Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378

Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Partener:

Universitatea Transilvania din Brașov

Scoala Doctorală Interdisciplinară

Departament: SILVICULTURĂ

Ing. Aureliu-Florin HĂLĂLIȘAN

Certificarea managementului forestier şi a lanţului de custodie în

România: instrument de piaţă şi mijloc de promovare a gestionării

durabile a pădurilor

Certification of forest management and chain of custody in

Romania: a market instrument and a mean to promote sustainable

forest management

Conducător ştiinţific

Prof. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN

BRAȘOV, 2014

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-

268-410525

RECTORAT

Domnului/Doamnei

.......................................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov

Nr. 6882 din 30.09.2014

PREŞEDINTE: Preşedinte, Universitatea Transilvania din Brașov Prof. dr. ing. Alexandru Lucian CURTU,

- Decan al Facultății de Silvicultură și Exploatări

Forestiere, Universitatea Transilvania din Brașov.

CONDUCĂTOR

ŞTIINŢIFIC:

Prof. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN,

- Rector al Universității Transilvania din Brașov.

REFERENŢI: Prof. dr. ing. Florin IORAȘ,

- Buckinghamshire New University, Marea Britanie.

Conf. dr. ing. Marian DRĂGOI,

- Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.

Conf. dr. ing. Bogdan POPA, - Universitatea Transilvania din Brașov.

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 03.11.2014, ora 13.30,

Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere (corpul S), sala SI2.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

le transmiteţi în timp util, pe adresa halalisanaureliuflorin@yahoo.com.

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

1

Mulțumiri

Lucrarea de față își propune să analizeze, obiectiv, procesul de certificare din

România având la bază opiniile principalilor factori implicați în acest proces. Discuții

pro sau contra despre acest subiect au existat și vor exista. Realizarea acestei teze de

doctorat nu a fost ușoară. Analizarea percepției factorilor luați în studiu a vizat

persoane implicate în producție, pentru care timpul costă.

Sfaturile conducătorului științific prof. dr. ing. Ioan Vasile ABRUDAN m-au

ajutat să înțeleg realitățile și să îmi doresc mai mult. Adeseori, aceste sfaturi au

reprezentat încurajări părintești, amintindu-mi de tatăl demult pierdut. Astfel, adresez

domnului prof. ABRUDAN recunoștință în primul rând pentru sprijin, iar apoi pentru

educația transmisă.

Atingerea acestui nivel al formării mele nu s-ar fi putut realiza fără educația

transmisă de profesorii acestei facultăți. Din anul 2005, am învățat de la profesori nu

doar cunoștințe despre domeniul silvic, ci și un mod de viață. Tuturora vă mulțumesc

și vă asigur de considerația și respectul meu pentru efortul depus în transmiterea

cunoștințelor. Motivul pentru care nu am precizat nume este că apreciez întregul

colectiv al facultății. Tuturora din facultate, indiferent de departamente, grade sau

discipline le mulțumesc în mod egal pentru că au contribuit la formarea mea

profesională, cât și ca om.

O atenție deosebită o acord celor care m-au îndrumat în elaborarea tezei de

doctorat. Domnului șef lucr. dr. ing. Florin DINULICĂ îi mulțumesc pentru toate

indicațiile și învățăturile oferite de-a lungul studiilor de doctorat și nu numai. Analiza

obiectivă a tezei de doctorat realizată de domnul șef lucr. dr. ing. Florin DINULICĂ

m-a ajutat în definitivarea acesteia. Totodată, sfaturile prietenești oferite m-au

încurajat și au contribuit la formarea mea. Mulțumesc referenților prof. dr. ing. Florin

IORAȘ și conf. dr. ing. Marian DRĂGOI pentru efortul depus în analiza tezei de

doctorat. Regret că nu am învățat mai multe lucruri de la conf. dr. ing. Tudor

STĂNCIOIU și conf. dr. ing. Bogdan POPA. Doamnei prof. dr. ing. Filofteia

NEGRUȚIU și doamnei dr. ing. Cristina VĂCĂLIE le mulțumesc pentru încurajări și

sfaturi. Acestora le mulțumesc în mod deosebit pentru colegialitate, înțelegere și

sprijin. Colegilor ing. Elena CIOCÎRLAN, ing. Ancuța COTOVELEA, ing. Mihai

MARINCHESCU și ing. Mihai FEDORCA le mulțumesc pentru prietenie și timpul

petrecut împreună.

O deosebită considerație o exprim față de domnul prof. dr. ing. Gavril

BUDĂU căruia îi mulțumesc pentru timpul acordat în orice moment și pentru sfaturile

oferite. Mulțumesc conducerii Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva pentru sprijinul

în distribuirea chestionarelor către ocoalele silvice de stat. De asemenea, îi mulțumesc

2

domnului ing. Marius TURTICĂ pentru sfaturi și informații despre companiile

certificate. Tuturor celor care și-au consumat timpul completând chestionarul unui

doctorand le mulțumesc. Fără aportul acestora finalizarea tezei nu s-ar fi realizat.

Mulțumiri deosebite îi transmit mamei mele care m-a susținut și mi-a acordat

educația primară necesară. Această deosebită contribuție o răsplătesc cu susținerea

publică a tezei de doctorat în ziua aniversării unei frumoase vârste: La mulți ani,

mama!. Pentru fiecare seară petrecută la căldură sau frig, cu masa plină sau mai puțin,

îți multumesc că ai crezut în mine și sper ca în continuare să avem numai bucurii.

Familiei mele (unchi, mătușă, verișoare și verișori) îi mulțumesc pentru încurajări și

înțelegere și regret că nu am petrecut mai mult timp împreună. Îi mulțumesc doamnei

ing. Lăcrămioara MOȘ pentru încrederea și sfaturile acordate. Inginerilor silvici de la

Ocolul Silvic Săvîrșin le mulțumesc pentru faptul că m-au motivat și m-au făcut să

vreau mai mult.

Nu în ultimul rând îi mulțumesc prietenei mele Raluca Enescu pentru

înțelegere și ajutor. Cu siguranță, peste ani ne vom aminti împreună de perioada

dificilă în care cuvintele ,,teză de doctorat” erau mai frecvente decât cuvintele ,,te

iubesc”.

Această teză de doctorat o dedic tatălui meu și fratelui meu (Flavius) care

astăzi nu îmi mai sunt alături. Perioada petrecută la Brașov ar fi fost mai ușoară cu voi

alături.

Aureliu- Florin Hălălișan

3

CUPRINS

Pag.

teza

Pag.

rezumat

Capitolul I. Introducere………………………………………………………………........... 10 11

1.1 Considerente generale………………………………………………….............................. 10 11

1.2 Scopul și obiectivele cercetării …………………………………………………………... 11 12

Capitolul II Stadiul actual al cunoștințelor privind certificarea forestieră....................... 12 12

2.1 Apariția conceptului de certificare forestieră……………………....................................... 12 12

2.2 Procesul de certificare forestieră………………………………………………………….. 13 -

2.2.1 Elementele unui sistem de certificare………………………………………………... 13 -

2.2.1.1 Standarde de sistem-standarde de performanță…………………………………. 14 -

2.2.1.2 Etapele procesului de certificare……………………………………................... 15 -

2.2.1.3 Acreditarea corpurilor de certificare………………………………… ................. 16 -

2.2.1.4 Trasabilitatea produselor și etichetarea acestora…………………………........... 17 -

2.3 Sistemul de certificare FSC (Forest Stewardship Council)………………………………. 17 -

2.3.1. Apariția Organizației FSC…………………………………………………………… 17 -

2.3.2 Funcționarea sistemului de certificare FSC……………………….............................. 18 -

2.3.2.1 Certificarea FSC a managementului forestier…………………………............... 18 -

2.3.2.1.1 Standardul FSC pentru certificarea managementului forestier.......................... 18 -

2.3.2.1.2 Procesul de certificare a managementului forestier……................................... 19 -

2.3.2.2. Certificarea FSC a lanțului de custodie…………………………………........... 21 -

2.3.2.2.1 Standardul FSC pentru lanțul de custodie………………… ............................. 21 -

2.3.2.2.2 Procesul de certificare a lanțului de custodie…………………………………. 21 -

2.3.3 Acreditarea FSC a corpurilor de certificare …………………………………………. 22 -

2.3.4 Etichetarea FSC ……………………………………………....................................... 23 -

2.3.5 Structura Organizației Forest Stewardship Council………………............................. 24 -

2.4. Impactul certificării forestiere……………………………………………………………. 24 -

2.4.1 Impactul asupra managementului forestier și asupra conservării biodiversității......... 24 -

2.4.2 Impactul asupra pieței lemnului…………………………………............................... 25 -

2.4.2.1 Prețul premium…………………………………………………………….......... 25 -

2.4.2.2 Accesul pe piață…………………………………………………………............ 28 -

2.4.2.3 Recunoaștere internațională și îmbunătățirea imaginii companiei....................... 29 -

2.4.3 Impactul social al certificării………………………………………………................ 30 -

2.4.4 Costurile certificării………………………………………………………….............. 31 -

2.5 Certificarea forestieră în România……………………………………............................... 32 13

2.5.1 Apariția certificării forestiere în România…………………………............................ 32 13

4

2.5.2 Influența ONG-urilor în procesul de certificare din România…................................. 33 -

Capitolul III. Metodologia de cercetare…………………………………………................. 34 14

3.1 Analiza Rapoartelor de evaluare emise de Organismul de Certificare……….................... 34 14

3.2. Ancheta sociologică: cercetare cantitativă………………………………………….......... 34 15

3.2.1Alegerea factorilor de interes …………………………………………………........... 34 15

3.2.2 Elaborarea instrumentelor de cercetare și modul de aplicare al acestora ..................... 36 15

3.2.3 Mărimea populațiilor studiate………………………………………………….......... 37 16

3.2.4 Etapele finale ale cercetării sociologice cantitative………………………………….. 39 18

3.3 Ancheta sociologică: cercetarea calitativă………………………………………………... 40 18

Capitolul IV. Rezultate…………………………………………………................................ 42 19

4.1 Analiza dinamicii procesului de certificare forestieră din România…................................ 42 19

4.1.1 Evoluția suprafețelor de pădure certificate FSC în România….................................. 42 19

4.1.2 Evoluția certificării lanțului de custodie în România…………................................. 44 21

4.2 Neconformități FSC identificate în procesul de certificare a managementului forestier

din România…………………................................................................................................... 45 22

4.2.1 Frecvența neconformităților…………………………………..................................... 45 22

4.2.2 Gravitatea neconformităților. Neconformități minore și majore.................................. 47 24

4.2.3 Analiza conținutului neconformităților ………………………................................... 49 25

4.2.4 Concluzii……………………………………………………………………….......... 51 26

4.3 Management forestier: evaluarea percepției reprezentanților ocoalelor silvice din

România privind certificarea FSC ……………………………................................................ 52 27

4.3.1 Evaluarea percepției unitaților silvice certificate……………..................................... 53 27

4.3.1.1 Motivul adoptării certificării FSC…………………………………………… 53 27

4.3.1.2 Rolul ONG-urilor în certificarea FSC din România…………………………. 54 28

4.3.1.3 Certificarea FSC, proprietarii de pădure și comunitatea locală........................ 55 29

4.3.1.4 Schimbări în urma certificării FSC……………………….............................. 57 30

4.3.1.5 Avantaje obținute în urma certificării FSC…………………………….......... 63 34

4.3.1.6 Derularea procesului de certificare FSC……………………………….......... 65 -

4.3.1.7 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC.................................. 67 36

4.3.1.8 Recertificarea FSC…………………………………………………………… 69 37

4.3.1.9 Opinii privind utilitatea certificării FSC………………………………........... 70 -

4.3.1.10 Promovarea certificării FSC………………………………………………... 71 -

4.3.1.11 Stimularea certificării FSC în România……………………………………. 72 -

4.3.1.12 Analiza Cluster a percepției ocoalelor silvice certificate din România

privind avantajele aduse de certificarea FSC………………………………………... 73 37

4.3.1.13 Concluzii……………………………………................................................ 74 39

4.3.2 Evaluarea percepției reprezentanților din cadrul ocoalelor silvice necertificate.. ........ 76 41

5

4.3.2.1 Motivul necertificării FSC................................................................................ 77 41

4.3.2.2 Certificarea FSC, proprietarii de pădure și comunitatea locală........................ 79 -

4.3.2.3 Beneficii așteptate de la certificarea FSC………………… ............................. 81 42

4.3.2.4 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC………………….......... 83 43

4.3.2.5 Opinii privind eficiența certificării FSC……………………………………... 85 -

4.3.2.6 Promovarea certificării FSC............................................................................. 86 -

4.3.2.7 Măsuri pentru stimularea certificării din România........................................... 87 -

4.3.2.8 Surse de informare despre certificarea FSC..................................................... 87 -

4.3.2.9 Perspective pentru adoptarea certificării FSC…………….............................. 88 43

4.3.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților ocoalelor silvice certificate și a

ocoalelor silvice necertificate asupra procesului de certificare FSC.................................... 88 43

4.3.3.1 Beneficii obținute-beneficii așteptate............................................................... 89 43

4.3.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC....................................... 90 45

4.3.4 Concluzii………………………………………………………………...................... 92 47

4.4 Lanțul de custodie: evaluarea percepției respondenților companiilor certificate……........ 92 48

4.4.1 Evaluarea percepției companiilor certificate în 2011................................................... 93 48

4.4.1.1 Profilul companiilor certificate FSC................................................................ 93 -

4.4.1.2 Percepțiile companiilor certificate din România privind beneficiile

certificarii FSC............................................................................................................. 95 -

4.4 1.2.1 Analiza cluster a companiilor certificate FSC din România......................... 96 48

4.4.1.3 Percepțiile companiilor certificate din România privind problemele în

obținerea și menținerea certificării FSC...................................................................... 97 -

4.4.1.4 Măsuri de stimulare a certificării FSC în România.......................................... 98 -

4.4.2 Evaluarea percepției respondenților din cadrul companiilor certificate FSC în anul

2014....................................................................................................................................... 98 49

4.4.2.1 Profilul companiilor certificate FSC................................................................ 99 49

4.4.2.2 Motivația adoptării certificării FSC………………......................................... 100 50

4.4.2.3Companiile românești certificate FSC și organismele de certificare……........ 101 -

4.4.2.4 Certificări de sistem deținute de companiile certificate FSC din

România........................................................................................................................ 102 50

4.4.2.5 Beneficii obținute în urma certificării FSC...................................................... 104 52

4.4.2.6 Implicații economice ale certificării FSC......................................................... 105 53

4.4.2.7 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC……............................... 108 54

4.4.2.8 Măsuri de stimulare a certificării FSC în România.......................................... 109 56

4.4.2 9 Recertificarea FSC............................................................................................ 111 56

4.4.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților unităților ce au certificat

managementul forestier și a reprezentanților companiilor certificate FSC........................... 111 57

4.4.3.1 Beneficii obținute............................................................................................. 111 57

4.4.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC....................................... 113 58

6

4.4.4 Concluzii...................................................................................................................... 114 59

4.5 Evaluarea percepției inspectorilor silvici din cadrul ITRSV privind certificarea FSC........ 116 60

4.6 Analiza calitativă a percepției specialiștilor în certificarea FSC......................................... 118 62

4.6.1 Adoptarea certificării FSC de către unitățile din România................................. 118 62

4.6.2 Companiile certificate FSC și certificarea de sistem........................................... 119 63

4.6.3 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC...................................... 120 63

4.6.4 Stimularea certificării FSC în România ............................................................. 121 64

4.6.5 Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC........................................................ 121 64

4.6.6 Legislație silvică națională și certificarea FSC................................................... 122 65

4.6.7 Viitorul certificării FSC....................................................................................... 122 66

4.6.8 Concluzii…………………………………………………………………......... 123 66

Cap. V Concluzii finale. Contribuții originale. Diseminarea rezultatelor. Direcții

viitoare de cercetare……………………................................................................................ . 124 67

5.1 Concluzii finale……………………………........................................................................ 124 67

5.2 Contribuţii originale………………………………………................................................. 125 69

5.3 Direcții viitoare de cercetare…………………………………............................................ 125 69

5.4 Diseminarea rezultatelor………………………………….................................................. 126 70

Bibliografie…………………………………………................................................................ 127 71

Anexe ……………………………………………………………............................................ 136 77

Anexa 1- Chestionarele distribuite…………………………………......................................... 136 -

Anexa 2- Rezumat...................................................................................................................... 158 77

Anexa 2- Curriculum vitae …………………………………………....................................... 159 79

7

TABLE OF CONTENTS

Pag.

thesis

Pag.

abstract

Chapter I. Introduction …………………………………………………………………. 10 11

1.1 General considerations…………………………………………………….................... 10 11

1.2 Aim and objectives ............................. …………………………………….................. 11 12

Chapter II The current state of knowledge on forest certification …………............... 12 12

2.1 Emergence of forest certification ………………......………………............................. 12 12

2.2 Forest certification process……………………………………………………….…... 13 -

2.2.1 Elements of a certification scheme ………………….…………………………... 13 -

2.2.1.1 System standards - performance standards………………………..……… 14 -

2.2.1.2 Stages of forest certification process………………......………................. 15 -

2.2.1.3 Accreditation of certification bodies……………………………............... 16 -

2.2.1.4 Product tracing and labelling…………………………………………...… 17 -

2.3 FSC (Forest Stewardship Council) certification system………………………............. 17 -

2.3.1. Establishment of FSC organization ……………………...……………………… 17 -

2.3.2 Functioning of FSC certification ………………………........................................ 18 -

2.3.2.1 FSC forest management certification…………………………................... 18 -

2.3.2.1.1 Standard for FSC forest management certification ……........….............. 18 -

2.3.2.1.2 FSC forest management certification process……......…………............. 19 -

2.3.2.2 FSC chain of custody certification………………….....……….................. 21 -

2.3.2.2.1 Standard for FSC chain of custody certification…....……....................... 21 -

2.3.2.2.2 FSC chain of custody certification process ……….………………...….. 21 -

2.3.3 FSC accreditation of certification bodies...…………..…………………….……... 22 -

2.3.4 FSC labels ……………………………………......……………………................. 23 -

2.3.5 Forest Stewardship Council organization……......…………………….................. 24 -

2.4. Impact of forest certification………………………………………………….………. 24 -

2.4.1 Impact of forest certification on forest management and biodiversity .......... 24 -

2.4.2 Impact on wood markets……………………….........…………………........ 25 -

2.4.2.1 Price premium…………………………….......………………………....... 25 -

2.4.2.2 Market access …………………………......……….…………………....... 28 -

2.4.2.3 Company reputation and image................................................................... 29 -

2.4.3 Social impact of forest certification ……….......………………………................. 30 -

2.4.4 Costs of forest certification……………….......……………………....................... 31 -

2.5 Forest certification in Romania………………….…………………………….............. 32 13

2.5.1 Emergence of forest certification in Romania………….………………................ 32 13

8

2.5.2 NGOs involvement in the forest certification process in Romania ........................ 33 -

Chapter III. Data and methods……………………………………………….................. 34 14

3.1 Analysis of the evaluation reports issued by the certification body …......……............ 34 14

3.2. Sociological investigation: quantitative research …………………………………….. 34 15

3.2.1 Selection of stakeholders ………………………………………………………..... 34 15

3.2.2 Research instruments and application...................................................................... 36 15

3.2.3 Investigated population ……………………………………………....................... 37 16

3.2.4 Final stages of quantitative sociological research ………………………………... 39 18

3.3 Sociological investigation: qualitative research ………………………………………. 40 18

Chapter IV. Results…………………………………………………………………........ 42 19

4.1 Analysis of forest certification evolution in Romania…..............................…….......... 42 19

4.1.1 Evolution of FSC certified forests in Romania……………….............................. 42 19

4.1.2 Evolution of FSC chain of custody in Romania………………………................. 44 21

4.2 FSC non-conformities identified during the process of forest management

certification in Romania ....…………………………………………………....................... 45 22

4.2.1 Frecqvency of FSC non-conformities………………………………….................. 45 22

4.2.2 Degree of non-conformities. Minor and major non-conformities……................... 47 24

4.2.3 Analysis of nonconformities .................. …………………………........................ 49 25

4.2.4 Conclusions ………………………………………………………………………. 51 26

4.3 Forest management: assessing the perceptions of respondents from forest districts...... 52 27

4.3.1 Assessment of the respondents from certified forest districts…......……............... 53 27

4.3.1.1 Reasons for adopting FSC certification ……………………………..…… 53 27

4.3.1.2 Role of NGOs in FSC certification in Romania …………………….….... 54 28

4.3.1.3 FSC certification, forest owners and local communities ………………… 55 29

4.3.1.4 Changes after FSC certification ……………………………...................... 57 30

4.3.1.5 Benefits of FSC certification …………………………….......................... 63 34

4.3.1.6 FSC certification process ………………………………………...………. 65 -

4.3.1.7 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate …......................... 67 36

4.3.1.8 FSC re-certification ………………………………………………………. 69 37

4.3.1.9 Perceptions of the utility of FSC certification …………………………… 70 -

4.3.1.10 Promotion of FSC certification …………………………………………. 71 -

4.3.1.11 Stimulation of FSC certification in Romania …………………………… 72 -

4.3.1.12 Cluster analysis of the perception of repondents from certified forest

districts in Romania on the benefits of FSC certification ………………………... 73 37

4.3.1.13 Conclusions ………………………………………................................... 74 39

4.3.2 Evaluation of repondents from non-certified forest districts................................... 76 41

9

4.3.2.1 Resons for not adopting FSC certification.................................................. 77 41

4.3.2.2 FSC certification, forest owners and local communities …….................... 79 -

4.3.2.3 Main benefits expected from FSC forest certification……………............. 81 42

4.3.2.4 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate …………...…….. 83 43

4.3.2.5 Perceptions of the utility of FSC certification …………………………… 85 -

4.3.2.6 Promotion of FSC certification.................................................................... 86 -

4.3.2.7 Measures to stimulate FSC certification in Romania.................................. 87 -

4.3.2.8 Sources of information about FSC certification.......................................... 87 -

4.3.2.9 Perspectives for adopting FSC certification ……………..........…............. 88 43

4.3.3 Comparative analysis of respondents’ perceptions from certified and non-

certified forest districts on FSC certification process................................... ................... 88 43

4.3.3.1 Obtained benefits - expected benefits of forest certification....................... 89 43

4.3.3.2 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate.............................. 90 45

4.3.4 Conclusions……………………………………………………….......................... 92 47

4.4 Chain of custody: evaluation of respondents’ perceptions from FSC certified

companies ............................................................................................................................ 92 48

4.4.1 Evaluation of perceptions of FSC certified companies in 2011........ ...................... 93 48

4.4.1.1 Profile of FSC certified companies............................................................. 93 -

4.4.1.2 Perceptions on perceived benefits of FSC certification................... ............ 95 -

4.4 1.2.1 Cluster analysis of repondents’ perceptions from FSC certified

companies on the benefits of FSC certification....................................................... 96 48

4.4.1.3 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate.............................. 97 -

4.4.1.4 Measures to stimulate FSC certification in Romania.................................. 98 -

4.4.2 Evaluation of perceptions of FSC certified companies in 2014.............................. 98 49

4.4.2.1 Profile of FSC certified companies............................................................. 99 49

4.4.2.2 Reasons for adopting FSC certification …….....………………................. 100 50

4.4.2.Romanian FSC certified companies and certification bodies………...................... 101 -

4.4.2.4 Sistem certifications owned by FSC certified companies............................ 102 50

4.4.2.5 Perceived benefits of FSC certification....................................................... 104 52

4.4.2.6 Economic implications of FSC certification................................................ 105 53

4.4.2.7 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate ……..................... 108 54

4.4.2.8 Measures to stimulate the FSC certification in Romania............................ 109 56

4.4.2 9 FSC re-certification...................................................................................... 111 56

4.4.3 Comparative analysis of respondents’ perceptions from FSC certified forest

management units and certified companies...................................................................... 111 57

4.4.3.1 Perceived benefits of FSC certification.............................. ......................... 111 57

4.4.3.2 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate.............................. 113 58

4.4.4 Conclusions..................................................................................................... 114 59

10

4.5 Evaluation of respondents’ perceptions of Regional Forest Inspectorates on FSC

certification........................................................................................................................... 116 60

4.6 Qualitative analysis of the perception of FSC certification experts............................... 118 62

4.6.1 Adoption of FSC certification by forest management units in Romania........... 118 62

4.6.2 FSC certified companies and system certifications............................................ 119 63

4.6.3 Problems in obtaining and maintaining FSC certificate..................................... 120 63

4.6.4 Measures to stimulate FSC certification in Romania......................................... 121 64

4.6.5 Regulation 995/2010 and FSC certification........................................................ 121 64

4.6.6 National forest legislation and FSC certification............................................... 122 65

4.6.7 Future of FSC certification................................................................................. 122 66

4.6.8 Conclusions……………………………………………………………………. 123 66

Cap. V Final conclusions. Original contributions. Dissemination of results. Future

research directions…………………………………………………………….................. 124 67

5.1 Final conclusions ………………………………………………………....................... 124 67

5.2 Original contributions …………………………………………………….................... 125 69

5.3 Dissemination of results ………………………………………………………............. 125 69

5.4 Future research directions ……………………………………………………….......... 126 70

References………………………………………………………………………………..... 127 71

Annexes ……………………………………………………………………………............ 136 77

Anex 1- Questionnaires ……………………………………......………………….............. 136 -

Anex 2- Abstract ……………………………………………………………....................... 158 77

Anex 3- Curriculum vitae ………………………………………………………................. 159 79

11

Capitolul I. Introducere

1.1 Considerente generale

De peste două decenii certificarea forestieră reprezintă o realitate a sectorului

silvic la nivel global. Frecvent contestat, acest concept reprezintă astăzi un mijloc de

promovare a managementului forestier durabil și nu numai. Fie că este vorba de

sistemul FSC (Forest Stewardship Council) sau de sistemul PEFC (The Programme

for the Endorsement of Forest Certification), certificarea forestieră există pentru că

piața produselor lemnoase o cere. Gândită inițial ca modalitate de reducere a tăierilor

ilegale în zona tropicală certificarea s-a extins mai ales în emisfera nordică, în care se

înscriu peste 90% din pădurile certificate ale globului.

