CES) integrati.

Scoala Speciala Targoviste ofera servicii educational-terapeutice specifice invatamantului preprimar, primar, gimnazial si profesional copiilor si adolescentilor cu diverse grade de dizabilitate care au inregistrat dificultati de integrare in gradinitele si scolile de masa.

Scoala speciala ofera : - Activitati terapeutice corectiv-compensatorii pentru elevii cu:

a) deficienta mentala moderata si severa b) tulburare din spectrul autist c) tulburare de limbaj d) deficiente fizice si motrice

- Activitati de evaluare complexa (psihodiagnoza, evaluare psihopedagogica) - Activitati de terapie complexa integrata dupa cursuri :

a) Terapie cognitiva ; b) Formarea autonomiei personale ; c) Terapie de socializare ; d) Terapii ocupationale ;

- Profesionalizare in cadrul claselor in meseriile de: a) lucrator in tamplarie; b) lucrator in tricotaje-confectii; c) lucrator in constructii;

- Parteneriate si programe educationale cu scoli sau institutii; I.2. SCURT ISTORIC Scoala Speciala a fost infiintata in anul 1976 in internatul fostului Liceu Pedagogic,

neexistand alt spatiu scolar disponibil la vremea respectiva. In anul 1990, pe langa anexele necesare elevilor cu cerinte educationale speciale, s-a

construit si un internat al scolii pentru ca aici erau adusi copii din tot judetul,. Din anul 2000 internatul si anexele au fost preluate de Directia Judeteana privind

Protectia Dreptului Copilului (D.J.P.D.C.). Profilul actual al scolii este dat de urmatoarele forme de invatamant – invatamant primar traditional, zi.

I.3. RESURSELE MATERIALE

Scoala functioneaza intr-o singura cladire dispusa pe 4 niveluri+mansarda. Pentru activitatea teoretica sunt amenajate 27 sali de clasa , un laborator de biologie si

un laborator de informatica/fizica-chimie dotat cu 9 computere legate in retea.

Activitatile de instruire practica se desfasoara in cele 3 ateliere de tamplarie, tot atatea ateliere de croitorie si un atelier de mecanica.

Cele 6 cabinete logopedice si cabinetul de consiliere psihopedagogica dotate cu materiale specifice si calculatoare, asigura desfasurarea activitatilor de terapii specifice.

Salile de sport si de corectare fizico-motrica sunt dotate cu aparataura adecvata specificului scolii. Scoala are si teren de sport.

Biblioteca scolii are un fond de carte de peste 11.000 de volume si este dotata cu aparatura multimedia (PC, TV, sunet) devenind, cand este cazul, sala de vizionare/auditie.

In cadrul Gradinitei „Raza de soare” Targoviste functioneaza o grupa de prescolari cu autism, dotarea acesteia fiind de exceptie.

Scoala are grupuri sanitare moderne la fiecare nivel al cladirii. Birourile sunt dotate cu calculatoare legate in retea si conectate la Internet . La mansarda cladirii se afla un amfiteatru dotat cu instalatie de sunet si

videoproiector, o sala de sport, spatii de protocol, magazii.

I.4. RESURSE UMANE

Colectivul didactic este format din 68 cadre didactice titulare si 42 de itineranti, personal care detine mai putin de o norma in cadrul Scolii Speciale de Arte si Meserii din care amintim profesorii de terapii specifice (logopezi, psiholog, kinoterapeut), profesorii de educatie speciala sau maistrii instructori.

Personalul nedidactic auxiliar este format din 5 posturi si acopera departamentele secretariat, contabilitate, administrativ, biblioteca si asistenta sociala.

In cadrul departamentului tehnico-administrativ sunt normate 10 posturi. Populatia scolara in acest an este de 254 elevi, care prezinta diverse grade de

dizabilitate, dupa cum urmeaza:

Nr.crt. Clasa Nr.elevi Nr.crt. Clasa Nr.elevi 1 Gradinita 5 17 VII-a C 5 2 I-a A 6 18 VII-a D 7 3 I-a B 5 19 VIII-a A 6 4 II-a A 6 20 VIII-a B 9 5 II-a B 7 21 VIII-a C 6 6 III-a A 6 22 VIII-a D 10 7 III-a B 8 23 IX-a A 6 8 IV-a 11 24 IX-a B 8 9 V-a A 10 25 X-a A 5 10 V-a B 7 26 X-a B 12 11 V-a C 4 27 XI-a A 14 12 VI-a A 12 28 XI-a B 9 13 VI-a B 5 29 XI-a C 11 14 VI-a C 5 30 XII-a A 9 15 VII-a A 14 31 XII-a B 6 16 VII-a B 9 32 XII-a C 11

Numarul total de persoane din cladire este de 379 ocupanti.

I.5. CARACTERISTICI ALE COPIILOR CU CERINTE EDUCATIONALE

SPECIALE (C.E.S.)

Alaturi de copiii din scolile generale, cresc si se dezvolta si o alta categorie de copii si anume, cei cu cerinte sau nevoi speciale. Fiecare copil prezinta particularitati individuale si de relatie cu mediul, trasaturi care necesita o evaluare si o abordare personalizate. Copiii cu deficienta au si ei aceleasi trebuinte de baza in crestere si dezvoltare ca toti copiii: nevoia de

afectivitate si securitate, de apreciere si intarire pozitiva, de incredere in sine, de responsabilitate si independenta. Acesti copii au in acelasi timp si anumite necesitati particulare, specifice si individualizate. Ei sunt la randul lor diferiti din punct de vedere al temperamentului, capacitatilor, motivatiei, chiar daca prezinta acelasi tip de handicap.

Tulburarile in plan intelectual cat si comportamental se influenteaza si se intensifica reciproc, ducand la neadaptarea copilului la scoala si societate. Multi copii sunt sau devin turbulenti in mediul familial sau scolar pentru ca sunt permanent nemultumiti in ambianta sociala in care traiesc, datorita eforturilor la care sunt solicitati, acasa sau la scoala, eforturi care depasesc deseori posibilitatile de care ei dispun. Asa cum copilul hipoacuzic nu poate intelege intrebarea pusa de invatator, cel cu deficiente de vedere nu vede bine ce scrie la tabla, sau cel cu semipareza dreapta nu poate folosi eficient mana dreapta ca sa scrie caligrafic si corect, tot asa copilul cu deficit intelectual nu poate sa tina pasul cu restul clasei in asimilarea cunostintelor predate, fie ca ritmul lui de invatare este lent, fie ca are dificultati de intelegere sau de citire-scriere etc. Acestor copii li se accentueaza nemultumirea si starea de inconfort psihic, de neliniste permanenta, pentru ca situatiile de inferioritate continua in care se afla conduc la insuccese, datorate in primul rand incapacitatii de a-si insusi materiile predate. Starea de tensiune in care traiesc acesti copii da nastere la reactii de comportament care ingreuiaza exersarea functiilor intelectuale si in acelasi timp inrautateste relatiile sociale dintre copil si familie, pe de o parte, dintre copil si scoala, pe de alta parte.

Acesti copii, de cele mai multe ori, constituie cazuri problema pentru familie si pentru colectivitatile normale. Daca nu sunt depistate la timp, aceste cazuri vor duce la insuccesele scolare, neadaptarile in colectiv, ca in final sa culminze cu esecurile profesionale.

Deoarece familia nu ofera intotdeauna mediul propice, specializat sa poata constitui la recuperarea partiala sau totala a acestor copii, iar scoala de masa nu este inca pregatita sa se ocupe indeaproape de acesti copii cu deficit de intelect, acesti copii vor fi indrumati spre scolile speciale, care au cadre specializate pentru a se ocupa de instruirea, educarea si recuperarea lor.

La fel ca si copilul normal, pentru dezvoltarea maxima a capacitatilor sale, copilul deficient mintal are nevoie de conditii specifice din punct de vedere instructiv-educativ. Aceste conditii le ofera scoala speciala, care il sprijina sa depaseasca retardul functiilor sale intelectuale.

Daca in scoala de masa, un copil cu handicap de intelect este comparat prin posibilitatile sale inferioare de intelegere si adaptare la colectivitate, in scoala speciala acest complex dispare, iar copilul ia contact cu un personal didactic specializat, care stie sa depuna mult suflet in instruirea si educarea acestor copii.

Daca un copil normal invata din proprie initiativa, spontan, simte nevoia de a invata si se descurca in mare parte singur, copilul deficient nu are curiozitatea si nici tendinta de a invata. Totusi trebuie sa invete, dar va reusi numai daca va beneficia de mult ajutor din partea cadrelor didactice.

Acest ajutor trebuie sa inceapa cu descoperirea si exploatarea a ceea ce a ramas normal, in gasirea posibilitatilor de invatare si compensarea lor cu deprinderi practice, unde sansele deficientului mintal sunt mai mari.

Plasticitatea si dinamismul sistemului nervos confera copilului deficient posibilitati suficiente de evolutie, dar intr-un ritm mai lent, desigur. S-a dovedit ca deficitul functional al unor zone lezate ale creierului poate fi compensat prin preluarea functiilor respective de catre alti centri nervosi. Chiar daca sunt atinse functiile psihice superioare: gandirea, memoria, atentia, imaginatia, copilul poate totusi sa invete unele activitati practice mai simple. El invata in primul rand prin imitare. Prin imitatie isi insuseste multe deprinderi legate de autonomia lui personala si de comportare civilizata in mediul social, invata, de asemenea, unele abilitati manuale care ii vor da posibilitatea incadrarii in productie, dupa terminarea scolii profesionale.

Obiectivele instructiv-educative ale invatamantului special au o arie mai restransa, bazandu-se nu atat prin a-i forma elevului o vasta cultura generala, cat prin a-l abilita in domeniul prectic.

Bineinteles ca sarcina noastra, a invatatorilor care lucram cu acesti copii, este de a le forma deprinderi corecte de citire si scriere, pe baza carora ei vor reusi sa cunoasca mai profund realitatea si sa se adapteze mai usor la conditiile vietii cotidiene.

Pornind de la premisa ca deficienta mintala nu este o boala, pentru ca desi a fost determinata de un agent patogen, acesta nu mai actioneaza in prezent, nu tulbura functiile vitale si nici capacitatea de activitate, copilul deficient mintal este totusi un individ cu o personalitate specifica in sfera mare a normalitatii care tinde spre normalizare deplina, in conditiile unei educatii specializate.

