1. Scheletul membrului superior Scheletul membrului superior legat este alcătuit din scheletul centurii scapulare şi scheletul membrului superior liber. Centura scapulară (a umărului), este formată din scapule şi clavicule şi este completată anterior prin manubriul sternal (cu care se articulează extremităţile mediale ale claviculelor). Posterior, scapulele sunt separate una de alta şi la distanţă între ele. Sunt unite la trunchi numai prin legături musculare ceea ce conferă o mai mare mobilitate centurii scapulare faţă de cea pelvină. Scheletul membrului superior liber este format astfel: 1. scheletul braţului = osul humerus 2. scheletul antebraţului:

• osul radius • osul ulna

3. scheletul mâinii: • scheletul gâtului mâinii = oasele carpului • scheletul palmei = oasele metacarpului • scheletul degetelor = falangele

1.1. Scheletul centurii scapulare

1.1.1. SCAPULA

Împreună cu clavicula alcătuieşte scheletul centurii scapulare ce leagă membrul superior de trunchi; este un os lat, de formă triunghiulară, aşezat pe partea postero-laterală a toracelui, din dreptul coastei a doua până la nivelul coastei a şaptea. Scapula prezintă 2 feţe (anterioară sau costală şi posterioară), 3 margini (medială sau vertebrală, laterală sau axilară şi superioară), 3 unghiuri (superior, lateral şi inferior sau vârful scapulei) şi 3 prelungiri (procesul coracoid, spina scapulei şi acromionul ce continuă lateral spina scapulei). Faţa costală (anterioară) este îndreptată anterior şi medial, spre coaste, când braţul este în poziţie anatomică; prezintă o concavitate numită fosa subscapulară, la nivelul căreia are origine m.subscapular. Acest muşchi aparţine peretelui posterior al axilei; el va trece pe dinaintea articulaţiei scapulohumerale pentru a se insera pe tuberculul mic al humerusului. Faţa dorsală (posterioară) este împărţită de către spina scapulei în 2 porţiuni:

• deasupra spinei scapulei este fosa supraspinoasă unde are origine m.supraspinos;

• sub spina scapulei este fosa infraspinoasă unde are origine m.infraspinos.

Pe marginea medială (vertebrală) a scapulei se prind 3 muşchi: • dinţat anterior (serratus anterior) – se prinde pe aspectul anterior al acestei margini; acoperă şi se inseră

prin fascicule pe faţa externă a coastelor, la nivelul axilei, participând astfel la alcătuirea peretelui medial al axilei;

• romboid mic;

• romboid mare – mm.romboizi trec de la marginea medială a scapulei la coloana vertebrală.

Pe marginea laterală (axilară) a scapulei au origine 2 muşchi:

• rotund mic – acoperit de m.subscapular, trece la inserţia de pe tuberculul mare humeral;

• rotund mare – inferior de precedentul, se inseră pe aspectul anterior al humerusului, pe creasta tuberculului mic. Tendonul puternic al muşchiului latissimus dorsi îl ocoleşte şi se aşează pe dinaintea lui.

Marginea superioară a scapulei: a/ prezintă incizura scapulei:

peste incizură trece lig.scapular transvers şi o transformă într-un orificiu osteofibros; pe sub lig.scapular transvers trece nervul suprascapular care provine din trunchiul superior al plexului brahial;

pe deasupra lig.scapular transvers trec vasele suprascapulare. b/ pe marginea superioară a scapulei, medial de incizura scapulei, se inseră m.omohioidian (pântecele

inferior).

Pe unghiul superior al scapulei se inseră m.ridicător al scapulei (levator scapulae). Unghiul lateral al scapulei:

• prezintă cavitatea glenoidă – aceasta este suprafaţa articulară a scapulei pentru articulaţia scapulohumerală (art.umărului) = corespunde capului humeral (suprafeţele articulare sunt incongruente iar această incongruenţă este rezolvată de un fibrocartilaj de mărire – LABRUL GLENOIDAL – ce se prinde pe marginea cavităţii glenoide). La baza cavităţii glenoide este o porţiune îngustă numită colul scapulei.

• superior de cavitatea glenoidă se află tuberculul supraglenoidian pe care are origine capul lung (capul glenoidian) al m. biceps brahial;

• inferior de cavitatea glenoidă se află tuberculul infraglenoidian pe care are origine capul lung al m.triceps brahial.

Unghiul inferior al scapulei (vârful scapulei) ocazional dă inserţie unui fascicul al m.dorsal mare (latissimus dorsi).

PRELUNGIRILE SCAPULEI: Spina scapulei prezintă două feţe şi două margini:

• faţa superioară dă inserţie muşchiului supraspinos;

• faţa inferioară dă inserţie muşchiului infraspinos;

• prin marginea anterioară spina scapulei este aderentă pe faţa posterioară a scapulei;

• marginea posterioară, liberă, a spinei scapulei (creasta scapulei) dă inserţie, pe buza superioară, muşchiului trapez iar pe buza inferioară muşchiului deltoid.

La nivelul marginii laterale spina scapulei se continuă cu o prelungire numită acromion, cu care face un unghi deschis antero-medial, numit unghi acromial; marginea laterală şi vârful acromionului dau inserţie muşchiului deltoid; pe vârful acromionului se inseră de asemenea ligamentul coracoaromial; la partea anterioară a marginii mediale a acromionului este faţa articulară claviculară, pentru articularea cu extremitatea laterală a claviculei (art.acromioclaviculară); posterior de faţa articulară acromială, pe marginea medială a acromionului îşi au origine fibre ale muşchiului trapez. Procesul coracoid se proiectează anterior şi lateral din extremitatea laterală a marginii superioare, la 2-3 cm. inferior de claviculă (vârful coracoidei este palpabil pe viu); pe procesul coracoid se prind :

• 3 muşchi: coracobrahial, capul scurt al m.biceps brahial (mm.coracobrahial şi capul scurt al bicepsului brahial coboară fuzionaţi de la coracoidă sub forma m.coracobiceps) şi pectoral mic;

• 3 ligamente: coracoacromial, coracoclavicular (alcătuit din mai multe componente individuale fibroase) şi coracohumeral.