Anul 1993 reprezintă anul apariției primului sistem de certificare forestieră.

Preluând ecourile Conferinței de la Rio din anul 1992, ONG-urile și sectorul industrial

au aprins ,,scânteia” certificării. Scopul acestora era comun: dezvoltarea durabilă și

cea economică prin crearea unui sistem de recompensare a performanțelor gestionării

durabile a pădurilor și posibilitatea urmăririi circuitului (trasabilității) materialului

lemnos.

În primii ani, certificarea forestieră s-a dezvoltat anevoios. Treptat conceptul

a luat amploare odată cu interesul crescând al managerilor de păduri sau a operatorilor

economici. Datorită popularității FSC, în 1999 apare sistemul de certificare PEFC care

reprezenta inițial interesele proprietarilor de pădure, în special privați. Disputele între

cele două sisteme persistă, iar susținători există de ambele părți.

Certificarea forestieră a pătruns și în România. Din ce în ce mai multe

companii românești exportă lemn și produse din lemn în țări cu o piață a produselor

certificate dezvoltată. Din păcate, datorită tăierilor ilegale, infracțiunilor sau corupției,

România nu are o imagine foarte bună peste hotare. Și totuși, certificarea oferă aceeași

poziție ca a marilor comercianți ai lumii, prin îndeplinirea standardului global al

sistemului de certificare. Mari clienți sau recunoaștere pe plan internațional reprezintă

beneficii considerabile într-o piață a produselor lemnului în continuă schimbare.

În anul 2012 Națiunile Unite publica un raport în care se menționau câteva

aspecte importante despre amploarea certificării forestiere (U.N., 2012):

- La nivel global, suprafața de pădure este distribuită neuniform. Astfel, 51% dintre

pădurile certificate se găsesc în America de Nord, 25% în Uniunea Europeană

(înclusiv țările nordice) și 12% în țările membre a Comunității Statelor Independente.

Restul pădurilor certificate (13%) se regăsește în emisfera sudică.

- Aproape 10% dintre pădurile globului sunt certificate; se consideră că este nevoie de

încă 80 de ani pentru a se certifica toate pădurile globului;

12

- În unele regiuni, cum ar fi Europa de Vest, unele țări dețin o suprafață de peste 50%

păduri certificate;

-Lemnul provenit din pădurile certificate este estimat la 469 mil. mc reprezentând

27% din consumul global;

- Evaluarea companiilor în vederea certificării lanțului de custodie costă în medie

3500 $ la care se adaugă cele patru audituri (cost mediu 1800 $/an). Astfel, costul

mediu global pentru numărul total de certificate existente este de aproximativ 300

milioane $.

1.2 Scopul și obiectivele cercetării

Prezenta teză de doctorat are ca scop analizarea evoluției certificării

forestiere în România și evaluarea percepției factorilor implicați în acest proces

privind diversele aspecte economice, ecologice și sociale ale certificării. Prin

complexitatea metodologiei abordate, studiul reprezintă o noutate, făcând apel la

factorii importanți (stakeholders) afectați direct și indirect de procesul de certificare

FSC, la nivel național. Întrucât este analizată percepția principalilor factori afectați de

certificarea forestieră, lucrarea de față are și un caracter sociologic.

Obiectivele principale stabilite pentru îndeplinirea acestui scop sunt

următoarele:

1. Analizarea evoluției certificării forestiere în România;

2. Evaluarea managementului forestier în viziunea standardului FSC prin

analiza neconformităților;

3. Evaluarea percepției principalilor factorilor implicați în certificarea

managementului forestier și a lanțului de custodie;

4. Evaluarea percepției organismului de control silvic național (ITRSV) în

procesul de certificare forestieră;

5. Evaluarea percepției specialiștilor implicați în procesul de certificare

forestieră din România.

Capitolul II Stadiul actual al cunoștințelor

privind certificarea forestieră

2.1 Apariția conceptului de certificare forestieră

Termenul de ,,certificare forestieră” este strâns legat de conceptul

,,dezvoltare durabilă’’, reflectând principiile și obiectivele acesteia (Vallejo și

Hauselmann, 2002). Raportul Brundtland din 1987 (U.N, 1987) definește obiectivele

dezvoltării durabile astfel: ,,dezvoltarea durabilă urmărește satisfacerea nevoilor

prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface

13

propriile nevoi’’. Amploarea defrișării pădurii tropicale, ca urmare a nevoii de lemn

pentru industrie și extinderea terenurilor agricole, a condus la necesitatea

implementării unui program de reducere a exploatării pădurilor prin controlul

comerțului cu lemn (Meidinger, 2006).

În anul 1993, WWF împreună cu alte ONG-uri și companii înființează Forest

Stewardship Council (FSC), organizație neguvernamentală și non-profit care să

demareze un program global de certificare forestieră, elaborând standarde în acest

sens (Meidinger, 2006). Deși FSC devine primul sistem de certificare forestieră

global, existau programe regionale de etichetare și înaintea apariției FSC.

Certificarea forestieră își are rădăcinile în îngrijorarea față de defrișările

topicale rapide din anii 80-90 (Elliott și Sturm, 1996; Merry și Carter, 1996;

Meidinger, 2002; Meidinger et al., 2003; Kiekens, 2003; Bartley, 2003; Nussbaum și

Simula, 2005; Stringer, 2006; Meidinger, 2006).

Organizațiile de mediu au contribuit semnificativ la apariția certificării

forestiere, unii autori considerând că certificarea este rezultatul îngrijorării ONG-

urilor și a altori factori implicați asupra degradării pădurilor, tăierilor excesive și a

incapacității unor structuri de conducere de a lua decizii în vederea unei gestionări

durabile a pădurii (Auld et al., 2008). Organizații ca Greenpeace, Friends of Earth sau

WWF (World Wide Fund for Nature) au scos în evidență problema tăierilor din zona

tropicală, realizând numeroase campanii de boicotare a comerțului cu lemn tropical

(Bartley, 2003; Overdevest, 2009). Țintele acestor acțiuni au fost companii mari ca

B&Q în Marea Britanie sau Home Depot în Statele Unite (Bartley, 2003), acestea

răspunzând prin adoptarea unor strategii cu impact negativ redus asupra mediului,

devenind mari susținători ai certificării forestiere (Meidinger, 2006).

2.5 Certificarea forestieră în România

2.5.1 Apariția certificării forestiere în România

În anul 1998 au loc primele inițiative cu privire la certificarea forestieră din

România. Au avut loc seminarii cu managerii ocoalelor silvice și studii în zone pilot

(Hălălișan et al., 2012). În anul 1999 se stabilește la Brașov un prim Grup Național de

Lucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP), după numeroase întâlniri și studii

privind certificarea forestieră. La aceasta prima întalnire s-a ales Comitetul de

Coordonare al GNLCP cu sediul la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere

din Brașov (Universitatea Transilvania).

Hotărârea de Guvern 1476/2002 reprezintă cadrul legal favorabil dezvoltării

conceptului de ,,certificare a managementului forestier”, permitând administratorilor

de păduri să demareze procesul de certificare, solicitând acest lucru organismelor de

certificare (Hălălișan et al., 2012). Odată definit cadrul legal în care poate fi derulată

14

acţiunea de certificare (prin H.G 1476/2002), primul certificat pentru managementul

forestier a fost acordat ocoalelor silvice Văratec şi Târgu Neamţ de pe raza Parcului

Natural Vânători Neamţ, pentru 31611 ha, în anul 2002 (Abrudan, 2003).

Sistemul FSC este singurul sistem de certificare a managementului forestier

prezent în România. În anul 2000 a fost discutată introducerea sistemului de certificare

PEFC, concurent sistemului FSC, justificat prin adaptabilitatea la condițiile socio-

economice din țară arătându-se că România are nevoie de standarde de certificare

adaptate specificului ecologic și sistemului de proprietate din țară (Nicolescu, 2000).

Printre motivele pentru care aceast sistem nu a fost introdus în acel moment în

România se regăseau proporția redusă a pădurilor private și lipsa unor resurse a

asociaților private de pădure pentru elaborarea unor standarde naționale în domeniul

forestier (Abrudan, 2003). În anul 2014, la Brașov, a avut loc întâlnirea unor

proprietari privați de pădure și operatori economici în care au avut loc discuții despre

standardele PEFC, analizându-se oportunitatea introducerii acestui sistem în România.

Capitolul III. Metodologia de cercetare

Impactul certificării forestiere poate fi evaluat prin: studii pe teren, analiza

rapoartelor de audit sau interviuri cu personalul unităților certificate (Moore et al.,

2012). Ținând cont de caracterul consultativ al certificării forestiere s-a considerat că

analiza percepției factorilor afectați direct sau indirect reprezintă cea mai bună metodă

de caracterizare a procesului de certificare FSC din România. De asemenea, lipsa unor

statistici privind comerțul cu produse certificate justifică necesitatea interacțiunii cu

factorii afectați de certificarea forestieră prin evaluarea percepțiilor acestora.

Pentru a îndeplini obiectivele propuse s-au utilizat următoarele metode de

cercetare:

A. Analiza rapoartelor emise de organismul de certificare;

B. Ancheta sociologică: cercetare cantitativă;

C. Ancheta sociologică: cercetare calitativă.

3.1 Analiza rapoartelor de evaluare emise de organismul de certificare

Prima componentă a acestei cercetări constă în analizarea rapoartelor de audit

rezultate în urma procesului de evaluare a unitățiilor silvice care s-au certificat. Au

fost studiate toate cele 10 certificate FSC acordate pentru managementul forestier,

existente la data de 30 aprilie 2014. Organismul de certificare care a emis rapoartele

evaluării principale, în toate cele 10 cazuri, este Soil Association Woodmark (Anglia).

Au fost identificate 154 de neconformități față de standardul FSC.

15

3.2. Ancheta sociologică: cercetare cantitativă

Caracterul cantitativ are ca scop evidențierea și cuantificarea percepției

factorilor implicați în procesul de certificare forestieră din România. Un aspect

criticabil al cercetării cantitative este centrarea atenției pe masa de indivizi și nu spre

fiecare entitate în parte (Rotariu și Iluț, 2001).

3.2.1 Alegerea factorilor de interes (stakeholders)

Pentru a caracteriza cantitativ certificarea forestieră în România, au fost

identificați factorii de interes afectați de acest proces. Selectarea factorilor de interes a

avut la bază teoria dezvoltată de Freeman (1984).

Pentru satisfacerea obiectivelor tezei de doctorat au fost selectați următorii

factori: ocoale silvice, companii (nivel local) și ITRSV (nivel regional). S-a avut în

vedere evaluarea percepției factorilor la nivel local afectați de certificarea forestieră.

3.2.2 Elaborarea instrumentelor de cercetare și modul de aplicare al

acestora

Instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Chestionarea constituie

astăzi una dintre metodele de bază în investigarea fenomenelor sociale (Chelcea,

2004). În cadrul cercetării cantitative, s-au elaborat 7 chestionare specifice fiecărui

grup țintă: 4 chestionare destinate tuturor ocoalelor silvice (ocoale silvice private

certificate, ocoale silvice certificate din cadrul RNP Romsilva, ocoale silvice private

necertificate, ocoale silvice necertificate din cadrul RNP Romsilva); două chestionare

destinate companiilor certificate FSC (2 chestionare: anul 2011 și anul 2014) și un

chestionar inspectorilor ITRSV, incluzând întrebări comune precum și întrebări

specifice fiecărui factor de interes (chestionarele sunt prezentate în anexa 1).

Chestionarele s-au distribuit prin intermediul poștei, prin e-mail sau prin

prezentarea la sediul unității luate în studiu. Chestionarele poștale reprezintă o

modalitate mai rapidă și mai puțin costisitoarede recoltare a informațiilor (Chelcea,

2004). Respectând indicațiile metodei propuse de Dillman (1978), denumită Total

Design Method (TDM), au fost transmise respondenților prin poștă: o notă informativă

despre acest studiu, chestionarul atașat și un plic timbrat pentru a asigura

retransmiterea chestionarului către operatorul anchetei. Prin poștă, au fost distribuite

chestionare ocoalelor silvice private și Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și

Vânătoare. Chestionarele distribuite ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva s-a

16

realizat prin e-mail, cu sprijinul conducerii RNP Romsilva. Tot prin e-mail s-au

distribuit chestionarele firmelor certificate FSC din anul 2011 și 2014.

3.2.3 Mărimea populației studiate

Factorii de interes din cadrul componentei ,,management forestier”

În urma alegerii factorilor de interes ce se vor lua în studiu s-a recurs la

stabilirea mărimii populației de respondenți specifică fiecărui factor. Astfel, pentru

componenta de management forestier (ocoale silvice certificate-ocoale silvice

necertificate) s-a studiat întreaga populație (137 ocoale private și 316 ocoale din

cadrul RNP Romsilva), distribuindu-se în țară (figura 1) 453 de chestionare (tabelul

1).

Figura 1 Locația respondenților studiați

Location of respondents

Factorii de interes din cadrul componentei ,,lanț de custodie”

În cadrul componentei ,,lanț de custodie” în anul 2011, s-au luat în

considerare toate companiile certificate FSC în acel moment (n=86) din România.

Pentru a observa evoluția percepției și pentru a obține informații suplimentare despre

certificarea FSC a operatorilor economici, în anul 2014 s-a recurs la aplicarea unui

chestionar tuturor companiilor certificate până la data de 31 noiembrie 2013. La acea

dată în România existau 171 de companii certificate FSC. Justificarea aplicării

17

chestionarelor doar firmelor certificate FSC la data de 21 noiembrie 2013 este legată

lipsa comercializării produselor certificate imediat după certificare, lucru care nu este

relevant în evaluarea impactului certificării FSC. Astfel, populația finală luată în

studiu este de 146 companii certificate cărora li s-a distribuit chestionarul (tabelul 1).

Organul de control silvic (Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și

Vânătoare)

În vederea evaluării percepției organelor de control silvic (ITRSV-uri) au fost

distribuite 48 de chestionare inspectorilor silvici din cadrul ITRSV-urilor și a ISV-

urilor (Inspecții Silvice și de Vânătoare) care realizează acțiuni de control în păduri

certificate FSC (tabelul 1). Astfel, au fost transmise un număr de 28 chestionare celor

7 Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic și Vânătoare de interes (câte patru

chestionare pentru fiecare ITRSV: Brașov, Focșani, Ploiești, Suceava, Râmnicu

Vâlcea, Oradea, Timișoara). În cadrul ITRSV-urilor, chestionarul a fost destinat

fiecărui conducător de departament. Au mai fost distribuite un număr de 20 de

chestionare ISV-urilor, chestionarul fiind destinat fiecărui coordonator de ISV. S-au

reprimit în total un număr de 38 de chestionare.

Tabelul 1 Factorii chestionați și rata de răspuns

Stakeholders surveyed and response rate

Categorie

factor de

interes

Factor de interes Populația

totală

Chestionare

distribuite

Chestionare

primite

Rata de

răspuns

Management

forestier

certificat

Ocoale private certificate

FSC 5 5 5 100%

Ocoale silvice de stat

certificate FSC 215 215 207 96,2%

Management

forestier

necertificat

Ocoale private

necertificate 132 132 102 77,2%

Ocoale silvice de stat

necertificate 101 101 98 97%

Total componenta ,,management

forestier” 453 453 417 92%

Lanț de

custodie

certificat

Companii certificate FSC

86-anul

2011 86 70 81,4%

171- anul

2014 146 92 63%

Total componenta ,,lanț de custodie” - 232 162 -

Alți factori ITRSV-uri 48 48 38 79,16%

Total general 617 -

18

În urma distribuirii chestionarelor reprezentanților managementului forestier

din România s-a obținut o rată de răspuns de 92% (tabelul 1). Rata de răspuns a fost

influențată de contribuția conducerii RNP Romsilva care s-a implicat în distribuirea

chestionarelor tuturor ocoalelor silvice de stat din țară.

3.2.4 Etapele finale ale cercetării sociologice cantitative

Odată colectate chestionarele de la respondenți, urmează câteva etape

importante în definitivarea cercetării sociologice (Mărginean, 2004): codificarea

informațiilor, prelucrarea datelor, analiza datelor și interpretarea rezultatelor

(teoretizarea). În urma codificării răspunsurilor respondenților cu ajutorul soft-ului

Microsoft Excel s-a trecut la prelucrarea datelor folosind softul STATISTICA var.7

(www.statsoft.com). Prelucrarea datelor s-a realizat ținând cont de obiectivele

propuse, realizându-se statistici descriptive pentru fiecare factor și analizând, prin

comparație, percepțiile acestora.

Analiza itemilor (a consistenței interne) s-a realizat prin utilizarea

Coeficientul Cronbach α. În cadrul acestei analizei au fost incluse toate întrebările de

tip scalar (Scara Likert) sau întrebări cu variante de răspuns (care au fost codificate

ulterior). Coeficientul Cronbach α este prezentat cel mai adesea ca fiind un indicator

al existenței unui construct unic (scala unui chestionar, scorul la o caracteristică de

performanță), care înglobează cea mai mare parte a variabilității răspunsurilor la itemii

analizați (Popa, 2011).

Pentru evidențierea diferențelor de percepție între două grupuri s-a utilizat

Testul Mann Whitney U. Dacă rezultatul Testului Mann Whitney U este semnificativ

atunci există o diferență între cele două grupuri independente, existând probabilitatea

ca datele să reprezinte populații cu valori diferite ale medianei (Sheskin, 2003).

Utilizarea analizei cluster a avut ca scop gruparea respondenților în grupuri

omogene. S-a utilizat tehnica iterativă a celor ,,K medii”(K-means). În analiză, s-a

optat pentru soluția cu 3 clustere, soluția obținându-se după rularea a 10 iterații.

3.3 Ancheta sociologică: cercetarea calitativă

Caracterul calitativ al tezei are ca scop evidențierea percepției experților

implicați în procesul de certificare forestieră din România. S-a luat în considerare un

grup de experți din domeniul certificării FSC din România și s-a aplicat un interviu

structurat, cu întrebări deschise. A fost aleasă această metodă datorită imposibilității

de a întâlni persoanele intervievate și datorită timpului disponibil limitat a acestora.

Pentru cercetarea sociologică calitativă grupul de experți a fost ales prin

selectarea unor persoane specializate în problematica certificării forestiere, având

19

experiență în acordarea unor servicii de consultanță sau realizarea de audituri în acest

domeniu. Datorită interesului relativ nou pentru certificarea forestieră, au fost

identificați un număr de numai 12 experți din țară. Scopul principal al acestei faze nu

este de a intervieva un număr cât mai mare de respondenți, ci de a identifica acei

experți care pot oferi explicații la situațiile întâlnite.

Chestionarul aplicat experților

Chestionarul aplicat specialiștilor, în cadrul anchetei calitative, este compus

dintr-o parte introductivă, în care este solicitată experiența în domeniul certificării

forestiere și o parte cu 11 întrebări despre certificarea FSC, ce au la bază subiectele

menționate și în cadrul cercetării cantitative.

Analiza calitativă reprezintă o metodă de prelucrare a datelor fără a le

transforma în format numeric (Babbie, 2010). Chestionarele au fost prelucrate cu

ajutorul softului Nvivo 10 (varianta Demo), soft utilizat în analiza datelor calitative

(QSR, 2014). Cu ajutorul acestui soft, răspunsurile experților au fost codificate și

analizate în vederea formării unei imagini cu privire la procesul de certificare

forestieră din România.

Capitolul IV. Rezultate

4.1 Analiza dinamicii procesului de certificare forestieră din România

4.1.1 Evoluția suprafețelor de pădure certificate FSC în România

După certificarea ocoalelor silvice Văratec și Târgu Neamț din cadrul

Parcului Național Vânători Neamț în anul 2002, în 2005 Ocolul Silvic Năruja primește

certificatul FSC pentru management forestier fiind primul ocol silvic privat certificat,

WWF sprijinind această acțiune. Tot în anul 2005 se acordă un certificat pentru 8

direcții silvice (Arad, Argeș, Cluj, Prahova, Hunedoara, Neamț, Suceava și Timiș).

Suprafața totală certificată în România (figura 2), la începutul anului 2006 era de

966589 ha, 949390 ha păduri ale statului administrate de RNP (8 direcții silvice), iar

17289 ha păduri private administrate de O.S Năruja. Certificatul FSC de grup al RNP

pentru cele 8 direcții expira la sfârșitul anului 2010, urmând să se recertifice doar

patru direcții silvice (Arad, Timiș, Neamț și Suceava).

În anul 2011 suprafaţa certificată în România este de 717055 ha, din care

680152,7 ha aparţin statului, iar 30902,3 ha aparţin strucurilor private (trei ocoale

silvice private). Direcţiile Silvice Argeş, Cluj, Dâmboviţa, Hunedoara nu au fost încă

re-certificate, ca urmare a unor probleme ce au dus la neacordarea certificatului după

expirarea celui anterior.

20

Figura 2 Evoluția suprafețelor certificate private în perioada 2005- 2014

Evolution of FSc certified rivate forests in the period 2005-2014

În octombrie 2012 existau 5 certificate FSC de management în România

acordate pentru o suprafață totală de 717055 ha, din care 680152,7 ha păduri ale

statului iar 36902,3 ha păduri private. Toate cele 5 certificate FSC au fost acordate atât

pentru managementul forestier (FM) cât și pentru lanțul de custodie (CoC)

(www.info.fsc.org). Cele trei ocoale silvice private certificate în anul 2012 sunt: O.S

Municipal Baia Mare (Maramureș), O.S Baraolt (Covasna) și O.S Pădurile Șincii

(Brașov) (figura 3). RNP deținea un certificat de grup pentru patru direcții silvice și un

certificat FSC acordat separat pentru direcția silvică Maramureș în anul 2011.

Figura 3 Evoluția suprafețelor de stat certificate FSC în perioada 2002- 2014

Evolution of FSC certified state forests in the period 2002-2014

Anul 2013 reprezintă anul în care se atingea maximul suprafeței de pădure

certificată în România. RNP Romsilva obține certificatul FSC pentru încă 1,6 mil. ha

(figura 4), astfel că 2385564 ha păduri aparținând statului erau gestionate în

conformitate cu standardul FSC (ocoale silvice din cadrul a 28 direcții silvice).

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Su

pra

fața

certi

fica

tă, m

ii h

a

Anul

Cer

tifi

care

a O

.S N

ăru

ja

Cer

tifi

care

a O

.S

Mu

nic

ipal

Bai

a B

are

Cer

tifi

care

a O

.S B

arao

lt

Cer

tifi

care

a O

.S

Păd

uri

le

Sin

cii

Rec

erti

fica

rea

O.S

M

un

icip

al B

aia

Bar

e

Cer

tifi

care

a R

PL

P K

ron

stad

t R

A,

RP

LP

Pia

tra

Cra

iulu

i, O

.S P

ădu

rile

F

ăgăr

așu

lui

Cer

tifi

care

a A

PA

PE

T,

O.S

Cas

cad

e

Em

pir

e, O

.S S

teja

rul

RA

, O

.S C

iuca

ș

RA

, O.S

Co

mu

nal

Tel

ciu

0

0,5

1

1,5

2

2,5

2001 2002 2005 2008 2011 2012 2013 2014

Su

pra

fața

cer

tifi

cată

, mil

. h

a

Anul

21

Figura 4 Direcții silvice certificate FSC în anul 2013

FSC certified Forest Directorates in 2013

Ocolul Silvic Municipal Baia Mare se recertifică în luna iunie 2013. RPLP

Kronstadt RA primește în luna iulie 2013 certificatul FSC pentru 13487,4 ha pădure

proprietate a Primăriei Brașov (www.info.fsc.org). Ocolul silvic Sighișoara (din cadrul

D.S Mureș) obține în 2013 certificatul FSC cuprinzând atât păduri ale statului cât și

păduri proprietate a unor primării (Albești, Daneș, Nadeș, Saschiz, Vânători,

Sighișoara) și a Parohiei Evanghelice Sighișoara (www.info.fsc.org).

