Schizofrenie

Schizofrenie

Schizofrenie - boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea progresiva afunctiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea. Schizofrenia are oevolutie indelungata, continua, intermitenta sau remitenta a carei caracteristica esentiala oconstituie disocierea autista a personalitatii.

Schizofrenia este o psihoza, adica o boala psihica ce debuteaza de cele mai multe ori la varstapubertatii. Schizofrenicul pierde progresiv contactul cu realitatea si isi creeaza propria sa lume.Halucinatiile sunt prezente, in special cele auditive (bolnavul de schizofrenie aude voci).

Schizofrenie - simptome

Exista mai multe tipuri de schizofrenie, astfel ca semnele si simptomele variaza. In general, aceste simptome includ:- credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir), cum ar fi credinta pacientului ca cinevaunelteste impotriva lui- halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista); mai frecventesunt halucinatiile auditive- vorbire incoerenta- neglijarea igienei personale- lipsa emotiilor- emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul- manifestari agresive

1 / 5

Schizofrenie

- comportament catatonic- o senzatie persistenta ca este urmarit- probleme de functionare la scoala sau la serviciu- izolare sociala- neindemanare, miscari necoordonate.

Schizofrenie - factori de risc

Schizofrenia poate sa apara la oricine, indiferent de rasa, cultura, religie, loc de origine,indiferent de saracia sau bogatia mediului din care provine; barbatii au acelasi risc de boala casi femeile. Nu exista configuratie familiala tipica care sa predispuna la schizofrenie .

Schizofrenia nu este o boala rara. Statisticile evalueaza ca riscul de imbolnavire este de 1%,ceea ce insemna ca unul din 100 noi nascuti poate dobandi schizofrenia.

Schizofrenia apare in general in adolescenta. Riscul aparitiei ei este diminuat dupa varsta de30 de ani si dispare complet dupa 45 de ani.

Ereditatea are probabil un rol, insa nimeni nu a descoperit pana in prezent genele carepredispun la schizofrenie.

Schizofrenie - tipologie

Schizofrenia variaza de la usoara la severa. Unii pacienti pot fi capabili sa traiasca bine in viatade fiecare zi, in timp ce altii au nevoie de ingrijiri intensive, specializate. In unele cazuri,simptomele schizofreniei par sa apara brusc. In alte cazuri aceste simptome se dezvolta treptat,de-a lungul mai multor luni, si pot sa nu fie observate de la inceput.

2 / 5

Schizofrenie

In timp, devine dificil pentru pacient sa traiasca normal. Ii va fi imposibil sa mearga la scoalasau la serviciu. Pot apare probleme relationale, partial datorita dificultatilor pe care le arepacientul de a decodifica corect mesajele sau emotiile celorlalti. Isi poate pierde interesul pentruactivitati care in trecut ii faceau placere. Poate deveni nelinistit sau agitat sau sa cada intr-ostare asemanatoare transei si sa nu mai raspunda celor din jur.

Exista mai multe tipuri de schizofrenie. De exemplu, pacientii care au  impresia ca suntpersecutati sunt catalogati ca suferind de " schizofrenie paranoida"; pacientii care sunt incoerenti dar care nu au iluzii sunt inclusi in categoria de "schizofrenie dezorganizata". Forma cea mai debilitanta de schizofrenie este schizofrenia "negativa": pacientii cu aceasta forma de boala sunt lipsiti de initiativa, motivatie, interes social,incapabili sa se bucure si sa reactioneze afectiv. Intrucat schizofrenia difera de la un pacient laaltul ca intensitate, severitate si frecventa a episoadelor psihotice sau reziduale, multi specialistifolosesc termenul de "schizofrenie" pentru a descrie un spectru de boli cu gravitate variabila.

Schizofrenia paranoidaAceasta forma de schizofrenie este caracterizata de delire nesistematizate primare urmate deinterpretari delirante cu caracter bizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii auditive,tulburari de comportament, mergand pana la agitatie si agresivitate extrema.Ideile delirante pot fi multiple insa, de regula, sunt organizate in jurul unei teme coerente.Temele de persecutie pot determina un comportament suicidar, iar combinarea ideilor delirantede persecutie si de grandoare cu furia poate predispune individul la violenta.Debutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de debutul celorlalte tipuri deschizofrenie, situat in jurul varstei de 28-30 ani la persoanele care nu au avut problemepremorbide.Prognosticul este mai bun, putand exista relatii interpersonale formale sau extrem de intense,cu functionare satisfacatoare familiala si sociala.

