schite ist.cls.xii

57
SATE, TARGURI SI ORASE DIN EUROPA SI DIN SPATIUL ROMANESC 1. Lumea rurala si urbana in Europa 2. Sate, targuri si orase in spatiul romanesc 1. Lumea rurala si urbana in Europa a) Sate, targuri si orase in Europa medievala b) Transformari in lumea rurala si urbana in Epoca Moderna a) Sate, targuri si orase in Europa medievala Populatia - pana in sec. XI – populatie redusa - din sec. XI – crestere: - demografica – sec.XI –XIII pop. Se dubleaza - economica – dezvoltarea agriculturii – datorita inovatiilor Satele - organizate in domenii feudale, format din: castel, rezerva feudala si loturile taranilor Orasele - dezvoltarea prin renasterea vechilor centre - aparitia unor orase noi la intersectia drumurilor comerciale doc.1 pag. 26 - apar mestesugarii si negustorii - apare monopolul comercial al unor orase - orasele italiene – in M.Neagra si .Mediterana - orasele german- Hansa germana – N Europei b) Transformari in lumea rurala si urbana in Epoca Moderna - sec. XVII-XVIII – progres economic si demografic – scade mortalitatea prin imbunatatirea alimentatiei si si conditiile de viata

Upload: denisa-vescan

Post on 01-Jul-2015

1.919 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: SCHITE IST.CLS.XII

SATE, TARGURI SI ORASE DIN EUROPA SI DIN SPATIUL ROMANESC

1. Lumea rurala si urbana in Europa2. Sate, targuri si orase in spatiul romanesc

1. Lumea rurala si urbana in Europaa) Sate, targuri si orase in Europa medievalab) Transformari in lumea rurala si urbana in Epoca Moderna

a) Sate, targuri si orase in Europa medievalaPopulatia- pana in sec. XI – populatie redusa- din sec. XI – crestere: - demografica – sec.XI –XIII pop. Se dubleaza

- economica – dezvoltarea agriculturii – datorita inovatiilorSatele- organizate in domenii feudale, format din: castel, rezerva feudala si loturile taranilorOrasele- dezvoltarea – prin renasterea vechilor centre

- aparitia unor orase noi la intersectia drumurilor comerciale doc.1 pag. 26- apar mestesugarii si negustorii- apare monopolul comercial al unor orase - orasele italiene – in M.Neagra si .Mediterana

- orasele german- Hansa germana – N Europei

b) Transformari in lumea rurala si urbana in Epoca Moderna- sec. XVII-XVIII – progres economic si demografic – scade mortalitatea prin

imbunatatirea alimentatiei si si conditiile de viata- revolutiile industriale – modificari in viata sociala – apare burghezia- sec. XIX – creste populatia urbana ( 20 mil – 1800 la 130 mil – 1900) in special in

vestul Europei- dezvoltarea industriala – zone industriale si cartiere muncitoresti, sistematizarea

urbana, dezv. Utilitatilor.

Page 2: SCHITE IST.CLS.XII

2. Sate, targuri si orase in spatiul romanesca) Lumea satului in Evul Mediu si in Epoca Modernab) Structuri urbane in spatiul romanesc

a) Lumea satului in Evul Mediu si in Epoca Moderna- sec. XV – in Tara Romaneasca si Moldova – 2,5 mil. Loc.- Sec.XIX – 5 mil. Loc- populatia rurala – predominanta- ocupatii – agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile- categorii sociale: - boierii/nobilii – detineau domenii - taranii – liberi – mosneni in Tara Romaneasca

- razesi in Moldova- aserviti – serbi – lipsiti de dreptul de stramutare

- jeleri – lipsiti de pamant dar liberi - rumani – in Tara Romaneasa - vecini - in Moldova

- taranii aserviti – locuiau pe domeniile boierului si detineau un lot:- sesie in Transilvania- delnite in Tara Rom. Si Moldova

- aveau obligatii – cens, dijma, robota (doc. 1-3, pag.28)- in sec. XVIII – C-tin Mavrocordat – in Tara Romaneasca si Moldova – taranii primesc

libertatea de stramutare- in Transilvania – Iosif al II – lea – acorda libertatea taranilor

c) Structuri urbane in spatiul romanescOrasul – dezvoltat initial in Transilvania – sasii apoi in Tara Romaneasca si Moldova

- centru cultural: scoli, biblioteci, tipografiiIn Transilvania: - centre importante: Brasov, AlbaIulia, Sibiu, Sighisoara, Cluj

- conduse de un primar, Sfatul orasenesc (12 jurati) si un jude (reprezentantul regelui)In Tara Romaneasca si Moldova – centre importante: Campulung, Curtea de Arges, Targoviste,Bucuresti (succesiv capitale), Baia, Suceava, Iasi, Chilia, Cetatea Alba

- conduse de un vornic sau parcalab, Sfatul Orasenesc (12 pargari), un soltuz (Moldova), un judet (in Tara Romaneasca)- Evolutia demografica – sec XIX – pop. Redusa – ex. Bucuresti – 30 000, Iasi – 20 000

- sec. XX – Bucuresti 250 000 loc.

Page 3: SCHITE IST.CLS.XII

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

1. Etnogeneza romaneasca2. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

1. Etnogeneza romaneasca- romanitatea romanilor reprezinta un element essential al identitatii lingvistice si

culturale a poporului roman. Astfel, romanii sunt un popor romanic (neolatin), al carui proces de formare (etnogeneza) a cunoscut trei etape:

a) existenta civilizatiei geto-dace, supusa cuceririi romane, in urma razboaielor daco-romane din 101-102 si 105-106

b) sinteza daco-romana, realizata in urma procesului de romanizarec) desavarsirea etnogenezei in urma contopirii populatiei daco-romane cu

migratorii slavi in sec. VI-VII. a) Civilizatia geto-daca atinge apogeul in timpul regelui Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82 – 44 î.Hr.) si, respectiv, in timpul lui Decebal, cel care a refacut unitatea statului dac (87 – 106) si in timpul caruia Dacia a fost cucerita de romanii condusi de imparatul Traian. b) Romanizarea geto-dacilor a fost realizata pe parcursul mai multor secole si a cunoscut trei etape: - cea initiala (sec. I î.Hr. – sec.II d.Hr.), inceputa in Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub stapanire romana (sec. I î.Hr.).

- cea oficiala (106 – 271/274), realizata prin intermediul factorilor oficiali de romanizare (administratia si armata) si al factorilor neoficiali (colonistii, veteranii, dreptul, urbanizarea, invatamantul, etc.). In procesul de romanizare un rol important l-a avut si crestinismul, raspandit in limba latina.

- cea postaureliana (sec. III – IV), in timpul careia se produce si romanizarea dacilor liberi. c) Desavarsirea procesului de formare a poporului si a limbii romane s-a realizat in conditiile continuitatii daco-romane (dupa retragerea aureliana) si venirea migratorilor slavi (sec. VI – VII). - romanii s-au format la nord si la sud de Dunare - structura limbii romane demonstreaza caracterul neolatin : strat latin (60%), substrat daco-dacic (10%), adstrat slav (20%), preluari din alte limbi (10%). - dialecte ale limbii romane: - dialectul nord-dunarean (daco-roman)

- dialectele sud-dunarene (aroman/macedoroman, istro-roman, megleno-roman) - originea latina a poporului roman a fost subliniata si de termenii cu care vecinii faceau referire la romani, in Evul Mediu (valah, vlah, olah, blachi), in sec. XV – XVII, calatorii straini i-au numit pe locuitorii Tarilor Romane “romani”.

Page 4: SCHITE IST.CLS.XII

2. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor- etnogeneza romanilor a cunoscut diferite teorii: a) teoria autohtonista b) teoria imigrationista

a) Teoria autohtonista- subliniaza originea latina si vechimea romanilor pe aceste meleaguri - a fost sustinuta atat de istoriografia romaneasca , cat si de cea straina

- autori straini care au sustinut teoria autohtonista:- imparatul bizantin Mauricius – in lucrarea “Strategikon” - sec.VII,- imparatul bizantin C-tin VII Porfirogenetul – “Despre administrarea imperiului” - sec.X- cronicarul maghiar Anonymus – “Faptele ungurilor” - sec. XII- maghiarul Simon de Geza – “Faptele hunilor si ale ungurilor” - sec. XIII- imparatul austriac Iosif II – sec. XVIII- istoricul englez E. Gibbon – sec. XVIII- maghiarul Benko Iozsef – sec. XVIII

- autori romani care au sustinut teoria autohtonista:- Nicolaus Olahus – sec. XVI- sasul Johannes Honterus – sec. XVI- Grigore Ureche – sec. XVI- Miron Costin- Dimitrie Cantemir – sec. XVIII- Mihai Cantacuzino, Ienechita Vacarescu, Dionisie Fotino, Naum Râmniceanu – sec. XVIII- reprezentantii Scolii Ardelene: Inochentie Micu-Klein, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu,- reprezentantii scolii istorice moderne – (sec. XIX – XX): A.D.Xenopol, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Dimitrie Onciul, Ion Bogdan, Nicolae Iorga, Gh.I.Bratianu, David Prodan, etc.