În anul 2014, se acordă încă 5 certificate FSC pentru managementul

forestier (Asociația APAPET- reunind ocoale silvice private din Harghita și Covasna,

O.S Cascade Empire, Stejarul RA, Ciucaș RA și O.S Comunal Telciu), ocoalele

silvice private ajungând, în total, la 198420.4 ha pădure certificată (figura 2).

Suprafața totală certificată în iunie 2014 în România, era de 2554189,4 ha

(www.fsc.org).

4.1.2 Evoluția certificării lanțului de custodie în România

În anul 2001, anticipând certificarea FSC a primelor suprafețe de pădure, doi

investitori străini își certifică lanțul de custodie. La sfârșitul anului 2002 patru

companii sunt certificate în sistem FSC, arătând un interes crescut pentru comerțul

produselor certificate FSC și încercând să obțină beneficii ale pieței (Abrudan, 2003).

22

Numărul lanțurilor de

custodie a evoluat lent până în anul

2010, înregistrându-se un interes sporit

pentru certificarea FSC după anul

2012 (figura 5). Astfel, dacă numărul

companiilor certificate FSC în anul

2010 era de 43, în anul 2012 acestea

erau de 136 (93 ce certificate FSC), iar

19 dețineau certificat PEFC pentru

lanțul de custodie (figura 5).

În anul 2013, numărul

certificatelor FSC acordate

companiilor era de 191 (accesare bază

de date www.info.fsc.org, decembrie 2013) din domeniile exploatarea lemnului,

prelucrare primară, prelucrare secundară, papetărie sau tipografie. În anul 2014 există

254 de certificate FSC acordate (accesarea bazei de date www.info.fsc.org, mai 2014).

4.2 Neconformități FSC identificate în procesul de certificare

a managementului forestier din România

4.2.1 Frecvența neconformităților

În urma analizei celor 10 rapoarte de audit emise după evaluarea principală

au rezultat un număr total de 154 neconformități identificate de către echipa de audit și

menționate în raportul public. Cele mai multe neconformități s-au identificat de către

echipa de audit în cazul certificatului acordat în anul 2013 pentru 23 direcții silvice

(32), certificatului acordat O.S.Municipal Baia Mare (25) și în cazul certificatului

pentru 4 direcții silvice (D.S Arad, D.S Timiș, D.S Neamț și D.S Suceava) echipa de

audit identificând 22 de neconformități și observații în anul 2005. Pentru certificatele

acordate RPLP Kronstadt și RPLP Piatra Craiului R.A au fost identificate cele mai

puține neconformități cu standardul FSC (6 neconformități, respectiv 5).

Standardul FSC pentru certificarea managementul forestier se bazează pe

Principiile și Criteriile (tabelul 2) stabilite în anul 1994 (Principiile 1-9) și în anul

1996 (Principiul 10), care au caracter global și sunt aplicabile oricărei păduri

(tropicale, temperate sau boreale). Cele 10 Principii și 56 Criterii acoperă aspectele

economice, sociale și de mediu ale pădurilor globului (Stringer, 2006). Subordonat

Principiilor și Criteriilor sunt indicatorii și normele, stabilite la nivel local. Criteriile

reprezintă modalități de a demonstra că un Principiu este sau nu îndeplinit, iar

Figura 5 Evoluția numărului de certificate FSC

pentru lanțul de custodie în România

(sursa datelor: www.fsc.org)

Evolution of FSC chain of custody certificates in

Romania

4

93

191

254

0

50

100

150

200

250

300

2002 2012 2013 2014

Nu

mă

ru

l d

e c

erti

fica

te F

SC

Anul

23

Indicatorii reprezintă variabile cantitative și calitative care pot fi măsurate sau descrise

și care oferă posibilitatea de a stabili în ce măsură unitatea îndeplinește cerințele unui

Criteriu FSC (FSC, 2009a). Principiile 3 și 10 nu sunt aplicabile în România.

Tabelul 2 Cele 10 Principii FSC (sursa: FSC-STD-01-001)

Table 1 FSC Principles

Principiul FSC Denumirea Principiului

Principiul 1 Acordul cu legile si principiile FSC

Principiul 2 Proprietatea, drepturile de folosință și responsabilitățile aferente

Principiul 3 Drepturile comunității locale

Principiul 4 Relațiile cu comunitățile și drepturile angajaților

Principiul 5 Beneficiile pădurii

Principiul 6 Impactul asupra mediului

Principiul 7 Planul de management

Principiul 8 Monitoringul și evaluarea

Principiul 9 Menținerea Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare

Principiul 10 Plantațiile

Cele mai frecvente

neconformități (figura 6) se referă la

Principiul 6 (Impactul asupra mediului)

și reprezintă 42% din totalul

neconformităților identificate. Referitor

la Principiul 4 (Relațiile cu comunitățile

și dreptul angajaților) s-au identificat

15% neconformități, iar 12% dintre

neconformități se referă la Principiul 8

(Monitorizare și Evaluare). De

menționat este faptul că în cadrul RPLP

Kronstadt s-a identificat o singură

neconformitate referitoare la Principiul

6: ,,Ocolul silvic trebuie să se asigure ca drumurile de tractor nu sunt amplasate în

cursurile de apă, iar cele care sunt în aceasta situație se închid”(www.info.fsc.org).

Principiul 4 se referă la relațiile cu comunitățile locale și drepturile

angajaților. Cele mai multe neconformități se referă la drepturile angajaților, la

asigurarea echipamentelor de protecție (Criteriul 4.2). Tot aici se indică în multe

cazuri necesitatea realizării unor evaluări a riscurilor de accidente și aplicarea unor

măsuri de reducere a riscurilor. Și în cazul Criteriului 4.5 s-au înregistrat

neconformități, cum ar fi lipsa unor mecanisme de soluționare a plângerilor sau de

acordare a unor despăgubiri. Deseori este semnalată lipsa unor proceduri pentru

rezolvarea unor conflicte sau rezolvarea plângerilor. Lipsa unor planuri de

Figura 6 Procentul neconformităților față de

Principiile FSC

Percentage of non-conformities to the FSC

Principles

6% 1%

15%

5%

42%

11%

12%

8%

PRINCIPIUL 1

PRINCIPIUL 2

PRINCIPIUL 4

PRINCIPIUL 5

PRINCIPIUL 6

PRINCIPIUL 7

PRINCIPIUL 8

PRINCIPIUL 9

24

management care să încorporeze rezultatele evaluării impactului social (Criteriul 4.4)

a atras și ea atenția echipei de audit.

Referitor la Principiul 6 (Impactul asupra mediului) cele mai multe

neconformități se referă la Criteriul 6.5 și privesc lipsa unor documente ce impun

implementarea de acțiuni scrise pentru controlul eroziunii, minimalizarea distrugerilor

ce au loc în timpul procesului de exploatare și protecția animalelor. De asemenea, s-au

identificat neconformități ce se referă la lipsa unor metode de combatere și depistare

non-chimice sau lipsa echipamentului adecvat pentru administrarea acestor substanțe.

Criteriul 6.7 se referă la depozitarea chimicalelor, a resturilor organice solide sau

lichide în locuri amenajate, remarcându-se o serie de nereguli. Neconformități au fost

identificate de către echipa de audit și în ceea ce privește implementarea unor măsuri

de protecție pentru speciile rare și amenințate. Vânătoarea, pescuitul și recoltarea de

produse forestiere în mod neadecvat trebuie controlate.

Principiul 8 conține cerințe referitoare la monitorizarea și evaluarea

managementului forestier. Majoritatea neconformităților se refereau la Criteriul 8.2:

elaborarea de proceduri de monitorizare a efectului operațiunilor asupra plantelor și

animalelor sau a suprafețelor gospodărite prioritar în vederea conservării

biodiversității. Au mai fost identificate probleme ce privesc trasabilitatea lemnului

(Criteriul 8.3), separarea lemnului provenit din păduri certificate de cel necertificat sau

etichetarea lemnului. Neconformitățile din cadrul criteriului 8.5 se referă la lipsa unor

informații publice despre Pădurile cu Valoare Ridicată de Conservare.

4.2.2 Gravitatea neconformităților. Neconformități minore și majore

Dintre cele 154 nereguli identificate, majoritatea reprezintă neconformități

minore (figura 7). De o gravitate ridicată sunt cele 12 neconformități majore și 3

precondiții.

Aceste neconformități majore fac referire

mai ales la neîndepliniri ale prevederilor

Organizației Mondiale a Muncii (ILO)

referitoare la protecția angajaților și

asigurarea de echipamente necesare

desfășurării muncii specifice domeniului

forestier (Criteriul 4.2). Tot

neconformitate majoră a fost identificată

și utilizarea pesticidului Sinoratox (cu

substanță activă Dimetoat), considerat de

FSC ca având un grad ridicat de risc

Figura 7 Procentul neconformităților

identificate, după gradul acestora

Percentage of non-conformities, by degree

90%

8% 2%

Neconformități

minore

Neconformități

majore

Precondiții

25

(tabelul 8). În cazul Precondițiilor, acordarea certificatului a fost condiționată de

rezolvarea acestora, emiterea acestuia realizându-se după rezolvarea

neconformităților.

Termenul de rezolvare a neconformităților variază în funcție de gradul

acestora. Astfel, neconformitățile minore trebuie rezolvate în cel mult un an, iar

neconformitățile majore trebuie rezolvate în maxim trei luni. Un caz aparte îl

reprezintă precondițiile, neconformități majore pentru care nu se eliberează certificatul

decât după rezolvarea acestora. Dintre cele 12 neconformități majore, trei reprezentau

precondiții. Dacă la auditurile de supraveghere (monitorizările anuale)

neconformitățile identificate anterior nu sunt rezolvate atunci neconformitățile minore

devin neconformități majore (cu rezolvarea acestora în maxim trei luni), iar

neconformitățile majore identificate anterior duc la suspendarea certificatului (FSC,

2009c).

4.2.3 Analiza conținutului neconformităților

Pentru analiza conținutului neconfomităților identificate de auditori, acestea

au fost grupate în categorii (tabelul 9). Stabilirea categoriilor s-a realizat în urma

studierii literaturii de specialitate (Newsom și Hewitt, 2005) și în urma analizei

sumare a neconformităților existente. De asemenea, unele neconformități mai

complexe au fost încadrate în mai multe categorii (exemplu: ,,Ocolul silvic trebuie să

se asigure ca este elaborat și implementat un sistem de monitorizare anuală pentru

evaluarea eficacităţii măsurilor luate în vederea menţinerii sau ameliorării

atributelor de conservare”- neconformitate încadrată în grupa ,,Monitorizare” și în

grupa ,,PVRC”.

Analizând conținutul neconformităților se poate observa că cele mai multe

neconformități privesc aspecte ale funcționării sistemului (monitorizare, contractanți,

facturi, plan de management), urmând apoi aspectele sociale și neconformități

referitoare la aspectele de mediu.

În ceea ce privește aspectele de mediu, 31,4% dintre neconformități fac

referire la Pădurile cu Valoare ridicată de Conservare (PVRC), urmând apoi categoria

,,Protecția apelor” (21,4%) și ,,Specii amenințate” (18,6%). Rezultate asemănătoare au

fost identificate în analiza neconformităților identificate în Estonia (Hain, 2012).

Majoritatea neconformităților care fac referire la Pădurile cu Valoare Ridicată de

Conservare au fost identificate la ocoale silvice din cadrul RNP Romsilva. În ceea ce

privește neconformitățile ce fac referire la PVRC și specii amenințate, majoritatea

neconformităților au fost acordate în cadrul ocoalelor silvice din cadrul RNP

Romsilva.

26

Cele mai frecvente neconformități din sfera aspectelor sociale sunt legate de

siguranța angajaților în lucrările silvice (37,7%), training-uri (24,1%) și relațiile cu

publicul (19,2%). Rezultate asemănătoare privind frecvența neconformităților legate

de siguranța în muncă au fost identificate și în Estonia (Hain, 2012). În cazul

categoriei ,,relații cu publicul” (punerea la dispoziția publicului a unor rapoarte

sumare ale activității), procentul neconformităților în cadrul ocoalelor silvice private

este egal cu procentul neconformităților în cadrul ocoalelor silvice din cadrul RNP

Romsilva. În cadrul celorlalte două categorii (siguranța muncitorilor și training)

majoritatea neconformităților au fost semnalate la ocoalele silvice de stat.

În ceea ce privește neconformitățile legate de managementul forestier, cele

mai frecvente fac referire la utilizarea și depozitarea substanțelor chimice (43,7%),

dintre care majoritatea s-au regăsit în certificate acordate RNP Romsilva.

Hain (2012) evidențiază frecvența acelorași tipuri de neconformități și în Estonia.

Newsom et al. (2006) în urma analizei rapoartelor de audit din Statele Unite indică

faptul că frecvența neconformităților referitoare la utilizarea substanțelor chimice este

scăzută. În acordarea certificatelor FSC din România, 41,8% dintre neconformitățile

referitoare la managementul forestier făceau referire la exploatarea lemnului, în

special la căile de colectare a materialului lemnos, vătămarea arborilor sau protecția

apei. În cazul unui ocol silvic privat s-au identificat două neconformități care făceau

referire la depășirea posibilității.

În ceea ce privește aspectele legate de funcționarea unității silvice,

neconformitățile făceau referire frecvent la monitorizare (47,9%) rezultat asemănător

cu cel obținut de Newsom et al. (2006) și Hain (2012). De asemenea, 14,6% dintre

neconformitățile acestei categorii făceau referire la facturi (tipărirea codului FSC și a

tipului de material certificat pe facturi). Au fost identificate neconformități privind

contractanții reprezentați de companiile de exploatare (12,6%). Aceste neconformități

făceau referire la training-ul angajaților sau la existența echipamentelor de protecție.

4.2.4 Concluzii

Cele mai multe neconformități și observații ce privesc unitățile silvice

românești se referă la impactul managementului forestier asupra mediului și probleme

de ecologie și conservarea biodiversității (Principiul 6). Un beneficiu important al

certificării forestiere este considerat evaluarea periodică și monitorizarea în unitățile

silvice (Rametsteiner și Simula, 2003). Rapoartele românești emise în urma evaluării

principale fac referire la aceste aspecte. 12% dintre neconformitățile identificate în

unitățile silvice românești privesc măsuri de monitorizare și evaluare a stării pădurii,

producție forestieră, lanțul de custodie, impactul social al activităților silvice

27

(neconformități referitoare la Principiul 8). Cele mai multe neconformități majore ale

unităților silvice românești se referă la utilizarea substanțelor chimice și depozitarea

rezidurilor chimice, dar și la identificarea, monitorizarea și menținerea Pădurilor cu

Valoarea Ridicată de Conservare. Newsom și Hewitt (2005) arată, într-un studiu

asupra unui eșantion de 129 de unități evaluate de corpul de certificare SmartWood,

stratificat pe regiuni de dezvoltare, că în țările slab dezvoltate există statistic mai

multe șanse decât în țările dezvoltate ca majoritatea neconformitățile să se refere la

aspecte de siguranță a angajaților și training.

4.3 Management forestier: evaluarea percepției reprezentanților ocoalelor

silvice din România privind certificarea FSC

4.3.1 Evaluarea percepției reprezentanților unitaților silvice certificate

În momentul demarării studiului (noiembrie 2013) în România existau 5

ocoale silvice private certificate FSC. În ceea ce privește ocoalele silvice certificate

FSC din cadrul RNP Romsilva, la data derulării studiului, în România existau 3

certificate FSC de grup pentru ocoalele din cadrul RNP Romsilva (214) și un certificat

acordat unui singur ocol silvic (O.S Sighișoara). În studiu au fost luate toate cele 215

ocoale silvice certificate din cadrul RNP Romsilva.

4.3.1.1 Motivul adoptării certificării FSC

Motivul adoptării certificării FSC reprezintă un subiect important al

certificării forestiere. Adoptarea certificării FSC în România trebuie tratată separat,

atât din punctul de vedere al ocoalelor silvice private certificate cât și din punctul de

vedere al conducerii RNP Romsilva. Această abordare este impusă de tipul

certificatelor acordate RNP Romsilva, certificarea fiind de grup, reunind mai multe

ocoale silvice, decizia certificării fiind una la nivel central.

Mult mai relevant pentru evaluarea certificării FSC în România este punctul

de vedere al reprezentanților ocoalelor silvice private certificate, conducerea acestor

structuri fiind direct implicată în procesul de certificare. Astfel, cele mai frecvente

motive indicate au făcut referire la obținerea unui avantaj competitiv față de alte

ocoale necertificate, obținerea unor avantaje economice și îmbunătățirea

managementului silvic (figura 8).

28

Figura 8 Motivele adoptării certificării FSC, menționate de reprezentanții ocoalelor silvice private

The reasons for adopting FSC certification indicated by the respondents from private forest districts

De asemenea, certificarea FSC nu a fost adoptată cu scopul de a îndeplini

legislația și reglementările privind comerțul cu lemn, ci a avut ca scop obținerea de

beneficii pe plan economic, avantaj față de alte ocoale necertificate și îmbunătățirea

performanțelor managementului practicat.

Prin urmare, motivele declarate al adoptării certificării de către ocoalele

silvice private sunt obținerea unor avantaje economice, obținerea unui avantaj

competitiv față de alte ocoale silvice și creșterea performanței în cadrul ocolului silvic

(îmbunătățirea managementului forestier). Așadar, certificarea FSC reprezintă, pentru

reprezentanții ocoalelor silvice private certificate, un instrument de piață adoptat

voluntar pentru obținerea unor avantaje economice.

4.3.1.2 Rolul ONG-urilor în certificarea FSC din România

ONG-urile reprezintă elemente principale în dezvoltarea și promovarea unui

sistem de certificare (Klingberg, 2003). WWF a fost principala organizație

neguvernamentală care a susținut sistemul FSC încă de la înființare prin realizarea de

întâlniri între principalii stakeholderi (Steering Committee, 2012). ONG-urile

consideră certificarea forestieră un instrument util în îmbunătățirea practicilor

managerilor și proprietarilor de păduri, în asigurarea biodiversității, sustenabilității și a

responsabilităților sociale (Klingberg, 2003).

În ceea ce privește inițiativa certificării de către ocoalele silvice private,

decizia a fost luată cu WWF în cazul a trei ocoale private din cele cinci, iar

respondenții celorlalte două ocoale silvice private au indicat că certificarea s-a adoptat

din inițiativă proprie. Respondenții din cadrul ocoalelor silvice private au indicat un

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Alt motiv

Îndeplinirea legislației comerțului cu lemn

Presiunile ONG-urilor

Protecția mediului

Reputație

Îmbunătățirea managementului ocolului …

Obținerea de noi clienți

Obținerea unui avantaj competitiv

Obținerea unor avantaje economice

Frecvența răspunsurilor, %

29

rol foarte important al ONG-urilor în acest proces (Media: 2,4 pe o scară de la 1 la 3).

Astfel, se confirmă aportul ONG-urilor în promovarea certificării FSC în România în

rândul administratorilor de păduri.

ONG-urile au avut un rol important în adoptarea certificării FSC de către

RNP Romsilva. Astfel, în raportul activității pentru anul 2013 (www.rosilva.ro) se

precizează faptul că RNP Romsilva a semnat un protocol de colaborare cu WWF

România având ca scop ,,sprijinirea procesului de certificare”. Acest protocol prevede

actualizarea manualului de proceduri, instruiri cu personalul, desfășurarea de audit

intern sau sprijin financiar pentru certificarea pentru Lemn controlat a Direcției Silvice

Maramureș (www.rosilva.ro).

4.3.1.3 Certificarea FSC, proprietarii de pădure și comunitatea locală

Tipul de proprietate și mărimea suprafeței sunt elemente importante în

adoptarea certificării forestiere (Auld et al., 2008). Certificarea FSC trebuie privită

diferit, din punctul de vedere al proprietarilor privați, publici sau de stat. Astfel, pentru

pădurile proprietate a statului există un interes sporit de echilibrare a intereselor

sociale, economice și de mediu, în timp ce în cadrul pădurilor proprietate privată acest

interes este mai redus.

Ocoalele silvice private administrau la nivelul anului 2011 peste 1,5 mil. ha

pădure, din care peste două treimi se găseau în județele Bistrița-Năsăud, Brașov,

Covasna, Harghita și Sibiu (Abrudan, 2012). Ocoalele silvice private certificate

administrează suprafețe de pădure aparținând unor proprietari diverși. Doar în cazul

RPLP Kronstadt R.A pădurea administrată aparține unui singur proprietar, primăria

Brașov. Frecvent, ocoalele silvice administrează pădure aparținând diverselor forme

de proprietate, iar suprafața certificată diferă față de suprafața totală administrată,

existând cazuri în care unele suprafețe nu fac scopul certificării.

Analizând rapoartele de audit (emise de organismul de certificare Soil

Association) se poate constata că suprafețele care nu fac obiectul certificării FSC

aparțin în general proprietarilor privați cu suprafețe reduse, composesorate, biserici

sau chiar a persoanelor fizice și juridice cu capital străin (de exemplu: certificarea

O.S.M Baia Mare nu include suprafața de pădure aparținând companiei cu capital

străin Zamora Real Estate - 975 ha). Motivele generale pentru care aceste suprafețe nu

fac obiectul certificării sunt fie refuzul proprietarilor privați (în special cei cu

suprafețe mici), fie incertitudinea administrării acestor suprafețe în viitor. Astfel,

suprafețele certificate administrate de ocoalele silvice private aparțin, în general,

marilor primării (a orașelor sau comunelor) sau composesorate, puternice din punct de

30

vedere financiar, capabile să susțină investiția în certificarea FSC (în special în costuri

indirecte privind alinierea la standardul FSC).

Mărimea suprafeței de pădure influențează decizia de a adopta certificarea

forestieră (Auld et al., 2008). Lidestav și Lejon (2011) arată faptul că în Suedia există

o probabilitate mai mare ca certificatele FSC să fie acordate pentru suprafețe mai mari

de pădure decât pentru suprafețe aparținând micilor proprietari. Tot în acest studiu se

arată că în cazul micilor proprietari certificarea forestieră se adoptă, de obicei, la

presiunea asociațiilor de proprietari (Lidestav și Lejon, 2011).

În general, conducerea ocolului silvic este principalul promotor în adoptarea

certificării forestiere, proprietarul neavând cunoștințe despre sistemul de certificare. În

cazul primăriilor sau a composesoratelor, conducerea ocolului silvic privat solicită

aprobarea unui buget pentru adoptarea certificării, iar decizia finală este luată în urma

aprobării bugetului de către proprietar. Astfel, adoptarea certificării nu ar avea loc

dacă conducerea ocolului silvic nu ar solicita acest lucru.

În ceea ce privește ocoalele silvice din cadrul RNP Romsilva, suprafețele

pentru care s-a realizat certificarea FSC aparțin statului, excepție făcând Ocolul Silvic

Sighișoara care a obținut un certificat FSC pentru pădurea statului și diverși alți

proprietari (ex. parohii). Reprezentanților ocoalelor silvice certificate din cadrul RNP

Romsilva li s-a cerut să menționeze care este gradul de cunoaștere a certificării FSC

de către comunitatea locală. Astfel, respondenții au menționat că nivelul de cunoaștere

al certificării este foarte redus indicând o medie de 1,33 a răspunsurilor (pe o scară de

la 1 la 5, 1-nivel foarte scăzut, mediana fiind 1). Dintre respondenții ocoalelor silvice

de stat, 41% au afirmat faptul că au existat situații în care unii proprietari au cerut

informații despre certificarea FSC. În ceea ce privește informarea proprietarilor despre

certificarea FSC, 90% dintre reprezentanții ocoalelor silvice au răspuns afirmativ,

acordând informații proprietarilor informații despre certificarea FSC.

4.3.1.4 Schimbări în urma certificării FSC

Schimbări în managementul practicat

Atât respondenții din ocoalele silvice private certificate cât și cei din ocoalele

silvice certificate din cadrul RNP Romsilva, au indicat schimbări majore în utilizarea

substanțelor chimice, măsuri de protejare a speciilor amenințate și a zonelor protejate,

precum și în activitățile de monitorizare și supraveghere, ca efecte ale certificării FSC

(figura 9).

Respondenții au considerat că certificarea FSC nu a produs schimbări majore

amenajamentelor silvice (quartila q75%= 3 în cazul ambelor grupuri). În studiile

derulate în alte țări, certificarea forestieră a generat modificări importante ale

31

planurilor de management. Moore et al. (2012), de pildă, în studiul realizat asupra

unităților certificate din America de Nord nominalizează implicațiile certificării asupra

planurilor de management, măsurilor de conservare și monitorizării activităților de

management. Cubbage et al. (2010) menționează schimbări esențiale ale

managementului forestier în Argentina și Chile din perspectiva planurilor de

management, protejării speciilor amenințate și utilizării substanțelor chimice.

