schita_repere teoretice

8/16/2019 Schita_repere teoretice

1/20

Schita


2/20

• Schiţa este o specie a genului epic de dimensiunireduse, cu acţiune limitată la un singur episodcaracteristic din viaţa unuia sau a câtorva personaje.

• Apărută în secolul al XlX-lea, schiţa răspunde

necesităţilor de concizie şi concentrare impuse dedezvoltarea ziaristicii în secolul trecut. iarele şirevistele având un spaţiu redus impuneau scrierea unoropere de mici dimensiuni !din a schiţa - a desena cevaschematic, a "ace o schiţă# $g.% a reda prin câteva

trăsături speci$ce, &a e'ecuta în mod vag un gest, omişcare etc# a $'a punctele principale ale unui plan# aproiecta în linii mari, a concepe -, it. schizzare).


3/20

• (alitatea "undamentală a schiţei esteconciziunea, concentrarea, un episodrelatat pe numai câteva paginitre)uind adesea să rezume o

întreagă e'istenţă. *.+. (aragiale, celmai de seamă reprezentant al schiţei

în literatura română, a găsit unsinonim sugestiv pentru aceastăspecie literară% momentul.


4/20

• olumul său de schiţe se şi intitulează dealt"el Momente; ulterior titlul va $ schim)at

în Momente şi schiţe. le au un accentuat

caracter scenic, sunt de "apt scenete şi deaceea au şi "ost, multe dintre ele, dramatizatede către Sică Ale'andrescu. Alături de(aragiale, în literatura română, schiţa a mai

"ost cultivată de . ârleanu, (Din lumeacelor care nu cuvânta), +A*. /rătescu-oineşti (în lumea dreptăţii), *on /ăieşu(u!ereau împreună) ş.a.


5/20

• a0 vocarea universului copilăriei în schiţele lui *.+.(aragiale ("izită, Dl. #oe, $n peda%o% deşcoală nouă), ale lui /ar)u 1te"ănescu2elavrancea (&unicul, &unica) şi 3arin Sorescu,

('colul innitului mic, pornind de la nimic).• în literatura pentru copii, evocarea universului

copilăriei este una din temele predilecte.4rezentând pro)lemele cele mai variate,

preocupările multiple ale vârstei lor, aceste scrieri îiatrag în mod deose)it pe micii cititori. (opilul şicopilăria ca temă literară e'istă încă de la

începuturile literaturii noastre moderne.


6/20

• 5 temă "recventă a schiţelor lui *.+. (aragiale!6789-6:690 este educaţia copiilor în "amilie şi înşcoală. (aracteristica acestor schiţe estecontrastul dintre aparenţă şi esenţă, adică dintre

ceea ce vor să pară personajele şi ce sunt ele înrealitate. Ar $ greşit să credem că satira lui(aragiale este speci$că numai epocii sale, pentrucă în comedii şi în schiţe el surprinde situaţii şi

caractere general umane. ;itlul schiţei "izitasugerează o)iceiul monden de a merge la cineva în scopul unei întrevederi cu caracter prietenescsau de curtoazie.


7/20

• 2e S". *on, ziua onomastică a lui *onel, un prieten al "amiliei4opescu "ace o ast"el de vizită o"erind săr)ătoritului ca dar ominge. 2-na 3ăria 4opescu i se plânge musa$rului că nu maiare timp de plim)are, teatru şi petreceri, $ind "oarte ocupatăcu educaţia lui *onel. Această mărturisire a gazdei pregăteşte

contrastul dintre aparenţă şi realitate, pentru că suita demomente ce urmează arată ce "el de educaţie primeşte *onel% în vârstă de &opt anişori