- autori straini care si-au schimbat opinia- cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan in sec. XVI sustinea ca romanii sunt urmasilor colonistilor romani iar dupa unirea realizata in 1600 de Mihai Viteazul isi schimba opinia sustinand contrariul- istoricul maghiar Makkai Laszlo sustine in 1946 veridicitatea informatiilor date de cronica lui Anonymus, pentru ca ulterior sa le numeasca “basme”.

Page 5: SCHITE IST.CLS.XII

b) Teoria imigrationista- a fost elaborata in sec. XIX de austriacul Robert Roesler si a fost precedata de alte contestari ale originii si vechimii poporului si limbii romane, ai caror autori au fost:

- sasul Franz Ioseph Sulzer in lucrarea “Istoria Daciei Transalpine” (sec.XVIII) sustine ca dacii au fost masacrati in totalitate de romani iar romanii s-ar fi format ca popor in Pen. Balcanica, in Moesia si trec la nord de Dunare in sec. XIII.

- maghiarul Bolla Marton afirma in sec. XVIII ca romanii sun de origine bulgara Teoria roesleriana- aparitia ei a fost favorizata de climatul politic existent in Transilvania– emisa in lucrarea “Studii romanesti.Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor” - sustine ca: - dacii ar fi fost distrusi ca popor in urma razboaielor cu romanii

- vechea tiponomie dacica ar fi disparut tocmai datorita acestei exterminari - Dacia nu a putut fi romanizata in 165 de ani - toti locuitorii au parasit Dacia in timpul imparatului Aurelian - poporul si limba romana s-ar fi format la sud de Dunare - romanii ar fi un popor de pastori nomazi - nu ar fi existat izvoare istorice care sa ateste existenta romanilor la nord de

Dunare, inainte de sec. XIII.

Combaterea teoriei roesleriana- A.D.Xenopol – in lucrarea “Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei romanilor in

Dacia Traiana” – 1884- sustine: - continuitatea dacica este demonstrata de revolta dacilor din 117, de dovezi arheologice, de prezenta unor soldati daci in armata romana, de pastrarea unor toponime locale

- etapa de romanizare la care se refera Roesler este doar cea oficiala - continuitatea daco-romana este demonstrata prin dovezi arheologice,

numismatice, lingvistice, - slavii sunt cei care îi separa în sec. VII pe românii de la nord de cei de

la sud de Dunare - exista izvoare istorice care atesta prezenta românilor la nord de Dunare

inca din sec. IX.- Vasile Pârvan – in lucrarea “Getica” si “Inceputurile vietii romane la gurile Dunarii”- Nicolae Iorga – in lucrarea “Istoria Romanilor”- Gh.I.Bratianu – in lucrarea “O enigma si un miracol istoric: poporul roman”.

- dupa al doilea razboi mondial si pana la revolutia din 1989, istoriografia romaneasca a cunoscut alte deformari.

Page 6: SCHITE IST.CLS.XII

Descoperitori de noi spatii si culturi intre sec. XV – XIX

1. Cauzele marilor descoperiri geografice2. Etapele descoperirilor geografice3. Consecintele marilor descoperiri geografice

1. Cauzele marilor descoperiri geograficea)politice: - sfarsitul razboiului de 100 de ani - terminarea Reconquistei - centralizarea statelor vest-europene - cucerirea Constantinopolului de catre turci si, in consecinta, ocuparea Marii Mediterane b) economice: - nevoia de materiale pretioase

- cresterea pretului la mirodenii - cautarea de noi trasee comerciale catre patria mirodeniilor (India)c) sociale: cresterea demografica din Europa la mijlocul sec. XIVd) tehnice: - perfectionari ale vaselor, ale instrumentelor folosite de marinarie) stiintifice: - progrese in domeniul cartografiei, geografiei, navigatieif) religioase: - evanghelizarea populatiilor necrestine

- Marile descoperiri geografice au fost pregatite de: - expeditiile vikingilor in America de Nord (sec. XI)

- calatoriile venetianului Marco Polo catre China (1271)- calatoria arabului Ibn Battuta (sec. XIV) in Orientul Apropiat si Mijlociu, dar si in Tarile Romane- calatoria rusului Afanasie Nikitin spre India (1469)

2. Etapele descoperirilor geografice:a) cele realizate de portughezi:

- 1455 – descoperirea Insulei Capului Verde (in Vestul Africii)- 1487 – 1488 – calatoria lui Bartolomeo Diaz pana la Capul Bunei Sperante- 1497 – Vasco da Gama deschide drumul spre India- 1500 – Alvarez Cabral descopera Brazilia

b) cele realizate de spanioli:- 1492 – 1504 – cele 4 expeditii ale lui Cristofor Columb – descopera America- 1519 – 1522 – Fernando Magellan – prima circumnavigatie (inconjur al lumii pe

calea apei)- 1521 – Hernando Cortes – cucereste imperiul aztec- 1532 – 1533 – Francisco Pizzaro cucereste imperiul incas

Page 7: SCHITE IST.CLS.XII

c) cele realizate de englezi:- John Cabot ajunge intre 1497 – 1498 in nord-estul Americii- Francis Drake realizeaza intre 1577 – 1580 o calatorie in jurul lumii- Henry Hudson a explorat golful care îi poarta numele in 1610- James Cook a explorat regiunile antarctice (1722 – 1775)- David Livingstone descopera Canada (1849 – 1873)- Henry Stanley pleaca in Africa pe urmele lui Livingstone si identifica unul din

izvoarele Nilului- Robert Peary atinge in 1909 Polul Nord

d) cele realizate de olandezi:- 1594 – 1597 – Willem Barents exploreaza Novaia Zemlea si da numele unei mari- 1642 – 1644 – Abel Tasman descopera Noua Zeelenda, Tazmania si Australia

e) cele realizate de francezi:- 1534 – 1542 – Jacques Cartier cerceteaza golful Sf. Laurentiu

f) cele realizate de danezi:- 1727 – 1728 – Vitus Bering descopera stramtoarea care separa Asia de America

3. Consecintele marilor descoperiri geograficea) economice: - stabilirea de noi rute comerciale

- formarea imperiilor coloniale - afluxul de metale pretioase a determinat diminuarea puterii de cumparare

a monedei – cresterea preturilor - mondializarea economiei - Oceanul Atlantic devine axa comerciala a lumii - aducerea de noi culturi in Europa (porumb, cartof,fasole, tomate, tutun)

b) sociale: - ascensiunea burgheziei - distrugerea civilizatiilor precolumbiene

c) politice: - statele monarhice vest-europene evolueaza spre absolutismd) ideologice: - largirea orizontului de cunoastere

- transferul inte civilizatii

Page 8: SCHITE IST.CLS.XII

Calatori romani acasa si in lume

1. Calatori romani in sec. XVII- spatarul Nicolae Milescu calatoreste in China intre anii 1657 – 1678 in fruntea unei solii a tarului Rusiei; ca urmare a acesteia, scrie “Jurnal de calatorie in China” si “Descrierea Chinei”,- stolnicul C-tin Cantacuzino intreprinde intre 1657 – 1678 o calatorie in Orientul Mijlociu, continua cu tarile din Europa, in urma careia scrie un jurnal de calatorie,

2. Calatori romani in sec. XVIII- Dimitrie Cantemir este autorul “Descrierii Moldovei” si realizeaza harti ale M-tilor Caucaz si ale Constantinopolului,- un jurnal scris de un boier oltean – „Calatoria agricola a boierului roman Romani prin diferite parti ale Europei”

3. Calatori romani in sec. XIX si sec. XX- Dinicu Golescu realizeaza trei calatorii in centrul si vestul Europei; in relatarile sale („Insemnare a calatoriei mele”) subliniaza acele aspecte ce ar fi putut servi drept model pentru societatea romaneasca,- Nicole Gane, in scrierile sale, face o paralela intre societatea romaneasca si cea occidentala,- Gh. Sion intreprinde calatorii in Basarabia si Bucovina,- Mihail Kogalniceanu publica scrisori si note de calatorie,- Alexandru Vlahuta publica in „Romania pitoreasca impresiile sale de calatorie,- Nicole Iorga scrie „Drumuri si orase din Romania”,- Calistrat Hogas – „Pe drumuri de munte”,- Dimitrie si Nicolae Ghica Comanesti cerceteaza Peninsula Somalia,- George si Dimitrie Strat, N.Rosetti merg in Gabon,- Iuliu Popper calatoreste in Siberia, Alaska, Mexic, Cuba, Tara de Foc si Patagonia,- Ilarie Mitrea – primul roman ajuns in Australia,- Bazil Assan – exploreaza regiunile arctice, primul roman care realizeaza prima calatorie in jurul lumii,- Gregoriu Stefanescu – America de Nord – scrie despre Niagara,- Sever Pleniceanu si Ion L. Catina – expeditii in Africa,- Samuel Fenisel – primul roman in Noua Guinee,- C-tin Dumbrava – cercetari asupra eschimosilor din Groenlanda,- Emil Racovita – participa la prima expeditie stiintifica in Antarctica.