În capitolul anterior (Analiza neconformități identificate) s-a menționat faptul

că cele mai multe neconformități identificate de auditori în procesul de certificare a

unităților silvice fac referire la utilizarea substanțelor chimice, protejarea speciilor

amenințate sau la măsuri de protecție a ariilor protejate (inclusiv PVRC-uri). Evaluând

percepția respondenților despre impactul certificării forestiere asupra

managementului, aceleași aspecte au fost indicate ca fiind cele mai importante,

înregistrând cele mai mari valori ale quartilei 3.

Figura 9 Percepția reprezentanților ocoalelor certificate privind schimbările aduse managementului

forestier de către certificarea FSC (valori ale mediilor)

Perception of respondents from certified forest districts on forest management changes caused by

FSC certification (means ranking)

Analizând statistic cele două grupuri din punct de vedere al răspunsurilor

privind schimbările aduse managementului forestier se poate observa faptul că nu

există diferențe între cele două grupuri, p înregistrând valori de peste 5%. Astfel,

respondenții ocoalelor silvice certificate din România indică, în unanimitate, faptul că

certificarea este eficientă în ceea ce privește utilizarea substanțelor chimice, protejarea

unor specii amenințate sau rare și măsurile de protecție a ariilor protejate.

2,27

2,88

3,68

3,8

4,05

4,45

2,4

3,75

4

4

4

4

1 2 3 4 5

Îmbunătățiri ale

amenajamentelor silvice

Îmbunătățirea sistemului

informațional

Monitorizare și supraveghere

Măsuri de protecție a ariilor

protejate

Protejarea speciilor amenințate

Îmbunătățirea măsurilor în

utilizarea substanțelor chimice

Scara Likert (1-Schimbări inexistente: 5-Schimbări majore)

Respondenți din cadrul

ocoalelor silvice private

certificate FSC

Respondenți din cadrul

ocoalelor silvice de stat

certificate FSC

32

Impactul social al certificării FSC

Schimbările sociale importante menționate de reprezentanții ocoalelor silvice

private au făcut referire la îmbunătățirea relațiilor cu ONG-urile dar și cu publicul,

prin transparența activității silvice (figura 10). De asemenea, respondenții privați

apreciază certificarea FSC pentru realizarea consultărilor cu factorii de decizie

(mediana 4). Această schimbare majoră percepută de respondenții din cadrul ocoalelor

private a fost semnalată și în studiile anterioare. Newsom și Hewitt (2005) arată, pe

baza analizei rapoartelor de audit, că training-urile și comunicarea cu factorii

implicați în managementul forestier sunt principalele beneficii aduse de certificarea

FSC pe plan social. De asemenea, studiul realizat de FSC arată că stakeholderii

apreciază certificarea pentru necesitatea consultării diverselor grupuri implicate în

managementul forestier (FSC, 2009e).

Figura 10 Percepția respondenților asupra implicațiilor sociale ale certificării FSC

Perception of respondents on the social implications of FSC certification

Referitor la activitățile ilegale, părerea respondenților privați arată că

certificarea nu este eficientă în acest sens (q75%=2). Schimbările cu privire la

asigurarea drepturilor în muncă (q75%=3) nu au fost înregistrate, probabil datorită

cadrului legal existent deja în ceea ce privește contractele de muncă. Schimbări nu au

fost nici în cazul rezolvării unor plângeri sau asigurarea drepturilor comunității locale

(q75%=3). Majoritatea respondenților din cadrul ocoalelor silvice de stat au indicat

schimbări importante în ceea ce privește consultările cu comunitățile locale,

transparență, relații cu ONG-urile și consultările cu factorii de decizie, quartilele q75%

fiind egale cu 5. De asemenea, transparența și evidențe clare (media 3,82) și

1 2 3 4 5

Reducerea tăierilor ilegale

Asigurarea drepturilor în muncă

Rezolvarea rapidă și eficientă a …

Protejarea drepturilor comunității locale

Relații cu ONG-urile

Realizarea unor instruiri și calificări

Relații cu publicul

Consultări cu factorii de decizie

Transparență și evidențe clare

Punerea la dispoziția publicului a unor …

Consultări cu comunitățile locale

Scara Likert (Schimbări inexistente; 5- Schimbări majore)

Respondenți din cadrul

ocoalelor silvice private

certificate FSC

Respondenți din cadrul

ocoalelor silvice de stat

certificate FSC

33

consultarea factorilor implicați (media 3,79) sunt schimbări importante aduse de

certificarea FSC. Reducerea tăierilor ilegale (media 2,5) sau asigurarea drepturilor

muncitorilor (media 3,07) sunt considerate aspecte mai puțin importante aduse de

certificarea FSC (figura 10).

Percepția respondenților din cadrul ocoalelor silvice private și de stat privind

schimbările aduse aspectelor sociale de către certificarea FSC este relativ

asemănătoare, însă cu mici diferențe în ceea ce privește drepturile comunităților

locale, rezolvarea plângerilor, asigurarea drepturilor în muncă sau reducerea tăierilor

ilegale (figura 10).

Analizând statistic diferențele între percepțiile celor două grupuri nu s-au

identificat diferențe semnificative. Astfel, în privința respondenților certificați din

România cele mai importante beneficii sunt consultările cu factorii de interes și

comunitățile locale, relația îmbunătățită cu ONG-urile, punerea la dispoziția publicului

a unor evidențe și transparență.

Implicații economice ale certificării FSC

Privind certificarea forestieră din perspectivă economică, respondenții privați

au indicat schimbări ale aspectelor economice în urma certificării FSC. Trei

respondenți privați din cei cinci indică faptul că veniturile au crescut odată cu

certificarea FSC. De asemenea trei respondenți privați din 5 consideră că veniturile

vor crește în viitor, nici unul considerând că veniturile vor scădea. În ceea ce privește

lemnul certificat vândut, patru respondenți din cinci indică faptul că lemnul certificat

vândut a fost mai scump, obținând chiar cu 10% mai mult decât pentru produsele

vândute companiilor necertificate. Reprezentanții ocoalelor silvice private certificate

au menționat faptul că numărul de clienți a rămas neschimbat în cazul a trei ocoale

silvice private, iar în cazul celorlalte două ocoale silvice numărul de clienți a crescut.

Luând în considerare importanța certificării forestiere ca și politică de piață,

respondenții din cadrul RNP Romsilva au fost întrebați despre efectele certificării

FSC. Astfel, 58% dintre respondenții din cadrul ocoalelor silvice de stat consideră că

veniturile nu au crescut în urma certificării, în timp ce 42% menționează faptul că

certificarea FSC a contribuit într-o anumită măsură la veniturile obținute. În ceea ce

privește prognoza veniturilor, 54% dintre respondenții din cadrul ocoalelor silvice de

stat cred că veniturile vor crește în urma certificării FSC în următoarea perioadă. Un

procent substanțial consideră că veniturile vor rămâne neschimbate (44%), certificarea

neaducând schimbări importante aspectelor economice. Doar 2% dintre reprezentanții

ocoalelor silvice din cadrul RNP consider că veniturile în urma certificării vor scădea.

34

În ceea ce privește materialul certificat comercializat, 61% dintre

respondenții ocoalelor silvice de stat consideră că lemnul certificat valorificat nu a fost

vândut mai scump decât materialul lemnos necertificat.

Majoritatea respondenților (77%) menționează că odată cu certificarea FSC

numărul de clienți nu s-a schimbat, doar 21% dintre respondenți au considerat că

numărul de clienți mai mare se datorează certificării FSC. Cel mai frecvent în

literatura de specialitate se menționează faptul că prețul premium nu este obținut

pentru produsele certificate. De exemplu, studiul din Japonia demarat de Sugiura et al.

(2012) arată faptul că schimbările pe plan economic au fost minime, companiile

studiate neobținând un preț mai bun pentru produsele certificate. Araujo et al. (2009)

arată, în studiul asupra unor companii din Brazilia, că acestea nu au obținut avantaje

economice. Gomez-Zamalloa et al. (2011) chestionând grupurile implicate în procesul

de certificare forestieră din Europa menționează că majoritatea companiilor vând

produsele certificate la aceași preț cu cele necertificate.

Concluzionând, respondenții ocoalelor silvice private au indicat faptul că

schimbările pe plan economic au existat într-o mică măsură. Majoritatea

respondenților consideră că veniturile nu au crescut în urma certificării FSC. Preț mai

bun pentru produsele certificate s-a obținut în unele cazuri, frecvent obținându-se o

valoare de 5-10%. Majoritatea respondenților au considerat că numărul clienților a

rămas neschimbat.

4.3.1.5 Avantaje obținute în urma certificării FSC

Intențiile certificării forestiere sunt implementarea unui management

responsabil și oferirea unui mecanism care să permită pieței să comercializeze și să

promoveze produse provenite din surse cunoscute (Nussbaum și Simula, 2005).

Adoptarea certificării forestiere implică costuri (directe sau indirecte), iar cerințele

standardului pot eclipsa beneficiile obținute. Obținerea unor beneficii în urma

certificării FSC reprezintă un stimulent pentru unitățile certificate, fiind hotărâtor în

decizia de recertificare.

Atât respondenții ocoalelor silvice private cât și respondenții din cadrul

ocoalelor silvice de stat consideră că principalele beneficii obținute sunt cele obținute

pe plan social sau organizatoric. Astfel, beneficiile importante sunt: siguranța

muncitorilor, relațiile cu mass-media și ONG-urile, plus de imagine sau monitorizare

(figura 11).

Respondenții din cadrul ocoalelor silvice private consideră că principalele

beneficii obținute ale certificării FSC (figura 11) sunt siguranța muncitorilor în

lucrările silvice (media 3,6), plusul de imagine și recunoaștere (media 3,6) sau relații

bune cu mass-media și ONG-urile (media 3,4). Bostrom (2012), intervievând diverși

35

factori de interes, indică îmbunătățiri majore în ceea ce privește siguranța muncitorilor

și trainingul acestora în urma certificării FSC, situație constatată și de respondenții din

cadrul ocoalelor silvice private. Din chestionarea respondenților au rezultat beneficii

sociale (asigurarea de echipamente, relații cu mass-media și ONG-urile) sau de

organizare (monitorizare și control). Beneficiile economice sunt inexistente,

certificarea neconducând la creșterea profitabilității sau a vânzărilor.

Figura 11 Percepția reprezentanților ocoalelor certificate privind beneficiile certificării FSC

Perception of repondents from certified forest districts regarding the benefit of FSC certification

Rezultatele obținute sunt în concordanță cu cele obținute de Moore et al.

(2012), care au chestionat reprezentanții unor unități certificate din Statele Unite și

Canada. Responsabilitățile sociale, relațiile publice (imaginea) și organizarea sunt

considerate efecte pozitive ale certificării forestiere (Moore et al., 2012).

Statistic, între cele două grupuri (stat-privat) nu există diferențe semnificative

în ceea ce privește beneficiile certificării. Certificarea forestieră introduce auditul,

realizat de către o organizație independentă (terță parte), oferind astfel o viziune

externă a managementului practicat (Nussbaum și Simula, 2005). Astfel, chiar dacă de

multe ori beneficiile nu sunt cele așteptate (referindu-ne la beneficiile financiare ca

fiind așteptate), faptul că unitățile certificate se expun voluntar unei monitorizări

independente suplimentare reprezintă o confirmare a transparenței și a performanței

managementului practicat.

1 2 3 4 5

Noi clienți

Creșterea vânzărilor

Preț mai mare de vânzare pentru produsele …

Creșterea profitabilității

Participarea comunității în implementarea …

Menținerea pe piață (păstrarea clientului)

Echilibrarea intereselor proprietarilor, …

Îmbunătățirea relațiilor cu organele …

Relații bune cu mass-media și ONG-urile

Plus de imagine și recunoastere

Îmbunătățirea managementului forestier

Siguranța muncitorilor în lucrările silvice

Monitorizarea și control în fond forestier

Scara Likert (1-Beneficiu inexistent; 5- beneficiu maxim obținut)

Respondenți din cadrul

ocoalelor silvice private

certificate FSC

Respondenți din cadrul

ocoalelor silvice de stat

certificate FSC

36

4.3.1.7 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC

Respondenților din cadrul ocoalelor silvice certificate din România li s-a

cerut părerea despre principalele probleme ce au apărut în obținerea și menținerea

certificatului FSC. Cele mai importante probleme sunt considerate cele legate de

îndeplinirea cerințelor standardului FSC (în special grupul de respondenți din cadrul

RNP Romsilva) și interesul scăzut al clienților sau costurile certificării, evidențiat în

special în rândul reprezentanților ocoalelor silvice private.

Respondenții ocoalelor silvice certificate nu consideră lipsa informațiilor ca

fiind o problemă în obținerea și menținerea certificării FSC. Pentru respondenții din

cadrul ocoalelor silvice private certificate o problemă importantă este interesul scăzut

al clienților pentru produsele certificate FSC și dificultăți în implementarea

standardului FSC (media 3). România nu are încă dezvoltată o piață a produselor

certificate FSC. Numărul companiilor certificate este în creștere, însă este redus,

conceptul nefiind popularizat la nivelul consumatorului final. Diferențe semnificative

între grupurile de respondenți au fost identificate pentru evidențele și documentația

cerută (figura 12). Astfel, reprezentanții ocoalelor silvice private nu au indicat ca fiind

o problemă cererea suplimentară de documente în cadrul certificării FSC. Pentru

reprezentanții ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva acest aspect este considerat

o problemă mult mai importantă (figura 12).

Figura 12 Percepția respondenților privind problemele în obținerea și menținerea certificatului FSC

Perception of repondents on the problems in obtaining and maintaining the FSC certificate

1 2 3 4 5

Probleme în separarea materialului

certificat- necertificat

Lipsa consultanților/informațiilor

Nereguli identificate în urma

monitorizărilor anuale

Lipsa avantajelor aduse de certificarea

FSC

Costurile certificării

Interesul scazut din partea clienților

Monitorizare excesivă

Implementarea standardului FSC

Cerintele standardului FSC

Prea multe evidențe și documentație

cerută

Scara Likert (1-Problemă inexistentă; 5-Problemă majoră)

Respondenți din cadrul ocoalelor

silvice private certificate FSC

Respondenți din cadrul ocoalelor

silvice de stat certificate FSC

37

În majoritatea problemelor discutate nu există diferențe semnificative,

exceptând aspectele legate de evidențele suplimentare și documentație. Frecvent, în

literatura de specialitate problemele cu care se confruntă unitățile silvice certificate

sunt legate de aspecte economice cum ar fi costurile auditului sau costurile de adaptare

la standardul FSC (Moore et al., 2012). La nivelul evaluării unităților silvice

certificate respondenții nu au indicat probleme majore legate de informarea despre

certificarea FSC, lipsa informării fiind o problemă majoră în cazul unităților silvice

necertificate, aspect menționat și de către Alemagi et al. (2012).

4.3.1.8 Recertificarea FSC

Recertificarea FSC sau reevaluarea presupune aceleași proceduri ca și la

evaluarea principală, însă unitatea silvică beneficiază deja de experiența celor 5 ani de

certificare FSC, lucru care ar trebui să ușureze acest proces. În cadrul acestei etape

atât costurile directe (de audit) cât și cele indirecte (de adaptare la standard) sunt mai

reduse, decizia de recertificare rămânând la latitudinea beneficiarilor. În cazul

respondenților privați, decizia recertificării aparține conducerii și proprietarului (la

solicitarea conducerii, prin aprobarea unui buget). Dintre cei 5 respondenți privați

certificați doar unul era indecis asupra certificării, ceilalți confirmând opțiunea

obținerii certificatului și după expirarea celui existent. În România, în 2010, Ocolul

Silvic Năruja (Vrancea) renunță la certificarea FSC după expirarea certificatului.

Ocolul Silvic Municipal Baia Mare (Maramureș) se recertifică în anul 2013, fiind

primul ocol silvic privat care își prelungește certificatul FSC pentru încă 5 ani.

În ceea ce privește recertificarea pădurilor aparținând statului, RNP Romsilva

a făcut eforturi de a menține certificatul și de a se recertifica. Încă din anul 2002

(odată cu certificarea ocoalelor silvice Văratec și Târgu Neamț) RNP Romsilva a

încercat obținerea certificării FSC pentru suprafețe cât mai mari de pădure. În 2011

patru direcții silvice (Arad, Timiș, Neamț și Suceava) se recertifică. În 2013, RNP

Romsilva obține un certificat FSC pentru 23 de direcții silvice (însumând 1,66 mil. ha

pădure).

4.3.1.12 Analiza Cluster a percepției ocoalelor silvice certificate din

România privind avantajele aduse de certificarea FSC

În vederea identificării grupului de respondenți cu percepția cea mai bună

despre certificarea forestieră s-a realizat o analiză cluster asupra răspunsurilor la

avantajele oferite de certificarea FSC folosind tehnica ,,celor K medii” (k-means),

utilizată în cercetările de marketing, acolo unde există nevoia de a grupa consumatorii

în grupuri omogene pentru a găsi segmente comparabile pentru testarea pieței

38

(Ketchen și Shook, 1998). În această analiză au fost examinate soluțiile cu 2, 3, 4, 5

clustere alegându-se, după gradul de uniformitate intracluster și rularea a 10 iterații,

soluția cu 3 clustere.

Clusterul 1 cuprinde 59 de ocoale silvice certificate (respondenți) cu cea mai

bună percepție despre beneficiile certificării FSC (figura 13). Așa cum s-a arătat

anterior, percepția respondenților certificați cu privire la avantajele economice sunt

pesimiste, indicând o valoare scăzută (1 pe scara Likert- beneficiu inexistent). În

clusterul 2 se regăsesc cele mai multe ocoale silvice certificate (n=84). Din acest

cluster fac parte și ocoalele silvice private cu o percepție moderată despre beneficiile

certificării FSC. Clusterul 3 grupează 49 de ocoale silvice certificate reunind

reprezentanți a ocoalelor silvice certificate ce consideră că nu au obținut beneficii

importante în urma certificării FSC.

Figura 13 Mediile celor trei clustere

The means of clusters

Realizând o hartă a respondenților în funcție de clusterul din care face parte

(figura 14) se poate observa că există trei zone importante în care percepția despre

beneficiile aduse de certificarea FSC este bună. Astfel, zona de nord (cuprinzând

județe ca Maramureș, Suceava), zona de vest (județele Arad, Hunedoara și Timiș),

zona de centru-est (Bacău, Harghita, Covasna) și zona centru-sud (județele Argeș și

Vâlcea) sunt zonele reprezentative în care respondenții au considerat importante

1

2

3

4

5

Med

ia r

ăsp

un

suri

lor (

Sca

ra L

iker

t, 1

-Bn

enfi

ciu

in

exis

ten

t: 5

-

ben

efic

iu m

ax

im o

bți

nu

t)

Cluster 1

Cluster 2

Cluster 3

39

beneficiile obținute în urma certificării FSC (figura 14). Această grupare a

respondenților după percepția bună despre beneficiile certificării FSC se datorează,

probabil, prezenței unui număr semnificativ de companii certificate FSC în zonă.

Figura 40 Localizarea respondenților din cadrul clusterelor

Locating the respondents from the clusters

Cererea de produse certificate de către companii este determinantă în

obținerea unor beneficii și are repercursiuni asupra reprezentanților unităților silvice

certificate.

4.3.1.13 Concluzii

Certificarea FSC a luat amploare în România odată cu certificarea a 1,6 mil.

ha pădure proprietate a statului în luna mai 2013. Motivul certificării pădurilor

proprietate a statului este, probabil, legat de imaginea structurii de administrare (RNP

Romsilva) sau de îmbunătățirea relațiilor cu comunitățile locale și ONG-urile. Mult

mai relevant și ușor de evaluat este motivul certificării ocoalelor silvice private. Acești

respondenți au indicat faptul că principalele motive pentru care au adoptat certificarea

FSC sunt cele economice și obținerea unor avantaje pe piață. Mult mai independente,

aceste structuri nu au indicat presiunea pieței ca fiind un factor determinant în

adoptarea certificării FSC.

40

Rolul ONG-urilor în certificarea FSC a ocoalelor silvice din România este

major. Atât RNP Romsilva cât și ocoalele silvice private certificate au beneficiat de

suportul ONG-urilor (în special WWF) în obținerea certificării FSC (sprijin în

întocmirea documentației). Lipsa de informare despre certificarea FSC face ca WWF

să fie principalul promotor al certificării managementului forestier în România.

În ceea ce privește ocoalele silvice private, proprietarii de cele mai multe ori

nu dețin cunoștințele necesare despre management forestier și mai ales, nu au

cunoștințe despre certificarea FSC ca instrument voluntar de confirmare a

sustenabilității. În adoptarea certificării FSC de către ocoalele silvice private din

România, factorul determinant este conducerea ocolului care solicită aprobarea

fondurilor pentru certificare. Pădurile private certificate FSC din România aparțin

entităților (primării, composesorate) puternice din punct de vedere financiar, capabile

să susțină investiția într-un instrument voluntar. Suprafața de pădure este determinantă

în ceea ce privește certificarea FSC în România. Micii proprietari de pădure nu dețin

forța financiară de a plăti o taxă de administrare sau prestare de servicii, nicidecum de

a susține un audit realizat de o terță parte.

Principalele schimbări aduse de certificarea FSC pe plan al managementului

forestier sunt legate de măsuri de utilizare a substanțelor chimice, măsuri de protejare

a unor specii amenințate sau arii protejate. Între cele două grupuri nu au existat

diferențe semnificative cu privire la importanța acestor aspecte. Certificarea FSC nu a

adus schimbări relevante în planurile de amenajare a pădurilor. Schimbări pe plan

social aduse de certificarea FSC au avut loc în ceea ce privește consultările cu factorii

de decizie, punerea la dispoziție a unor informații despre activitatea unității silvice sau

relații cu ONG-uri. Între cele două grupuri de respondenți (privat-stat) nu au existat

diferențe de percepție ale schimbărilor pe plan social. Ambele grupuri au indicat că

certificarea FSC nu a adus schimbări în ceea ce privește tăierile ilegale.

În opinia respondenților certificați organismul de certificare este cel mai

riguros organism de control al activității silvice din România. Astfel, mai puțin

riguroase sunt considerate organismele de control Agenția pentru Protecția Mediului,

Inspectoratul Teritorial al Muncii sau Garda de Mediu. Adoptarea voluntară a

certificării permite realizarea unei imagini din exterior a managementului practicat.

Principalele probleme pentru unitățile silvice certificate sunt interesul scăzut

din partea clienților, implementarea standardului FSC, cerințele acestuia și costul

certificării. Reprezentanții ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva au indicat faptul

că certificarea presupune documentație și evidențe numeroase, fiind percepută ca o

sarcină suplimentară.

Principalele măsuri de stimulare a certificării managementului forestier în

România sunt facilitățile oferite unităților certificate sau adaptarea unui standard de

41

management forestier adaptat României. ONG-urile sunt principala sursă de informare

a ocoalelor silvice private certificate, în timp ce pentru ocoalele de stat certificate

sursa de informare a fost reprezentată de organismul de certificare.

4.3.2 Evaluarea percepției respondenților din cadrul ocoalelor silvice

necertificate

4.3.2.1 Motivul necertificării FSC

Tipul de proprietate sau suprafața influențează adoptarea certificării FSC. Așa

cum s-a arătat anterior, principalul motiv pentru care ocoalele silvice private se

certifică sunt legate de obținerea unor avantaje economice. Decizia adoptării

certificării FSC în cazul ocoalelor silvice de stat aparține conducerii RNP Romsilva.

Ocoalele silvice private nu au adoptat certificarea FSC datorită costurilor (figura 15).

O altă cauză pentru care ocoalele silvice private nu au adoptat certificarea FSC este

refuzul proprietarilor și lipsa informării cu privire la funcționarea certificării (24,2%).

Figura 15 Motivele neadoptării certificării FSC de către ocoalale silvice private

Reasons for not adopting the FSC certification, mentioned by the repondents from private forest

districts

În literatura de specialitate (Alemagi et al., 2012) sunt menționate ca

principale bariere în adoptarea certificării cele legate de apectele economice (costul

certificării) și de informare despre funcționarea unui sistem de certificare.

Pentru a evalua certificarea ca un potențial instrument de piață util în

obținerea unor avantaje, respondenții din cadrul ocoalelor silvice private necertificate

din România au fost întrebați dacă consideră că odată cu obținerea certificatului FSC

de către RNP Romsilva pentru 23 de direcții silvice (1,66 mil. ha) vor fi dezavantajați

ca urmare a orientării unor clienți spre materialul lemnos certificat. Rezultatele arată

că majoritatea respondenților privați necertificați (63%) consideră că nu va exista un

dezavantaj, clienții continuând să achiziționeze masă lemnoasă necertificată.

4,2% 16,8%

69,5%

24,2% 24,2% 23,2%

7,4%

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

Unitatea

silvică nu este

interesată de

certificarea forestieră

Certificarea

forestieră nu

aduce nici un

avantaj

Costuri

ridicate

Refuzul

proprietarului

(proprietarilor)

Lipsa

informării

despre

certificarea forestieră

Dificultatea

condițiilor

impuse

Alte motive

Frecv

en

ța r

ăsp

un

suril

or,

%

42

4.3.2.3 Beneficii așteptate de la certificarea FSC

Atât reprezentanții ocoalelor silvice private necertificate cât și reprezentanții

din cadrul ocoalelor silvice de stat necertificate consideră plusul de imagine și

recunoaștere ca fiind cele mai așteptate beneficii ale certificării FSC. De asemenea,

prețul mai mare pentru produsele certificate comercializate este un beneficiu așteptat

de ambele grupuri de respondenți.