Educatia unui astfel de copil este mai lenta pentru ca vizeaza nu simpla sa formare si dezvoltare, ci recuperarea individului prin compensarea efectului handicapului. Afirmam mai devreme ca educarea deficientului mintal este lenta, dar nu imposibila.

Cele mai semnificative terapii ocupationale utilizate in scolile speciale sunt: ludoterapia, muzicoterapia, ergoterapia si terapia prin dans.

Obiectivul fundamental al tuturor formelor de terapie ocupationala consta in recuperarea personalitatii copilului, in ansamblul ei, indiferent de tipul si profunzimea handicapului sau.

O importanta deosebita, in munca cu elevii deficienti, se acorda meloterapiei. Meloterapia se incadreaza in vasta arie a psihoterapiei prin arta.

Valoarea terapeutica a muzicii rezulta din multiplele influente pe care le are asupra psihicului uman. Muzica declanseaza procese afective dintre cele mai variate si neasteptate, de la emotia muzicala, cu o gama larga de manifestare – bucurie, traire interioara, sentimentul armoniei , inaltare spirituala – pana la descarcari de exaltare colectiva.

Jocurile vor trebui alese in acord cu tipul deficientei copiilor si vor avea caracter recreational, astfel incat elevii sa poata realiza succese, contribiund la redarea increderii in propriile capacitati si obtinerea de performante superioare.

Din cele prezentate, dorim sa scoatem in evidenta faptul ca invatatorul care lucreaza cu elevii deficienti, prin toate formele de activitati organizate, contribuie cu consecventa la dezvoltarea functiilor si proceselor psihice ale fiecarui elev, cat si la cultivarea trasaturilor sale de personalitate in ansamblul lor.

S-a dovedit de catre psihologi ca temperamentul si caracterul pot fi educate cel mai bine prin intermediul activitatii organizate pe grupuri de elevi, iar aptitudinile si talentul lor pot fi puse in evidenta numai prin intermediul analizei produselor acestora, rezultate in urma activitatilor desfasurate.

Invatamantul special are ca obiective valorificarea maxima a potentelor biologice si psihice ale copiilor deficienti mintal, stimularea si corectarea dezvoltarii lor fizice si intelectuale, pregatirea pentru integrarea socio-profesionala.

Aceste obiective generale se concretizeaza in doua categorii de sarcini ce se intregesc reciproc:

sarcini comune cu cele ale invatamantului de masa, urmarind inarmarea copiilor deficienti mintal cu un sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi necesare adaptarii;

sarcini speciale care decurg din caracterul terapeutic pa care-l are actul educativ: este vorba de corectarea si reeducarea functiilor instrumentale, de o diminuare a insuficientelor cognitive si de o echilibrare a profilului lor psihologic heterocron.

II. PREZENTAREA GENERALA A CLADIRII II.1. DATE GENERALE Denumirea lucrarii – Realizarea auditului energetic pentru

Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste Titularul Investitiei – Consiliul Judetean Dambovita Beneficiarul Investitiei – Scoala Speciala de Arte si Meserii Targoviste Amplasament – Targoviste, str. Ion Ghica, nr.2, jud. Dambovita Autorul lucrarii – Toader Ion I.I. II.2. DESCRIEREA GENERALA A CLADIRII

a) Amplasamentul Zona in care este amplasata constructia este in microcartierul 4 al municipiului

Targoviste, str. Ion Ghica, nr.2, jud. Dambovita.

Terenul pe care este amplasata constructia are o suprafata de 5.150 mp.

Constructia are functiunea de scoala.

Cladirea are urmatorii indici spatiali:

Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste

Regimul de inaltime: – Sbpartial+P+3E+M

Suprafata construita: – 732,67 mp

Suprafata construita desfasurata: – 3.479,83 mp

Suprafata utila desfasurata: – 3.148,67 mp

Volumul cladirii: – 7.102,00 mc

b) topografia

Terenul pe care este amplasata constructia este plan, stabil si nu necesita amenajari.

c) clima si fenomenele naturale specifice zonei

Climatic zona se caracterizeaza prin urmatorii parametrii:

-temperatura medie anuala a aerului: +10,1 0C

-temperatura minima absoluta a aerului: – 28,0 0C;

-temperatura maxima absoluta a aerului: +40,4 0C;

-precipitatii medii anuale: 650 mm;

-adancimea de inghet: – 0,90 m de la CTN;

-sarcina data de zapada zona B, gz, 1,00 kN/mp;

-sarcina data de vant zona A, pv, 0,55 kN/mp.

d) geologia si seismicitatea

Zona studiata, din punct de vedere geomorfologic, se incadreaza in Campia Romana, campie aluvionaro-proluviala. Luncile acestor vai sunt evidente, incadrate de talazuri din ce in ce mai largi in aval. Cartarea de suprafata a zonei de amplasament nu a evidentiat fenomene de degradare a terenului nici prin alunecari si nici prin eroziune torentiala.

Din punct de vedere geologic zona se caracterizeaza prin argile cenusii, plastic vartoase cu pietris.

Din punct de vedere al seismicitatii, conform Normativului P100/2006, perimetrul studiat se incadreaza in zona seismica C, cu urmatoarela valori:

-valoarea de varf a acceleratiei terenului, ag = 0,24g;

-perioada de colt, Tc = 1,0 s;

-clasa de importanta, III. II.3. ARHITECTURA

Cladirea care adaposteste Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste este compusa dintr-un corp de cladire avand regimul de inaltime de Sbpartial+P+3E+M.

Scoala astfel construita cuprinde sali de clasa, laboratoare precum si alte incaperi conexe activitatilor de invatamant, dispunerea lor fiind urmatoarea:

• parter – 4 ateliere, laborator, biblioteca, contabilitate, director adjunct, director, administrativ, secretariat, cancelarie, grup sanitar, 2 sali de logopedie, holuri si casa scarilor;

etaj I – 12 sali de clasa, 3 sali de logopedie, grup sanitar, laborator, holuri si casa scarilor;

etaj II – 12 sali de clasa, gradinita, grup sanitar, 3 sali de logopedie, holuri si casa scarilor;

etaj III – 12 sali de clasa, laborator, 3 sali de logopedie, grup sanitar, holuri si casa scarilor.

mansarda – amfiteatru, sala de sport, spatii de protocol, magazii.

Finisajele interioare:

Pardoseli:

- gresia ceramica antiderapanta in grupurile sanitare;

- parchet laminat in salile de clasa;

- mosaic pe holuri si casa scarii.

Peretii si tavanele - sunt tencuite si tratate cu vopsea lavabila.

Tamplaria exterioara - este din PVC cu geam termoizolant iar tamplaria din interior este din lemn pentru salile de clasa.

II.4. REZISTENTA

Structura de rezistenta este alcatuita din diafragme de beton armat, plansee din beton armat.

Acoperisul este de tip sarpanta din lemn pe scaune.

Fundatiile sunt de tip continue.

Structura s-a comportat bine la seismele din 1977, 1986, 1990, 2004.

II.5. INSTALATIA TERMICA

Asigurarea energiei termice necesare crearii conditiilor de confort in cadrul scolii se realizeaza cu ajutorul agentului provenit de la punctual termic din cartier.

Conductele parcurg distanta de la Punctul termic la scoala printr-un canal termic. Contorizarea energiei termice se face cu un contor ce este amplasat la subsolul cladirii.

Conductele de agent termic care intra in subsol strabat cladirea de la un capat la celalalt chiar pe sub coridorul principal.

Agentul termic se distribuie ramificat alimentand instalatia care se desfasoara pe toate nivelurile cladirii: P – Et.I – Et.II – Et.III – M.

Instalatia de incalzire este executata din conducte de otel iar radiatoarele sunt de urmatoarele tipuri: radiatoare din fonta tip 600/150/2 conform STAS 7363/86 cu numar diferit de elementi precum si de tip Lvov sau Tahiti produse in Ucraina, registre de diferite dimensiuni, radiatoare tip panou din otel.

Partea instalatiei care se desfasoara la nivelul mansardei a fost executata in urma cu patru ani.

In tabelul II.5.a este prezentata situatia reala a consumului de agent termic, bazat pe facturi.

Se observa ca agentul termic difera de la an la an functie de conditiile climatice dar si de perioada de citire a consumului.

Se stie ca sfarsitul lunii decembrie si inceputul lunii ianuarie copii sunt in vacanta dar

consumul de agent termic este tot mare, se observa varfuri de consum.

Toate acestea datorita faptului ca nu au fost luate masuri de reducere a consumului de agent termic, simtindu-se, astfel, lipsa de robineti termostatici.

Grafic situatia se prezinta astfel:

Situatia consumului de agent termic

010203040506070

oct noi dec ian feb mar aprLuna

[Gca

l]

2007200820092010

Tabel II.5.a

Luna

Consum agent termic in anul 2007

[Gcal]


[Gcal]


[Gcal]


[Gcal] Ianuarie 49,33 47,92 42,51 63.43 Februarie 38,82 49,23 52,29 49.33 Martie 31,89 33,92 42,79 29.63 Aprilie 13,06 12,61 2,05 15.05 Mai 0 0 0 0 Iunie 0 0 0 0 Iulie 0 0 0 0 August 0 0 0 0 Septembrie 0 0 0 0 Octombrie 11,65 3,40 11,15 18.85 Noiembrie 42,82 29,90 32,22 39.00 Decembrie 64,84 40,40 49,70 59.00 TOTAL [Gcal] 252,51 217,38 232,71 274,29 TOTAL [kWh] 293.669 252.813 281.108 319,00

II.6. INSTALATIA SANITARA

Alimentarea cu apa rece

In prezent scoala este abonata la Compania de Apa, masurarea consumului aferent facandu-se cu apometrul montat in caminul aflat in imediata apropiere a cladirii.

Cladirea este dotata cu instalatie de hidranti interiori.

Conducta de apa rece patrunde in subsolul tehnic al cladirii unde se distribuie prin intermediul coloanelor asigurand alimentarea cu apa rece a obiectelor sanitare.

Conducta de apa rece este intr-o stare avansata de uzura si ca urmare este necesara inlocuirea acesteia.

Avand in vedere faptul ca instalatiile sunt vechi si usate fizic dar si moral se impune refacerea instalatiei sanitare.

Alimentarea cu apa calda

Cladirea nu este dotata cu instalatie de apa calda.

Producerea apei calde de consum menajer se va putea face in Centrala termica, nou proiectata, de unde se asigura si agentul termic pentru acoperirea necesarului de caldura pentru incalzirea spatiilor.

Conducta de apa calda de consum va porni din Centrala termica si se va ramifica asigurand, prin intermediul coloanelor si legaturilor, alimentarea cu apa calda de consum a obiectelor sanitare consumatoare de apa calda.