Page 9: SCHITE IST.CLS.XII

Viziuni despre modernizare in Europa secolelor XIX-XX: curente si politici culturale, identitati nationale si identitate europeana

A. Modernizarea B. Viziuni asupra modernizariiC. Identitati nationaleD. Identitate europeana

A. Modernizarea- transformari majore in domeniul cultural, economic, politic si social

1. Modernizarea in viata culturala si sociala s-a manifestat prin:- aplicarea unor politici culturale:

- extinderea alfabetizarii si laicizarea invatamantului- aparitia unei culturi de masa

- aparitia unor noi curente: (pct. d.)- artistice (romantismul, realismul, impresionismul, etc.)- intelectuale (pozitivismul, evolutionismul, relativismul, etc.)

2. Modernizarea in viata politica s-a manifestat prin:- aparitia unor noi ideologii politice: - conservatorismul

- liberalismul- democratizarea societatii:

- Alexis de Tocqueville – „Despre democratie in America"- asigura alternanta la putere a diferitelor grupari politice- favorizeaza cresterea economica, protectia bunurilor si a drepturilor

cetatenilor- este expresia suveranitatii poporului

3. Modernizarea in viata economica s-a manifestat prin:- revolutia industriala (aparuta in Anglia in sec. XVIII- urbanizare- introducerea noilor inventii tehnologice (masina cu aburi, locomotiva,

automobilul, avionul, telefonul, radioul, computerul, sateliti, internetul, etc.)- globalizarea

Page 10: SCHITE IST.CLS.XII

4. Curente artistice si intelectuale care s-au manifestat in sec. XIX – XXa) Curente artisticeb) Curente intelectuale

a) Curente artistice

- romantismul: - punea accent pe sensibilitate si exteriorizarea sentimentelor - V. Hugo, M. Eminescu

- realismul: - descria realitatea asa cum era- H. de Balzac, Dostoievski, I.L.Caragiale

- expresionismul: - reda eroi zbuciumati si tensiuni interioare- F. Kafka, J. Joyce

- impresionismul: - artistul reda realitatea sub efectul impresiei provocate de obiecte, natura, fiinte

- Claude Monet, Camille Pissaro, Jean Manet, N. Grigorescu- simbolismul: - realitatea era sugerata cu ajutorul simbolurilor

- Ch. Baudelaire, G. Bacovia- cubismul: - oamenii, obiectele, natura, erau infatisate cu ajutorul fig. geometrice

- Pablo Picasso- dadaismul – initiat de un roman, Tristan Tzara, care era o reactie la irationalismul

primului razboi mondial

b) Curente intelectuale

- pozitivismul: - punea accent pe ratiune si cunoastere - Auguste Comte

- evolutionismul: - toate fiintele vii se inscriu pe o linie de dezvoltare ascendenta - Ch. Darwin

- psihanaliza: - analiza viselor si a subconstientului uman - Sigmund Freud

- teoria relativitatii – Albert Einstein- intuitionismul: - intuitia este un adevarat instrument de cunoastere

- Henri Bergson- existentialismul: - existenta umana este privita ca o relatie problematica si

precara cu tot ce exista - J.P.Sartre

Page 11: SCHITE IST.CLS.XII

B. Viziuni asupra modernizarii1. Conservatorismul2. Liberalismul3. Viziunii asupra modernizarii societatii romanesti

1. Conservatorismul- ideologie care pretinderespectarea ordinii traditionale, pastrarea institutiilor deja

existente si respinge schimbari bruste, a fost teoretizata in sec. XVIII de Edmund Burke2. Liberalismul

-ideologie aparuta in Anglia in sec. XVIII, ca o reactie la conservatorism, teoreticianul fiind John Stuart Mill.

- liberalismul pune in prim plan libertatea si individul- ideologia liberala promoveaza:

- pe plan politic: - separarea puterilor in stat - votul cenzitar - drepturi si libertati cetatenesti

- pe plan economic: - initiativa privata - neinterventia statului in economie

- pe plan cultural: - dreptul la educatie3. Viziunii asupra modernizarii societatii romanesti- societatea romaneasca a preluat in sec. XIX cele doua ideologii- oamenii politici si de cultura au privit modernizarea din mai multe perspective:a) conservatorii – doreau modernizarea tinand cont de structurile si valorile culturale traditionale (politica „pasilor marunti”)

- sustineau ca institutiile aduse din Occident constituie „forme fara fond” (Titu Maiorescub) liberalii – doreau valorificarea resurselor si a energiilor nationale necesare dezvoltarii si modernizarii societatii romanesti

- acceptau importul de capital strain cu conditia sa nu lezeze interesele statului romanc) semanatoristii - sustineau caracterul agrar al societatii romanesti

- propuneau idealul unei societati rurale bazate pe traditie si opuse restructurarii capitaliste (N.Iorga)d) poporanistii – sustineu si ei caracterul agrar al societatii romanesti

- propuneau o reforma de amploare a satului romanesc (C-tin Stere)e) europenistii – considerau ca „occidentalizarea” Romaniei era imperios necesara tocmai din prisma faptului ca tara noastra este o parte componenta a Europei (Eugen Lovinescu, Stefan Zeletin)f) traditionalistii – credeau in caracterul predominant rural al Romaniei si se opuneau oricaror importuri institutionale si culturale din Occident (Lucian Blaga, C-tin Radulescu Motru, Nechifor Crainic).

Page 12: SCHITE IST.CLS.XII

C. Identitati nationale- ideea de identitate nationala este legata de ideea de natiune si de cea de stat-natiune- identitatea nationala se caracterizeaza pri urmatoarele elemente:

- limba, cultura nationala, valorile comune natiunii, simbolurile nationale, istoria, institutiile politice- conceptul de identitate nationla are la origine „principiul nationalitatilora’ aparut in sec. XIX si care a generat miscarile politice care au dus la realizarea stateleor nationale independente- ideea de identitate nationala a cunoscut particularisme si forme agresive si xenofobe (ex. Doctrinele expansioniste: pangermanismul, panslavismul; si doctrinele totalitare)- UE trebuie sa aiba in vedere respectarea identitatii nationale a fiecarui stat membru si sa constientizeze identitatea lor europeana.

D. Identitate europeana- baza identitatii europene este reprezentata de: civilizatia greaca, romana si crestinism- identitatea europeana a stat la baza conturarii ideii europene- ideea europeana a fost trnspusa in practica prin diferite proiecte, planuri de unificare europeana: Imperiul Roman, Imperiul Carolingian, Imperiul napoleonian, planurile lui Carlo Sforza si ale lui Aristide Briand privind realizarea „Statelor unite ale Europei”.Identitatea europeana se manifesta prin:

1. - identitate politica – pusa in practica prin demersurile ce au dat nastere Uniunii Europene: - Declaratia Schuman – 9 mai 1950

- infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului - 1950 - infiintarea Comunitatii Economice Europene – 1957 - instituirea UE in urma semnarii Tratatului de la Maastricht – 1992 - Tratatul de la Amsterdam – 1997 - Tratatul de la Nisa – 2000 - Proiectul de tratat pentru Constitutia Europei2. - identitate economica – realizata prin crearea unei piete si a unei monede unice3. - identitate culturala4. - simboluri ale UE – steagul, imnul, moneda euro, ziua Europei.

Page 13: SCHITE IST.CLS.XII

Politicile culturale si romanii din afara granitelor

Diaspora romaneasca dupa unirea din 1859:-Transilvania–facea parte din 1867 din Imperiul Austro-Ungar sub administrare maghiara- Bucovina - facea parte din 1867 din Imperiul Austro-Ungar sub administrare austriaca- Basarabia – facea parte din 1812 din Imperiul Rus- romanii de la sud de Dunare – inclusi in statele balcanice formate in sec.XIX-XX

Obiectivele romanilor din diaspora in perioada 1859 – 1918- impiedicarea politicii de deznationalizare la care erau supusi- strangerea legaturilor cu romanii din Regat- promovarea unirii cu tara

Transilvania: - politica de maghiarizare din partea autoritatilor - 1861 – infiintarea la Sibiu a ASTRA–rol important in miscarea nationala - 1868 – legea nationalitatilor – se recunostea existenta unei singure natiuni politice (cea maghiara); iar limba maghiara era stabilita limba de stat - 1868 – se recunoaste biserica ortodoxa si biserica greco-catolica - 1868 – „Pronunciamentul de la Blaj” – se cere autonomia Transilvaniei - 1979 – Legea Trefort – introduce limba maghiara ca materie obligatorie - 1884 – apare ziarul romanesc „Tribuna” la Sibiu editat de I. Slavici - 1890 – se infiinteaza la Bucuresti „Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor romanilor – a sustinut activitatea romanilor din afara granitelor - 1892 –Memorandumul adresat imparatului Franz Iosif – se cerea recunoasterea natiunii romane – autorii au fost arestati dar achitati dupa interventia guvernului de la Bucuresti - 1907 – legile Apponyi hotarasc desfiintarea scolilor confesionale romanestiBucovina: - politica de germanizare din partea autoritatilor - societati national culturale: „Arbarosa”- 1876, „Academia ortodoxa”- 1881, „Scoala romana” - 1888

- publicatii romanesti: Gazeta Bucovinei, Junimea literara, Glasul BucovineiBasarabia: - politica de rusificare din partea autoritatilor

- publicatii romanesti: Basarabia, Cuvant Moldovenesc; asociatii culturale.Romanii de la sud de Dunare: sprijin cultural, al scolilor cu bani si pregatirea profesorilor inca din timpul lui Al.I.Cuza.In perioada comunista: romanii din diaspora nu au avut parte de ajutor din partea statului roman, unii avand de suferit fiind priviti ca dusmani ai poporuluiDupa 1989: - infiintarea unor organisme guvernamentale si fundatii pentru mentinerea relatiilor cu romanii din diaspora (Directia pentru romanii din diaspora din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Fundatia Culturala Romana),

- editarea de publicatii, organizarea de manifestari culturale,- acordarea de burse pentru elevii si studentii din Basarabia si Bucovina de N- infiintarea de scoli romanesti in strainatate.