Respondenții privați necertificați au indicat că participarea comunității în

implementarea managementului forestier (media 2,85), relații bune cu mass-media și

ONG-urile (media 3,15) sau creșterea vânzărilor (media 3,22) sunt beneficii mai puțin

așteptate de la certificarea FSC (figura 16). Pentru respondenții din cadrul ocoalelor

silvice de stat, clienți noi (media 3,86) sau îmbunătățirea managementului forestier

(media 3,85) sunt alte beneficii importante indicate.

Figura 16 Importanța beneficiilor așteptate în urma certificării FSC

Main benefits expected from FSC forest certification

Diferențele de percepție între cele două grupuri, puse în evidență statistic,

privesc creșterea vânzărilor (p=0,017), menținerea pe piață (p=0,025) și relații bune cu

ONG-urile și mass-media (p=0,003). În toate cele trei cazuri, beneficiile considerate

sunt mai importante pentru reprezentanții ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva.

1 2 3 4 5

Participarea comunității managementul

forestier

Echilibrarea intereselor factorilor

interesați

Îmbunătățirea relațiilor cu organele de

control

Siguranța muncitorilor în lucrările

silvice

Creșterea vânzărilor

Relații bune cu mass-media și ONG-

urile

Menținerea pe piață (păstrarea

clientului)

Creșterea profitabilității

Monitorizarea și control în fond forestier

Îmbunătățirea managementului forestier

Noi clienți

Preț mai mare de vânzare

Plus de imagine și recunoastere

Scara Likert (1- Beneficiu neimportant; 5- Beneficiu foarte important)

Respondenți din cadrul ocoalelor

silvice private necertificate

Respondenți din cadrul ocoalelor

silvice de stat necertificate

43

4.3.2.4 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC

În opinia reprezentanților ocoalelor silvice necertificate din România, cea mai

importantă problemă în obținerea și menținerea certificatului FSC, este costul

certificării (media 4,44- respondenți privați; media 3,76- respondenți ocoale silvice de

stat). Respondenții necertificați au indicat că cerințele standardului FSC sunt o altă

problemă importantă în obținerea și menținerea certificării FSC (media 3,46-

respondenți privați; media 3,58 respondenți ocoale silvice de stat). Ambele grupuri

consideră certificarea FSC ca fiind o sarcină suplimentară, cu prea multe evidențe și

documentații (media 3,65-respondenți privați; media 3,58- respondenți ocoale silvice

de stat).

Între cele două grupuri de respondenți, percepția cu privire la probelemele în

obținerea și menținerea certificării FSC nu diferă, exceptând aspectul legat de costul

certificării. Deși costurile sunt principala problemă legată de procesul de certificare,

semnalată de ambele grupuri intervievate, sunt diferențe între ele, confirmate statistic

(tabelul 23) cu privire la distribuția răspunsurilor. Astfel, pentru respondenții privați

necertificați, costul certificării este o problemă mult mai importantă, probabil datorită

impactului investiției asupra bugetului separat la unității silvice private. Așa cum s-a

discutat anterior, decizia de certificare a ocoalelor silvice din cadrul RNP Romsilva

este una ,,de grup”, cu impact asupra bugetului întregii structuri.

4.3.2.9 Perspective pentru adoptarea certificării FSC

În ceea ce privește adoptarea certificării FSC în viitor, 46% dintre

respondenții ocoalelor silvice private au fost indeciși cu privire la acest aspect. Doar

34% dintre respondenți au declarat că vor adopta certificarea FSC în viitor. Dintre

ocoalele silvice private, un număr de 9 ocoale silvice au obținut certificatul FSC în

luna mai a anului 2014. Acest lucru confirmă interesul administratorilor de păduri

pentru certificarea FSC.

4.3.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților ocoalelor

silvice certificate și a ocoalelor silvice necertificate asupra procesului de

certificare FSC

4.3.3.1 Beneficii obținute-beneficii așteptate

Analizând răspunsurile celor două grupuri cu privire la beneficiile obținute de

către respondenții din cadrul ocoalelor silvice certificate și beneficiile așteptate de

către respondenții din cadrul ocoalelor silvice necertificate există diferențe de

percepție.

44

Figura 17 Percepția respondenților privind beneficiile obținute/așteptate în urma certificării FSC

Perception of respondents on the benefits obtained /expected from FSC certification

În general, respondenții ocoalelor silvice certificate au acordat o importanță

mai mare tuturor beneficiilor așteptate, mediile fiind mai mari decât cele indicate de

către respondenții ocoalelor silvice certificate (figura 17). Concluzia este că

respondenții necertificați acordă importanță unor beneficii pe care respondenții

certificați le consideră mai puțin importante.

Cele mai mari diferențe de percepție sunt în privința aspectelor economice

(figura 17, tabel 3): creșterea profitabilității, creșterea vânzărilor, noi clienți, preț mai

bun pentru produsele comercializate. Așteptările respondenților necertificați sunt mai

mari decât importanța beneficiilor obținute indicate de respondenții din cadrul

ocoalelor silvice certificate. Cu alte cuvinte, respondenții necertificați acordă

importanță unor beneficii pe care respondenții certificați nu le obțin în urma

certificării FSC.

1 2 3 4 5

Cresterea profitabilitatii

Pret mai mare de vânzare

Noi clienti

Cresterea vânzarilor

Mentinerea pe piata

Plus de imagine si recunoastere

Îmbunatatirea managementului forestier

Siguranta muncitorilor în lucrarile

silvice

Monitorizarea si control în fond

forestier

Relatii bune cu mass-media si ONG-

urile

Îmbunatatirea relatiilor cu organelede

control

Participarea comunitatii în

implementarea managementului forestier

Echilibrarea intereselor factorilor

Scara Likert (1- Beneficiu minim obținut/așteptat; 5- Beneficiu maxim

obținut/așteptat

Respondenți din cadrul ocoalelor

silvice necertificate

Respondenți din cadrul ocoalelor

silvice certificate

45

Tabelul 3 Diferențe statistice privind beneficiile așteptate/beneficiile obținute de la certificarea FSC

Statistical differences on the expected benefits / obtained benefits from FSC certification

Beneficii obținute/așteptate Testul Mann Whitney U

U Z p*

Pret mai mare de vânzare pentru produsele certificate FSC 7745,50 10,985 <0,0001

Noi clienți 6813,0 11,806 <0,0001

Creșterea vânzarilor 6452,0 9,803 <0,0001

Menținerea pe piață (păstrarea clientului) 11912,50 7,139 <0,0001

Plus de imagine și recunoaștere 14148,50 5,516 <0,0001

Îmbunătațirea managementului forestier 16578,50 3,303 0,0009

Siguranța muncitorilor în lucrările silvice 18226,0 -1,745 0,0809

Monitorizarea și control în fond forestier 18724,0 1,321 0,186

Relații bune cu mass-media și ONG-urile 18322,0 1,484 0,137

Îmbunătătirea relațiilor cu organele reglementative și de

control 17589,50 2,063 0,0391

Participarea comunității în implementarea managementului

forestier 15731,0 3,716 0,0002

Echilibrarea intereselor proprietarilor, societății și a altor

factori implicati, cu principiile dezvoltării durabile 13534,0 5,879 <0,0001

Creșterea profitabilității 8980,50 9,674 <0,0001

*semnificativ pentru p<5%

Statistic, între cele două grupuri există diferențe semnificative cu privire la

majoritatea beneficilor așteptate sau obținute (tabelul 3). Doar în cazul siguranței

muncitorilor, monitorizării și controlului în fond forestier sau relațiilor cu mass-media,

percepția celor două grupuri este asemănătoare.

4.3.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC

Percepția celor două grupuri asupra problematicii analizate este diferită.

Astfel, pentru respondenții din cadrul ocoalelor necertificate majoritatea problemelor

discutate sunt mult mai importante decât pentru respondenții din cadrul ocoalelor

silvice certificate. Diferențe semnificative de percepție apar în privința separării

materialului certificat de cel necertificat, costului certificării, lipsei informațiilor sau

interesului scăzut al clienților (figura 18).

46

Figura 18 Percepția privind problemele în obținerea și menținerea certificării FSC

Perception on problems in obtaining and maintaining FSC certification

Cele două grupuri (reprezentanți ocoale silvice certificate-necertificate) se

diferențiază statistic după problemele întâmpinate în obținerea și menținerea

certificatului FSC, cu excepția aspectelor legate de documentație și evidențe (tabelul

4). De exemplu, costul certificării este perceput ca o problemă majoră pentru

respondenții ocoalelor silvice necertificate, în timp ce pentru respondenții ocoalelor

silvice deja certificate acest aspect este mai puțin important (figura 18).

Tabelul 4 Semnificația statistică a diferențelor respondenților privind problemele în obținerea și

menținerea certificării FSC

Statistical significance of differences regarding the problems in obtaining and maintaining FSC

certification

Probleme Testul Mann Whitney U

U Z p*

Costurile certificarii 8018,50 10,549 <0,0001

Cerintele standardului FSC 16515,0 2,64 0,0081

Implementarea standardului FSC 17051,0 1,99 0,046

Lipsa avantajelor aduse de certificarea FSC 15099,50 3,902 <0,0001

Interesul scazut din partea clientilor pentru produse certificate

FSC 15071,50 3,99 <0,0001

Lipsa consultantilor/informatiilor cu privire la certificarea

FSC 10039,0 8,67 <0,0001

1 2 3 4 5

Costurile certificarii

Cerintele standardului FSC

Implementarea standardului FSC

Lipsa avantajelor aduse de certificarea

FSC

Interesul scazut din partea clientilor

pentru produse certificate FSC

Lipsa consultantilor/informatiilor cu

privire la certificarea FSC

Nereguli identificate în urma

monitorizarilor anuale ale …

Probleme în separarea materialului

certificat- necertificat

Prea multe evidente si documentatie

ceruta

Monitorizare excesiva

Scara Likert (1-Problemă inexistentă; 5-Probleme majore)

Repondenți din cadrul ocoalelor

silvice necertificate

Repondenți din cadrul ocoalelor

silvice certificate

47

Nereguli identificate în urma monitorizarilor anuale ale

organismului de certificare FSC 13774,0 5,30 <0,0001

Probleme în separarea materialului certificat- necertificat 7295,0 11,51 <0,0001

Prea multe evidente si documentatie cerută 18624,0 -1,05 0,291

Monitorizare excesiva 15975,50 2,879 0,003

*semnificativ pentru p<5%

4.3.4 Concluzii

Costurile certificării FSC reprezintă principalul impediment în adoptarea

acesteia de către ocoalele silvice private. Mai sunt menționate refuzul proprietarilor și

lipsa informației despre certificarea FSC. Principalii factori ce împiedică adoptarea

certificării FSC de către ocoalele silvice private, în viziunea tuturor respondenților din

cadrul ocoalelor necertificate, sunt costurile certificării, lipsa de interes a proprietarilor

și a clienților.

Majoritatea respondenților necertificați au indicat faptul că proprietarul nu a

solicitat informații despre certificarea FSC. Personalul silvic reprezintă principalul

promotor al certificării, informând proprietarii despre existența acestui instrument.

Majoritatea respondenților au considerat că proprietarii ar fi de acord cu certificarea

suprafeței de pădure, doar costul certificării împiedicând acest lucru. La fel ca și

respondenții certificați, reprezentanții ocoalelor silvice necertificate au indicat un grad

scăzut al cunoașterii certificării FSC de către comunitatea locală.

Cele mai așteptate beneficii ale certificării FSC indicate de respondenții

necertificați sunt plusul de imagine și recunoaștere, preț mai bun pentru produsele

certificate și noi clienți. Diferențe de percepție între grupurile de respondenți din

cadrul ocoalelor silvice necertificate (ocoale private- ocoale RNP) apar în cazul

beneficiilor legate de relațiile cu mass-media, creșterea vânzărilor și menținerea pe

piață (păstrarea clientului).

Cele mai frecvente probleme în obținerea și menținerea certificării FSC sunt

costul procesului de certificare, cerințele standardului FSC, evidențele și documentația

suplimentară. Costul certificării este o problemă mult mai importantă pentru ocoalele

silvice private, înregistrându-se diferențe semnificative de percepție între cele două

grupuri de respondenți necertificați. Dintre respondenți, majoritatea consideră că au

nevoie de instruire în domeniul certificării FSC. În ceea ce privește posibila certificare

a ocolului silvic privat în viitor, 34% dintre respondenții din cadrul ocoalelor private

necertificate au indicat că vor adopta certificarea în viitor.

48

4.4 Lanțul de custodie: evaluarea percepției respondenților companiilor

certificate

4.4.1 Evaluarea percepției companiilor certificate în 2011

4.4 1.2.1 Analiza cluster a companiilor certificate FSC din România

Pentru sondarea percepției asupra avantajelor aduse de certificarea lanțului de

custodie, a fost utilizată analiza cluster, cu care au fost identificate segmentele pieței

cu opinii asemănătoare. S-a stabilit un număr de trei clustere, obținute prin metoda ,,k-

means”, după un număr de 10 iterații (figura 19).

Figura 19 Gruparea respondenților după percepția avantajelor certificării

Respondent grouping according to their perception on the benefits of CoC certification

Clusterul 1 reunește 28 de companii având piața de desfacere în principal

externă, doar 25% dintre acestea au o piață de desfacere internă (Hălălișan et al.,

2013) (Tabelul 5). Ca element comun acestea consideră relevante trei dintre avantajele

menționate; avantajul ,,preț de vânzare mai mare” este considerat puțin relevant

(Hălălișan et al., 2013). Plusul de imagine și recunoaștere internațională este foare

relevant, ținând cont că 75% dintre companiile acestui cluster au o piață de desfacere

externă. Ca domeniu de activitate peste 40% din aceste companii realizează prelucrare

secundară, aproape 30% prelucrare primară, iar 15% printare, ambalaj, tipografie etc.

Tabelul 5 Structura clusterelor

The structure of clusters

Variabile Cluster 1

foarte relevant

Cluster 2

puțin relevant

Cluster 3

nerelevant

Număr companii 28 20 22

Desfacere pe piața internă 25% 40% 41%

1

2

3

4

5

Obținerea

prețului

premium

Noi clienți Menținerea

poziției pe piață

Reputație și

recunoaștere

internațională

Sca

ra L

iker

t (1

-ben

efic

iu

inex

iste

nt:

5-b

enef

iciu

ma

xim

ob

țin

ut

Cluster1

Cluster 2

Cluster 3

49

4.4.2 Evaluarea percepției respondenților din cadrul companiilor

certificate FSC în anul 2014

Scopul chestionarului distribuit în anul 2014 a fost de a realiza o caracterizare

detaliată a companiilor certificate FSC din România și de a reevalua percepțiile

companiilor despre certificarea FSC pe baza studiului derulat în anul 2011. Pornind de

la chestionarul distribuit în 2011, chestionarul din anul 2014 a conținut mai multe

întrebări, încercând să evalueze percepția companiilor cu privire la mai multe aspecte

(alte certificări, organism de certificare, aspecte economice etc.).

4.4.2.1 Profilul companiilor certificate FSC

Majoritatea companiilor studiate în anul 2014 sunt au obținut certificatul FSC

în anul 2013 (52%). 6% dintre companiile care au participat la studiu au obținut

certificatul FSC înainte de anul 2009, recertificându-se ulterior. În studiul anterior

(2011) majoritatea companiilor participante la studiu (52%) reprezenta companii ce au

obținut certificatul FSC în anii 2010 și 2011.

Principalul domeniul de activitate al companiilor studiate în anul 2014 este

prelucrare secundară (figura 20). La fel ca în studiul realizat în anul 2011, companiile

cu domeniul de activitate prelucrare primară și secundară sunt majoritare (65%).

Figura 20 Domeniul de activitate al companiilor

participante la studiu în anul 2014

Activity type of the surveyed companies in 2014

Figura 21 Piața de desfacere a companiilor

certificate FSC din România

The main market of the FSC certified companies

in Romania

Spre deosebire de anul 2011 se remarcă o creștere a numărului de companii

având domeniu principal de activitate exploatarea forestieră. Acest lucru are un impact

pozitiv asupra continuității trasabilității lemnului, fiind determinant în dezvoltarea

comerțului cu produse certificate FSC.

22%

10%

14% 43%

8% 3% Prelucrare

primară

Industria

hârtiei

Exploatări

forestiere

Prelucrare

secundară

37%

23%

40%

ponderea

pieței

externe sub

50%

ponderea

pieței

externe

între 50-

75%

50

Majoritatea firmelor certificate (63%) realizează exporturi, piața externă fiind

principala piață de desfacere a produselor (figura 21). Această distribuție este

asemănătoare cu rezultatul studiului din 2011, când 66% dintre companii au menționat

piața de desfacere externă ca fiind principala piață de comercializare a produselor.

Companiile certificate FSC sunt orientate spre realizarea exporturilor de produse, 40%

dintre acestea comercializând produse pe piețe externe.

Majoritatea companiilor certificate FSC evaluate în anul 2014 au sub 100

angajați. Numărul companiilor mari (peste 500 angajați) a crescut în comparație cu

anul 2011, ajungând acum la aproximativ 10%.

Majoritatea companiilor certificate FSC (91%) sunt companii cu sediu unic.

De asemenea, există companii certificate FSC în România ce sunt filiale a unor

companii străine, reprezentând 9% din companiile certificate FSC.

4.4.2.2 Motivația adoptării certificării FSC

Pentru companiile certificate FSC din România principalele motive care au

stat la baza adoptării certificării FSC au fost îndeplinirea cerințelor clientului,

obținerea unui avantaj competitiv față de alte companii sau obținerea de noi clienți.

Majoritatea companiilor au indicat aceste motive ca fiind determinante în adoptarea

certificării FSC.

În studiul anual derulat de FSC (FSC, 2012) companiile participante la

studiu, din întreaga lume, au indicat cererea clienților ca motiv principal în adoptarea

certificării FSC. Presiunile ONG-urilor, îmbunătățirea managementului sau aspect

legale sunt motive mult mai puțin indicate (sub 1,5%) de către respondenții din cadrul

studiului global derulat de FSC (FSC, 2012), rezultatele fiind asemănătoare cu cele

obținute în studiul nostru. De asemenea 56,8% dintre cele 5000 de companii

participante la studiul derulat de FSC, au indicat că fără certificarea FSC ar pierde

clienții (FSC, 2012).

În urma analizei avantajelor obținute de către companiile românești în urma

certificării, se poate concluziona că certificarea FSC este o măsură adoptată ca răspuns

la presiunea pieței, fiind o strategie reactivă. Certificarea FSC nu a fost adoptată la

presiunea ONG-urilor, ci în principal pentru satisfacerea cerințelor clientului.

4.4.2.4 Certificări de sistem deținute de companiile certificate FSC din

România

Literatura de specialitate menționează legătura strânsă între certificările de

sistem (de tip ISO) și certificarea FSC. Humphries et al. (2001) indică importanța

certificării de sistem ca bază pentru certificarea FSC. Companiile cu certificare de

51

sistem adoptă mult mai ușor certificarea lanțului de custodie (Humphries et al., 2001).

Odată obținută certificarea ISO, obținerea certificării FSC se realizează mult mai ușor

(Ratnasingam et al., 2008). Bazată pe un standard de sistem certificarea ISO stă la

baza certificării FSC, fiind utilă în organizarea și planificarea activităților în

companie. Suplimentar, certificarea FSC recunoaște performanța companiei. Roberge

et al. (2011) arată în studiul asupra companiilor din Quebec (Canada) importanța

certificării ISO ca bază pentru implementarea certificării FSC.

Majoritatea companiilor participante

la studiu (figura 22) au menționat că dețin

cel puțin un tip de certificare de sistem

(ISO). Certificarea de sistem a fost adoptată

la cererea clienților, datorită renumelui

certificării sau pieței de desfacere (figura

23). Dintre acestea, frecvent, companiile

dețin un singur tip de certificare (45% dintre

companii) sau două tipuri de certificări

(figura 24). Analizând corelația între

numărul de certificări de sistem și mărimea

companiei, reprezentată de numărul de

angajați, (Spearman R=0,550) se poate observa o legătură de intensitate medie între

cele două variabile. Astfel, se poate preciza că numărul de certificări deținute de

companiile certificate FSC are o legătură cu mărimea companiei.

Figura 23 Numărul de certificări de sistem

deținute de companiile certificate FSC

Number of system certifications owned by FSC

certified companies

Figura 24 Tipuri de certificări de sistem

deținute de companiile certificate FSC

Types of system certification owned by FSC

certified companies

Certificările de sistem (ISO) se regăsesc la companiile mari care dețin

mijloace financiare să implementeze aceste cerințe (Ratnasingam, 2003; Kotler și

Keller, 2006). Numărul de certificări de sistem este influențat de gradul de dezvoltare

45%

32%

21%

2% Un singur tip

de certificare

Două tipuri

de certificări

Trei tipuri de

certificări

94,2%

50,0%

17,3% 13,5%

0

20

40

60

80

100

ISO9001 ISO14001 OHSAS18001 alte tipuri de

certificări

57%

43%

Companii de detin si alt tip de certificareCompanii ce nu detin alt tip de certificare

0

10

20

30

40

50

60

Nu

mar

de r

ep

on

den

ti

57%

43%

Figura 22 Ponderea companiilor studiate ce

dețin certificări de sistem

The studied companies with a system

certification

52

al companiei. Companiile mici și mijlocii vor avea pierderi dacă sunt constrânse să

obțină certificarea ISO, realizând investiții în îndeplinirea cerințelor (Ratnasingam et

al., 2013).

Cea mai frecventă certificare de sistem deținută de companiile studiate este

ISO 9001, peste 94% dintre companiile deținând această certificare (figura 24).

Certificarea ISO 9001 este implementată de peste un milion de companii din 170 de

țări, putând fi adoptată de orice organizație din orice domeniu (www.iso.org).

Certificarea ISO 9001 are un puternic efect asupra fluxului de producție dintr-o

companie (Ratnasingam et al., 2013). De asemenea, 50% dintre companii dețin

certificarea ISO 14001. Certificarea ISO 14001 stabilește criterii pentru un sistem de

management de mediu. Nu impune condiții pentru performanțe de mediu, ci trasează

un cadru pentru implementarea unui sistem de management eficient, demonstrând

tuturor factorilor interesați că impactul asupra mediului este măsurat și redus

(www.iso.org). O altă certificare frecvent întâlnită la companiile certificate FSC este

certificarea OHSAS 18001 (figura 24), 17,3% dintre companii menționând și acest tip

de certificare. Standardul pentru Evaluare pentru Sănătate şi Siguranţă în Muncă

(OHSAS 18001) este cel mai cunoscut standard pentru evaluarea siguranței

angajaților.

Majoritatea respondenților au indicat faptul că certificarea FSC aduce

beneficii suplimentare față de certificarea de sistem. Certificarea ISO 14001 nu poate

substitui certificarea FSC, fiind un instrument de auto-reglementare (Cashore et al.,

2005).

La alegerea organismului de certificare în cazul certificării de sistem sunt

luate în considerare aceleași criterii în cazul alegerii organismului de certificare FSC.

Renumele organismului de certificare (52,1%), prețul (31,3%) și cerința

clientului (29,2%) sunt criteriile cele mai importante în alegerea organismelor de

evaluare în vederea îndeplinirii cerințelor unui standard de sistem.

4.4.2.5 Beneficii obținute în urma certificării FSC

Principalele beneficii obținute în urma certificării de către companiile

certificate FSC sunt menținerea pe piață, plusul de imagine și de monitorizare și

control în companie (figura 25). Deși studiul derulat în 2014 conține mai multe

aspecte evaluate se remarcă totuși faptul că menținerea pe piață sau plusul de imagine

rămân principalele beneficii obținute de certificarea FSC, rezultat semănător cu studiul

anterior (Hălălișan et al., 2013). Aceste beneficii sunt în concordanță cu motivele

adoptării certificării FSC, companiile certificate adoptând certificarea FSC în scopul

menținerii clienților. Certificarea FSC este privită de companii ca un instrument de

53

piață util în păstrarea clienților. Beneficiile financiare (preț premium sau creșterea

profitabilității) sunt considerate beneficii mult mai relevante în comparație cu

percepția reprezentanților managementului forestier certificat. Trishkin et al. (2013)

analizează companiile din Nord-estul Rusiei indicând că certificarea FSC a adus

avantaje doar în ceea ce privește imaginea companiei sau competitivitate.