Canalizare

In prezent colectarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare se realizeaza cu conducte din fonta sau PVC.

Apele uzate de pe pardoseala sunt colectate prin intermediul unor sifoane de pardoseala Dn50.

Colectarea apelor uzate se face prin tuburi montate in pardoseala sau prin coloane montate in ghene, preluarea acestora facandu-se prin conducte montate langa grinzi sau la plafoane si apoi deversate in canalizarea orasului.

Apele uzate sunt deversate in canalizarea stradala prin intermediul unui camin de record.

II.7. INSTALATIA ELECTRICA Iluminatul electric al scolii este realizat in proportie de 99% cu ajutorul lampilor cu

tuburi fluorescente (2*40W).

Fiecare sala de curs este dotata cu doua lampi cu cate doua tuburi fluorescente a cate 40 W fiecare.

Se observa faptul ca consumul de energie electrica pentru iluminat scade in anul 2008 fata de anul 2007 cu 8,2% dar in anul 2009 consumul creste si fata de anul 2007 cu un procent de 30%.

Aceasta crestere se pune seama faptului ca numarul de elevi este in crestere.

Consumul de energie electrica este maxim in lunile de iarna cand ziua are cea mai mica valoare in raport cu noaptea, iar in lunile de vara consumul are valori minime pentru ca

este vacanta copiilor, in scoala ramanand doar personalul care asigura serviciile administrative.

Tabel II.7.a

Grafic situatia se prezinta asftel:

Situatia consumului de energie electrica

0

2000

4000

6000

8000

10000

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi decluna

[kW

h]

200720082009

Luna Consum

energie electrica in anul 2007 [kWh]

Consum energie electrica

in anul 2008 [kWh]

Consum energie electrica

in anul 2009 [kWh] Ianuarie 4275 5679 8580 Februarie 2769 3125 3109 Martie 2052 2800 2816 Aprilie 3754 2581 4814 Mai 2134 2201 1937 Iunie 2941 2122 2119 Iulie 849 2248 3533 August 534 623 552 Septembrie 4015 569 586 Octombrie 1841 1326 6400 Noiembrie 3664 3147 3249 Decembrie 2556 2563 3175 TOTAL 31384 28984 40870 Medie anuala 33746 Medie lunara 2615 2415 3406

III. DETERMINAREA APORTURILOR INTERIOARE DE CALDURA

Pentru cladiri cu ocupare discontinua, respectiv cu funcţionare cu intermitenţa a instalaţiei de incalzire (dupa un program stabilit), ca in cazul Scolii Speciale de Arte si Meserii, aporturile interne de caldura se determina ca valoare medie pe perioada de ocupare a cladirii.

Se considera ca date de intrare: Nr.zile an scolar 2010-2011 = 177 zile

Nr.zile an calendaristic = 365 zile III.1. OCUPANŢI Fluxul termic emis de o persoana variaza intre 65 W (perioada somnului) şi 200 W

(activitate fizica moderata). Valoarea depinde şi de suprafaţa corpului şi de gradul de imbracare al acesteia. Pentru o persoana cu suprafaţa corpului de cca. 1,6 m², valorile fluxului termic emis funcţie de activitatea de audiere a cursurilor sau munca de birou este de 112W/persoana. (379 persoane * 112W/persoana) * (8ore/24ore) * (177zile/365zile) = 6.861 W

III.2. UTILIZAREA APEI CALDE Ţinand seama de specificul cladirii, unde apa calda lipseste, aportul adus de prepararea

apei calde de consum este zero.

III.3. PREPARAREA HRANEI Tinand seama ca nu se preparara hrana in incinta scolii, aceasta nefiind dotata cu

cantina, valoarea aportului de caldura este considerat din nou ca fiind zero.

III.4. CONSUMATORI CARE IMPLICA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

Nr. Crt. Tip aparat Nr.

aparate

Capacitatenominala

[kW]

Durata Functionare

[ore/zi]

Aport [W]

col2*col3*(col4/24)*177/3650 1 2 3 4 5 1 Calculatoare 54 0,30 8 2618 2 Imprimante 3 0,03 8 14 3 Multifunctionala 9 2,00 8 2909 4 Cuptor

microunde 1 1,15 1 23

5 Utilaje tamplarie

5 2,00 2 404

6 Aspirator 2 1,00 3 162 7 Aparate de aer

conditionat 13 1,40 4 1471

TOTAL 7601

III.5. ILUMINAT

Parter lampa fluorescenta 2*40W 36 buc = 2.880 W

lampa fluorescenta 2*20W 6 buc = 240 W bec 60 W 2 buc = 120 W

Etaj I lampa fluorescenta 2*40W 36 buc = 2.880 W lampa fluorescenta 2*20W 1 buc = 40 W

Etaj II lampa fluorescenta 2*40W 38 buc = 3.040 W

lampa fluorescenta 2*20W 3 buc = 120 W Etaj III lampa fluorescenta 2*40W 40 buc = 3.200 W

lampa fluorescenta 2*20W 1 buc = 40 W Mansarda lampa fluorescenta 2*40W 27 buc = 2.160 W Puterea electrica instalata pentru iluminat =14.720 W (≈ 15 kW) Valoare medie a fluxului termic pe perioada de ocupare a cladirii =14.720 W *177/365 = 7.138 W

Raport de Rezultate

Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste

Modulul I - Determinarea consumului anual de energie pentru încalzire Regim de inaltime: S+P+3E+M Aria desfasurata construita: = 3479.83 Suprafata utila a spatiilor incalzite: = 3148.67 Suprafata locuibila: = 2122.32 Volumul incalzit: V = 7102 Rata de ventilare a spatiilor: = 0.5 Suprafete exterioare ale elementelor de anvelopa, S, conform tabel:

Elementul de constructie Simbol S Perete exterior, SV PE 364.11 Fereastra exterioara, SV FE 129.96 Perete spre pod, SV Pp 75.9 Perete exterior, NV PE 211.84 Fereastra exterioara, NV FE 26.69 Usa intrare, NV Ui 3.84 Usa spre magazie, NV Umag 1.6 Usa spre subsol, NV Usb 1.6 Perete spre pod, NV Pp 23.59 Usa spre pod, NV Up 1.33 Perete exterior, NE PE 359.2 Fereastra exterioara, NE FE 125.75 Usa intare principala, NE UI 9.12 Perete spre pod, NE Pp 75.84 Perete exterior, SE PE 217.97 Ferastra exterioara, SE FE 33.66 Perete spre pod, SE Pp 16.59 Usa spre pod, SE Up 1.33 Planseu peste subsol PLsb 410.83 Placa peste sol PLs 272.88 Planseu peste etaj III PLiii 208.4 Mansarda M 146.63 Fereastra in mansarda, tip Velux FE 5.04 Pod P 341.46 TOTAL - aria anvelopei - 3065.16

Rezistente termice ale elementelor de constructie, conform tabel: Elementul de constructie R r R'

PE ( Perete exterior, SV) 1.03 0.76 0.78 FE ( Fereastra exterioara, SV) 0.54 1 0.54 Pp ( Perete spre pod, SV) 1.47 0.81 1.19 PE ( Perete exterior, NV) 1.03 0.73 0.75 FE ( Fereastra exterioara, NV) 0.54 1 0.54 Ui ( Usa intrare, NV) 0.5 1 0.5 Umag ( Usa spre magazie, NV) 0.5 1 0.5 Usb ( Usa spre subsol, NV) 0.17 1 0.17 Pp ( Perete spre pod, NV) 1.47 0.79 1.16 Up ( Usa spre pod, NV) 0.5 1 0.5

-1-

PE ( Perete exterior, NE) 1.03 0.77 0.79 FE ( Fereastra exterioara, NE) 0.54 1 0.54 UI ( Usa intare principala, NE) 0.5 1 0.5 Pp ( Perete spre pod, NE) 1.47 0.81 1.19 PE ( Perete exterior, SE) 1.03 0.74 0.76 FE ( Ferastra exterioara, SE) 0.54 1 0.54 Pp ( Perete spre pod, SE) 1.47 0.79 1.16 Up ( Usa spre pod, SE) 0.5 1 0.5 PLsb ( Planseu peste subsol) 0.4 0.85 0.34 PLs ( Placa peste sol) 0.88 0.8 0.71 PLiii ( Planseu peste etaj III) 1.31 0.81 1.06 M ( Mansarda) 1.39 0.9 1.25 FE ( Fereastra in mansarda, tip V 0.54 1 0.54 P ( Pod) 1.43 0.89 1.27

Rezultate obtinute:

Rezistenta termica corectata medie pe toata anvelopa cladirii: =0.69

Temperatura interioara rezultanta medie a spatiului incalzit: =19

Temperatura interioara redusa: =17.03

Durata sezonului de incalzire: =223 zile

Numarul corectat de grade zile: =1798.59 grade-zile

22.1

20.22

18.34

16.46

14.58

12.7

10.82

8.94

7.06

5.18

3.3

17.03

304 81

81 223 61

Iul Aug Sep Oct Noe Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun

-2-

Luna ianuarie 3.3 31 februarie 4.79 28 martie 8.37 31 aprilie 13.3 30 mai 17.59 11 iunie 17.03 20.49 0 iulie 22.1 0 august 21.48 0 septembrie 18.23 0 octombrie 15.76 31 noiembrie 8.71 30 decembrie 5.39 31

Consumul anual de caldura pentru incalzire la nivelul spatiilor incalzite: =289890.91 Consumul anual de energie pentru incalzire la nivelul sursei: =403352.3 Consumul anual specific de energie pentru incalzire la nivelul sursei: =128.1 Indice de emisii CO2 pentru incalzire la nivelul sursei: =30.74

Modulul II - Deterrminarea consumului anual de energie pentru apa calda de consum

Numar de persoane: =0

Necesar specific zilnic de apa calda de consum: a =0 l/om*zi

Numarul zilnic de ore de livrare a apei calde: 24 ore/zi

Rezultate obtinute:

Consumul anual de apa calda de consum: =0

Consumul anual de caldura pentru a.c.: =0

Consumul anual specific de caldura pentru a.c.: =0

Indice de emisii de emisii de CO2 pentru a.c.: =0

Modulul III - Determinarea consumului anual de energie electrica pentru iluminat

A. Alti consumatori decat blocuri de locuinte

Puterea electrica instalata: P =15 kW

Rezultate obtinute:

Consumul anual de energie pentru iluminat: =18922.02

-3-

Consumul anual specific de caldura pentru iluminat: =6.01

Indice de emisii CO2 pentru iluminat: =2.88

Modulul IV - Determinarea consumului anual de frig pentru climatizare Nu este cazul

Modulul V - Determinarea consumului anual de energie pentru ventilare mecanica Nu este cazul

Rezultate finale:

Consumul anual de energie

=422274.32

Consumul specific anual de energie

=134.11

Indice de emisii echivalent CO2

=33.63

-4-

Cod postal

localitate

Nr. inregistrare la

Consiliul Local

Data

Inregistrarii

Date privind cladirea certificata

Adresa cladirii: , Ion Ghica, 2, Targoviste Aria utila: 3148.67 m²

Categoria cladirii: scoala

Regim inaltime: S+P+3E+M

Anul construirii: 1975

Scopul elaborarii certificatului energetic: Informativ

Aria construita desfasurata: 3479.83m²

Volumul interior al cladirii: 7102m³

Programul de calcul utilizat: AllEnergy , versiunea: 4.0.1

Date privind identificarea auditorului energetic pentru cladiri:

Specialitatea

(c, i, ci)

Numele si prenumele Seria si

Nr. certificat

de atestare

Nr. si data inregistrarii

certificatului in registrul

auditorului

Semnatura

si stampila

auditorului

93

134.11 0

33.63 0

128.1 C A

0 A A

- - -

- -

6.01 A A

-

0

ci Toader Ion VBA/00963 32/01.07.2011 .......................