Page 14: SCHITE IST.CLS.XII

Diversitatea etnica si confesionala si solutiile politice in Romania moderna

- Romania este un stat pluri-etnic si pluri-confesional- Minoritati etnice in Romania moderna: maghiari, sasi, secui, evrei, rromi (tigani),

turci, tatari, sarbi, polonezi, etc.- Religii si confesiuni in Romania moderna: ortodoxa, greco-catolica, romano-catolica,

protestanta, mozaica, islamica, etc.- Art. 7 din Constitutia din 1866 conditiona acordarea cetateniei romane de apartenenta

la crestinism (îi excludea astfel pe evrei) – in urma Congresului de la Berlin acest articol a fost modificat.

- Rromii au fost eliberati din robie in perioada 1834 – 1856 prin masuri luate de domnii regulamentari.

Page 15: SCHITE IST.CLS.XII

Minoritati nationale in Romania secolului XX

- Dupa 1918 – 28,1% - minoritati nationale

Masuri luate de statul roman in perioada interbelica pentru protectia minoritatilor:- 1919 – Tratatul privind protectia minoritatilor semnat de Romania in cadrul Conferintei de Pace- acordarea prin Constitutia din 1923 a tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti romanilor fara deosebire de origine etnica, de limba sau religie- infiintarea de scoli in limbile minoritatilor nationale (conform Legii invatamantului din 1924)- 1929 - legea electorala stabilea reprezentarea minoritatilor in Parlament

Grupari politice cu atitudine antisemita in perioada interbelica:- Liga Apararii National-Crestine – LANC- Garda de Fier

Masuri xenofobe luate in timpul domniei autoritare a lui Carol II si a guvernarii antonesciene: - 1938 – 1939 – retragerea cetateniei romane pentru cca. 200 000 de evrei

- 1940 – trecerea proprietarilor evreiesti in proprietatea statului - excluderea avocatilor evrei din barou - concedierea angajatilor evrei - eliminarea evreilor din invatamant - 1941- progromul de la Bucuresti si Iasi - victime intre 4000 si 12000 evrei - septembrie – octombrie 1941 – deportarea evreilor din Basarabia,

Bucovina in Transnistria (peste 120 000). - 1942 – rromii nomazi au fost deportati in Transnistria

In perioada comunista: - minoritatea germana a fost persecutata, acuzata de colaborationism cu nazistii, multi sasi au fost deportati in lagare de munca in URSS

- din 1967 li s-a permis sasilor sa emigreze in RFG, in schimbul unor sume de bani (la fel si evreilor

- rromii au fost supusi unui program de sedentarizare - intre 1952 – 1968 pentru minoritatea maghiara a fost creata

Regiunea Autonoma Maghiara - desi constitutiile garantau egalitatea de drepturi ele au fost

incalcate – atat ale romanilor cat si ale minoritatilor

Dupa 1989 – minoritatile sunt reprezentate in Parlament

Page 16: SCHITE IST.CLS.XII

Secolul XX – intre democratie si totalitarism. Ideologii si practici politice in Romania si in Europa

- Infruntarea dintre democratie si totalitarism – una dintre caracteristicile sec. XX1. Trasaturile regimului democratic

- separarea puterilor in stat- respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti- egalitatea in fata legii- puterea se afla in mana poporului, care guverneaza prin reprezentanti alesi- pluralism politic- economie de piata- promoveaza statul de drept (in care nimeni nu e mai presus de lege)

2. Trasaturi comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism)- nesepararea puterii in stat- nerespectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti- existenta partudului unic, care detine puterea politica- promovarea cultului personalitatii- aplicarea cenzurii- demagogie si propaganda- interesele individului sunt subordonate interesului statului- regimul este mentinut prin teroare si violenta cu ajutorul politiei, armatei, si a

politiei politice (Ceka, NKVD, KGB – in URSS, Gestapo – in Germania nazista, Securitatea – in Romania comunista)

- statul se implica in toate domeniile de activitate (inclusiv in viata privata)- oponentii regimului sunt exterminati sau trimisi in inchisori (epurare politica)

3. Cauzele aparitiei regimurilor totalitare- nemultumirile provocate de tratatele de pace incheiate in urma primului razboi- instabilitatea economica din diferite tari culminand cu marea criza din 1929-1933- crizele sociale

4. Regimurile totalitare au aparut in perioada interbelica:- cele de extrema dreapta: - in Italia – 1922 – Benito Mussolini

- in Germania – 1933 – Adolf Hitler - in Ungaria – 1919 – Hothy - in Spania – 1939 – Gen. Franco - in Portugalia – 1932 - Salazar

- cel de extrema stanga: - in URSS – 1917 – Lenin apoi Stalin- Dupa al doilea razboi mondial comunismul s-a instaurat si in alte tari din Europa (Ungaria, Cehoslovacia, RFG, Romania, Bulgaria, Polonia) si din lume (China, Cuba, Coreea de Nord).

Page 17: SCHITE IST.CLS.XII

5. Trasaturi distincte ale regimurilor totalitarea) comunismul promova: - colectivizarea si industrializarea

- nationalizarea bunurilor - ateismul - desfiintarea proprietatii private si inlaturarea burgheziei - dictatura proletariatului

b) nazismul promova: - rasismul - antisemitismul - ideea crearii unui „spatiu vital” in care sa traiasca „rasa ariana”;

„spatiul vital” trebuia epurat de rasele inferioare (evreii, tiganii, slavii) si putea fi realizat prin expansiune teritoriala.6. Regimuri democratice in perioada interbelica:

- republici – Franta, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia- monarhii constitutionale – Romania, Marea Britanie, Belgia, statele nordice

7. Masuri luate de statele democratice vizavi de regimurile totalitare:- in perioada interbelica:

- crearea Ligii Natiunilor- crearea unor aliante regionale (Mica Intelegere, Antanta Balcanica)- semnarea unor tratate internationale (Pactul Briand-Kellog)- izolarea diplomatica a statelor revizioniste- conciliatorismul (care nu a fost o atitudine inteleapta)

- in perioada postbelica:- crearea Planului Marshal (1947)- crearea aliantei politico-militare NATO – 1949- ajutorul economic si militar dat de SUA tarilor care respingeau instaurarea

comunismului, in cadrul Razboiului Rece.

Page 18: SCHITE IST.CLS.XII

Constitutiile din Romania1. Acte cu caracter constitutional2. Regulamentele organice3. Conventia de la Paris4. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris5. Constitutia din 18666. Constitutia din 19237. Constitutia din 19388. Constitutiile comuniste9. Constitutia din 1991

1. Acte cu caracter constitutional- declaratii de principii – „Cererile norodului romanesc” redactate in 1821- declaratii de drepturi – programele revolutionare de la 1848- proiecte de reforma – „Constitutia Carvunarilor” – 1822 – Ionica Tautul

- „Osabuitul Act de numire a suveranilor romanilor” – 1838 – Ion Campineanu

- rezolutiile adunarilor ad-hoc din Moldova si Tara Romaneasca – 1857

2. Regulamentele organice- impuse de Rusia si Imperiul otoman- aplicate: - 1831-1858 – in Tara Romaneasca, 1832 – 1858 – in Moldova- prevederi: - domnitorul ales pe viata dintre marii boieri de catre Adunarea Obsteasca

- se instituie separarea puterilor in stat:- executiva: Domnul si Sfatul Administrativ- legislativa: Adunarea Obsteasca – boieri alesi pe 5 ani- judecatoreasca: tribunale, instante de apel, instanta suprema (Inaltul Divan)

- modernizarea sistemului fiscal- desfiintarea vamilor interne- reanfiintarea armatei nationale- modernizarea invatamantului

3. Conventia de la Paris (1858)- impusa de puterile garante- prevederi: - fiecare principat era condus de catre un domnitor ales pe viata de catre Adunarea Electiva (aleasa o data la 7 ani)

- separarea puterilor in stat (separat pentru fiecare principat)- executiva: Domnitorul si Consiliul de Ministri- legislativa: Domnitorul, Adunarea Electiva, Comisie Centrala Comuna la Focsani - judecatoreasca: Tribunale, Inalta Curte de Casatie si Justitie (institutie comuna)

Page 19: SCHITE IST.CLS.XII

4. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris- impus de Al.I.Cuza in urma loviturii de stat din 2 mai 1864- modificari: -domnul–singurul care putea avea initiative legislative prin Consiliul de Stat

- puterea legislativa – bicamerala: Adunarea Electiva si Corpul Ponderator (viitorul Senat) numit de Domn.