Figura 25 Beneficii obținute în urma certificării FSC

Perceived benefits of FSC certification

Prețul premium este un beneficiu nerelevant pentru companiile certificate

FSC din România (figura 25), întregistrând cele mai mici scoruri atât în studiul din

anul 2011 cât și în 2014. Prețul premium trebuie analizat împreună cu impactul

certificării FSC asupra imaginii companiei și cu accesul pe piață (Gomez-Zamalloa,

2011). Lipsa unui preț mai mare pentru produsele certificate se poate datora

imaturității pieței de desfacere (Humphries et al., 2001). Așadar, deși certificarea FSC

nu are un impact important asupra aspectelor financiare cuantificabile ale companiei,

aceasta aduce beneficii importante nefinanciare.

4.4.2.6 Implicații economice ale certificării FSC

Chestionarul distribuit în anul 2014 tuturor companiilor certificate a coținut o

secțiune dedicată aspectelor economice cu scopul de a evalua utilizarea certificării

FSC ca instrument de piață. În acest sens, reprezentanții companiilor certificate FSC

au fost întrebați despre relația cu furnizorii, venituri, prețul produselor comercializate

sau aprovizionarea cu materie primă certificată.

1 2 3 4 5

Participarea comunității în implementarea managementului

Relații bune cu mass-media și ONG-urile

Echilibrarea tuturor factorilor implicați

Îmbunătățirea relațiilor cu organele reglementative și de control

Preț mai mare de vânzare pentru produsele certificate FSC

Creșterea profitabilității

Siguranța muncitorilor

Îmbunătățirea managementului companiei

Noi clienți

Creșterea vânzărilor

Monitorizarea și control în companie

Plus de imagine și recunoastere internatională

Menținerea pe piață (păstrarea clientului)

Scara Likert (1- Beneficiu inexistent: 5-Beneficiu maxim obținut)

54

Ținând cont de motivul adoptării certificării FSC (păstrarea clienților, în

principal) certificarea FSC a avut un rol important în relația companiilor cu clienții,

63% dintre companii indicând acest lucru. Astfel, certificarea FSC a fost adoptată la

cerința clienților.

Adoptată cu scopul de a menține clienții, certificarea FSC nu a avut un rol

major în obținerea de noi clienți, majoritatea companiilor (75%) indicând că numărul

de clienți a rămas același. Nicio companie participantă la studiu nu a indicat faptul că

numărul de clienți a scăzut în urma certificării FSC.

Majoritatea companiilor repondente au indicat că veniturile nu au crescut în

urma certificării FSC, aceasta neavând un impact major cuantificabil asupra profitului.

Prognozând veniturile pe termen mediu companiile au menționat că veniturile vor

rămâne neschimbate (59% dintre respondenți indicând acest lucru) sau vor crește

(percepția a 44% dintre companii).

Prețul premium (prețul mai mare al produselor certificate) este un beneficiu

suplimentar al certificării forestiere. Companiile pot opta pentru comercializarea

produselor certificate la un preț mai mare decât companiile necertificate cu scopul

amortizării investiției în procesul de certificare. Așa cum s-a arătat în studiul din anul

2011, prețul premium nu este un avantaj important (relevant) pentru companiile

românești, alte avantaje nefinanciare fiind considerate mult mai importante (Hălălișan

et al., 2013).

4.4.2.7 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC

Principalele probleme în viziunea companiilor certificate FSC din România

(figura 26), evaluate în anul 2014, sunt costurile certificării (media 3,15), volumul

documentației cerute (media 2,98) și costurile pregătirii procesului de certificare

(media 2,81). Cerințele standardului FSC sau lipsa unor surse de informare sunt alte

probleme ce apar în obținerea și menținerea certificării FSC. Spre deosebire de anul

2011 când respondenții acordau o mai puțină atenție costurilor certificării, în 2014

companiile certificate FSC repondente la studiu au indicat costurile directe cât și cele

indirecte ca fiind principalele probleme în obținerea și menținerea certificării FSC.

Documentația suplimentară contribuie la părerea că certificarea FSC reprezintă o

,,povară” suplimentară.

Companiile evaluate în 2014 nu consideră o problemă majoră separarea

materialului certificat de cel necertificat (figura 26), ceea ce sugerează o îmbunătățire

a gradului de cunoaștere a certificării FSC de către companii. Nu este considerat o

problemă majoră nici controlul produselor pe lanțul de custodie, acest aspect

înregistrând o medie de 2,13.

55

Aprovizionarea cu materie primă certificată FSC se face, în general, în

condiții optime. Totuși, 38% dintre companii au indicat că au întâmpinat dificultăți în

aprovizionare, în special datorită lipsei furnizorilor. Pe lângă costul certificării și

documentația suplimentară, un factor important ce împiedică adoptarea certificării

FSC de către companii în România este dificultatea de aprovizionare cu material

certificat pe piața locală. Numărul încă redus de companii certificate, însă în continuă

creștere, duce la apariția unor probleme în trasabilitatea produselor certificate și

favorizează ,,ruperea lanțului de custodie”.

Figura 26 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC

Problems in obtaining and maintaining FSC certification

Companiile nu au considerat un impediment monitorizarea anuală sau

birocrația în adoptarea certificării FSC. Se poate remarca că respondenții au indicat

medii peste 3 pentru toate problemele puse în discuție (figura 26). Acest lucru arată

dificultatea cu care certificarea este adoptată în România și accentuează eforturile

companiilor românești în obținerea certificării FSC.

1 2 3 4 5

Nereguli identificate în urma monitorizărilor anuale

Respectarea cerintelor de protectia muncii

Probleme în separarea materialului certificat

Dificultatea de a demonstra controlul furnizorilor

Constientizarea personalului

Lipsa avantajelor aduse de certificarea FSC

Lipsa consultanților/informațiilor

Monitorizare excesivă

Implementarea standardului FSC

Interesul scazut din partea clienților

Cerintele standardului FSC

Surse de documentare

Costurile si eforturile pregatirii (consultanţa)

Prea multe evidențe și documentație cerute

Costurile certificării

Scara Likert (1-Problemă inexistentă: 5-Problemă majoră)

56

4.4.2.8 Măsuri de stimulare a certificării FSC în România

Cele mai frecvente măsuri pentru stimularea certificării FSC în România

(figura 27), sugerate de companiile participante la studiu sunt facilitățile fiscale pentru

companiile certificate FSC (82,6% dintre respondenți au indicat acest lucru),

programele de finanțare (55,4%) și promovarea certificării FSC prin campanii de

informare (50%).

Figura 27. Principalele măsuri de stimulare a certificării FSC în România indicate de companii în

anul 2014

The main measures to stimulate the FSC certification in Romania indicated by the companies in 2014

Aceste rezultate sunt în conformitate cu cele obținute în anul 2011,

accentuând nevoia stimulării certificării FSC prin acordarea de facilități unităților

certificate FSC. Programele de finanțare orientate spre justificarea sursei produselor

din lemn sunt frecvent menționate de respondenți (figura 27), iar promovarea

certificării FSC, la fel ca și în anul 2011 reprezintă un important aspect al dezvoltării

conceptului de certificare forestieră.

Un aspect important al promovării certificării FSC în România este legat de

entitățile care ar trebui să promoveze certificarea FSC. 69,3% dintre reprezentanții

companiilor certificate FSC, au indicat faptul că Ministerul ar fi în măsură să

promoveze certificarea FSC. De asemenea, organismele de certificare sunt menționate

de majoritatea respondenților (59,1%) ca potențiali promotori ai certificării FSC,

acestea fiind în realitate principalele entități care realizează promovarea certificării

lanțului de custodie în România.

4.4.2.9 Recertificarea FSC

Utilizând scara Likert cu 5 trepte, participanții la studiu au fost întrebați

despre satisfacțiile aduse de certificarea FSC. În general, respondenții au arătat că sunt

82,6%

55,4% 50,0% 46,7%

3,3% 2,2%

0

20

40

60

80

100

Facilități

pentru unitățile

certificate

(scutiri taxe,

reduceri)

Programe de

finanţare pentru

pregătirea în

vederea

certificării

Promovarea

certificării

(publicitate,

campanii

informare,

evenimente)

Cursuri de

specialitate în

domeniul

certificării FSC

Alte măsuri Nu este nevoie

de nici o

măsură

57

mulțumiți de certificarea FSC, indicând o medie a răspunsurilor de 3,59 pe o scară de

la 1 la 5 (1- cu totul nemulțumit; 5-extrem de mulțumit).

Analizând beneficiile certificării FSC și problemele în obținerea certificării,

respondenților li s-a cerut părerea despre posibilitatea recertificării. Majoritatea

respondenților (78%) au indicat că vor opta pentru recertificare, doar 1% menționând

că nu vor mai demara procesul de recertificare.

4.4.3 Analiza comparativă a percepției reprezentanților managementului

forestier certificat FSC și a reprezentanților lanțului de custodie certificat

FSC

4.4.3.1 Beneficii obținute

În ceea ce privește beneficiile obținute în urma certificării FSC există

diferențe de percepție între reprezentanții unităților care au certificat managementul

forestier și reprezentanții comaniilor care au certificat lanțul de custodie (tabelul 6).

Beneficii ca monitorizarea și controlul în companie, îmbunătățirea managementului,

siguranța muncitorilor, îmbunătățirea relațiilor cu organele reglementative și de

control, relații bune cu mass-media și ONG-urile sau participarea comunității în

activitatea derulată sunt beneficii mai importante pentru reprezentanții unităților care

au certificat managementul forestier.

Reprezentanții companiilor certificate au acordat o importanță deosebită unor

aspecte economice cum ar fi: menținerea pe piață, imagine, creșterea vânzărilor, noi

clienți, creșterea profitabilității sau prețul premium.

Tabelul 6 Testarea diferenței de percepție a respondenților ocoalelor silvice certificate și din cadrul

companiilor certificate privind beneficiile obținute în urma certificării FSC

Testing the difference of perception on the perceived benefits of FM and CoC certification

Beneficii obținute Testul Mann Whitney U

U Z p*

Preț mai mare de vânzare pentru produsele certificate FSC 7855,50 -1,739 0,082

Noi clienți 5625,50 -5,396 <0,0001

Creșterea vânzarilor 5376,50 -5,237 <0,0001

Menținerea pe piață (păstrarea clientului) 4119,50 -7,520 <0,0001

Plus de imagine și recunoaștere 8341,0 -1,112 0,266

Îmbunătățirea managementului forestier 7259,50 2,740 0,006

Siguranța muncitorilor în lucrările silvice 5779,0 4,900 <0,0001

58

Monitorizarea și controlul în fond forestier 6710,50 3,536 0,00040

Relații bune cu mass-media și ONG-urile 4605,50 6,435 <0,0001

Îmbunatațirea relațiilor cu organele de reglementare și de control 6572,0 3,690 0,00022

Participarea comunității în implementarea managementului forestier 5957,50 4,440 <0,0001

Echilibrarea intereselor proprietarilor, societății și a altor factori

implicați, cu principiile dezvoltării durabile 7553,0 2,074 0,0380

Creșterea profitabilității 7460,50 -1,47 0,1404

*semnificativ pentru p<5%

4.4.3.2 Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC

Problemele în obținerea și menținerea certificării FSC sunt percepute diferit

de reprezentanții ocoalelor silvice certificate și de către companiile certificate FSC.

Astfel, pentru ocoalele silvice certificate evidențele și documentație suplimentară,

cerințele standardului FSC, implementarea standardului FSC, monitorizarea excesivă

sau nereguli identificate în cadrul auditului de supraveghere reprezintă probleme cu o

mai mare importanță decât pentru companiile certificate FSC.

Pentru reprezentanții companiilor certificate, separarea materialului certificat

de cel necertificat, costul certificării și lipsa consultanților sau a informațiilor ridică

probleme mai importante decât pentru reprezentanții ocoalelor silvice certificate. Între

cele două grupuri există diferențe evidențiate statistic privind problemele discutate, cu

excepția lipsei consultanților și a informațiilor sau interesului scăzut al clienților

pentru produsele certificate FSC (tabelul 7).

Tabelul 7 Testarea diferenței de percepție a respondenților ocoalelor silvice certificate și a

resondenților din cadrul companiilor certificate privind problemele în obținerea certificării FSC

Testing the difference of perception of respondents from the certified forest management and chain of

custody regarding the problems in obtaining FSC certification

Probleme în obținerea și menținerea certificării FSC

Testul Mann Whitney U

U Z p*

Costurile certificării 7080,0 -2,76 0,0056

Cerințele standardului FSC 6013,0 4,23 <0,0001

Implementarea standardului FSC 5760,50 4,71 <0,0001

Lipsa avantajelor aduse de certificarea FSC 7084,0 2,31 0,0204

Interesul scăzut din partea clienților pentru produse certificate FSC 8295,50 0,94 0,3443

59

Lipsa consultanților/informațiilor cu privire la certificarea FSC 8300,50 -1,004 0,3152

Nereguli identificate în urma monitorizarilor anuale ale

organismului de certificare FSC 5164,50 5,785 <0,0001

Probleme în separarea materialului certificat-necertificat 7071,50 -3,545 0,0003

Prea multe evidențe și documentație cerută 6153,0 4,344 <0,0001

Monitorizare excesivă 6266,0 3,70 0,0002

*semnificativ pentru p<5%

4.4.4 Concluzii

Interesul companiilor pentru certificarea FSC este în creștere. Distribuția

companiilor certificate FSC după domeniul de activitate este asemănătoare cu cea

realizată în studiul din anul 2011. O atenție deosebită trebuie acordată companiilor ce

au ca domeniu de activitate exploatarea forestieră, numărul acestora fiind în creștere.

La fel ca și rezultatele studiului din anul 2011, majoritatea companiilor certificate FSC

au ca domeniu de activitate prelucrarea primară și secundară.

Majoritatea companiilor studiate (63%) realizează exporturi, principala piață

de desfacere a acestora fiind piața externă. Distribuția companiilor certificate FSC este

asemănătoare cu cea a companiilor evaluate în anul 2011. După numărul de angajați

companiile românești sunt în principal companii mici (sub 100 angajați), situație

asemănătoare cu cea din anul 2011. Numărul companiilor mari este în creștere

ajungând la aproape 10% din companiile certificate FSC. Majoritatea companiilor

certificate FSC sunt companii cu sediu unic, doar 9% reprezentând filiale a unor

companii străine.

Principalele motive pentru care companiile românești adoptă certificarea FSC

sunt îndeplinirea cerințelor clientului, obținerea unui avantaj competitiv sau obținerea

de noi clienți, reflectând în special aspecte economice. Certificarea FSC nu a fost

adoptată la presiunea ONG-urilor. Un rol important în alegerea organismului de

certificare îl are renumele organismului, cerința clientului sau prețul serviciilor de

certificare. Spre deosebire de reprezentanții componentei de management forestier

certificat, reprezentanții lanțului de custodie nu consideră că organismul de certificare

este mai riguros decât alte organisme de control in România.

Beneficiile principale aduse de cerificarea FSC sunt menținerea pe piață prin

satisfacerea cerinței clienților sau plusul de imagine și reputație, rezultat înregistrat și

în anul 2011. Alte beneficii incluzând prețul premium, relațiile cu mass-media și

ONG-urile sau participarea comunității în implementarea managementului companiei

sunt mai puțin importante pentru reprezentanții companiilor românești certificate FSC.

Evaluând percepția privind aspectele economice s-a identificat faptul că motivul

principal al adoptării certificării FSC (satisfacerea cerinței clientului) justifică

60

răspunsul companiilor. Numărul clienților nu a crescut datorită certificării FSC (75%

dintre respondenți indicând acest lucru). De asemenea, 63% dintre companii au

considerat că certificarea FSC nu a dus la creșterea veniturilor, iar răspunsurile cu

privire la prognoza veniturilor indică că acestea nu vor crește datorită certificării FSC.

Principalele probleme în obținerea certificatului FSC sunt costurile certificării

(atât cele directe cât și cele indirecte), documentația suplimentară impusă sau

disponibilitatea surselor de informare despre procesul de certificare. Spre deosebire de

anul 2011, companiile evaluate în 2014 consideră costurile certificării mult mai

importante. Respondenții au indicat că aprovizionarea cu materie primă certificată

FSC se realizează relativ rezonabil, însă lipsa furnizorilor certificați contribuie negativ

la trasabilitatea produselor certificate FSC.

Cele mai frecvente măsuri de stimulare a certificării FSC indicate de

companiile românești evaluate sunt acordarea unor facilități, programe de finanțare

sau promovarea certificării FSC. Respondenții au indicat că ministerul ar trebui să

promoveze certificarea FSC (69% au indicat acest răspuns), părere împărtășită și de

către reprezentanții managementului forestier certificat.

Percepția generală despre certificarea FSC este una pozitivă, aproximativ

78% dintre companiile certificate indicând că vor adopta certificarea și în viitor,

recertificându-se după expirarea prezentului certificat.

Analizând diferențele de percepție între reprezentanții componentei de

management forestier certificat și reprezentanții lanțului de custodie certificat FSC se

poate observa că există diferențe de percepție privind beneficiile obținute în urma

certificării FSC și problemele în obținerea și menținerea certificatului FSC. Astfel,

pentru companiile certificate FSC certificarea reprezintă un instrument de piață

economic utilizat pentru a-și menține poziția pe piață, fiind o strategie reactivă. Spre

deosebire de companiile certificate FSC, reprezentanții ocoalelor silvice certificate au

indicat beneficii în special în organizarea unității, măsuri pentru siguranța muncitorilor

sau îmbunătățirea relațiilor cu ONG-urile.

4.5 Evaluarea percepției inspectorilor silvici din Inspectoratele de Regim

Silvic și Vânătoare privind certificarea FSC

Evaluarea percepției inspectorilor silvici din cadrul ITRSV-urilor a avut ca

scop formarea unei imagini despre certificarea forestieră din punctul de vedere al

organismului de control stabilit legal. Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și

Vânătoare au rol în managementul activităților de silvicultură și vânătoare, controlul

regimului silvic și a activității de vânătoare. Respondenților li s-a cerut părerea despre

legislația silvică națională și eficiența ei în implementarea unui management durabil.

61

Inspectorii silvici din cadrul

ITRSV-urilor realizează acțiuni de

control atât în unitățile silvice certificate

cât și în cadrul ocoalelor silvice

necertificate. Jumătate dintre

respondenți (figura 28) nu au identificat

nici un efect al certificării FSC asupra

desfășurării controalelor. Dintre

respondenți, 34% au fost indeciși cu

privire la acest aspect. Doar 16% sunt de

părere că acțiunile de control se

desfășoară mai ușor într-un ocol silvic

certificat FSC. Analizând răspunsurile

reprezentanților ocoalelor silvice

certificate FSC din România, se poate observa că îmbunătățirea relațiilor cu organele

de control nu reprezintă un beneficiu al certificăriii FSC.

Majoritatea inspectorilor silvici

(58%) au indicat faptul că nu sunt

deosebiri privind frecvența abaterilor de

la legislația silvică între ocoalele silvice

certificate FSC și ocoalele silvice

necertificate (figura 29). Numai 26%

dintre respondenți au menționat că

certificarea are un impact asupra

managementului silvic practicat, ocoalele

certificate prezentând mai puține abateri

silvice. Inspectorii silvici nu percep

certificarea FSC ca un instrument util în

combaterea acțiunilor ilegale.

În opinia respondenților ITRSV,

certificarea FSC nu implică un management de o calitate superioară, numai 16%

dintre inspectori apreciind certificarea FSC ca un instrument de management

performant (figura 29).

Cele mai importante instituții care ar trebui să promoveze certificarea FSC

indicată de inspectorii silvici este ministerul și organismele de certificare, situație

întâlnită și în cadrul evaluării percepției celorlalți factori.

16%

50%

34%

DA NU NU STIU

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Nu

ma

r d

e re

po

nd

en

ti

16%

50%

34%

Figura 28. Distribuția răspunsurilor la

întrebarea ,,Pentru dumneavoastră controlul

într-un ocol silvic certificat FSC se realizează

mai ușor decât în unitățile necertificate”?

Distribution of responses to the question ,,Is the

control in a certificated forest district easier than

in an uncertified forest districts"?

26%

58%

16%

DA NU NU STIU0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22

24

Nu

maru

l d

e r

ep

on

den

ti

26%

58%

16%

Figura 29. Distribuția răspunsurilor la

întrebarea ,,Din punctul dumneavoastră de

vedere ocoalele silvice (private, de stat) certificate

FSC, prezintă mai puține abateri de la legislația

silvică”?

Distribution answers to the question ,,Is low

less broken in a certified forest districts”?

62

4.6 Analiza calitativă a percepției specialiștilor în certificarea FSC

În vederea obținerii unor explicații privind procesul de certificare FSC și

specificul acestuia în România s-a realizat o evaluare a percepției unor auditori și

consultanți din domeniu. Utilizarea softului Nvivo s-a realizat doar pentru a cuantifica

și analiza frecvența unor coduri sau idei rezultate în urma transcrierii informațiilor din

chestionare și constituirea nodurilor (nodes).

4.6.1 Adoptarea certificării FSC în România

Incontestabil, certificarea FSC reprezintă un instrument de piață. Cererea de

produse certificate este în creștere dovadă fiind numărul de companii certificate și

ocoalele silvice în curs de obținere a acestui tip de certificare. Motivele principale ce

au stat la baza certificării FSC de către ocoalele silvice și companii au fost de natură

economică (Hălălișan și Marinchescu, 2014). De exemplu, specialistul 7 menționează

,,Companiile din România doresc să obțină certificarea FSC din rațiuni economice”.

Referitor la certificarea managementului expertul 3 precizează: ,,unitățile silvice se

certifică pentru imagine, pentru a răspunde la cerințele clienților în urma influențării

prin informare și sprijin (incluziv financiar) din partea unor ONG-uri”. Referitor la

companii, certificarea FSC reprezintă în primul rând un instrument de piață”.

Expertul 6 confirmă: ,,Când cerințele de piață au crescut, a crescut semnificativ și

numărul companiilor certificate”. Aceste păreri ale specialiștilor confirmă rezultatele

cercetării cantitative.

Reprezentanții ocoalelor silvice certificate și ai companiilor au indicat că

adoptarea certificării FSC este influențată de ONG-uri (în cazul ocoalelor silvice) și de

către clienți (în cazul companiilor). Expertul 2 menționează implicarea ONG-urilor:

,,Decizia de certificare este luată datorită influenţei ONG-urilor şi a procesatorilor

mari” Specialistul 6 menționează ,,într-o prima etapă certificarea a fost stimulată de

un O.N.G. și de Banca Mondială, iar apoi de presiunea clienților externi. De fapt,

atunci când cerințele de piață au crescut și numărul societăților certificate a crescut

semnificativ”.

După acordarea certificatului FSC pentru încă 1,6 mil. ha de pădure

administrată de RNP Romsilva în anul 2013, interesul pentru certificarea FSC a

devenit tot mai vizibil. Companiile optează pentru certificarea FSC în special datorită

cerințelor clienților externi, însă piața internă este în dezvoltare, dovadă fiind creșterea

numărului de companii de exploatare certificate.

63

4.6.2 Companiile certificate FSC și certificarea de sistem

Rolul certificării de sistem este important pentru adoptarea certificării FSC.

Deși o mare parte din companiile certificate FSC nu dețin certificare de sistem

(probabil datorită faptului că clienții nu cer această certificare) totuși aceasta are un rol

important în organizarea, planificarea și funcționarea companiei. ,,Odată cu

certificarea FSC se poate ajunge la un nivel de performanță mai ridicat” (expertul 1).

Majoritatea reprezentanților lanțului de custodie certificat FSC au indicat că

certificarea FSC aduce avantaje față de certificarea de sistem. Expertul 7 face referire

la utilizarea siglei FSC: ,,Un avantaj în plus este cel al marketing-ului prin utilizarea

mărcilor de certificare FSC pe produs și în promovare”. Chiar dacă o mare parte

dintre companiile certificate FSC nu dețin certificarea de sistem (frecvent certificările

ISO 9001 sau 14001) certificarea FSC ajută companiile în organizare și planificare,

fiind un sistem ce are la bază standardele ISO. Sistemul FSC are la bază standardele

ISO: ,,Certificarea FSC poate să îmbunătățească si procesele productive în fiecare

firmă, mai ales in cazul firmelor care nu sunt certificate ISO” (expertul 1). Standardul

FSC este un standard de analizarea a performanței managementului.

4.6.3 Probleme în obținerea și menținerea certificatului FSC

Cele mai frecvente problemele indicate de specialiști în obținerea și

menținerea certificatului FSC pot fi grupate în următoarele categorii: financiare,

informaționale și dificultăți în îndeplinirea standardului FSC (Hălălișan și

Marinchescu, 2014). Costul certificării este principala problemă indicată de specialiști

în inițiativa de adoptare a certificării FSC. De asemenea, în aceeași măsură, este

invocată lipsa informării cu privire la scopul certificării.Toate aceste probleme sunt

accentuate de lipsa interesului autorităților pentru acest subiect.

Costurile certificării sunt principalele impedimente ale adoptării acesteia.