.......................

Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză

termică

şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente.

Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei.

Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:

INCALZIRE: APA CALDA DE CONSUM: ILUMINAT:

128.1 0 6.01

TOTAL: INCALZIRE, APA CALDA

DE CONSUM, ILUMINAT

CLIMATIZARE:

134.11 -

VENTILARE MECANICA:

-

Performanţa energetică a clădirii de referinţă

Consum anual specific de energie

[kWh/m²an]

Notare

energetica

pentru:Incalzire:Apa calda de consum:Climatizare:Ventilare mecanica:Iluminat:

00--0

100

Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1.45 dupa cum urmeaza:Uscata si cu posibilitate de acces la instalatia comuna p1 = 1

Usa nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere, dar sta inchisa in perioada de

Ferestre/usi in stare buna si prevazute cu garnituri de etansare

Corpurile statice nu sunt dotate cu armaturi de reglaj sau cel putin jumatate dintre

Corpurile statice au fost demontate si spalate/curatate in totalitate cu mai mult de trei ani

Coloanele de incalzire nu sunt prevazute cu armaturi se separare si golire a acestora

Exista contor general de caldura pentru incalzire, dar nu exista contor general de

Tencuiala exterioara cazuta total sau partial

Peretii exteriori prezinta pete de condens (in sezonul rece)

Acoperis etans

Alte tipuri de cladiri

Cladire fara sistem de ventilare organizata

p2 = 1.01

p3 = 1

p4 = 1.05

p5 = 1.05

p6 = 1.03

p7 = 1.07

p8 = 1.05

p9 = 1.02

p10 = 1

p11 = 1

p12 = 1.1

Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a

clădirii:

Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii :

Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz :

Sporirea rezistentei termice a peretilor exteriori, a placii pe sol, a planseului peste subsol peste

valoarea minima prevazuta de normele tehnice in vigoare.

Instalarea unei centrale termice care sa asigure incalzirea cu corpuri statice si sa asigure

totodata si prepararea apei calde menajere

Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză

termică

şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente.

Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei.

Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia

INFORMATII PRIVIND CLADIREA CERTIFICATA Anexa la Certificatul de performanta energetica nr.............

1. Date privind constructia: Categoria cladirii: de locuit, individuala de locuit cu mai multe apartamente (bloc)

camine, internate spitale, policlinici hoteluri si restaurante cladiri pentru sport cladiri socio-culturale cladiri pentru servicii de comert alte tipuri de cladiri consumatoare de energie

Nr. niveluri: Subsol Demisol Parter +3 etaje

Nr. de apartamente si suprafete utile:

Tip. ap. Aria unui apartament Nr. ap.

1 cam. 0 0 0 2 cam. 0 0 0 3 cam. 0 0 0 4 cam. 0 0 0 5 cam. 0 0 0

TOTAL 0 0

Volumul total al cladirii: 7102

Caracteristici generale si termotehnice ale anvelopei:

Tip element de Rezistenta termica Aria constructie corectata

PE ( Perete exterior, SV) 0.784 364.11 FE ( Fereastra exterioara 0.54 129.96 Pp ( Perete spre pod, SV 1.188 75.9 PE ( Perete exterior, NV) 0.753 211.84 FE ( Fereastra exterioara 0.54 26.69 Ui ( Usa intrare, NV) 0.5 3.84 Umag ( Usa spre magazi 0.5 1.6 Usb ( Usa spre subsol, N 0.17 1.6 Pp ( Perete spre pod, NV 1.159 23.59 Up ( Usa spre pod, NV) 0.5 1.33 PE ( Perete exterior, NE) 0.794 359.2 FE ( Fereastra exterioara 0.54 125.75 UI ( Usa intare principala 0.5 9.12 Pp ( Perete spre pod, NE 1.188 75.84 PE ( Perete exterior, SE) 0.763 217.97 FE ( Ferastra exterioara, 0.54 33.66 Pp ( Perete spre pod, SE 1.159 16.59 Up ( Usa spre pod, SE) 0.5 1.33 PLsb ( Planseu peste su 0.343 410.83 PLs ( Placa peste sol) 0.708 272.88 PLiii ( Planseu peste etaj 1.059 208.4 M ( Mansarda) 1.252 146.63

-1-

FE ( Fereastra in mansar 0.54 5.04 P ( Pod) 1.275 341.46 Total arie exterioara - 3065.16

Indice de compactitate al cladirii, /V : 0.432

2. Date privind instalatia de incalzire interioara:

Sursa de energie pentru incalzirea spatiilor: Sursa proprie, cu combustibil: Centrala termica de cartier Termoficare - punct termic central Termoficare - punct termic local Alta sursa sau sursa mixta:

Tipul sistemului de incalzire: Incalzire locala cu sobe, Incalzire centrala cu corpuri statice, Incalzire centrala cu aer cald, Incalzire centrala cu plansee incalzitoare, Alt sistem de incalzire:

Date privind instalatia de incalzire locala cu sobe: - Numarul sobelor: 0 - Tipul sobelor, marimea: -

Date privind instalatia de incalzire interioara cu corpuri statice:

Numar corpuri statice Suprafata echivalenta termic Tip corp static [buc.]

in spatiul in spatiu Total in spatiul in spatiu Total locuit comun locuit comun

Vezi Anexa A 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

- Tip distributie a agentului termic de incalzire: inferioara, superioara, mixta

- Necesarul de caldura de calcul: 232 kW - Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic,

multiplu: 0 puncte - diametru nominal: 0 mm - disponibil de presiune (nominal): 0 mmCA

- Contor de caldura: - tip contor - ,

-2-

- anul instalarii 2006 , - existenta vizei metrologice - ,

- Elemente de reglaj termic si hidraulic: - la nivel de racord - , - la nivelul coloanelor - , - la nivelul corpurilor statice - ;

- Lungimea totala a retelei de distributie amplasata in spatii neincalzite: 0 ; - Debitul nominal de agent termic de incalzire 0 l/h;

Date privind instalatia de incalzire interioara cu planseu incalzitor: - Aria planseului incalzitor: 0 - Lungimea si diametrul nominal al serpentinelor incalzitoare: - - Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalatiei: -

3. Date privind instalatia de apa calda de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: Sursa proprie, cu: Centrala termica de cartier Termoficare - punct termic central Termoficare - punct termic local Alta sursa sau sursa mixta: - Nu este cazul

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: Din sursa centralizata, Centrala termica proprie, Boiler cu acumulare, Preparare locala cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locala pe plita, Alt sistem de preparare a a.c.m.: - Nu este cazul

Puncte de consum a.c.m.: -

Numarul de obiecte sanitare - pe tipuri: Lavoar - 16 Spalator - 0 Cada de baie - 0 Dus - 0 WC - 10

Racord la sursa centralizata cu caldura: racord unic, multiplu: 0 puncte,

- diametru nominal: - 0 mm, - necesar de presiune (nominal): - 0 mmCA

Conducta de recirculare a a.c.m.: functionala, nu functioneaza nu exista

Contor de caldura general: - tip contor - , - anul instalarii 0 , - existenta vizei metrologice - ;

-3-

Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu exista partial peste tot

4. Informatii privind instalatia de climatizare: Nu este cazul

5. Informatii privind instalatia de ventilare: Nu este cazul

6. Informatii privind instalatia de iluminare: Puterea instalata pentru iluminat este de circa 15 kW

Intocmit

Auditori energetici pentru cladiri:

-4-

Anexa A

Put.term. Put.term.Sp.loc. Sp.com. Total /rad [W] totala [W] Sp.loc. Sp.com. Total

OL 22/600/500 1 0 1 1039 1039 1.98 0 1.98 OL 22/600/600 1 0 1 1247 1247 2.38 0 2.38 OL 22/600/900 1 0 1 1871 1871 3.56 0 3.56 OL 22/600/1000 5 0 5 2079 10395 19.80 0 19.80 OL 22/600/1200 6 0 6 2495 14970 28.51 0 28.51 OL 22/600/1400 3 0 3 2910 8730 16.63 0 16.63 OL 22/600/1600 16 0 16 3326 53216 101.36 0 101.36 OL 22/600/2000 2 0 2 4159 8318 15.84 0 15.84

99786 190 0 190Fonta Tahiti 3/685 - 10 E 2 0 2 1221 2442 4.65 0 4.65Fonta Tahiti 3/685 - 20 E 6 0 6 2442 14652 27.91 0 27.91Fonta Tahiti 3/685 - 30 E 1 0 1 3662 3662 6.98 0 6.98

20756 40 0 40Fonta Lvov - 14 elementi 20 0 20 1709 34180 65.10 0 65.10

34180 65 0 65Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 6 E 1 0 1 835 835 1.59 0 1.59Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 7 E 1 0 1 974 974 1.86 0 1.86Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 8 E 1 0 1 1113 1113 2.12 0 2.12Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 16 E 1 0 1 2226 2226 4.24 0 4.24Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 18 E 7 0 7 2504 17530 33.39 0 33.39Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 20 E 2 0 2 2783 5565 10.60 0 10.60Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 23 E 1 0 1 3200 3200 6.10 0 6.10Fonta 600/150/2 STAS 7363/86 - 24 E 9 0 9 3339 30051 57.24 0 57.24

61493 117 0 117

SITUATIA RADIATOARELOR DIN CLADIRE

Nr. corpuri statice (buc.) Supraf.echiv.termica (mp)Tip corp static

Registru 1000/5R/48 1 0 1 875 875 1.67 0 1.67Registru 1200/5R/48 2 0 2 500 1000 1.90 0 1.90Registru 1400/5R/48 1 0 1 1125 1125 2.14 0 2.14Registru 1500/5R/48 7 0 7 1187 8309 15.83 0 15.83Registru 1600/5R/48 2 0 2 1250 2499 4.76 0 4.76Registru 1800/5R/48 1 0 1 1374 1374 2.62 0 2.62Registru 2000/5R/48 1 0 1 1499 1499 2.86 0 2.86

16681 32 0 32232896 444 0 444total

VI. RAPORTUL DE AUDIT ENERGETIC A CLADIRII VI.1. IPOTEZE LIMITATIVE

Acest raport de audit energetic a fost facut in urmatoarele ipoteze:

1. Nu se asuma nici o responsabilitate privind descrierea situatiei juridice sau a consideratiilor privind titlul de proprietate. Nu a fost pusa la dispozitie nici o documentatie completa privind situatia juridica a proprietatii si prin urmare auditorul a folosit datele care au putut fi obtinute. Se presupune ca titlul de proprietate este valabil.