8/20

• înrudită tematic cu schiţa Vizita este schiţa Dl. Goe. (a să nu mai rămânărepetent şi anul acesta, )unica, mama şi o mătuşă promit tânărului o plim)are la/ucureşti. 2in clipa când apare oe pe peronul gării şi până la sosirea lui la/ucureşti, asistăm, ca în schiţa Vizita, la o succesiune de momente, admira)il înlănţuite şi gradate, orientate spre un punct culminant% cererea cu insistenţă catrenul să vie mai repede, dorinţa de a sta pe culoarul vagonului, răspunsul

o)raznic dat unui călător mai în vârstă care îi "ace o o)servaţie de )un-simţ,pierderea pălăriei şi cearta celor trei cucoane cu conductorul, care le spune către)uie să mai cumpere un )ilet !)iletul lui Goe era în pălăria z)urată de vânt0,spaima cucoanelor că s-a prăpădit oe, pentru că acesta se )locase în toaletatrenului şi, în s"ârşit, tragerea semnalului de alarmă şi oprirea trenului. 4e numaitrei pagini, cititorul a=ă o serie de întâmplări caracteristice pentru comportareaunui copil o)raznic şi răs"ăţat. 4entru că, la "el ca în schiţa Vizita, o)răzniciile lui

oe sunt tolerate şi admirate de cele trei cucoane. ;itlul este un amestec deironie şi rostire stâlcit copilărească% evident, domnul este nepotrivit pentru vârstalui oe, al cărui nume e o rostire stâlcit, copilărească a onomasticului ore. 4rinprezentarea pericolului răs"ăţului în educaţia copiilor, (aragiale este un precursoral unor scriitori din literatura contemporană pentru copii% 5ctav 4ancu-*aşi,3ircea Sântim)reanu, *on /ăieşu ş.a.


9/20

• ârsta copilăriei, cu marea ei candoare şi inocenţăeste tema a două schiţe evocatoare, cu re=e'eauto)iogra$ce, ale lui /.1t. 2elavrancea, Buniculşi Bunica. >u acţiunea este importantă în aceste

schiţe, ci imaginea, scena- de viaţă, portretul. Aşacum se şi intitulează, ele sunt nişte portreteliterare, ale Bunicului şi Bunicii, însu=eţiţi demarea lor dragoste şi îngăduinţă pentru nepoţi.

/unicul, în grădină, într-un decor înconjurat de=ori de salcâm, - sugestie a )ătrâneţii sale - segândeşte poate la povara )ătrâneţii


10/20

• 2ar din acest început de reverie nostalgică, este trezit de venireanepoţilor, care îi pun o sumedenie de între)ări, semn al curiozităţiişi al setei de cunoaştere la această vârstă, cuceritoare prinnaivitatea şi ingenuitatea ei. 3ama, care, ca în Amintirile ... lui(reangă nu-şi vede capul de tre)uri, îl ceartă pe )ătrân că îi

răs"aţă, şi îi mustră pentru o)răznicia lor. /ătrânul răspunde cu)lândeţe şi cu "rumoasele cuvinte ale 3ântuitorului% &+ăsaţi copiii săvină la mine


11/20


12/20


13/20

ecreatia mare• 2acă 3arin Sorescu poetizează copilăria su) toate mani"estările

ei& prozatorul 3ircea Sîntim)reanu se situează la polul opus.4ro"esor eB însuşi, nu e preocupat de aspectele miri$ce ale acesteivîrste, ci de "elul cum copilul, ajuns şcolar, depune e"orturi pentru ase adapta noului mediu social care-i impune anumite o)ligaţii, care-

i limitează li)ertatea a)solută, cunoscută pînă la vîrsta şcolarităţii.(um, pe lîngă succese, micul şcolar cunoaşte şi insuccese,dezamăgiri, datorită dezvoltării nu permanent în linie dreaptă apersonalităţii sale în devenire, schiţele lui 3ircea Sintim)reanu aumai totdeauna un caracter satiric.

• olumele sale de schiţe % Cu şi fără ghiozdan !6:8C0, Sub lupă

!6:8D0, "tecrea"ta mare !lîţC80, Caramele cu piper !6:CC0 ş.a. conţino )ogată tipologie a şcolarului zilelor noastre. (el mai valoros voluma rămas primul, de "apt schiţele su)stanţiale din acesta seretipăresc sau se reiau, su) o "ormă sau alta, şi în celelalte volume.