5. Constitutia din 1866- prima Constitutie facuta de romani (dupa model occidental)- promulgata de Carol I- impune numele oficial al statului – Romania- forma de organizare politica – monarhie constitutionala ereditara- principii: a) separarea puterilor in stat

b) respectarea drepturilor si libertatilor cetatenestia) separarea puterilor in stat

- executiva - Domnul: - numea si revoca ministri - avea drept de amnistie politica - numea si confirma in toate functiile publice - era seful armatei - acorda distinctii si decoratii - avea dreptul de a bate moneda - putea declara razboi si incheia tratate

- Guvernul: - condus de un prim-ministru ales de Domn - primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de ministri) - era aprobat de Domn

- legislativa – Domnul: - avea initiativa legislativa - sanctiona si promulga legile - avea drept de veto

- Parlamentul: - ales prin vot cenzitar - bicameral: Senat si Adunarea deputatilor - avea rol de a initia si sanctiona legile - putea interpela ministri

- judecatoreasca: - tribunale, curti de justitie, Inalta Curte de Justitie si Casatie

6. Constitutia din 1923- pastra cele doua principii ale Constitutiei din 1866- relua in mare parte continutul Constitutiei din 1866- insista asupra caracterului national unitar al statului- introducea votul universal, egal si direct – acordat doar barbatilor peste 21 de ani- promulgata de Ferdinand I- a ramas in vigoare pana in 1938 apoi din 1944 – 1947

Page 20: SCHITE IST.CLS.XII

7. Constitutia din 1938- promulgata de Carol II- a fost supusa unui plebiscit- impunea monarhia autoritara, in care atributiile regelui erau mult largite- desfiinta separarea puterilor in stat- regele devenea „capul statului”, in mainile lui concentrandu-se puterea executiva si cea legislativa (Parlamentul – numit Reprezentanta Nationala – avea un rol decorativ)- regele numea un numar mare de senatori- regele putea convoca, inchide sau dizolva una sau ambele camere ale Parlamentului

8. Constitutiile comuniste (1948, 1952, 1965)- erau asemanatoare din punctul de vedere al prevederilor- au fost inspirate de constitutia sovietica din 1936- forma de guvernare – republica – conform Constitutiilor din 1948 si 1952 – republica populara; conform Constitutiei din 1965 – republica socialista- prevedeau drepturi si libertati cetatenesti care in practica au fost grav incalcate- nu mai era respectata separarea puterilor in stat chiar daca teoretic ea exista- prin Constitutia din 1948 se hotarau:

- executivul (cea mai mare parte) si legislativul erau exercitate de Marea Adunare Nationala – un parlament unicameral considerat organ suprem al puterii

- Marea Adunare Nationala: - alegea prezidiul Marii Adunari Nationale - forma guvernul, modifica constitutia - vota legile si bugetul

- Prezidiul Marii Adunari Nationale: - emitea decrete, convoca Adunarea - numea si revoca ministrii - incheia tratate internationale

- puterea executiva apartinea si Consiliului de Ministri (guvern), care avea in frunte un presedinte- puterea judecatoreasca – instante de judecata si Curtea suprema – subordonate politic- prin Constitutia din 1965 se infiinta functia de presedinte al Romaniei care avea ca prerogative: - prezida Consiliul de Stat

- era comandantul suprem al armatei- numea si revoca ministri, presedintele si membrii Tribunalului Suprem- incheia tratate internationale- emitea decrete prezidentiale si decizii, conferea decoratii

9. Constitutia din 1991- adoptata de Adunarea Constituanta- a restabilit regimul democratic in Romania- forma de guvernare-republica, condusa de un presedinte ales pe 4 ani prin vot universal- Parlamentul redevine bicameral- a fost revizuita in 2003 – presedintele sa aiba mandat de 5 ani

Page 21: SCHITE IST.CLS.XII

Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc (sec. IX – XVIII)

1. Intemeierea statelor medievale romanesti2. Institutii centrale in spatiul romanesc

1. Intemeierea statelor medievale romanestia) Cauzeb) Formatiuni prestatale romanestic) Formarea statelor medievale romanesti

a) Cauze: - invaziile popoarelor migratoare - tendintele expansioniste ale regalitatii maghiare si ale Imperiului Bizantin - constituirea Hoardei de Aur care a limitat infl. maghiara la est de Carpati - existenta formatiunilor prestatale romanesti

b) Formatiuni prestatale romanesti- Transilvania:

- conform cronicii lui Anonymus (Gesta Hungarorum) in Transilvania existau 3 formatiuni politice romanesti (sec. IX – XI):

- Voievodatul lui Gelu – in estul Transilvaniei – capitala - Dabaca- Voievodatul lui Glad – in Banat – capitala - Cuvin- Voievodatul lui Menumorut – in Crisana – capitala - Biharia

- conform unui alt document “Legenda Sf. Gerard” la sf. Sec XI existau doua formatiuni politice: - in centrul Trans. – formatiunea lui Gyla

- in Banat – formatiunea lui Ahtum- “Cronica lui Nestor” (sec. XII) confirma existenta romanilor si a slavilor la

venirea ungurilor in Pannonia- Tara Romaneasca

- “Diploma cavalerilor ioaniti” din 1247 aminteste formatiuni prestatale romanesti:- Tara Severinului – in estul Banatului si vestul Olteniei- Cnezatul lui Ioan – in sudul Olteniei- Cnezatul lui Farcas – in nordul Olteniei- Voievodatul lui Litovoi – intre Olt si Jiu- Voievodatul lui Seneslau – in stanga Oltului

- Moldova- izvoarele vorbesc despre existenta a numeroase formatiuni politice:

- Ulak Ili (tara vlahilor), Tara Sipentului, Codrii Cosminului, Codrii Orheiului, Codrii Lapusnei, Codrii Hertei, Campul lui Dragos, ocoale (Campulung, Vrancea)- Dobrogea

- sec. X – atestarea unor conducatori ai unor formatiuni politice:- jupan Dimitrie – in localitatea Mircea Voda- jupan Gheorghe – in zona Basarabi

Page 22: SCHITE IST.CLS.XII

- sec. XI – izvorul bizantin “Alexiada”, scris de Ana Comnena vorbeste despre trei conducatori: - Tatos – in sudul Dobrogei, cu resedinta la Dristor

- Satza – in nord-vestul Dobrogei, cu resedinta la Vicina- Seslav – in nord-estul Dobrogei, cu resedinta la Preslav

- sec. XIII – intr-o diploma a tarului bulgar Ioan Asan al II-lea este mentionata Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varnac) Formarea statelor medievale romanestiTransilvania

1. Etapa voievodatelor romanesti2. Etapa cuceririlor maghiare (sec. XI – XIII)

- sub Stefan I incepe cucerirea Transilvaniei de catre regatul maghiar- primul voievodat cucerit – cel al lui Menumorut

- Coroana maghiara: - a introdus in Trans. – comitatul, scaunul, districtul – forme de organizare

administrativa- a colonizat in Trans. – sasii, secuii, cavalerii teutoni (in 1211 in Tara Barsei,

alungati insa in 1225)- in zonele marginase raman multa vreme formatiuni romanesti independente (Tara Fagarasului, Tara Maramuresului, etc.)Tara Romaneasca- Basarab I (1310 – 1352) intemeiaza Tara Romaneasca prin unificarea voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Seneslau- traditia istorica aminteste despre “descalecatul” lui Negru Voda din Fagaras (1290)- 1330 – batalia de la Posada - victoria lui Basarab asupra regelui Ungariei Carol Robert de Anjou – independenta Tarii Romanesti- consolidarea statului prin crearea institutiilor interne s-a realizat in timpul urmasilor lui Basarab I: Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu, Radu I, Dan I.Moldova- 1352 – 1353 – regalitatea maghiara creaza la est de Carpati o marca de aparare condusa de voievodul Dragos din Maramures (descalecatul lui Dragos)- 1359 – “descalecatul” lui Bogdan din Maramures – îi alunga pe urmasii lui Dragos- 1364 – 1365 – in urma confruntarilor regele maghiar Ludovic de Anjou – obtine independenta Moldovei- consolidarea statului si teritoriala s-a realizat in timpul urmasilor lui Bogdan: Latcu, Petru Musat, Roman I, Stefan IDobrogea- nucleul statului – Tara Cavarnei condusa de Balica cu centrul la Caliacra- Dobrotici unifica teritoriile din Dobrogea – autonom fata de Imp. Bizantin- in timpul lui Mircea cel Batran Dobrogea intra in componenta Tarii Romanesti apoi in componenta Imperiului Bizantin

Page 23: SCHITE IST.CLS.XII

Statul Asanestilor- format in urma rascoalei antibizantine condusa de fratii Petru si Asan – 1185-1186- statul este cunoscut sub numele de “al doilea tarat bulgar”- 1241 – statul se destrama – cucerit de turci

1. Institutii centrale in spatiul romanesc

Transilvania – institutia centrala a fost voievodatul ulterior principatula) voievodatul (1176 – 1541)b) principatul (sec. XVI – XIX)

a) voievodatul: - avea in frunte un voievod numit de regele maghiar - era vasal regatului Ungariei - se bucura de autonomie - voievodul avea atributii: judecatoresti, militare, administrative - voievodul era ajutat de un Sfat si de congregatiile nobiliare

b) principatul: - intre 1541 – 1688 – principat autonom sub suzeranitatea Imp. Otoman - institutii - principe numit de Dieta si confirmat de sultan