2. Informatiile furnizate sunt considerate autentice, dar nu se da nici o garantie asupra preciziei lor.

3. Pentru elaborarea acestui raport de audit beneficiarul a pus la dispozitia auditorului energetic pentru cladiri o documentatie tehnica care se presupune a fi corecta. Auditorul s-a folosit de aceasta documentatie completand-o cu relevee si fotografii acolo unde a fost cazul.

4. Se presupune ca nu exista aspecte ascunse sau nevizibile ale cladirii, subsolului sau structurii ce ar avea ca efect o valoare mai mica sau mai mare. Nu se asuma nici o responsabilitate pentru asemenea situatii sau pentru obtinerea studiilor tehnice ce ar fi necesare pentru descoperirea lor;

5. Se presupune ca, cladirile sunt in deplina concordanta cu toate reglementarile locale si republicane privind mediul inconjurator;

6. Se presupune ca, cladirile sunt conforme cu toate reglementarile si restrictiile urbanistice;

7. Se presupune ca toate autorizatiile, certificatele de functionare si alte documente solicitate de autoritatile legale sau administrative locale sau republicane sau de catre organizatii private, au fost sau pot fi reinoite pe noul amplasament pentru oricare din utilizarile pe care se bazeaza estimarile caracteristicilor cladirii din cadrul raportului;

8. Se presupune ca utilizarea terenului si constructiilor corespunde cu granitele proprietatii descrise si nu exista nici o servitude, altele decat cele descrise in raport sau prezentate in partea grafica;

9. Nu a fost observata de auditor existenta unor materiate periculoase care pot sau nu sa fie in cladire. Auditorul nu are cunostinta de existenta unor asemenea materiale pe sau in proprietate. Totusi auditorul nu are calitatea sa detecteze aceste substante. Prezenta unor substante ca azbest, izolatie ce degaja gaze toxice si alte materiale potential periculoase poate afecta valoarea proprietatii. Auditul energetic este bazat pe ipoteza ca nu exista asemenea materiale ce ar afecta proprietatea. Nu se asuma nici o responsabilitate pentru asemenea cazuri sau pentru orice lucrare tehnica necesara pentru descoperirea lor. Daca este nevoie clientul este solicitat sa angajeze un expert in acest domeniu.

10. Previziunile sau estimarile de exploatare continute in raport sunt bazate pe conditiile actuale ale cladirii, pe factori anticipati pe termen scurt si o economie stabila. Prin urmare aceste previziuni se pot schimba functie de conditiile viitoare;

Acest raport a fost elaborat in conditii general limitative:

a. Posesia acestui raport sau a unei copii a sa nu da dreptul de a fi facut public;

b. Potrivit scopului acestui audit, auditorul nu va fi solicitat sa acorde consultanta ulterioara sau sa depuna marturie in instanta;

c. Continutul acestui raport, atat in totalitate sau in parte ( in special concluziile) nu va fi difuzat in public prin publicitate, relatii publice, stiri, sau alte medii de informare fara aprobarea scrisa si data in prealabil a auditorului.

VI.2. DATE DE IDENTIFICARE A CLADIRII ŞI A PROPRIETARULUI

• Denumire obiectiv de investitii: Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste

• Adresa cladirii: strada, numar, oraş şi judet / sector, cod poştal; Targoviste, str. Ion Ghica, nr.6, jud. Dambovita

• Denumire proprietar:

Consiliul Judetean Dambovita • Beneficiarul investitiei

Scoala Speciala de Arte si Meserii din Targoviste

• Destinatia principala a cladirii: Unitate de invatamant – scoala

• Anul constructiei: 1975

• Numar cadastral 3202 • Numar carte funciara 4845

• Forma geometrica: cladire cu baza un dreptunghi

• Lungimea maxima a constructiei L = 44,41 m

• Latimea maxima a constructiei l = 17,06 m

• Amprenta la sol: Sa = 732,67 m2 • Aria construita desfasurata: Acd = 3.479,83 m2 • Aria utila a spatiilor incalzite: Au = 3.148,67 m2 • Volumul spatiilor incalzite: Vi = 7.102,00 m3

VI.3. DATE DE IDENTIFICARE A AUDITORULUI ENERGETIC PT.

CLADIRI

• Nume auditor energetic pentru cladiri: Ing. Toader Ion

– Targoviste, str. 9 Mai, bl.9, sc.A, et.1, ap.7, jud Dambovita – tel. 0723 33 48 13; certificat de atestare VBA nr.00963

• Data efectuarii analizei termice şi energetice,

IUNIE 2011

• Nr. dosarului de audit energetic, 0032/2011

• Data efectuarii raportului de audit energetic IUNIE 2011 VI.4. SINTEZA MASURILOR/PACHETELOR DE MASURI TEHNICE PROPUSE PENTRU MODERNIZAREA ENERGETICA VI.4.1. Lucrari conexe recomandate Asa cum a rezultat din expertiza arhitectural constructiva si de instalatii, pentru

aducerea cladirii la o situatie cat mai apropiata de cea initiala sunt necesare lucrari conexe de tipul:

o inlocuirea geamurilor sparte, daca este cazul;

o repararea/inlocuirea feroneriei defecte;

o asigurarea inchiderii etanse a usilor de la intrare in cladire;

o eliminarea cauzelor care conduc la aparitia igrasiei si mucegaiului;

o repararea jgheaburilor si a burlanelor.

o inlocuirea armaturilor existente din instalatia de incalzire cu armaturi eficiente (echiparea radiatoarelor cu robineti termostatati, robineti de reglare pe retur si robineti de dezaerisire);

o reducerea alimentarii cu caldura pe perioada de neocupare a incaperii;

o asigurarea reglajului sarcinii termice de incalzire pe tipuri de incaperi;

o demontarea radiatoarelor si spalarea lor sub presiune sau chimica;

o dotarea instalatiei de apa calda de consum cu armaturi de calitate ridicata cu perlatoare in vederea limitarii consumului de apa si eliminarea pierderilor;

o prevederea de corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata si automatizarea functionarii instalatiei de iluminat in functie de ocuparea spatiilor;

o profitarea de lumina naturala prin instalarea de celule fotosensibile care regleaza sistemele artificiale de iluminat;

o reducerea infiltratiilor de aer rece, prin etanşarea rosturilor elementelor mobile (uşi, ferestre), simultan cu asigurarea ventilarii naturale organizate sau a ventilarii controlate, a spatiilor ocupate;

o asigurarea ventilarii naturale organizate sau a ventilarii controlate a tuturor incaperilor prin montarea unor sisteme de aerisire si ventilare. (Montarea acestor dispozitive este obligatorie si se poate face prin decuparea garniturilor si montarea unor clapete autoreglabile care sa asigure o ventilare corespunzatoare a tuturor incaperilor la tamplaria deja inlocuita. Daca incaperea existenta nu poate fi dotata cu astfel de dispozitive se va face in mod obligatoriu ventilare prin deschiderea ferestrelor si se vor realiza programe de disciplinare a utilizatorilor pentru asigurarea unei eficiente corespunzatoare).

o utilizarea, in perspectiva si in masura posibilitatilor, a surselor neconventionale de energie;

o asigurarea mentenantei constructiei si instalatiilor aferente;

o informarea administratiei si a personalului direct raspunzator despre economisirea energiei;

o intelegerea corecta a modului in care cladirea trebuie sa functioneze atat in ansamblu cat si la nivel de detaliu;

o desemnarea unui reprezentant al utilizatorilor pentru urmarirea executiei lucrarilor de reabilitare termica;

o incurajarea ocupantilor de a utiliza cladirea corect, fiind motivati pentru a reduce consumul de energie;

o inregistrarea regulata a consumului de energie (electricitate, apa calda, caldura - daca exista repartitoare de cost);

o analiza facturilor de energie si a contractelor de furnizare a energiei si modificarea contractelor, daca este cazul;

o utilizarea serviciilor de consultanta energetica din partea unor firme specializate (care sa asigure si intretinerea corespunzatoare a instalatiilor din constructii)

In marea lor majoritate aceste masuri conexe reprezinta obligatii elementare ale beneficiarului.

Prin efectuarea lor cladirea devine mai eficienta energetic decat in prezent dar numai datorita eliminarii risipei energetice.

VI.4.2. Prezentarea masurilor/pachetelor de masuri preconizate Scopul principal al masurilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirii existente

il constituie reducerea consumurilor de caldura pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde de consum in conditiile asigurarii de microclimat confortabil.

Pentru modernizarea energetica a cladirii se au in vedere efectuarea urmatoarelor interventii asupra subansamblurilor constructive privind:

C1 Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori

I1 Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii

I2 Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii si de preparare a a.c.m.

I3 Interventii asupra instalatiei electrice

I4 Introducera instalatiei de producere apa calda menajera

Masura C1 - Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori

Izolarea termica a peretilor exteriori are influenta asupra consumului de caldura prin reducerea fluxului termic disipat prin peretii exteriori.