Certificarea forestieră implică costuri directe, legate de evaluarea unității silvice de

către partea terță, independentă și costurile indirecte, de adaptare la cerințele

standardului. Cererea clientului de produse certificate FSC determină companiile să

realizeze investiții în obținerea certificării FSC. Experții 2 și 7 realizează o imagine a

impactului financiar al certificării FSC: ,,Companiile nu sunt dispuse să cheltuiască

pentru implementarea certificării decât dacă este absolut necesar. În timpul

certificării dar şi ulterior, respectarea normelor NTSM si a convenţiilor ILO aduc

cheltuieli mari unităţii certificate şi agenţilor cu care lucrează”. Costurile certificării

managementului forestier sunt mult mai ridicate decât în cazul certificării lanțului de

custodie.

64

Certificarea FSC se confruntă în România cu probleme legate de înțelegerea

conceptului de certificare forestieră. Limitarea surselor de informare și a acțiunilor de

promovare fac din organismul de certificare singura sursă de informare despre

certificarea FSC. Experții 5 și 7 precizează: ,,Sunt puține surse de informare cu privire

la adevăratul scop al certificării FSC. Se remarcă o lipsă de informare despre

Principiile FSC la nivelul ocoalelor silvice”. Auditorii nu joacă rol de consultanți.

Rolul independent al echipei de audit, care previne orice conflict de interese, este de a

puncta deficiențele și de a acorda termene de rezolvare a neconformităților (Marx și

Cuypers, 2010). Lipsa cunoștințelor tehnice poate duce la costuri suplimentare pentru

obținerea expertizei tehnice în rezolvarea acestor neconformități (Marx și Cuypers,

2010).

4.6.4 Stimularea certificării FSC în România

Toți specialiștii ce au participat la acest studiu au indicat necesitatea

stimulării certificării FSC în România prin implicarea autorităților . Certificarea FSC a

avut șansa de a fi susținută de către stat. Legea nr. 105/2006 menționa că toți

operatorii economici plătesc 1% din valoarea de vânzare a masei lemnoase pe picior

sau a sortimentelor de lemn brut obținut în urma exploatării (Hălălișan și

Marinchescu, 2014) cu excepția celor ce lucrează cu lemn certificat. Din păcate legea

105/2006 nu mai este în vigoare, iar certificarea FSC este adoptată pentru obținerea

altor beneficii pe termen mediu și scurt. Lipsa unor stimulente este subliniată de către

majoritatea specialiștilor intervievați. Specialiștii 5 și 7 menționează: ,,Certificarea

FSC poate fi încurajată prin stimulente financiare directe (finantarea unui procent din

costurile reale ale certificarii (informare, consultanță și certificare) și indirecte

(reducerea unor taxe)”. Este accentuată implicarea statului în susținerea certificării

FSC, specialiștii 2 și 6 precizând ca măsură de stimulare ,,oferirea de stimulente din

partea statului prin scutire de taxe (gen taxa de mediu sau impozit)”.

4.6.5 Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC

Analizând părerile specialiștilor consultați cu privire la modul în care

Regulamentul poate afecta companiile ce intră sub incidența acestuia, rezultă faptul că

acest act european ar trebui să încurajeze comerțul cu material lemnos legal. Expertul

6 menționează: ,,Regulamentul 995/2010 vine în ajutorul companiilor ce lucrează

legal, descurajând practicile evazioniste sau ilegale. Regulamentul nu ar trebui să

afecteze negativ companiile dacă masa lemnoasă are provenienţă legală. Desigur,

nivelul de birocraţie şi modul de implementare în România (de cele mai multe ori

deficitar) poate avea efecte negative”. Demonstrarea provenienței materialului lemnos

65

de către ,,operator” și respectarea cerințelor de către ,,comerciant” sunt obligații care

trebuie încurajate și la nivel național, însă existența unei structuri suplimentare poate

duce la îngreunarea acestui proces și încurajarea birocrației, lucru ce poate fi eliminat

doar printr-o strategie integrată care să țină cont de specificul românesc al industriei

de prelucrare a lemnului.

Specialiștii consultați în acest studiu consideră certificarea ca un ajutor în

îndeplinirea cerințelor Regulamentului. Expertul 2 precizează: ,,Certificarea FSC

aduce o trasabilitate clară a provenienţei, deci ajută la implementarea

Regulamentului. Dacă Regulamentul nu va utiliza sistemul deja existent în cadrul unui

ocol certificat, apariţia a încă unui sistem birocratic adiţional anulează avantajul

certificării FSC”. Certificarea FSC nu este acceptată ca dovadă a îndeplinirii în

totalitate a Regulamentului 995/2010 (FSC, 2013). Prin Commision Regulation Nr.

607/2012 (ce reprezintă un document nelegislativ) este discutată utilizarea unei părți

terțe în evaluarea de risc și în procedurile de atenuare a riscurilor (EC, 2012). Experții

3 și 5 explică legătura între Regulamentul 995 și certificarea FSC: ,,Organismele de

certificare FSC au elaborat proceduri de verificare a conformității cu cerințele

Regulamentului 995/2010. Certificare FSC impune cerințe suplimentare, completând

Regulamentul cu cerințe de nivel calitativ; certificarea FSC reprezintă o dimensiune

calitativă iar ambele concură la realizarea pe termen lung a unui control real și

eficace al managementului, deci o dezvoltare durabilă``.

Cele două concepte (Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC) nu trebuie

privite separat unul față de celălalt, deși Regulamentul este un act legislativ european

obligatoriu, iar certificarea FSC este un proces adoptat voluntar (Hălălișan, 2014).

Certificarea FSC reprezintă un nivel de dezvoltare al unei companii în care

monitorizarea, transparența și performanța duc la obținerea de beneficii atât pe termen

scurt (menținerea clienților, clienți noi etc.) cât și pe termen lung: preț premium,

consolidarea pozitiei pe piață etc. (Hălălișan, 2014).

Rămâne de văzut efectul pe care îl va avea implementarea Regulamentului

995/2010. Chiar dacă, la fel ca și certificarea FSC, poate fi considerat o nouă

,,povară”, mult mai important este scopul pentru care a fost gândit. Orice efort este

apreciat dacă implică beneficii pentru generațiile viitoare și duce la încurajarea

practicilor legale de comercializare a lemnului (Hălălișan, 2014).

4.6.6 Legislație silvică națională și certificarea FSC

Certificarea FSC reprezintă un instrument voluntar pus la dispoziția unităților

silvice sau a companiilor. Decizia adoptării certificării FSC este luată cu scopul de a

obține unele avantaje. Specialiștii consideră, în unanimitate, că legislația silvică din

România este suficientă pentru practicarea unui management durabil, dar este subliniat

66

modul în care este aplicată și respectată legislația (Hălălișan și Marinchescu, 2014).

Specialistul 4 justifică: ,,Legislația silvică este în cele mai multe cazuri mai exigentă

decât cerințele standardului FSC”. Certificarea FSC bazată pe evaluarea de către o

parte independentă, din exterior, poate confirma respectarea legislației silvice în

vigoare, așa cum precizează expertul 4: ,,Având în vedere nivelul de percepție al

corupției și nivelul scazut al implementării legislației existente rămâne oportună

implicarea unei „părti terțe” care să monitorizeze procesul de gestionare a

pădurilor”. Certificarea FSC regementează unele aspecte care nu sunt reglementate

prin lege. Expertul 1 face precizări despre modul în care certificarea FSC completează

legislația în vigoare: ,,În general, standardele voluntare de certificare merg mai

departe decât legislația. Există anumite aspecte, mai ales în protecția mediului

(ecosisteme, specii, habitate, beneficii de pe urma pădurii, relațiile cu comunitățile

locale, etc.) unde standardele sunt mai avansate decât legislația. Certificarea rămâne

un instrument bun care complementează legislația pentru cei care sunt dispusi sa

mearge mai departe sau să facă mai mult decit minimul necesar stabilit prin

legislație”.

4.6.7 Viitorul certificării FSC

Specialiștii intervievați au indicat că viitorul certificării FSC depinde mult de

cererea pieței. În general, aceștia consideră că procesul de certificare va avea un trend

ascendent pe termen scurt. Expertul 7 justifică: ,,Cred că, în curând, la export pe piața

europeană nu se va mai putea concura decât cu produse certificate FSC”.

Dezvoltarea standardelor naționale FSC vor contribui la înțelegerea conceptului de

certificare forestieră (Hălălișan și Marinchescu, 2014). În anul 2014, Asociația pentru

Certificare Forestieră a demarat dezvoltarea standardului național pentru management

forestier (www.certificareforestiera.ro). Dezvoltarea standardelor naționale precum și

simplificarea unor proceduri pot duce la dezvoltarea acestui concept. Expertul 1 face

referire la importanța elaborării standardelor adaptate condițiilor din România:

,,Dezvoltarea standardelor naționale ar trebui să fie o prioritate, pentru că procesul

de dezvoltare a acestor standarde duce la crearea unei platforme de consultare,

participare si consens care în general are efecte pozitive asupra funcționării

sectorului forestier”.

4.6.8 Concluzii

Auditorii și consultanții au un rol important în promovarea și implementarea

certificării FSC, reprezentând principalul suport informațional de specialitate în

România. Percepția acestora este importantă în înțelegerea conceptului de certificare

67

forestieră. În general, specialiștii consideră că certificarea forestieră este adoptată cu

scopul obținerii unor avantaje economice, deseori cu sprijinul ONG-urilor, în cazul

ocoalelor silvice sau la presiunile clienților, în cazul companiilor certificate FSC.

Certificarea FSC devine astfel o strategie proactivă, adoptată la cererea pieței.

Certificarea de sistem este considerată utilă în certificarea FSC.

Reglementând funcționarea unității, certificarea ISO poate fi suplimentată cu elemente

ale performanței prin adoptarea certificării FSC. Problemele generale cu care se

confruntă certificarea FSC în România sunt legate de aspectele financiare,

informaționale și probleme legate de îndeplinirea standardului FSC. Experții scot în

evidență lipsa recunoașterii certificării forestiere de către autorități. De asemenea,

lipsa surselor de informare și a acțiunilor de promovare fac din organismul de

certificare principalul promotor al certificării FSC, acordând o mai mare importanță

auditorilor și consultanților.

În unanimitate, experții au indicat că legislația silvică din România este

suficientă pentru practicarea unui management durabil, însă este subliniat modul de

aplicate a acesteia. Odată adoptată, certificarea FSC completează legislația cu unele

cerințe suplimentare care nu sunt reglementate prin legislația națională. Viitorul

certificării, în opinia experților, este strâns legat de cererea de produse. Pe termen

scurt și mediu, experții au indicat un interes sporit conduce la comercializarea

produselor certificate FSC.

Cap. V Concluzii finale. Contribuții originale. Diseminarea rezultatelor. Direcții

viitoare de cercetare

5.1 Concluzii finale

Principalele concluzii ale cercetărilor efectuate sunt:

Interesul pentru certificarea FSC a managementului forestier și a lanțului de

custodie a crescut treptat în România începând cu anul 2002; astăzi peste 2,55

mil. ha de pădure certificată și peste 270 de companii furnizează pieței produse

certificate.

Cele mai multe neconforități identificate în procesul de certificare FSC a

ocoalelor silvice din România se referă la Principiile FSC 4, 6 și 8. Majoritatea

neconformităților majore identificate se referă la implementarea unor măsuri

privind protecția muncii, utilizarea adecvată a substanțelor chimice, precum și

identificarea, monitorizarea sau menținerea Pădurilor cu Valoare Ridicată de

Conservare.

Principalele motive pentru care ocoalele silvice private au adoptat certificarea

FSC sunt cele economice. Principalul motiv care stă la baza adoptării certificării

FSC de către companiile românești este îndeplinirea cerințelor clientului, indicând

68

caracterul reactiv al acestui instrument. Aceste motive au fost indicate și explicate

de către consultanții și auditorii chestionați.

Principalele schimbări aduse de certificarea FSC, unanim indicate de

reprezentanții ocoalelor silvice certificate, se referă la măsuri de utilizare a

substanțelor chimice, măsuri de protejare a unor specii amenințate sau arii

protejate. Pe plan social, schimbările vizează consultările cu factorii de decizie și

punerea la dispoziție a unor informații despre activitatea ocolului silvic.

Atât respondenții din cadrul ocoalelor silvice private cât și cei din cadrul

ocoalelor silvice de stat certificate au indicat beneficii importante pe plan social și

de funcționare a unității (de organizare). Siguranța muncitorilor, plusul de

imagine, monitorizare sau relațiile cu ONG-urile sunt principalele beneficii

obținute în urma certificării managementului forestier din România. Totuși aceste

beneficii obținute nu sunt cele indicate de managerii ocoalelor silvice

necertificate, aceștia indicând beneficii financiare ca fiind potențialele beneficiile

așteptate în urma certificării FSC.

Comparativ cu ocoalele silvice certificate, companiile certificate au acordat o

importanță mai mare altor beneficii obținute: menținerea pe piață, noi clienți,

creșterea vânzărilor sau obținerea unui preț premium. Astfel, pentru companii

certificarea FSC are un puternic caracter economic, în timp ce pentru ocoalele

silvice certificate impactul asupra aspectelor economice este mult mai redus.

Cele mai frecvente măsuri de stimulare a certificării FSC considerate de factorii

evaluați sunt acordarea unor facilități de natură financiară, programe de finanțare

sau promovarea certificării FSC. Majoritatea respondenților au indicat că

autoritățile ar trebui să promoveze certificarea forestieră.

Principalele probleme în obținerea certificatului FSC sunt costurile certificării

(atât cele directe cât și cele indirecte), documentația suplimentară impusă sau

lipsa surselor de informare detaliată despre procesul de certificare.

Reprezentanții ITRSV au indicat faptul că certificarea FSC nu are un impact

asupra modului de desfășurare a controalelor silvice, fiind utilă doar în crearea

unei imagini a ocolului silvic. Majoritatea inspectorilor silvici au indicat că

ocoalele silvice certificate FSC prezintă la fel de multe abateri de la legislație ca

și ocoalele silvice necertificate, iar certificarea FSC nu reprezintă implicit

respectarea legislației silvice.

69

5.2 Contribuţii originale

Certificarea FSC reprezintă o noutate în silvicultura românească a ultimului

deceniu și jumătate. În acest context, cercetările efectuate aduc următoarele contribuții

originale:

- S-a realizat o analiză detaliată a evoluției certificării FSC în România;

- S-au analizat neconformitățile identificate în procesul de certificare a ocoalelor

silvice;

- S-a realizat o analiză cantitativă și calitativă a percepției factorilor implicați în

procesul de certificare a managementului forestier și a lanțului de custodie privind

diversele aspecte economice, sociale și de mediu ale certificării FSC.

5.3 Diseminarea rezultatelor

a. Lucrări ISI:

Hălălișan, A. F., Marinchescu, M., Popa, B., Abrudan, I. V., 2013. Chain of

Custody certification in Romania: profile and perceptions of FSC certified

companies. În: International Forestry Review, nr. 15 (3), pag. 305-314. doi:

http://dx.doi.org/10.1505/146554813807700137; Factor de Impact: 1,16.

b. Lucrări BDI

Hălălișan, A.F., 2014: Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC. În: Revista de

Silvicultură și Cinegetică, Nr. 34. (acceptat, în curs de publicare).

Hălălişan, A. F., Marinchescu, 2014. Forest certification in Romania: The view

of the experts. În: Proceedings of International Symposium ,,Forest and

Sustainable Development”, Brașov (acceptat, în curs de publicare).

Hălălişan, A. F., Marinchescu, M., Abrudan, I. V., 2012. The evolution of forest

certification: a short review. În: Buletinul Universității Transilvania, Seria a II-a,

Nr. 5(54 Part 2), pag. 35-42. Disponibil la:

http://webbut.unitbv.ro/Bulletin/Series%20II/OLD%20Folder/BULETIN%20II/V

ECHI/06_HALALISAN-Florin.pdf

c. Alte categorii de lucrări (lucrări prezentate la conferințe internaționale):

Hălălișan A.F., Marinchescu, M., 2014: Forest certification: voluntary instrument

for promoting sustainable management. Poster prezentat la conferința: New

Trends on Sensing - Monitoring – Telediagnosis for Life Sciences, Brasov.

Disponibil la:

http://maternologie.ro/envirpubhealth/index.php?option=com_content&view=arti

cle&id=13&Itemid=8 ;

70

Hălălișan A.F., Marinchescu, M., 2014: EU Timber Regulation and Forest

Certification. Poster prezentat la conferința: Symposium “Prospects for the Third

Millennium Agriculture”, Cluj.

Hălălişan, A. F., Marinchescu, 2014. Forest certification in Romania: The view

of the experts. Poster ce va fi prezentat la conferința: International Symposium

,,Forest and Sustainable Development”, Brașov.

Hălălișan A.F., Marinchescu, M., 2012: A decade of romanian forest

certification. Poster prezentat la conferința: International Symposium ,,Forest and

Sustainable Development”, Brașov. Disponibil la:

http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=iMueKinxp9Y%3d&tabid=8205

Marinchescu, M., Hălălișan A.F., 2012: The forest land from Brasov county. 2

decades after the privatisation program for forest land refunding has been started.

Poster prezentat la conferința: International Symposium ,,Forest and Sustainable

Development”, Brașov.

Disponibil la:

http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=iMueKinxp9Y%3d&tabid=8205

5.4 Direcții viitoare de cercetare

Prezenta teză de doctorat a avut ca scop analizarea certificării forestiere în

România și evaluarea percepției factorilor implicați în acest proces. Această cercetare

poate reprezenta o bază pentru direcții viitoare de cercetare, cum ar fi:

Evaluarea procesului de certificare FSC a managementului forestier în

perspectiva elaborării standardelor naționale FSC.

Evaluarea impactului certificării FSC prin studii în teren.

Evaluarea impactului certificării FSC prin analizarea unor eșantioane

reprezentative constituite din ocoale silvice și companii;

Realizarea de studii de caz în cadrul unităților silvice certificate prin evaluarea

unor indici economici;

Evaluarea percepției companiilor certificate PEFC din România.

71

Bibliografie

1. Abrudan, I.V., 2001. Aspecte privind certificarea pădurilor. In: Revista Pădurilor, Nr. 2, p. 41-44.

2. Abrudan, I.V., 2003. Forest certification in Romania and the marked perspective. In: Seminar Proceedings: Strategies

for the sound use of wood, 2003. ECE (Timber Committee) and FAO. Poiana Brașov, România.

3. Abrudan, I. V., 2012. A decade of non-state administration of forests in Romania: achievements and challenges.

International Forestry Review, 14(3), 275-284.

4. Aguilar, F.X., Cai, Z., 2010. Conjoint effect of environmental labeling, disclosure of forest of origin and price on

consumer preferences for vood products in the US and UK. In: Ecological Economics, No.70, p.308-316.

5. Aguilar, F.X., Vlosky, R.P., 2007. Consumer wiligness to pay price premiums for environmentally certified wood

products in the U.S. In: Forest Policy and Economics, No.9, p.1100-1112.

6. Alemagi, D., Hajjar, R., David, S., Kozak, R. A., 2012. Benefits and barriers to certification of community-based

forest operations in Cameroon: An exploratory assessment. Small-scale Forestry, 11(4), 417-433.

7. Araujo, M., Kant, S., Couto, L., 2009. Why Brazilian companies are certifying their forests?. In: Forest Policy and

Economics, No.11, p.579-585.

8. Archer, H., Kozak, R., Balsillie, D., 2005. The impact of forest certification labelling and advertising: An exploratory

assesment of consumer purchase in Canada. In: The Forestry Chronicle, No.2, Vol.81, p.229-240.

9. Attah, A., Ioraș, F., Ratnasingam, J., Abrudan, I.V., 2011. Chain of custody certification: an assessment of Ghanaian

timber sector. In: European Journal Wood Products, No.69, p.113-119.

10. Auld, G., Guldbransen, L., H., McDermott, C., L., 2008. Certification Schemes and the Impacts on Forests and

Forestry. In: Annual Review of Environment and Resources, No.33, pag. 187-211.

11. Babbie, E., 2010. Practica cercetării sociale. Iaşi, Editura Polirom.

12. Baharuddin, H. G., Simula, M., 1996. Timber certification in transition. ITTO. Yokohama.

13. Bansal, P., Hunter, T., 2003. Strategic Explanations for the Early Adoption of ISO 14001. In: Journal of Bussiness

Ethics, No.46, p.289-299.

14. Bartley, T., 2003. Certifing Forests and Factories: States, Social Movements, and Rise of Private Regulation in the

Apparel and Forest Products Field. In: Politics and Society, No. 31, 433-464.

15. Bartley, T., 2007. How Fundation Shape Social Movements: The Construction of an Organizational Field and the

Rise of Forest Certification. In: Social Problems, Vol. 54, No.3, p.229-255.

16. Bass, S., Simula, M., 1999. Independent certification/verification of forest management. Background Paper, World

Bank/WWF Alliance Workshop,Washington D.C.

17. Bass, S., Thornber, K., Markoupoulos, M., Roberts, S., Grieg-Gran, M., 2001. Certification`s impacts on forests

stakeholders and supply chains. Instruments for sustainable private sector forestry series. International Institute for

Environment and Development, London.

18. Bostrom, M., 2012. The problematic social dimension of sustainable development: the case of the Forest Stewardship

Council.In: Sustaianble Development & World Ecology, Vol.19, No.1, p.3-15.

19. Carter, D.R., Merry, F.D., 1998. The nature and status of forest certification in the United States. In: For Prod.

Journal, No.48 (2), p.23-28.

20. Cashore, B., Auld, G., Newsom, D., 2004. Governing through markets: Forest Certification and the emergence of

non-state authority. New Haven, CT: Yale University Press.

21. Cashore, B., Van Kooten, G.C.,Vertinsky, I., Auld,G., Affoldenrbach, J., 2005. Private or self-regulation? A

comparative study of forest certification choices in Canada, the United States and Germany. In: Forest Policy

Economy, No.7 (1), p. 53-69.

22. Cashore, B., Gale, F., Meidinger, E., Newsom, D., 2006. Confronting sustainability: forest certification in developing

and transitioning countries. Yale School of Forestry and Environmental Studies Publication Series Report, No.8.

23. Chelcea, S., 2004. Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. Ed. a 2-a revizuită, București,

ed. Economică.

24. Chen, J., Innes, J.L., Tikin, A., 2010. Private cost-benefits of voluntary forest product certification. In: International

Forestry Rewiew, No.12, p. 1-12.

25. Chen, J., Innes, J.L., Kozak, R.A., 2011. An exploratory assessment of the attitudes of Chinese wood products

manufacturers towards forest certification. In: Journal of Enviromnental Management, No.92, p. 2984-2992.

26. Clarkson, M. E., 1995. A stakeholder framework for analyzing and evaluating corporate social performance.

Academy of management review, 20(1), 92-117.

27. Cronbach, L. J., 1951. Coefficient alpha and the internal structure of tests. psychometrika, 16(3), 297-334.

72

28. Cubbage, F., Diaz, D., Yapura, P., Dube, F., 2010. Impacts of forest management certification in Argentina and

Chile. Forest Policy and Economics, 12(7), 497-504.

29. Dahl, L., 2001. FSC I praktiken (FSC in practice). Stockholm: Swedish Society for Nature Conservation and the

World Wide Fund for Nature.

30. Dillman, D. A., 1978. Mail and telephone surveys (Vol. 3). Wiley Interscience.

31. E.C, 2010. Regulation (EU) No. 995/2010 of the European Parliament and of the Council laying down the

obligations of operators who place timber and timber products on the market. http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010R0995:EN:NOT

32. E.C, 2012. Commission Implementing Regulation (EU) No. 607/2012 on the detailed rules concerning the due

diligence system and the frequency and nature of the checks on monitoring organisations as provided for in

Regulation (EU) No 995/2010 of the European Parliament and of the Council laying down the obligations of

operators who place timber and timber products on the market. http://eur-

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32012R0607:EN:NOT

33. Elliott, C., Sturm, J., 1996. Gestion durable et écocertification des bois. In: Revue Forestière Française, 1996, S,

fascicule thématique" La gestion durable des forêts tempérées".

34. Espach, R., 2006. When is sustainable forestry sustainable? The Forest Stewardship Council in Argentina and Brazil.

In: Global Environ. Polit ., No.6, p.55-84.

35. Franzen, A., 2003. Environmental attitudes in international comparaison: an analysis of the ISSP survey 1993 and

2000. In: Social Sciences Quaterly, No.84 (2), p.297-308.

36. Freeman, R.E., 1984. Strategic Management: A Stakeholder Approach. Pitman Publishing, Boston, MA.

37. FSC, 2002. Standardul FSC-STD-01-001: FSC Principles and Criteria for Forest Stewardship.

38. FSC, 2004. Documentul FSC-POL-40-002: Group chain of custody (coc) certification: FSC guidelines for

certification bodies.

39. FSC, 2007. Standardul FSC-STD-20-011: Accreditation Standard for Chain of Custody Evaluations.

40. FSC, 2009a. Sandardul FSC-STD-01-002: FSC Glossary of Terms.

41. FSC, 2009b. Standardul FSC-STD-20-001: General requirements for FSC accredited certification bodies -

application of ISO/IEC Guide 65:1996.