- Sfat – format din 12 membri din randul natiunilor privilegiate- Dieta – formata din 150 reprezentanti ai natiunilor privilegiate

- intre 1688 – 1867 – principat integrat Imperiului Habsburgic - institutii: - principatul condus de imparat carea avea si titlul de principe

- guvernatorul militar- guberniu – a preluat atributiile Dietei

Tara Romaneasca si Moldovaa) sec. XIV – inceputul sec. XVIIIb) inceputul sec. XVIII – sec. XIX

a) sec. XIV – inceputul sec. XVIII- Domnia – atributii – administrative, judecatoresti, legislative, diplomatice, militare- Sfatul Domnesc – alcatuit din dregatori (boieri cu functii) cu atributii politice, administrative si judecatoresti- Adunarea Tarii – reprezentantii starilor privilegiate - atributii in alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor- domnul – ales pe principiul ereditar electiv din dinastia Basarabilor (in Tara Romaneasca) respectiv a Musatinilor (in Moldova)b) inceputul sec. XVIII – sec. XIX – perioada fanariota- domnia – domnul – functionar al Portii numit de sultan

Page 24: SCHITE IST.CLS.XII

Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (sec. XVIII – XX)

1. Proiecte politice boieresti (1711 – 1821)2. Proiectul politic de la 18213. Proiecte politice in perioada 1821 – 18484. Proiectul politic pasoptist5. Unirea din 18596. Domnia lui Al.I.Cuza7. Domnia lui Carol I8. Unirea de la 1918

1. Proiecte politice boieresti (1711 – 1821)- au aparut in conditiile existentei regimului fanariot- cereau indepartarea regimului fanariot si revenirea la domniile pamantene- cereau unirea principatelor- au fost prezentate marilor puteri: Rusiei, Austriei, Prusiei, Frantei, Imp.Otoman- autori: Mihai Cantacuzino, Eufrosin Poteca, Dimitrie Sturdza

2. Proiectul politic de la 1821- a apartinut lui Tudor Vladimirescu si Comitetului de Obladuire- a fost schitat in programul „Cererile norodului romanesc”- restaurarea domniilor pamantene – realizata in 1822

3. Proiecte politice in perioada 1821 – 1848- in Moldova – Ionica Tautu a elaborat in 1822 - „Constitutia Carvunarilor”- in Muntenia – „partida nationala” condusa de Ion Campineanu a elaborat in 1838

doua documente:”Act de unire si independenta” si „Osabuitul Act de numire a suveranilor romanilor”

- societati secrete ex. „Fratia” creata in 1834- domnii regulamentari au realizat cativa pasi importanti spre modernizarea

societatii romanesti prin introducerea principiului separarii puterilor in stat, etc.4. Proiectul politic pasoptist- in programele revolutionare: „Petitia – Proclamatiune”, „Proclamatia de la Islaz”, „Principiile noastre pentru reformarea patriei”, etc.- se regaseau: - autonomia si independenta, unirea romanilor intr-un singur stat, reforma agrara si desfiintarea clacasiei, drepturi si libertati politice, modernizarea institutiilor, etc.5. Unirea din 1859- realizata intr-o situatie externa favorabila (Congresul de Pace de la Paris – 1856)- Tratatul de Pace mentiona si hotarari ce priveau Principatele:

- Principatele Romane erau puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri- Sudul Basarabiei revenea Moldovei

Page 25: SCHITE IST.CLS.XII

- Convocarea unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire- Adunarile ad-hoc au adoptat o serie de rezolutii:

- unirea Principatelor intr-un stat numit Romania- print strain dintr-o familie domnitoare a Europei- autonomia statului roman, guvern reprezentativ

- Marile Puteri au adoptat in 1858 - Conventia de la Paris – care stabilea:- unirea formala sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei”- cele doua tari urmau sa fie conduse de doi domni, doua guverne si doua adunari- erau infiintate la Focsani doua institutii comune: Comisia Centrala si Inalta Curte

de Casatie- adunari elective pe baza votului cenzitar care sa aleaga domnii Principatelor

- 5 ianuarie 1859 – Adunarea Electiva a Moldovei a ales ca domn pe Al.I.Cuza- 24 ianuarie 1859 – Adunarea Electiva a Tarii Romanesti a ales ca domn tot pe Al.I.Cuza6. Domnia lui Al.I.Cuza (1859 – 1866)- in plan extern – marile puteri recunosc dubla alegere, iar in 1861 Poarta recunoaste unirea doar pe timpul domniei lui Cuza- in plan intern – consolidarea unirii prin unificarea serviciilor vamale, postale, unificarea cursului monetar, a armatei, a legislatiei

- Bucuresti a devenit capitala tarii - primul guvern condus de Barbu Catargiu - reforme: - 1863 – legea secularizarii averilor manastiresti - 1864 – legea agrara, legea electorala, legea instructiunii

publice, legea organizarii armatei, introducerea Codului Civil - 1864 – 1866 perioada guvernarii autoritare in urma loviturii de stat din 2

mai 1864 si a adoptarii „Statutului dezvoltator al Conventiei de la Paris”- 11 februarie 1866 – Al.I.Cuza abdica7. Domnia lui Carol I- adoptarea primei Constitutii moderne in iulie 1866- obtinerea independentei statale proclamata de Parlament pe 9 mai 1877 si recunoscuta oficial prin Tratatele de la San-Stefano si Berlin din 1878 dupa participarea la razboiul ruso-otoman.- 1881 - Romania devine regat- alaturarea Romaniei la Tripla Alianta- 1916 – Romania intra in razboi de partea Antantei 8. Unirea de la 1918- realizata intr-un cadru extern favorabil (victoriile Antantei, disparitia Imperiului Rus si a celui Austro-Ungar, proclamarea principiului autodeterminarii popoarelor)

Page 26: SCHITE IST.CLS.XII

- a fost rezultatul hotararilor luate de organele locale de conducere din Basarabia (Sfatul Tarii – 27 martie 1918), din Bucovina (Congresul General al Bucovinei – 28 noiembrie 1918) si din Transilvania (Marea Adunare de la Alba Iulia – 1 decembrie 1918).

Redefinirea rolului statului, de la Primul Razboi Mondial la Planul Schuman

1. Noile roluri ale statului in sec. XX2. Evolutia rolului statului in Romania in sec. XX

1. Noile roluri ale statului in sec. XXa) Rolul statului in perioada interbelicab) Rolul statului dupa al doilea Razboi Mondial

a) Rolul statului in perioada interbelica- pana la Primul Razboi Mondial statul a functionat pe principiile liberale, initiativa particulara fiind pusa pe prim plan- dupa razboi statul a fost obligat sa intervina pe plan economico-social- masurile dirijate – au fost apoi limitate in anii 20- declansarea crizei economice in 1929 a determinat interventia guvernelor – a aparut o noua conceptie despre stat – „statul providenta” (J.M.Keynes) – statul trebuie sa intervina masiv in economie (neoliberalismul) (doc. 1)- in SUA - Roosevelt cu ajutorul „echipei creierelor” a initiat politica New Deal (Noul Curs) care a adoptat legi economice si masuri de protectie sociala (doc. 2)- in tarile cu regimuri totalitare - interesul colectiv avea prioritate fata de interesul individului, interventia statului a fost realizata pentru orientarea economiei catre productia de razboib) Rolul statului dupa al doilea Razboi Mondial- statul a evoluat spre un „stat al bunastarii”– bazat pe principiile lui W.H.Beveridge (d.3)- puncul de plecare al reconstructiei europene a fost Planul Marshall- Planul Schuman – 1950 – proiectul de unificare a Europei (doc. 4)

2. Evolutia rolului statului in Romania in sec. XX- dupa 1918 statul s-a implicat in refacerea economiei- pe plan economic in perioada interbelica au existat doua doctrine cu privire la rolul statului si dezvoltarea Romaniei:

- doctrina neoliberala: - finantarea marilor intreprinderi industriale, comenzi din partea statului, etc.

- doctrina taranista – agricultura sa ocupe primul plan si dezvoltarea acelor ramuri industriale care au materia prima asigurata din tara.- 1938 – 1940 – se instituie monarhia autoritara- 14 septembrie 1940 – Romania s-a proclamat stat national – legionar

Page 27: SCHITE IST.CLS.XII

- 30 decembrie 1947 – Romania devine Republica Populara apoi Socialista- dupa 1989 – revenirea la democratie

Romania postbelica

1. Stalinism si national – comunism2. Stat si societate in Romania comunista3. Disidenta anticomunista4. Constructia democratiei post decembriste

1. Stalinism si national – comunisma) Instaurarea regimului politic comunist in Romaniab) Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dejc) National – comunismul – regimul politic al lui Nicolae Ceausescu

a) Instaurarea regimului politic comunist in Romania- 6 martie 1944 – instaurarea guvernului Petru Groza – controlat de comunisti- noiembrie 1946 – alegeri – falsificate de comunisti- iunie – iulie 1947 – eliminarea partidelor politice istorice- 30 decembrie – abdicarea regelui Mihai – proclamarea R.P.R.b) Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948 – 1965)- favorizat de prezenta Armatei Rosii- in plan intern: - infiintarea partidului unic – PMR

- adoptarea unei noi constitutii – dupa modelul sovietic- crearea politiei politice – Securitatea – 1948- nationalizarea principalelor mijloace de productie- etatizarea bancilor- colectivizarea – 1949 – 1962- industrializare – impuse planuri anuale apoi cincinale- reorganizarea invatamantului dupa model sovietic- aplicarea cenzurii asupra presei- subordonarea Bisericii Ortodoxe si desfiintarea Bisericii greco-cat.