Imbunatatirea protectiei termice la nivelul tuturor peretilor exteriori se propune a se face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat de 8 cm grosime, amplasat pe suprafata exterioara a peretilor existenti, protejat cu o tencuiala subtire de 6 mm grosime, armata cu o tesatura deasa din fibre de sticla. La soclu se va prevedea polistiren extrudat de 5 cm grosime protejat cu tencuiala subtire armata cu plasa deasa din fibre de sticla care va reduce fluxurile termice disipate la nivelul perimetrului placii pe sol dar si a subsolului.

Solutia prezinta urmatoarele avantaje:

corecteaza majoritatea puntilor termice;

conduce la o alcatuire favorabila sub aspectul difuziei la vaporii de apa si stabilitatii termice;

protejeaza elementele de constructie structurale precum si structura in ansamblu, de efectele variatiei de temperatura a mediului exterior;

nu conduce la micsorarea ariilor locuibile si utile;

permite realizarea, prin aceeasi operatie, a renovarii fatadelor;

nu necesita modificarea pozitiei corpurilor de incalzire si a conductelor instalatiei de incalzire;

permite utilizarea spatiilor in timpul executarii de reabilitare si modernizare;

nu afecteaza pardoselile, tencuielile, zugravelile si vopsitoriile interioare existente;

durata de viata garantata indelungata.

Solutia propusa va fi realizata astfel:

Stratul suport trebuie pregatit cu cateva zile inainte de montarea termoizolatiei, verificat si eventual reparat, inclusiv in ceea ce priveste planeitatea (avand in vedere ca in aceasta solutie abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protectie) si curatat de praf si depuneri;

Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire fie mecanic (cu dibluri de plastic cu rozeta).

Stratul termoizolant din placi de polistiren expandat ignifugat, de dimensiuni mari (ex: 1,20 x 0,60 m) detensionate, este fixat prin lipire pe suprafata suport, reparata si curatata in prealabil; stratul de lipire se realizeaza, de regula, din mortar, lipirea facandu-se local, pe fasii sau in puncte.

Montarea placilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cat mai mici si decalate pe randurile adiacente, avand grija ca adezivul sa nu fie in exces si sa nu ajunga in rosturi fapt care ar conduce la pericolul aparitiei ulterioare a crapaturilor in stratul de finisaj.

La colturi si pe conturul golurilor de fereastra se vor prevedea placi termoizolante in forma de L.

Deasupra ferestrelor, in dreptul buiandrujilor, in locul placilor din polistiren se pot prevedea placi din vata minerala bazaltica pentru o protectie mai buna la foc.

Tencuiala (grundul) trebuie sa realizeze, pe langa o aderenta buna la suport (inclusiv elasticitate pentru preluarea dilatarilor si contractiilor datorita variatiilor climatice, fara desprinderea de suport), o permeabilitate la vaporii de apa concomitent cu impermeabilitate la apa.

Trebuie asigurata continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corecta a foilor de tesatura din fibra de sticla (min. 10 cm).

In zonele de racordare a suprafetelor ortogonale, la colturi, pe conturul golurilor de fereastra, se prevede dublarea tesaturilor din fibre de sticla (fasii de 25 cm) sau/si folosirea unor profile subtiri din aluminiu.

Se vor prevedea rosturi de miscare si dilatare care separa fatada in campuri de cel mult 14 m2, evitand alinierea acestora cu ancadramentele de fereastra care sunt zone cu concentrari mari de eforturi. Este recomandata separarea celor doua tipuri de rosturi. Se pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care sa permita miscarea independenta a fatadei in raport cu elementele de constructie.

Executia trebuie facuta in conditii speciale de calitate si control, de catre firme specializate, care detin de astfel si patentele aferente, referitoare in primul rand la compozitia mortarului, dispozitivele de prindere si solidarizare, scule, masini, precum si la tehnologia de executie.

Pe langa avantajele mentionate mai sus, solutia prezinta si dezavantajul ca rezistenta mecanica este mai redusa, in special la actiuni dinamice, ceea ce presupune luarea unor masuri speciale de consolidare in zonele mai expuse, de exemplu pe o inaltime de cca. 2,00 m de la cota trotuarului. Pe suprafata soclului se pot folosi tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (gris de piatra si lianti din rasini sintetice ) sau suplimentarea tesaturii din fibre de sticla cu una avand rezistenta la intindere de trei ori mai mare decat cea normala.

Aceasta solutie mai prezinta urmatoarele dezavantaje:

- cost relativ mare;

- durata de viata garantata, de regula, cel mult 20 de ani;

- limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

In scopul reducerii substantiale a efectului negativ al puntilor termice, aplicarea solutiei trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure in cat mai mare masura, continuitatea stratului termizolant, inclusiv si in special la racordarea cu soclul precum si in zona intrarilor in cladire.

De asemenea, pe conturul planseului de peste ultimul nivel, se continua termoizolatia peretelui exterior astfel incat aticul terasei sa fie acoperit in totalitate (pentru diminuarea zonei de influenta a puntii termice formate de atic).

Raportul de rezultate obtinut in urma aplicarii acestei masuri se prezinta astfel:

Raport de Rezultate

Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - SOLUTIA C1

Modulul I - Determinarea consumului anual de energie pentru încalzire Regim de inaltime: Aria desfasurata construita: = 3479.83 Suprafata utila a spatiilor incalzite: = 3148.67 Suprafata locuibila: = 2122.32 Volumul incalzit: V = 7102 Rata de ventilare a spatiilor: = 0.5 Suprafete exterioare ale elementelor de anvelopa, S, conform tabel:




-1-


Rezultate obtinute:






22.03

20.26

18.49

16.72

14.95

13.18

11.41

9.64

7.87

6.1

4.34

16.6

304 92

92 212 61


-2-







Rezultate obtinute:








Rezultate obtinute:


-3-





Rezultate finale:


=318668.67


=101.21


=25.73

-4-

Masura I1 - Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii

In scopul realizarii unui grad de confort, cu cost minim de energie, se propune, la solicitarea beneficiarului, intreruperea alimentarii cu energie termica furnizata de punctul termic ce apartine SC Termica SA si crearea unei surse de energie locala prin amenajarea unei centrale termice.

Instalatia de incalzire se propune a functiona cu combustibil gaz natural si a se executa astfel incat sa se creeze posibilitatea reglarii functionarii pe nivele de cladire si incaperi cu destinatii diferite.

Echipamentele utilizate in instalatia termica vor fi performante, fiabile si sa functioneze cu randament ridicat.

In momentul de fata asigurarea energiei termice necesare creerii conditiilor de confort in cadrul scolii se realizeaza cu ajutorul agentului termic provenit de la Punctul termic din cartier.

Conductele parcurg distanta de la Punctul termic la scoala printr-un canal termic.

Contorizarea energiei termice se face cu un contor ce este amplasat la subsolul cladirii.

Conductele de agent termic care intra in subsol strabat cladirea de la un capat la celelalt chiar pe sub coridorul principal.

Agentul termic se distribuie ramificat alimentand instalatia care se desfasoara pe toate nivelurile cladirii: P – Et.I – Et.II – Et.III – M.

Instalatia de incalzire este executata din conducte de otel iar radiatoarele sunt de urmatoarele tipuri:

o radiatoare din fonta tip 600/150/2 conform STAS 7363/86 cu numar diferit de elementi;

o radiatoare de fonta de tip Lvov sau Tahiti produse in Ucraina;

o registre de diferite dimensiuni;

o radiatoare tip panou din otel.

Partea instalatiei care se desfasoara la nivelul mansardei a fost executata in urma cu patru ani.

In baza efectuarii calculelor necesarului de caldura pentru incalzire spatii s-a obtinut capacitatea termica ce trebuie asigurata in centrala termica considerand ca baza sarcinile termice necesare a se realiza pe fiecare nivel de cladire in parte.

Sarcina termica pentru incalzire parter Qparter = 60,20 kW

Sarcina termica pentru incalzire etaj I Qetaj I = 54,50 kW

Sarcina termica pentru incalzire etaj II Qetaj II = 54,50 kW

Sarcina termica pentru incalzire etaj III si mansarda Qetaj III+M = 89,80 kW

Sarcina termica pentru preparare apa calda Qacc = 45,00 kW

Sarcina termica totala pentru incalzire si apa calda Qtotal = 304 kW

Debitul de agent termic necesar in punctul de racord G = 13,37 m3/h

Se propune amplasarea in centrala termica a trei microcentrale cu functionare in condensatie, avand puterea termica utila de 115 kW fiecare.

Echiparea centralei termice prevede amenajarea unui spatiu special ales in acest scop.

Evacuarea gazelor arse se va face fortat prin tubulatura speciala de evacuare fum/aspiratie.

Pentru circulatia agentului termic se vor prevedea pompe de circulatie atat pe circuitele de recirculare ale cazanelor cat si pe circuitele de incalzire si preparare apa calda de consum (tur).

In scopul protejarii intregii instalatiei impotriva depunerilor de calcar s-a prevazut instalarea pe conducta de alimentare cu apa rece a unui filtru magnetic.

Preluarea dilatarii agentului termic rezultat din marirea de volum datorita variatiei temperaturii acestuia se face de catre vasul de expansiune de tip inchis, avand in dotare sistemul de siguranta corespunzator.

Distribuirea agentului termic in circuite se va face prin intermediul buteliei de egalizare a presiunii.

Circuitele vor fi alese incat sa permita reglarea agentului termic din centrala termica.

Se propun circuite care sa deserveasca fiecare etaj in parte, mai putin etajul III care este cuplat cu mansarda (aceasta datorita faptului ca instalatia de incalzire la mansarda a fost executata cu 4 ani in urma).

In urma calcului de dimensionare a tuturor elementelor ce intra in alcatuirea instalatiei termice se va propune urmatorul echipament:

-3 buc. – microcentrala murala cu tiraj fortat si camera de ardere etansa, avand Pu=115 kW fiecare;

-1 buc. – vas de expansiune inchis cu o capacitate de 500l;

-3 buc. – pompa de circulatie Q = 6 mc/h, H = 2 mcA



-1 buc. – butelie de egalizare Dn = 300 mm, H = 2,30m

Marimea radiatoarelor de otel a fost stabilita in urma calculului necesarului de caldura aferent fiecarei incaperi utilizand toate elementele constructive ale imobilului (dimensiuni, materiale, orientare, suprafete vitrate, etc). Acestea sunt prevazute cu robineti de reglaj si de aerisire.

Radiatoarele propuse vor fi tip panouri de otel de tipul 22/600 cu diverse lungimi – lungimi care s-au stabilit in urma calculului necesarului de caldura aferent fiecarei incaperi utilizand toate elementele constructive ale imobilului (dimensiuni, materiale, orientare, suprafete vitrate).