Schizofrenie dezorganizata (hebefrenica)Descrisa initial ca o dementiere precoce, aceasta forma de schizofrenie este insotita adeseade tulburari afective de tip maniacal care se instaleaza in perioada pubertatii si secaracterizeaza mai ales prin simptome caracteristice varstei: afectare, expresii mimice patetice,tendinta la obraznicii puerile, caricaturale iar pe de alta parte, precocitate, inclinare spre

3 / 5

Schizofrenie

preocuparile inalte si abstracte.Tulburarile de gandire, vorbire, comportament si afectivitate sunt obisnuite; gandirea este inmod obisnuit afectata, tulburarile ajungand la dezorganizarea totala, in continutul gandirii suntprezente delire, deseori cu continut hipocondriac, pe tema masturbarii, menstruatiei; totodata,exista si tulburari de tip halucinator la care pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama lor.Sunt tipice pentru hebefrenie puerilismul, aspectul prostesc, stupiditatea, fenomene disociativeale gandirii, asociatiile de idei, jocuri de cuvinte, rasul nemotivat, regresiune afectiva,irascibilitate, euforie, stari depresiv-anxioase.Aceasta forma a schizofreniei se caracterizeaza printr-o evolutie mai putin favorabila cutendinta spre dementiere profunda cu tocire afectiva, comportament nerod si incoerentaaccentuata a gandirii.

Schizofrenia catatonicaIn aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele psihomotorii de tip cataton, cuimobilitate motorie, activitate motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii alemiscarilor voluntare, ecolalie si ecopraxie.Ecolalie=repetarea cuvintelor interlocutoruluiEcopraxie=reacţie patologică de imitare automată a gesturilor si acţiunilor cuiva.Din aceasta forma a schizofreniei fac parte doar cazurile care evolueaza pe fondul constiinteiclare si apare deobicei dupa o perioada prodromala indelungata (cu astenie, hipocondrie,tendinta la inchidere in sine, depresie sau apatie si saracire afectiva), boala incepe cel maifrecvent cu agitatie psihomotorie dupa care urmeaza nemijlocit stuporul catatonic.Simptomele catatonice dispar in timpul somnului.In timpul stuporului sau excitatiei catatonice severe poate fi nevoie de asistenta medicala pentrua se evitata autovatamarea sau vatamarea altora, malnutritia sau hiperpirexia (temperaturacrescuta).Simptomele catatonice pot apare si in alte forme ale schizofreniei, in alte tulburari psihotice,sau chiar boli organice, de exemplu, in encefalite, tumori de lob frontal, tulburari metabolice(porfirie).

Schizofrenia rezidualaIn acest grup sunt inclusi pacientii care au intrunit candva criteriile de schizofrenie dar inprezent nu mai au simptome caracteristice de boala, nu exista elemente psihotice proeminente(delirul daca exista, este incapsulat). Daca sunt prezente halucinatii si idei delirante, ele nu suntacompaniate de un afect puternic.Evolutia poate fi limitata in timp.

Schizofrenia nediferentiataAcest tip include bolnavii care intrunesc criteriile de diagnostic de schizofrenie, dar nu sipentru formele catatonice, paranoide sau dezorganizat.Pare subtipul cel mai frecvent diagnosticat.

4 / 5

Schizofrenie

Schizofrenie - complicatii

Lasata netratata, schizofrenia poate determina probleme severe emotionale, de comportamentsi de sanatate, si chiar probleme legale si financiare care pot afecta toate ariile vietii pacientului.Complicatiile pe care schizofrenia le poate determina sau cu care se asociaza sunt:- suicid- comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea- depresie- abuz de alcool, droguri sau medicamente prescrise- saracie- lipsa locuintei- conflicte familiale- inabilitatea de a lucra sau a merge la scoala- probleme medicale datorate medicatiei antipsihotice- pacientul poate fi victima sau realizatorul unor acte penale- afectiuni cardiace, deseori legate de fumatul intens.

Schizofrenie - prevenire

Nu exista o cale sigura de a preveni schizofrenia. Totusi, tratamentul precoce poate ajuta lacontrolarea simptomelor inaintea aparitiei unor complicatii serioase si poate ajuta laimbunatatirea prognosticului pe termen lung. Urmarea planului de tratament poate ajuta laprevenirea recaderilor sau agravarea simptomelor schizofreniei.

Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie, urmarea unor pasi activi cum ar fi evitareafolosirii drogurilor ilicite, reducerea stresului, somnul suficient si introducerea tratamentuluiantipsihotic cat mai precoce daca este necesar, poate ajuta la minimizarea simptomelor si laprevenirea ca acestea sa se agraveze.

5 / 5