- in plan extern: - aderarea la CAER (1949) si la Pactul de la Varsovia (1955)c)National – comunismul – regimul politic al lui Nicolae Ceausescu (1965 – 1989)- prima parte a regimului – relativa destindere si liberalizare (pana prin 1974)

- adoptarea unei noi constitutii – Romania devenea Republica Socialista- eliberarea detinutilor politici- insubordonare fata de cerintele Moscovei- deschidere spre occident: relatii cu tarile democratice

- a doua parte a regimului: - inrautatire a situatiei economice - cresterea datoriei externe a Romaniei

Page 28: SCHITE IST.CLS.XII

- productivitate slaba in agricultura si in industrie - rationalizarea alimentelor, a energiei - s-a intensificat cultul personalitatii - izolare pe plan extern

2. Stat si societate in Romania comunista- nationalizarea – cca. 10 000 de obiective economice au fost expropriate fara despagubiri- prin colectivizare – destabilizarea satului romanesc – distrugerea sa- dezvoltarea platformelor industriale a determinat deplasarea populatiei spre oras- inregimentarea politica era instituita de la varste fragede: „Soimii Patriei”, „Pionierii”, „Uniunea Tineretului Comunist” (UTC), dupa 18 ani adultii puteau fi membri ai PCR.- viata privata era supravegheata- munca „voluntara” sau „patriotica” era obligatorie 3. Disidenta anticomunistaRepresiunea politica:

- arestarea si inchiderea membrilor PNL si PNT – inscenarea de procese politice- munca fortata – la canalul Dunare – Marea Neagra- sistemul detentionar: inchisori si lagare de munca- „reeducarea prin violenta” – ex. „fenomenul Pitesti”- controlul strict al societatii – prin retele de informatori- impunerea domiciliului obligatoriu- utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune

Rezistenta anticomunista:- lupta armata in munti – Haiducii Muscelului condus de fratii Arnautoiu si de

colonelul Gheorghe Arsenescu- grupul condus de Ion Gavrila Ogoranu, etc.

- rascoale ale taranilor in timpul procesului de colectivizare- greve ale minerilor – Valea Jiului – 1977- greve ale muncitorilor – Brasov – 1987- proteste ale intelectualilor prin carti, manifeste, radio (Europa Libera): Paul

Goma, Doina Cornea, Monica Lovinescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, etc.- critica fostilor demnitari comunisti – Scrisoarea celor sase

4.Constructia democratiei post decembristeInlaturarea regimului comunist

- prin revolutia inceputa la Timisoara in 16 decembrie 1989- la 22 decembrie 1989 Ceausescu a fost inlaturat- puterea a fost preluata de Frontul Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu

Constructia democratiei dupa 1989- pluralism politic – reaparitia partidelor interbelice - alegeri parlamentare, prezidentiale libere – castigate de FSN si Ion Iliescu

Page 29: SCHITE IST.CLS.XII

- 1991 – adoptarea unei noi constitutii- apar organizatii nonguvernamentale- alternanta la putere, reforme economice – economia de piata- integrarea in NATO si UE

Relatii internationale

1. Diplomaţie şi conflict în Evul Mediu2. Spaţiul românesc şi marile puteri la începuturile modernităţii

1. Diplomaţie şi conflict în Evul Mediu Mircea cel Batran (1386 – 1418) - act. diplomatica: - politica de aliante a fost determinata de expansiunea in Balcani a Imp. Otoman

- aliante cu Polonia (1390) si Ungaria (1395) - colaborare cu domnii Moldovei - implicare in politica interna a Imp.Otoman dupa moartea lui Baiazid

- conflicte: - 1395 – Rovine – cu turcii - victorie- 1396 – Nicopole – cu turcii – in cadrul unei cruciate antiotomane – infranta

Alexandru cel Bun - act. diplomatica: - a dus o politica externa in conditiile rivalitatii sau colaborarii dintre Polonia si Ungaria

- 1402 – vasal Poloniei- cauta protectia papalitatii

- conflicte: - 1410, 1422 – Grunwald, Marienburg – participa alaturi de polonezi impotriva cavalerilor teutoniIancu de Hunedoara- act. diplomatica: – incercarea de atragere a Moldovei si Tarii Romanesti in frontul antiotoman

- efortul de a crea o coalitie antiotomana cu participarea occidentului- conflicte: - 1443 – „campania cea lunga” – impotriva turcilor – victorie

- 1444 – Varna – cruciada – invinsi - 1456 – Belgrad – victorie asupra turcilor

Vlad Tepes- act. diplomatica: - 1460 – alianta antiotomana cu Ungaria (Matei Corvin)- conflicte: - 1458 – respinge atacul turcilor

- 1461 – 1462 – incursiune la sud de Dunare - 1462 – atacul nocturn asupra turcilor

Stefan cel Mare-act. diplomatica:- in functie de pozitia statelor din jur: Polonia, Turcia, Ungaria

- a incercat sa evite confruntarea militara cu doi dusmani deodata

Page 30: SCHITE IST.CLS.XII

- a impus pe tronul Tarii Romanesti domni favorabili luptei antiotomane - 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin - 1485 – tratat de vasalitate cu regele Poloniei - 1487 – pace cu turcii – accepta plata tributului

- conflicte:- 1467 – Baia – victorie asupra lui Matei Corvin - 1475 – Vaslui (Podul Inalt) – victorie asupra turcilor

- 1476 – Razboieni (Valea Alba) – invins de turci - 1497 – Codrii Cosminului – victorie asupra polonezilor –anuleaza vasalitatea

2. Spaţiul românesc şi marile puteri la începuturile modernităţiiMihai Viteazul (1593 – 1601)- 1593 – domn al Tarii Romanesti- 1594 – adera la Liga Sfanta- 1595 – Alba Iulia – tratat de alianta cu Sigismund Bathory – Mihai devine subordonatul lui Bathory- 1595 – Calugareni – victoria asupra turcilor – totusi turcii inainteaza – Mihai lanseaza contraofensiva – victoria de la Giurgiu- 1598 – Manastirea Dealu – tratat cu Rudolf imparatul Austriei – Mihai devenea vasal- 1599 – Andrei Bothory – incheie pace cu turcii – Mihai trece cu armata in Transilvania si castiga batalia de la Selimbar cu Andrei Bathory – 1 noiembrie intra in Alba Iulia – este recunoscut principe al Transilvaniei atat de Dieta cat si de sultan- 1600 – ocupa Moldova – alunga pe Ieremia Movila – domn sustinut de Polonia- sept. 1600 – la Miraslau – Mihai infrant de nobilimea maghiara ajutata de gen. Basta- oct. 1600 – interventia Poloniei in Moldova si Tara Romaneasca – impune pe tronuri pe fratii Movila, Ieremia si Simion- 1600 – 1601 – Mihai – in pribegie la Viena si Praga – cere ajutor imparatului Rudolf- august 1601 – Guraslau – Mihai ajutat de gen. Basta – invinge pe Sigismund Bathory insa este asasinat pe Campia Turzii

Spatiul romanesc si marile puteri in sec. XVII - XVIII- statutul Tarilor Romane s-a ameliorat – tributul fiind micsorat considerabil- domnii au incercat sa mentina autonomia Tarilor Romane fata de Imp. Otoman- 1688 – Transilvania a acceptat suzeranitatea habsburgica- 1711 in Moldova, respectiv in 1716 in Tara Romaneasca a fost introdus regimul fanariot- pierderi teritoriale: - Banat – ocupat de austrieci in 1718

- Bucovina – ocupata de austrieci in 1775 - Basarabia – ocupata de rusi in 1812

- inceputul modernitatii a inregistrat: - revenirea la domniile pamantene – 1822 - instaurarea protectoratului rusesc

Page 31: SCHITE IST.CLS.XII

- incetarea monopolului economic otoman in urma Tratatului de la Adrianopol (1829) - introducerea Regulamentelor Organice in Muntenia (1831) si in Moldova (1832) - conturarea unei „probleme romanesti” in cadrul problemei orientale

Romania in perioada „razboiului rece”

- in perioada postbelica, diplomatia internationala s-a confruntat cu un nou tip de conflict, cunoscut sub numele de Razboi Rece, purtat intre SUA si URSS si care n-a degenerat intr-un razboi propriu zis intre cele doua tari- declansarea acestui conflict a fost favorizata de :

- Intelegerea de la Yalta (1945)- aplicarea planului Marshall (1947)- crearea NATO si a CAER (1949)- crearea Pactului de la Varsovia (1955)