Instalatia termica va fi prevazuta a se executa aparent pentru a creea posibilitatea interentiei rapide in caz de avarie.

Tevile, corpurile de incalzit, armaturile vor fi insotite de certificate de calitate.

Utilajele vor fi livrate insotite de fisa tehnica.

Depozitarea tevilor se va face in zonele usor accesibile, iar utilajele se vor transporta cu grija ferite de lovituri. Incarcarea materialelor si utilajelor in mijloacele de transport trebuie efectuata astfel incat sa se evite lovituri ce produc fisuri vizibile sa invizibile cu ochiul liber sau care sa altereze izolatia exterioara.

Inaintea inceperii montajului toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste dimensiunea si certificatul de calitate.

Tehnologia de executie a lucrarilor de instalatii termice cuprinde urmatoarele faze:

dezafectarea instalatiei termice interioare existente;

selectarea radiatoarelor din otel care se vor spala si se vor pregati pentru reinstalare;

montarea utilajelor in centrala termica;

executia instalatiilor din centrala termica;

montarea corpurilor de incalzire pe pozitie;

trasarea distributiei si pozitionarea conductelor;

pozitionarea coloanelor;

executarea legaturilor la corpurile de incalzire;

executarea probelor la rece, la cald si de eficacitate.

Dupa terminarea lucrarilor se vor indeparta toate materialele ramase si se pregateste instalatia termica pentru receptie.

Se va propune pastarea instalatia aferenta mansardei precum si a radiatoarelor tip panou din otel ( 35 buc.), a radiatoarelor din fonta de tip Lvov (20 buc.) si tip Tahiti (9 buc.) care vor fi redistribuite functie de puterea termica specifica fiecarei incaperi.


Raport de Rezultate

Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - SOLUTIA I1





-1-


Rezultate obtinute:






22.1

20.22

18.34

16.46

14.58

12.7

10.82

8.94

7.06

5.18

3.3

17.03

304 81

81 223 61


-2-







Rezultate obtinute:








Rezultate obtinute:


-3-





Rezultate finale:


=317436.59


=100.82


=21.85

-4-

Masura I2 Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii si de preparare a

apei calde menajere

Producerea apei calde necesare pentru consumul menajer se face in centrala termica de unde se asigura si agentul termic pentru acoperirea necesarului de caldura pentru incalzirea spatiilor.

Realizarea apei calde de consum se face cu un boiler cu acumulare si serpentina axiala ce functioneaza cu agentul termic.

Conductele de apa calda pornesc din centrala termica si se distribuie, asigurand prin intermediul coloanelor si a legaturilor, alimentarea cu apa calda a obiectelor sanitare consumatoare de apa calda.

Traseul conductelor de apa calda este paralel cu cel al conductelor de apa rece.

Conductele de alimentare cu apa calda la grupurile sanitare s-au prevazut a se executa din teava avand diametre cuprinse intre ½ si 2”.


Raport de Rezultate

Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - SOLUTIA - I2





-1-


Rezultate obtinute:






22.1

20.22

18.34

16.46

14.58

12.7

10.82

8.94

7.06

5.18

3.3

17.03

304 81

81 223 61


-2-







Rezultate obtinute:

Consumul anual de apa calda de consum: =335.42

Consumul anual de caldura pentru a.c.: =23002.76

Consumul anual specific de caldura pentru a.c.: =7.31

Indice de emisii de emisii de CO2 pentru a.c.: =1.46




Rezultate obtinute:


-3-





Rezultate finale:


=340439.35


=108.12


=23.31

-4-

Masura I3 Interventii asupra instalatiilor electrice

Consumatorii de energie electrică pot fi clasificaţi în cinci categorii distincte: pentru iluminat – cladirea este dotata numai cu lampi fluorescente, astfel:

lampa fluorescenta 2*40W –177 buc. lampa fluorescenta 2*20W – 11 buc.

Solutii:

o Iluminarea numai a locului din incapere in care se desfasoara activitatea.

o Este mai convenabil sa fie mai multe surse luminoase de mai mica putere, plasate în mai multe locuri care sa fie folosite pentru iluminatul local decat cele doua surse de putere mare (80W fiecare) plasate pe tavan.

o Instalarea unor senzori de prezenta, in locurile comune, care sa aprinda lumina numai cand sunt persoane in zona care poate aduce o economie substantiala.

o Pentru sursele mari de iluminat (iluminatul periferic) sa se utilizeze intrerupătoare cu reglaj continuu al tensiunii de alimentare (iîn acest fel se poate regla in mod continuu intensitatea luminoasa a sursei de iluminat şi deci energia electrica consumata).

sisteme de birou – calculatoare – 54 buc.

imprimante – 3 buc. multifunctionale – 9 buc telefoane

electrocasnice – cuptor cu microunde – 1 buc

aspirator – 1 buc

aparate de aer conditionat – 13 buc.

O parte dintre aceste dispozitivele electrice sunt consumatoare de energie electrica chiar dacă le-am scos temporar din funcţiune. Din acest motiv trebuie să conştientizăm care sunt cele mai eficiente modalităţi prin care putem să evităm consumul inutil de energie electrică.

Becurile mici de la televizor, receiver, monitor, multifunctionale sau imprimante, cuptor cu microunde sunt cele ce indica faptul ca ca se risipeste energie electrica.

Pentru a indeparta acest neajuns se pot utiliza prelungitoare electrice în care pot intra mai multe cabluri de alimentare. Astfel, prin întreruperea prelungitorului de la o singură sursă suntem siguri ca si celelate aparate nu mai stau în modul "standby".

După ce s-a terminat încărcarea telefonului mobil, încărcătorul trebuie neapărat, scos din priză, altfel, acestea continua sa consume energie electrica.

In randul risipitorilor de energie electrica se afla si dispozitivele pentru cablu si conexiune la internet si telefonie. Se recomandă utilizarea dispozitivelor wireless.

In ceea ce priveste telefonul fix, acesta nu ar mai trebuie utilizat deloc.

utilaje atelier Tamplarie – 5 buc.

Se recomanda utilizarea acestora doar in scopuri educative si de practica.

Imbunatatirea managementului energiei electrice ar putea fi un factor direct de crestere economica, de reducere a poluarii si de economisire a resurselor astfel incat acestea sa fie folosite intr-un mod productiv. In aceste imprejurari, resursele de energii alternative a ajuns sa fie o preocupare majora la nivel global. Pana ne vom bucura de energia alternativa este bine sa stim ca putem sa economisim bani urmand cateva sfaturi simple, dar eficiente, de reducere a consumului de energie electrica:

trebuie sa stingem lumina atunci cand iesim din camera;

trebuie sa economisim cea mai importanta sursa a energiei electrice, apa;

sensibilizarea copiilor si profesorilor privind reducerea consumului de energie electrica;

afise cu reguli;

postere cu indemnuri ecologice;

trebuie sa atentionam persoanele din jurul nostru sa economiseasca energia;

trebuie sa respectam regulile de econimisire.

Masura I4 Introducera instalatiei de producere apa calda menajera

Apa calda menajera se poate produce conform Masurii I2 dar se poate produce si separat cu ajutorul a doua aparate instant pe baza de energie electrica pentru fiecare grup sanitar de la etajul si etajul II.

Avantajul adoptarii acestei solutii consta in:

• Confort - acces nelimitat la apa calda;

• Sanatate - datorita particularitatilor sale nu permite raspandirea bacteriilor;

• Se economisesc bani - converteste toata energia in apa calda;

• Se economiseste timp - apa calda este furnizata instantaneu;

• Se economiseste apa - doar cantitatea de apa necesara este incalzita;

• Protectia este asigurata - este exclusa posibilitatea unei explozii cauzate de scurgere de gaze sau intoxicarea cu monoxid de carbon;

• In comparatie cu sistemele centralizate nu se pierde energie prin transfer termic intre tevile de apa si peretii de beton;

• Adoptarea acestei solutii nu depinde de montarea unei centrale termice cu gaze naturale.

• Componentele boilerului sunt din materiale izolatoare - asigura o pierdere minima a caldurii, radicand eficienta boilerului.

Dezavantaje acestei metode sunt:

• un aparat instant de incalzire are o rezistenta electrica de o putere mai mare - 5kw - necesitand in general o instalatie electrica separate deci costul obtinerii apei calda menajere pe baza energiei electrice este mare;

• rezistenta electrica pe baza careia se obtine apa calda se poate defecta datorita duritatii apei de la reteaua oraseneasca;

• debitul de apa furnizat este mult mai mic.

Se propune ca varianta de producere a apei calde menajere montarea la fiecare chiveta a unui aparat instant de producere a apei calde menajere, in total 8 aparate instant, fiecare aparat poate produce 2 l apa calda pe minut.

Se va alege un aparat instant cu o putere de 2 kW care sa produca apa calda doar pentru spalatul mainilor.

Pretul unui aparat instant este in jur de 300 lei iar 1Kwh este de 1,044 lei

Conform standardelor in vigoare necesarul de apa calda menajera in unitatile scolare este de 5 l de apa/zi/persoana.

Tinand cont de faptul ca se invata doar dimineata in intreaga cladire iar dupa-amiaza este ocupat doar etajul I, dar si de faptul ca sunt doar 4 pauze a cate 10 minute, atunci consumul de apa calda menajera este mic si implicit consumul de energie electrica pentru producerea acesteia este mic in comparatie cu centrala termica ce are pierderi de caldura pe traseu sau cu boilerul cu acumulare pentru care ar fi existat un timp de incalzire a intregii cantitati de apa.

PM1, PM2 - Prezentarea pachetelor de masuri

Aceste masuri vor fi, conform metodologiei actuale, grupate pe un numar de “pachete de masuri” care urmeaza a fi calificate energetic si economic in vederea stabilirii unei solutii de modernizare.

Aceste masuri vizeaza modernizarea termoenergetica a cladirii si ca urmare sunt independente de cele care vizeaza reabilitarea tehnico-functionala ( si care sunt considerate ca fiind efectuate).