14/20

• ;ipurile de şcolari satirizaţi sînt chiulangiii, leneşii, ceicu atitudine de )ucheri, de necuviinţă şi nepăsareetc. ste creionat în linii sigure şi aruneînd asupra luisăgeţi usturătoare şcolarul care învaţă super$cial

Demostene, cel care învaţă mecanic !"nde se #arsă$ilul, este persi=at elevul avid după un voca)ularpreţios, alam)icat, pentru a "ace impresie, voca)ularpe care nu-6 înţelege !"n #ocabular literalmentebogat, sau sînt ironizate şcolăriţele care au deja, prin

imitaţie, apucături de &gîscu-liţe )îr$toare


15/20

• 4ersonajele care populează schiţele luiSîntim)reanu sînt e'trem de puţine. Singurulpersonaj cu adevărat e micul şcolar, întrucît

mama, )unicul, )unica, un coleg, pro"esorul"ac doar $guraţie, sînt aduşi în scenă pentrua contri)ui la de$nirea şi întregireacaracterului acestuia. 2e aceea, schiţele

autorului sînt mici scenete a căror acţiunese petrece în clasă, în curtea şcolii, în casasau curtea părintească, rareori în altă parte.


16/20

• 2e cele mai multe ori satira transpare din "aptul narat, din analizagîndurilor micului erou, dintr-un scurt dialog. Aşa, de pildă, schiţa%ronumele personal !voi. Sub lupă e "ormată dintr-un dialog "ugar, dintre3irciulică, elev în clasa întîi, şi vecinul său Aurel, elev în clasa a **-a. prima zi de şcoală. 3irciulică, &în şorţuleţul negru ca o castană lucioasă,proaspăt dezghiocată


17/20

• Satirică prin e'celenţă e schiţa De ce & !voi. Cu şifără ghiozdan. *n cîteva pagini e caracterizat tipulleneşului, care caută diverse ocupaţii minorepentru a nu-şi pregăti lecţiile. Accentul cade pe

analiza gîndurilor personajului. 3onologul interiorşi descrierea sînt modalităţile acestei proze. primărară. +ui uluţă i s-a permis să înveţe laaritmetică în curte, stînd pe capra de tăiat lemne.

Fnvaţă cu vooe tare % &*mpărţitorul este egal cudeîmpărţitul împărţit la... 2acă mărim împărţitorulde un număr de ori, cîtul se micşorează de acelnumăr de ori...


18/20


19/20

• (ititorii trag concluzia G singuri G că de "elul cum ştiu să-şi împartă judicios timpul li)er depinde pregătirea lor pentru lecţii.

• Alteori, şcolarul nepregătit e ironizat şi pus în situaţii comice, ca înschiţa "n şmecher la lec'ie !voi. (ecrea'ia mare.

• 3atei, zis ;ilică, e tipul copilului leneş, dar şmecher, vrînd să )ra

veze. @iind scos la răspuns la ora de istorie, neştiind nici măcar titlullecţiei, el cere ajutor celor din )ănci şi se pre"ace tot timpul că nu înţelege între)ările pro"esorului %

• ;ilică se trage pe nesimţite lîngă prima )ancă şi-i iz)eşte coleguluitalpa cu călcîiul %

• GSu=ă, mă H• Apoi, privind cu nevinovăţie drept în ochii pro"esorului %• >-am înţeles între)area, tovarăşe pro"esor. Su-=ă I• (e titlu are lecţia de azi I• /ăiatul închide ochii, strânge din pumni, tropăie, o"tează...


20/20

• @iind între)at cine era domn în 3untenia cînd în 3oldovadomnea asile +upu, ;ilică &ţîţîie şi )îţîie din picior< şi cereajutor. 4ro"esorul îi spune că pe domnitor îl cheamă ca şi pe el.*n răspunsul care urmează se dă pe "aţă prostia şi aroganţaacestui elev.

• GAşa am vrut să spun şi eu, se repede înaripat )ăiatul. în3untenia era domn... ;ilică odă H

• *n schiţele lui Sîntim)reanu satira îşi atinge repede o)iectivul.(itind aceste schiţe, micul cititor înţelege cu uşurinţămani"estările copiilor satirizate de scriitor şi, rîzînd de ele, se

"ereşte să intre în &vîr-"ul peniţei< scriitorului. *ndirect, "ără acădea în didacticism prozaic şi "ără a utiliza o moralizareplată, supărătoare, schiţele lui 3ircea Sîntim)reanu contri)uiela "ormarea unor trăsături pozitive de caracter.

schita_repere teoretice

Documents