- Razboiul rece a imbracat forma unei succesiuni de crize politice- 9 iulie 1947 – Romania a denuntat planul Marshall- 1949 – Romania a devenit membra a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER)- 1955 – Romania a aderat la Tratatul de la Varsovia- in timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej Romania a sustinut pozitia Moscovei in criza iugoslava si cea maghiara din 1956- 1958 – retragerea trupelor sovietice- aprilie 1964 – plenara PMR a elaborat Declaratia din aprilie – manifest de iesire de sub influenta sovietica (Romania respingea planul Valev lansat de Moscova)- 1967 – Romania a reluat relatiile cu RFG si a mentinut relatii cu Israelul- 1968 – Ceausescu a criticat interventia militara a trupelor Tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia- N. Ceausescu a efectuat vizite in SUA, Franta, Marea Britanie, etc.- presedintele SUA - R.Nixon si presedintele Frantei - Charles de Gaulle – au vizitat Romania- 1972 – Romania devine membra a Bancii Mondiale si a FMI- 1979 – Romania a criticat agresiunea sovietica in Afganistan- ultimii ani ai dictaturii lui Ceausescu au inregistrat relatii diplomatice apropiate cu tari arabe si din lumea a treia

Page 32: SCHITE IST.CLS.XII

Romania si concertul european; de la „criza orientala” la marile aliante ale sec. XX

1. “Criza orientală” şi spaţiul românesc2. Relaţiile externe ale României până la Primul Război Mondial3. România în relaţiile internaţionale în sec. al XX-lea

1. “Criza orientală” şi spaţiul românesc- Criza orientala – consecinte negative pentru principate – pierderi teritoriale- Rusia si Imperiul Habsburgic incearca sa influenteze politica Portii in principate- 1826 – prin Conventia de la Akkerman (Cetatea Alba) – amestecul Portii in Principate este ingradit- 1829 – prin Tratatul de la Adrianopol Principatele romane intrau sub protectoratul Rusiei, iar pana in 1834 s-au aflat sub ocupatia trupelor tariste- 1849 – Conventia de la Balta Liman intre Rusia si Imperiul Otoman – restrangea autonomia Tarilor Romane- problema romaneasca a fost discutata la Congresul de Pace de la Paris din 1856- prin Tratatul de pace de la San Stefano (1878) – Romaniei i se recunostea independenta, primea Dobrogea insa ceda Rusiei sudul Basarabiei 2. Relaţiile externe ale României până la Primul Război Mondial- dupa obtinerea independentei Romania a stabilit relatii diplomatice cu alte state - a deschis reprezentante diplomatice – legatii- 1883 – Romania devine membra a Triplei Aliante – datorita fricii de Rusia- Romania se implica in al doilea razboi balcanic – obtine Cadrilaterul (1913)- in conditiile apropierii primului razboi mondial Romania negociaza in secret cu Antanta- Romania intra in razboi dupa doi ani de neutralitate3. România în relaţiile internaţionale în sec. al XX-lea- in urma Tratatelor de la Conferinta de ace de la Paris granitele Romaniei au fost recunoscute pe plan international- devine membra a Societatii Natiunilor, incheie tratate cu diferite state- incheie aliante regionale :

- 1921 – Mica Intelegere (Cehoslovacia, Iugoslavia, Romania)- 1934 – Intelegerea Balcanica (Romania, Turcia, Iugoslavia, Grecia)

- semneaza in 1928 Pactul Briand – Kellog – de interzicere a razboiului- 1934 – Romania reia legaturile diplomatice cu URSS- Pactul Ribbentrop-Molotova – afecteaza teritoriul Romaniei- dupa izbucnirea razboiului, capitularea Frantei – Romania – izolata pe plan extern- pierderi teritoriale in 1940: - N Bucovinei si tinutul Hertei – Rusiei – iunie 1940

Page 33: SCHITE IST.CLS.XII

- NV-ul Transilvaniei – Ungariei – august 1940 - Cadrilaterul – Bulgariei – septembrie 1940

- 22 iunie 1941 – intra in Razboiul antisovietic – pentru a recupera Basarabia- 23 august 1944 – intoarce armele contra Germaniei

Biserica şi şcoala în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii.Construcţie ecleziastică şi implicare laică

1. Construcţie ecleziastică şi implicare laică în Evul Mediu2. Biserica şi şcoala în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

1. Construcţie ecleziastică şi implicare laică în Evul Mediu- in Evul Mediu – raporturi stranse intre societate si biserica- in Imperiul Bizantin – imparatii au sustinut Biserica Ortodoxa- in Occident – regii au sustinut Biserica Catolica- implicarea laica – s-a manifestat prin constructia de biserici, manastiri, etc.

Institutii Bisericesti- s-au realizat prin recunoasterea lor de catre Patriarhia de la Constantinopol si prin demersurile si implicarea domnitorilor- in Tara Romaneasca – 1359 – la Curtea de Arges - prima Mitropolie recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol

- 1370 – la Severin – a doua Mitropolie recunoscuta - in timpul lui Vladislav Vlaicu (1364 – 1377) – prima manastire

– la Vodita - in sec. XV – XVI – s-au intemeiat episcopii la Ramnic si Buzau

- mitropolitii din Tara Romaneasca purtau titlul de exarhi ai plaiurilor (aveau jurisdictie si asupra romanilor ortodocsi din Transilvania- in Moldova – Mitropolia – intemeiata in 1387 – la Suceava - in timpul domniei lui Petru I Musat dar recunoscuta abia in 1401

- in sec. XV – XVI – s-au intemeiat episcopii la Radauti, Roman si Husi

Ctitorii domnestiMircea cel Batran – Manastirea CoziaStefan cel Mare – Voronet, Putna, NeamtC-tin Brancoveanu – Manastirea Hurezi, Manastirea FagarasMihai Viteazul – Biserica Episcopala de la Alba Iulia- in Transilvania: - Cneazul Balea – Biserica de la Densus

- Familia Candea – Biserica de la Santa Marie Orlea - Cneazul Dobre Romanul – Biserica din Lesnic

Page 34: SCHITE IST.CLS.XII

2. Biserica şi şcoala în Evul Mediu şi la începuturile modernităţiiPerioada Evului Mediu- in Evul Mediu – bisericile si manastirile au mentinut vie activitatea intelectuala- mediul cultural in Occident a ramas pana in jurul anului 1000 – exclusiv monahal- sec. XII – XIII – apar universitati independente: ex. Bologna, Paris, etc.- in spatiul medieval romanesc – viata scolara - in manastiri – se pregateau copisti, clerici- au fost intemeiate si scoli laice: - Colegiul latin de la Cotnari – 1562

- Universitatea din Cluj – 1581Perioada modernitatii- a crescut numarul scolilor laice- sub influenta iluminismului in sec. XVIII au fost infiintate unitati de invatamant de stat: Prusia (in timpul Frederic II), Austria (in timpul Mariei Tereza)- in Tarile Romane s-au infiintat scoli noi:

- Scoala de la Manastirea Trei Ierarhi din Iasi – infiintata de Vasile Lupu in 1640- Scoala de la Targoviste – infiintata de Matei Basarab in 1646- Academia de la Sf. Sava – infiintata de C-tin Brancoveanu in 1694

- biserica a continuat sprijinirea invatamantului

Page 35: SCHITE IST.CLS.XII

Protectorat religios şi identitate culturală în Europa şi spaţiul românesc. Statul, Biserica şi diaspora

1. Protectorat religios şi identitate culturală în Europa2. Statul, Biserica şi diaspora

1. Protectorat religios şi identitate culturală în Europa- identitatea culturala a fiecarui individ este data si de apartenenta la o religie- biserica – rol important in mentinerea si afirmarea identitatii culturale si nationale- Biserica Greco-Catolica – a favorizat afirmarea elitelor romanesti din Transilvania- Episcopul greco-catolic – Inocentiu Micu-Klein – 1774 – Supplex Libellus- reprezentantii Scolii Ardelene – 1791 – Supplex Libellus Valachorum – program ce cuprindea revendicarile romanilor adresate autoritatilor habsburgice- Episcopul ortodox roman din Transilvania – Andrei Saguna – s-a implicat in lupta pentru sustinerea drepturilor romanilor: - a fost presedinte al Marii Adunarii Nationale de pe Campia Libertatii de la Blaj in mai 1848

- a contribuit la constituirea Asociatiei transilvanene pentru literatura si cultura poporului roman (ASTRA) –primul ei presedinte

- a intemeiat mai multe scoli

2. Statul, Biserica şi diaspora – sec. XX - XXI- raporturile dintre stat si Biserica – reglementate prin prevederi legislative- statul respecta libertatea de constiinta- Constitutia din 1923 – garanta libertatea vietii religioase – Biserica Ortodoxa era considerata dominanta- regimurile comuniste au impiedicat desfasurarea unei vieti de cult normale- unii preoti au fost persecutati- in Albania – regimul comunist a declarat primul stat ateist din lume – practicarea religiei fiind interzisa din anul 1967- dupa 1989 – Biserica Ortodoxa Romana si-a intensificat relatiile cu cei aflati in strainatate prin organizarea unor mitropolii, arhiepiscopii, manastiri, etc.

Page 36: SCHITE IST.CLS.XII