42. FSC, 2009c. Standardul FSC-STD-20-007: Forest management evaluations.

43. FSC, 2009d. Standardul FSC-STD-20-006: Stakeholder consultation for forest evaluations.

44. FSC, 2009e. FSC reflected in scientific and professional literature. Literature study on the autcomes and impact of

FSC certification. FSC Policy Series No. 2009 - P001.

45. FSC, 2010. Standardul FSC-STD-50-001: Requirements for use of the FSC trademarks by Certificate Holders.

46. FSC, 2011. Standardul FSC-STD-40-004: FSC Standard for Chain of Custody Certification.

47. FSC, 2012. Global Market Survey. Available at: www.fsc.org)

48. FSC, 2013. Questions & Answers about FSC and the EU Timber Regulation. www.fsc.org.

49. FSC, 2014. Standardul FSC-STD-40-003: Chain of Custody Certification of Multiple Sites.

50. Gan, J., 2005. Forest certification costs and global forest product markets and trade: a general equilibrum analysis.

In: Canadian Juornal Forest Research, No.35, p.1731-1743.

51. Gomez-Zamalloa, M.G., Caparros, A., Ayanz, A.S-M., 2011. 15 Years of Forest Certification in the European

Union. Are we doing things right? In: Forest Systems, No.20 (1), p.81-94.

52. Grimble, R.J., Aglionby, J., Quan, J., 1994. Tree Resources and Environmental Policy: A Stakeholder Approach.

NRI Socio-economic Series 7. Chatham, UK: Natural Resources Institute.

53. Grimble, R., 1998. Stakelholder methodologies in natural resource management. Socio-economic Methodologies.

Best Practice Guidelines, Chatman, UK: Natural Resources Institute.

54. Gullison, R.E., 2003. Does forest certification conserve biodiversity?. In: Oryx, Vol.37, No.2.

55. Hain, H., 2012. The role of voluntary certification in promoting sustainable natural resource use in transitional

economies. PhD dissertation, University of Tartu, Estonia.

56. Hălălişan, A.F.,, Marinchescu, M., Abrudan, I., 2012. The evolution of forest certification: a short review. In:

Bulletin of the Transilvania University of Braşov, Series II, Vol, 5(54).

57. Hălălișan, A. F., Marinchescu, M., Popa, B., Abrudan, I. V. , 2013. Chain of Custody certification in Romania:

profile and perceptions of FSC certified companies. International Forestry Review, 15(3), 305-314.

58. Hălălișan, A.F., 2014. Regulamentul 995/2010 și certificarea FSC. În: Revista de Silvicultură și Cinegetică, Nr. 34.

59. Hălălişan, A. F., Marinchescu, M., 2014. Forest certification in Romania: The view of the experts. În: Proceedings

of International Symposium ,,Forest and Sustainable Development”, Brașov (în curs de publicare).

73

60. Hansmann, R., Koellner, T., Scholz, R.W., 2006. Influence of consumers socioecological and economic orientations

on preferences for wood products with sustainability labels. In: Forest Policy and Economics, No.8, p.239-250.

61. Hickey, G.M., Innes, J.L., Kozak, R.A., 2007. Monitoring and information reporting for sustainable forest

management: A regional comparison of forestry stakeholder perceptions.In: Journal of Environmental Management,

No.84, p.572-585.

62. Hrabovsky, E.E., Armstrong, J.P., 2005. Global demand for certified hardwood as determined from a survey of

hardwood exporters. Forest Products Journal, 55(2): 28–35.

63. Hubbard, S.S., Bowe, S.A., 2005. Environmentally certified wood products: perspectives and experience of primary

wood manufactures in Winsconsin. Forest Products Journal, 55 (1): 33-40.

64. Humphries, S., Vlosky, R.P., Carter, D., 2001. Certified wood products merchants in the United States: a comparison

between 1995 and 1998. In: Forest Products Journal, No.51 (6), p.32-38.

65. Humphries, S.S., Kainer, K.A., 2006. Local perceptions of forest certification for community-based enterprises. In:

Forest Ecology and Management, No.235, p.30-43.

66. I.L.O, 2012. Working towards sustainable development: opportunities for decent work and social inclusion in a green

economy. Geneva, 185p.

67. I.I.D.S, 1996. Global Green Standards: ISO 14000 and Sustainable Developments. Canada, p.106.

68. Ioraș, F., Abrudan, I.V., 2006. Romanian forestry sector– privatisation facts. In: International Forestry Review 8 (3):

361–367.

69. ISO, 1994. Ghidul ISO/IEC 59/1994: Codul bunelor practice pentru standardizare.

70. ISO, 1996a. Ghidul ISO/IEC 61/1996

71. ISO, 1996b. Ghidul ISO/IEC 62/1996: Cerințe generale pentru organismele de evaluare a funcționării și

certificarea/înregistrarea sistemelor calității.

72. ISO, 1996c. Ghidul ISO/IEC 65/ 1996: Cerințe generale pentru organismele de certificare.

73. ISO, 1996d. Standardul ISO 14001: Sistemul de Management al Mediului.

74. ISO, 2000. Standardul ISO 14020/2000: Principii generale de etichetare.

75. Karna, J., Hansen, E., Juslin, H., 2003. Environmental Activity and Forest Certification in Marketing of Forest

Products-A case study in Europe. In: Silva Fennica,No.37 (2),p.253-267.

76. Karna, J., Steineck, F., Juslin, H., 2001. Green marketing of sawn timber and wood based panels in Finland and

Sweden. In: Journal of Forest Economics , No.7 (2), p.145-168.

77. Ketchen, D., Shook, C.L., 1996. The application of Cluster Analysis in Strategic Management research: An analysis

and Critique. Strategic Management Journal 17(6): 441–458.

78. Kiekens, J., 2003. Forest certification in North America: selected developments.12th World Forestry Congress,

Canada.

79. Kline, T. J. B., 2005. Psychological testing: a practical approach to design and evaluation. Thousand Oaks: Sage

Publications.

80. Klingberg, T., 2003. Certification of forestry. A small-scale Forester Perspective. In: Management and Policy, 2 (3),

pag. 409-421.

81. Klooster, D., 2006. Environmental certification of forests in Mexico: the political ecology of a nonguvernamental

market intervention. Annual Assoc. Am. Geogr., No.96, p.541-546.

82. Kotler P., Keller, K.L., 2006. Marketing Management. 12th Ed., Pearson/Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ.

83. Lidestav, G., Lejon, S. B., 2011. Forest certification as an instrument for improved forest management within small -

scale forestry. Small-scale forestry, 10(4), 401-418.

84. Lozano, L. M., Garcia-Cueto, E., Muniz, J., 2008. Effect of the Number of Responses Categories on the Reliability

and Validity of Rating Scales. Methodology: European Journal of ResearchMethods for the Behavioral and Social

Sciences, 4(2), 73-79.

85. Mărginean, I., 2004. Proiectarea cercetării sociologice. Ed. Polirom, Iași, p. 256.

86. Marx, A., Cuypers, D., 2010. Forest certification as a global environmental governance tool: What is the

macro‐effectiveness of the Forest Stewardship Council?. Regulation & Governance, 4(4), 408-434.

87. Meidinger, E., 2002: The New Environmental Law: Forest Certification. In: Buffalo Environmental Law Journal,

Vol.10, p.214-303.

88. Meidinger, E., 2006: The administrative Law of Global Private-Public Regulation: The Case of Forestry. In: The

European Journal of International Law, Vol.17, no.1, p.47-87.

89. Meidinger, E., Elliot, C., Oesten, G., 2003: The fundamentals of Forest Certification. In: Social and Political

Dinensions of Forest Certification, p.3-27.

74

90. Meijaard, E., Sheil, D., Guariguata, M.R., Nasi, R., Sunderland, T., Putzel, L., 2011. Ecosystem services

certification: opportunities and constraints. Occasional Paper 66. CIFOR, Indonesia.

91. Merry, D.F., Carter, D.R., 1996. Programs and markets for ecologically certified wood products. Southern Forest

Economics Workshop, Gatlinburg, Tennessee, 1996.

92. Miles, M.P., Covin, J.G., 2000: Environmental Marketing: A source of Reputational, Competitive, and Financial

Advantage. In: Journal of Bussiness Ethics, No.23, p.299-311.

93. Moelner, E., Van Kooten, G.C., 2003: Voluntary environmental action and export destinations: the case of forest

certification. Journal Agricultural Resources Economics, No.7, p.175-186.

94. Moore, S. E., Cubbage, F., Eicheldinger, C., 2012. Impacts of Forest Stewardship Council (FSC) and Sustainable

Forestry Initiative (SFI) forest certification in North America. In: Journal of Forestry, 110(2), 79-88.

95. Nebel, G., Quevedo, L., Jacobsen, J.L., Helles, F., 2005. Development and economic significance of forest

certification: the case of FSC in Bolivia.In: Forestry Policy Economics,No.7,p.175-186.

96. Newsom, D., Hewitt, D., 2005. The global impacts of Smartwood certification. Final Report, Trees Program,

Rainforest Alliance.

97. Newsom, D., Bahn, V., Cashore, B., 2006. Does forest certification matter? An analysis of operation-level changes

required during the SmartWood certification process in the United States. In: Forest Policy and Economics, 9(3),

197-208.

98. Nichiforel, R., 2011. Stakeholder analysis of the Romanian forest sector. The USV Annals of Economics and Public

Administration, 11(1), 114-126.

99. Nicolescu, V.N., 2000. Certificarea pădurilor din România, între FSC și PEFC. În: Revista Pădurilor, nr. 6, pag. 41 -

45.

100. Nor Suryani, A.G., Shahwahid, H.O., Fauzi, P.A., Alias, R., Vlosky, R.P., 2011. Assesment of chain-of-custody

certification costs for sawnwood manufacturers in Peninsular Malaysia. In: Journal of Tropical Forest Science, No.23

(2), p.159-165.

101. Nussbaum, R., Jennings, S., Garforth, M., 2002. Assesing forest certification schemes: a practical guide. Proforest,

United Kindom.

102. Nussbaum, R., Simula, M., 2005. The forest certification handbook. Second Edition. Earthscan, London, p.301.

103. Overdevest, C., 2009. Comparing forest certification schemes: the case of ratcheting standards in the forest sector. In:

Socio-Economic Rewiew, Nr.8, p.47-76.

104. Overdevest, C., Rickenbach, M.G., 2006. Forest certification and institutional governance: An empirical study of

forest stewardship counci certificate holders in the United States. In: Forest Policy and Economics, No.9, p.93-102.

105. Owari, T., Juslin, H., Rummukainen, A., Yoshimura, T., 2006. Strategies, functions and benefits of forest

certification in wood products marketing: Perspectives of Finnish suppliers. In: Forest policy and Economics, No.9,

p.380-391.

106. Owari, T., Sawanobori, Y., 2007. Analysis of the certified forest products market in Japan.In: Holz Roh werkst,

No.65, p.113-120.

107. Ozanne, L.K.,Vlosky, R.P., 1997. Willigness to pay for environmentally certified products: a consumer perspective.

In: Forest Products Journal, Nr.47 (6),p.39

108. Ozanne, L.K, Vlosky, R.P., 2003. certification from the U.S consumer perspective: a comparison from 1995 and

2000. In: Forest Products Journal, No.53 (3), p.13-21.

109. Palus, H., Kaputa,V., 2009. Survey of atitudes towards forest and chain of custody in the Slovak Republic. In:

Drewno-Wood,vol.52,nr.182.

110. Pattberg, P.H., 2005. The Forest Stewardship Council: Risk and Potential of Private Forest Governance. In: The

Journal of Environment & Development, No.14, p.356-374.

111. Pena-Claros, M., Blommerde, S., Bongers, F., 2009. Assesing the progress made: an evaluation of forest

management certification in the tropics. Topical Resource Management Papers, 76 p.

112. Perera, P.,Vlosky, R., 2006. A history of Forest Certification.Working Paper No.71, Louisiana Forest Products

Development Center.

113. Perera, P., 2008. Non-industrial private forest landowners and US Home Center retailers’ attitudes and perceptions of

forest certification. Master Thesis, The School of Renewable Natural Resources, Louisiana, USA.

114. Pîslaru, D., Modreanu I., Citu, F., 2012. Contribuţia IMM-urilor la creştereaeconomică: prezentşi perspective.

Editura Economica, Bucuresti, 240 p.

115. Popa, M., 2009. Analiza de itemi din perspectiva teoriei clasice a testului. Universitatea din București. Material

didactic disponibil la: http://www.mpopa.ro/statistica_licenta/sem_2/statm_08_an_itemi.pdf

75

116. Popa, M., 2011. „Infidelităţile “coeficientului de fidelitate Cronbach α. Psihologia Resurselor Umane Human

Resources Psychology Psychologie des Ressources Humaines, 85.

117. Poschen, P., 2003. Economic and social justice in sustainable forest management: an ILO perspective on forest

certification. In: Social and Political Dimensions of Forest Certification.Products Journal 55(1): 33–40.

118. QSR, 2014. Nvivo 10 demo soft. Available at: www.qsrinternational.com

119. Rametsteiner, E., 2000. Sustainable forest management certification. Frame conditions, system design and impact

assessment. Ministerial Conference on the Protection of Forests in the Europe, European Commision.

120. Rametsteiner, E., 2002. Markets for certified forest products. In: UNECE/FAO Forest Products Annual Market

Rewiew, 2001-2002, Timber Bulletin, 55, p.157-164. United Nations Publications, Roma, Italia.

121. Rametsteiner, E., Simula, M., 2003. Forest certification—an instrument to promote sustainable forest management?.

In: Journal of environmental management, 67(1), 87-98.

122. Ratnasingam J., 2003. A matter of design in the South East Asian wooden furniture industry. Eur. J. Wood Wood.

Prod., 61(2): 151-154.

123. Ratnasingam, J., Macpherson, T.H., Ioraș, F., 2008. An assessment of Malaysian wooden furniture manufacturers

readiness to embrace chain of custody (CoC) certification. In: Holz Roh Werkst, No.66, p.339-343.

124. Ratnasingam, J., Yoon, C. Y., Ioraş, F., 2013. The effects of ISO 9001 quality management system on innovation and

management capacities in the malaysian furniture sector. Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Series II.

Forestry, Wood Industry, Agricultural Food Engineering, (1).

125. Rayden, T., 2008. Assesment, Management and Monitoring of High Conservation Values: A practical guide for

managers. Proforest, Oxford.

126. Richards, M., 2004. What do we know about the costs and benefits of tropical timber certification? . A report for

Timbmet Group Ltd.

127. Roberge, A., Bouthillier, L., Boiral, O., 2011. The influence of forest certification on environmental performance: an

analysis of certified companies in the province of Quebec (Canada). In: Canadian Journal Forest Resources, No.41,

p.661-668.

128. Rotariu, T., Iluț, P., 2001. Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Ed. Polirom, Iași, p. 216.

129. Schepers, D.H., 2010. Challenges to Legitimacy at the Forest Stewardship Council. In: Journal of Business Ethics,

No.92, p.279-290.

130. Sheskin, D. J., 2003. Handbook of parametric and nonparametric statistical procedures. Third edition. CRC Press.

131. Simula, M., Astrana, S., Ishmael, R., Santana, E.J., Schmidt, M.L., 2004. Preliminary report on Financial Cost-

Benefits Analysis of Forest Certification and Implementation of Phased Approaches.Paper prepared for 36 th Session

for International Tropical Timber Council 20-23 July 2004.

132. Smeraldi, R., Verrissimo, A., 1999. Hitting the targhet: Timber consumption in the Brazilian Domestic Market and

Promotion of Forest Certification. Imazon, Belem, Brazilia.

133. Steering Committee, 2012. Toward Sustainability: The roles and limitations of certification. Washington,D.C;

Resolve, Inc.

134. Stevens, J., Ahmad, M., Ruddell, S., 1998. Forest products certification: a survey of manufacturers. In: Forest

Products Journal, No.48 (6), p.43-48.

135. Stringer, C., 2006. Forest Certification and changing global commodity chains. In: Journal of Economic Geography,

No.6, p.701-722.

136. Sugiura, K., Yoshioka, T., Inoue, K., 2012. Effects of aquiring FSC forest management certification for Japanese

enterprises using SmartWood Audits. In: Journal of Forestry Research, No. 23(1), p.165-172.

137. Teisl, M.F., Peavey, S., O’Brien, K., 2001. Certification and labeling of forest products: will it lead to more

environmentally being forestry in Maine? In: Maine Policy Rewiew, p.72-78.

138. Thornber, K.,1999. Impacts of Certification on forests, Stakeholders and Markets-Case Study: Bainings Ecoforestry

Project, Instruments for Sustainable Private Sector Forestry Project Series, IIED, London.

139. Tikina, A., Kozak, R., Larson, B., 2008. What factors influence obtaining forest certification in the US Pacific

Northwest?. In: Forest Policy and Economics, 10(4), 240-247.

140. Trishkin, M., Karjalainen, T., Lopatin, E., 2013. Assessing the attitudes of forest industry companies operating in

North-Western Russia towards forest certification. In: European Scientific Journal, Vol. 9 (10).

141. U.N, 1987. Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future (disponibil la

www.un-documents.net).

142. U.N., 2012. Forest products annual market review 2011-2012. United Nations and FAO. Disponibil la

http://www.unece.org/fileadmin/DAM/timber/publications/FPAMR_2012.pdf

76

143. Upton, C., Bass, S., 1995. The forest certification handbook. Earthscan Publications Ltd. p.218.

144. Vallejo, N., Hauselmann, P., 2002. Institutional Requirements for Forest Certification. A manual for

stakeholders.GTZ-Programme Office for Social and Ecological Standards.Forest certification Working Paper No.2,

Eschborn.

145. Van Kooten, G. C., Nelson, H. W., Vertinsky, I., 2005. Certification of sustainable forest management practices: a

global perspective on why countries certify. Forest Policy and Economics, 7(6), 857-867.

146. Vidal, N., Kozak, R., Cohen, D., 2005. Chain of custody certification: an assesment of the North Ameriaan solid

wood sector. In: Forest Policy and Economics, No.7, p.345-355.

147. WWF, 1999. Program informativ privind certificarea pădurilor.

148. Zakreski, S., Doak, S.C., Evertz, M., 2004. Matching business values with forest certification systems. Metafore,

Portland, OR. 31.

149. Zhao, J., Xie, D., Wang, D., Deng, H., 2011. Current status and Problems in Certification of Sustainable Forest

Management in China. In: Environmental Management, No.48, p.1086-1094.

150. *H.G 1476, 2002. Aprobarea unor măsuri privind gospodărirea durabilă a pădurilor.

151. *Ord. 578, 2006. Aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru Mediu.

152. ** www.fsc.org

153. **www.accreditation-services.com

154. **www.certificareforestiera.ro

155. **www.european-accreditation.org

156. **www.iaf.nu

157. **www.info.fsc.org

158. **www.isealalliance.org/

159. **www.iso.org

160. **www.osha.europa.eu

161. **www.romania.panda.org

162. **www.rosilva.ro

163. **www.sacert.org

164. **www.sgec-eco.org

165. **www.statsoft.com

166. **www.un.org

167. **www.wwf.org

168. **www.ilo.org

169. **www.blauer-engel.de

77

Anexe

Rezumat

Singurul sistem de certificare a managementului forestier în România este

sistemul FSC (Forest Stewardship Council). Nu mai puțin de 2,55 mil. ha de pădure

sunt administrate în conformitate cu cerințele standardului FSC. Interesul din partea

companiilor din domeniu este sporit, fiind acordate peste 270 de certificate FSC.

Principalele motive pentru care ocoalele silvice private au adoptat certificarea FSC

sunt de natura economică. Companiile românești obțin certificatul FSC ca urmare a

cerințelor clientului, demonstrând caracterul reactiv al acestui instrument. În cazul

ocoalelor silvice, certificarea FSC nu își îndeplinește în totalitate rolul pentru care a

fost adoptată. Beneficiile obținute în urma certificării FSC, indicate de grupurile de

repondenți din cadrul ocoalelor silvice private și de stat, fac referire la aspectele de

organizare și funcționare a unității, precum și la aspecte sociale. Comparativ cu

ocoalele silvice certificate, companiile certificate au acordat o importanță mai mare

altor beneficii obținute: menținerea pe piață, noi clienți, creșterea vânzărilor sau preț

premium, astfel justificându-se motivul pentru care a fost adoptată. În urma evaluării

percepției reprezentanților ITRSV cu privire la certificarea FSC aceștia au indicat

faptul că acest instrument nu are un impact asupra modului de desfășurare a

controalelor silvice, fiind considerat util doar în îmbunătățirea imaginii ocolului silvic.

Cele mai frecvente măsuri de stimulare a certificării FSC, indicate de grupurile de

repondenții, se referă la acordarea de facilități unităților certificate, programe de

finanțare și promovarea certificării FSC. Majoritatea repondenților au indicat că

autoritățile sunt cele care ar trebui să promoveze certificarea forestieră. Principalele

probleme în obținerea certificatului FSC sunt costurile certificării (atât cele directe cât

și cele indirecte), documentația suplimentară impusă sau lipsa surselor de informare

despre procesul de certificare.

Abstract

The only forest management certification scheme implemented in Romania is

FSC (Forest Stewardship Council). Presently, 2.55 million ha of forest are managed

according to FSC standard requirements. On the other hand, do to the interest in CoC

certification, more than 270 FSC certificates have been granted to Romanian

companies by 2014. The main reason for private forest districts to adopt FSC

certification was the economic one. Many Romanian companies obtained FSC

certification as a result of the customer demand, demonstrating the reactive character

of this instrument. In the case of the forest districts, FSC certificate does not totally

fulfill its expected role for which it was adopted. The benefits provided by FSC

certification, indicated by the groups of respondents from private and state-owned

78

forest districts, include improved organization and activity, and social ones. Compared

to certified forest districts, certified companies paid more attention to other types of

benefits: privileged position on the market, new customers, increasing sales or

premium price, thus justifying the reason why it was adopted. The perception of the

ITRSV (Regional Forest Inspectorates) repondents concerning FSC certification

indicate that this instrument does not have any impact on the way forest control is

performed, being considered useful only in improving the image of the certified forest

unit. The most frequent measures to stimulate FSC certification, indicated by the

respondent groups, refer to granting facilities to certified units, funding programs and

FSC certification promotion. Most respondents indicated that authorities should

promote forest certification. The main burdens in obtaining FSC certificate are

certification cost (both direct and indirect), additional required documentation and

scarcity of information about the certification process.

79

Educaţie

Perioada 2011-2014

Domenii principale studiate / competenţe

dobândite

Studii doctorale

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Transilvania- Facultatea de Silvicultură şi

Exploatări Forestiere, Braşov

Perioada 2013

Domenii principale studiate / competenţe

dobândite

Curs de auditor FSC pentru certificarea lanțului de

custodie;

Numele şi tipul furnizorului de formare AB Training (Italia)

Perioada 2009-2011

Domenii principale studiate / competenţe

dobândite

Student masterand, Managementul Ecosistemelor

Forestiere

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Transilvania- Facultatea de Silvicultură şi

Exploatări Forestiere, Braşov

Perioada 2005-2009

Domenii principale studiate / competenţe

dobândite

Specializarea Silvicultură / Inginer silvic

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Universitatea Transilvania - Facultatea de Silvicultură şi

Exploatări Forestiere

Perioada 2001-2005

Domenii principale studiate / competenţe

dobândite Telecomunicații/ tehnician în telecomunicații

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Grup Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate Arad

Activitate profesională

Perioada 2012

Activitate Membru al echipei de realizare a studiilor de fezabilitate în

vederea accesarea Măsurii 122: Îmbunătățirea valorii

economice a pădurii, pentru pădurile proprietate a Orașului

Brașov, Râșnov și a comunei Bunești (jud. Brașov)

Curriculum vitae

Informaţii personale

Nume/Prenume HĂLĂLIȘAN Aureliu-Florin

Adresa SĂVÎRȘIN, nr.72, jud. Arad

Telefon 0752099328

E-mail halalisanaureliuflorin@yahoo.com

Cetăţenia Română

Data naşterii 05.06.1986

Sex masculin

80

Curriculum Vitae

Personal information

First name / Surname Aureliu-Florin HĂLĂLIȘAN

Address Săvârșin, no.72, Arad county.

Telephone 0752099328

E-mail halalisanaureliuflorin@yahoo.com

Nationality Romanian

Date of birth 5 june1986

Gender Male

Education and training

Ph.D student

Dates 2011-present

Title of qualification awarded -

Name and type of organisation

providing education and training

Transilvania University of Brașov

FSC Chain of custody lead auditor course

Dates 2013

Name and type of organisation

providing education and training

AB Training

Master student

Dates 2009-2011

Title of qualification awarded MSc degree

Name and type of organisation

providing education and training

Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest

Engineering

Bachelor student

Dates 2005-2009

Title of qualification awarded BSc degree

Name and type of organisation

providing education and training

Transilvania University of Brașov, Faculty of Silviculture and Forest

Engineering

Highschool

Dates 2001-2005

Name and type of organisation Railway Transport Industrial School Group Arad

Work experience

Period 2012

Team member for the feasibility study: Improving the economic value of forest

-Measure 122 (Brasov, Rasnov and Buneşti local councils).