Pachetele de masuri pe care le propun sunt cele de mai jos:

Tabelul 2

Pachet de masuri Masuri de modernizare

PM1 C1+I1

PM2 C1+I2

Rapoartele de rezultate obtinute in urma aplicarii acestor pachete de masuri se prezinta

astfel:

Raport de Rezultate

Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - PACHET MASURI PM1





-1-


Rezultate obtinute:






22.03

20.26

18.49

16.72

14.95

13.18

11.41

9.64

7.87

6.1

4.34

16.6

304 92

92 212 61


-2-







Rezultate obtinute:








Rezultate obtinute:


-3-





Rezultate finale:


=231298.54


=73.46


=16.38

-4-

Raport de Rezultate

Adresa imobil: Bloc , strada Ion Ghica, nr 2, localitatea Targoviste - PACHET MASURI PM2





-1-


Rezultate obtinute:






22.03

20.26

18.49

16.72

14.95

13.18

11.41

9.64

7.87

6.1

4.34

16.6

304 92

92 212 61


-2-







Rezultate obtinute:

Consumul anual de apa calda de consum: =335.42

Consumul anual de caldura pentru a.c.: =23002.76

Consumul anual specific de caldura pentru a.c.: =7.31

Indice de emisii de emisii de CO2 pentru a.c.: =1.46




Rezultate obtinute:


-3-





Rezultate finale:


=254301.3


=80.76


=17.84

-4-

VI.4.3. Costul total al fiecarui pachet de masuri

Conform reglementarilor in vigoare, pentru stabilirea costului fiecarei masuri de modernizare si deci a fiecarui pachet de masuri, se pot utiliza valori de costuri specifice.

Aceste costuri specifice sunt date, acolo unde este cazul, in m2 de arie de element asupra careia se intervine.

Valorile lucrarilor sunt fara TVA.

Pentru lucrarile propuse in cadrul masurilor/pachetelor de modernizare, valorile lucrarilor luate in calcul sunt urmatoarele:

o C1 - Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori cu polistiren expandat de 8 cm si a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm cuprinzand si lucrari de decopertare, transport moloz si alte activitati complementare, pretul mediu este de 41 Euro/mp * 1.153mp ≈ 48.000 Euro

o I1 - Interventii asupra instalatiei termice aferenta incalzirii care include lucrarile de racordare la reteaua de gaze lucrari de dezafectare a instalatei existente precum si de amenajare a incaperii unde vor fi montate centralele termice ≈ 75.000 Euro

o I2 - Interventii asupra instalatiei termice aferente incalzirii (I1) si prepararii a apei calde menajere ≈ 82.000 Euro

o PM1 = C1+I1 ≈123.000 Euro

o PM2 = C1+I2 ≈130.000 Euro

VI.4.4. Rezultatele aplicarii fiecarei masuri/pachet de masuri

Fiecare dintre pachetele de masuri indicate anterior contine interventii atat asupra constructiei propriu-zise cat si asupra instalatiilor ei.

Efectul masurilor ce au in vedere elemente/subansambluri de constructii se poate cuantifica cu ajutorul rezistentei termice corectate medii pe cladire R’M.

Ca si pentru cladirea nemodernizata evaluarea rezistentelor termic corectate s-au facut cu ajutorul coeficientilor liniari ψ.

Sinteza rezultatelor finale este prezentata in urmatorul tabel: Tabelul 3

Masura/Pachet de masuri R’M

[m2K/W]

Cladire existenta (reala) 0,69

C1 0,88

I1 0,69

I2 0,69

PM1 0,88

PM2 0,88


In urma aplicarii oricarui pachet de masuri de modernizare, alaturi de cresterea performantei termice R’M a cladirii in raport cu cea nemodernizata (dar reabilitata tehnic si functional) va avea loc si o crestere a performantei energetice a intregului sistem cladire (constructiv+echipamente de instalatii).

Pentru o mai complexa caracterizare energetica a fiecarei masuri/pachet de masuri este util a fi precizate Durata sezonului de incalzire si Consumul anual de caldura pentru incalzirea la nivelul sursei.

In mod sintetic rezultatele calculelor energetice sunt incadrate in urmatorul tabel:

Tabelul 4

Masura/ Pachet de masuri

Durata sezon de incalzire Dz[zile]

Consumul anual de caldura pentru incalzirea la nivelul

sursei Qs

an [kWh/an] Cladire existenta (reala) 223 422274

C1 212 318668

I1 223 317436

I2 223 340439

PM1 212 231298

PM2 212 254301

00.10.20.30.40.50.60.70.80.9

C1 I1 I2 PM1 PM2

R'M


Conform reglementarilor actuale pentru stabilirea eficientei energetice a unei masuri de reabilitare se calculeaza „consumul specific anual de caldura” la nivelul sursei de caldura q dar si cantitatea de emisii echivalent CO2.

Situatia consumurilor estimate pentru exploatarea cladirii reale si in cazul aplicarii masurilor/pachetelor de masuri, este prezentata in tabelul urmator:

Tabelul 5

Masura/ Pachet de masuri

Consumul specific anual de energie, qs

an [kwh/m2an]

Indice de emisii echivalent CO2 [kg CO2/m2an]

Cladire existenta (reala)

134,11 33,63

C1 101,21 25,73

I1 100,82 21,85

I2 108,12 23,31

PM1 73,46 16,38

PM2 80,76 17,84


Observatie: Consumul anual de caldura pentru incalzire la nivelul sursei pentru masura I2 cat si pentru pachetul de masuri PM2 este mai mare, pentru ca, introducandu-se

050

100150200250300350400450

real C1 I1 I2 PM1 PM2

Dz [zile]Qs [ MWh/an]

020406080

100120140160

Real C1 I1 I2 PM1 PM2

qs [kWh/m2an]CO2 [kg/m2an]

incalzire in sistem local cu centrale termice proprii s-a introdus si producerea apei calde de consum, ceea ce pana acum nu a existat.

La finalizarea oricarui pachet de masuri ales se va elabora un alt Certificat

energetic care va tine seama de lucrarile concret executate. VI.4.5. Indicatorii de eficienta economica a pachetelor de masuri preconizate

Analiza economica a masurilor de modernizare energetica a cladirii existente se realizeaza prin intermediul indicatorilor economici ai investitiei.

Dintre aceştia cei mai importanti sunt urmatorii:

valoarea neta actualizata aferenta investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de modernizare energetica şi economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectului mentionat, ∆VNA(m) [lei];

durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de modernizare energetica, NR [ani], reprezentand timpul scurs din momentul realizarii investitiei In modernizarea energetica a unei cladiri şi momentul In care valoarea acesteia este egalata de valoarea economiilor realizate prin implementarea masurilor de modernizare energetica, adusa la momentul initial al investitiei;

NR = ∆E.cCINV , In care:

CINV - costul lucrarilor de modernizare energetica, [Euro]

∆E - economia de caldura realizata prin aplicarea solutiilor de modernizare energetica, [kWh/an]

c - costul specific al energiei termice, [Euro/kWh]

costul unitatii de energie economisita, e [lei/kWh], reprezentand raportul dintre valoarea investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de modernizare energetica şi economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investitiei,

e = s

INV

∆E.NC

, In care:

Ns - durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica.

In functie de valorile indicatorilor economici susmentionati, rezultate prin analiza diverselor masuri de modernizare energetica a unei cladiri, vor fi alese acele masuri caracterizate de:

valoare neta actualizata , ∆VNA, cu valori negative pentru durata de viata estimata pentru masurile de modernizare energetica analizate,

durata de recuperare a investitiei, NR, cat mai mica şi nu mai mare decat o perioada de referinta, impusa din considerente economico-financiare (de catre creditor sau investitor) sau tehnice (durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica);

costul unitatii de caldura economisita, e, cat mai mic şi nu mai mare decat proiectia la momentul investitiei a costului actual a unitatii de caldura.

La baza acestei analize economice au stat urmatoarele:

o Costul energiei termice – la data intocmirii auditului energetic, majorat din ianuarie 2011, conform facturii de plata pe luna martie a acestui an a energiei temice catre societatea de distributie a agentului termic, SC Termica SA, este de:

( 1 Gcal=317,8 lei fara TVA) 64,30 Euro/MWh;

o Rata anuala de crestere a pretului energiei f=0.15;

o Rata anuala de depreciere a monedei de referinta (euro) i ≈ 0.04;

o Cursul de schimb leu-Euro 4,25 lei/Euro;

o Costurile de investitie ale masurilor de modernizare, conform evaluarilor prezentate anterior.

Acesti parametri enumerati anterior caracterizeaza momentul actual si orice intarziere de punere in aplicare a unei masuri sau pachet de masuri poate face ca analiza economica sa fie alta decat cea relatata in aceasta lucrare.

TABEL REZULTATE

c e Observatii Solutia Ani Euro KWh/an Euro/KWh Euro/an Euro Euro/KW Ani S1 20 48000 103606 0.064 6630.78 -299647.46 0.023 5.5 S2 15 75000 104837 0.064 6709.57 -130358.13 0.048 7.7 S3 15 82000 81835 0.064 5237.44 -78301.06 0.067 9.8 S3 nu se valid econ,e>c S4 15 123000 190975 0.064 12222.4 -251088.04 0.043 7.1 S5 15 130000 167973 0.064 10750.27 -199030.98 0.052 8.2

VI.4.6. Concluzii

In conformitate cu standardele in vigoare s-a considerat ca temperatura interioara medie in cladire este de aprox. 19 0C. Pentru a obtine aceasta temperatura si implicit confortul necesar desfasurarii activitatii scolare au fost propuse mai multe masuri sau pachete de masuri in urma carora au fost obtinute anumite rezultate, redate in tabelul ce urmeaza, astfel:

- prin aplicarea masurii C1:

durata de recuperare a cheltuielilor de investitie prin economii la energia termica este de 5,5 ani fata de durata de viata care este de 20 ani;

costul unitatii de energie economisita este de 23,00 Euro/MWh, aceasta reducandu-se cu 64% fata de momentul actual.

- prin aplicarea masurii I1:



- prin aplicarea masurii I2:


costul unitatii de energie economisita este de 67,00 Euro/MWh deci este mai mare decat costul actual al unitatii de energie termica cu 4,6%.

- prin aplicarea pachetului de masuri PM1:



- prin aplicarea pachetului de masuri PM2:



Grafic privind evolutia scaderii costului unitatii de energie termica:

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

In concluzie, recomandam adoptarea masurii C1, deoarece costul unitatii de energie

termica devine cel mai mic comparativ cu costul actual dar si perioada de recuperare a investitiei este cea mai mica si consta in izolarea termica la exterior a peretilor exteriori cu polistiren expandat de 8 cm si a soclului cu polistiren extrudat de 5 cm.

INTOCMIT, Auditor energetic gr.I

Ing. Toader Ion

scoala speciala de arte si meserii din targoviste · recuperarea personalitatii copilului, in...

Documents