sau ce naşte din pisică şoareci mănâncă · pdf filece nash din pisica, soareci...

NU.�ULllE FILIMON

[iocoii Vschi şi noi SAU

Ce naşte din pisic ă şoareci mănâncă

Bucureşti, Calea Victoriei, .37

"reţul 60 bani

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

ROMANEBernardin de St. Pierre. Paul si

Virginia. No. 96 si 97.

Bolintineann D. Elena. No. 243 si 245.

Bolintineanu D. Manoil. No. 202 si 203,

eoppee Erançois. Prietene. No. 52.

Coppee Francois. Poveste tristfi.No. 103 si 104.

Daudet Alphonse. Tartarin din Ta-rascon. No. 395.

Demetrescu Traian. Iubita. No. 263.

Demetrescu Traian. Cum iubim. No.290 si 291.

.

Dumas Al. Dama cu camelii. No.290 si 291.

Filimon. Ciocoii vechi si noi sau Cepaste din pisicd soarici mgnfinca. No.80 si 84.

Genevraye. Ombra. No. 21.

Goethe. Suferintele tanfirului Werther.

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

NICULAE FILIMON

CI00011 VECHI SI NOISAU

CE NArE MN PISICA OARECI ICANANCA

I

BUCURETI-EDITURA LIBRARIEI LEON ALCALAY

No. 37, Calea Victoriei, No. 371909 '

BUCURE*TI

IIPOGRAFIA FORTUNA"Ca lea MoOor No. 59

--:---.--

NICULAE FILIMON

In limba romaneasca nu s'au scris romane maide loc, si cele ce s'au scris sunt slabe.lui N. Filimon i Elena lui Bolintineanu singurevor aima'ne, credem, din cele scrise panii acum.

Inca Ciocoii e mai mult ,,o colectie de tablouriadevkate i vii ale obiceturilor i moravurilornoastre din epoca de tranzitie" cum ziceà IonGhica, cu toate cà exist5 in el ni§te interesanteperipetii de roman:

nittorul Ciocodor, N. Filimon, a fost unul dintrecei mai buni scriitori români ; el a hisat maimulte lucrari de mare valoare literara. Ca sa'(Rim, insii, cititorilor noWi amanunte- adevtirate§i interesante asupra lui ne vom luà voia a re-produce urmkoarele randuri din Ccoala arum 50de emi". una din Scrisorile a§i'l de pitore0, a§i't defrumos scrise ale lui Ion Ghica catre prietenulsau V. Alexandri.

Pe langá grupul Anton Pann, NiThescu, Chio-sea §i Unghiurliu, until §i nedespktit, se lipiseun copilandru, inalt, rumen, sprintenel, cu ple-teje de tkcovnic ; se introdusese in societatea

Cannrr

4 Niculae Filimon

acelor diletanti facandu-le tot felul de misiuni ;stia unde se gasea pelinul cel mai bun si undese frigeau trandafirii cei mai gustosi ; ii faceauhaz fiindca era plin de originalitate, de duhde veselie. Acela era tanärul Filirnon, care, desiaspirant la preotie, dar stia pe Arghir pe de rostdin scoarta pani),_ in scoarta.Indata ce lancu Va-carescu, I,liad, Alexandrescu sau Anton Pannfaceau o poezie, a doua zi el o stia pe dina-fara ; canta din memorie, si foarte bine, toate a-riile operelor italiene jucate in sala Slatineanu.Intr'o vreme a izbutit chiar sa fie admis coristin trupa Madamei Carl ; mai in urma '1-am ga-sit flautist in orhestra i cand Papa Nicola, dupanobilul obicei al impresarilor, incetase platileartistilor lasase muritori de foame pe strade,Filirnon a trebuit caute existenta intr'un altisvor; 'si-a pus alta coarda la arc, a parasit flau-tul, a apucat condeiul, i s'a facut foiletonist laziarul Nalionalzil. In colectiunea acelui jurnal grt-sesti o serie de articole teatrale care dovedesclin spirit Qultivat, analitic serios si o cunos-tinta adanca de tiinta muzicala.

,,Critica lui era plina de dreapta judecata si debunavointa ; el critica fara patima, fara interessi fara venin, critica ca sa indrepteze, iar nupentru ca sa descurajeze ; articolele lid eraupline de invata'turi si de povete bune i folosi-toare ; scopul lui eia sa indemne pe artisti i saformeze gustul publicului.

In acelasi ziar poti citi in anul 1859 seria in-tcresantelor foiletoane intitulate : 7'rei luni in stnii-mitale, o descriere de calatorie plina de spirit side impresiuni juste. In acelas an, se gasesc,Idedansul mai multe nuvele foarte bine alese ; darel a imbogatit literatura romana cu dotal scrieride un adevarat merit : Slujnicarii i Ciocoii.

si

5i i

Ciocoii vechi $i noi 5

Lui Filimon ii placea traiul bun; amicii saiil poreclise malai mare, fiindca manca bine. Candvorbea de bucate, i se umplea gura, $i defectulce avea la 1, orba disparea and pronunta:

Icre proaspete cu latnae de Mesina,Alas line dulci de Tesalia,lcre de chefal,Marinata de ;tacoji.Ii placea cu deosebire ciorba de $tiuca fiarta

in zeamet de varza acra cu hrean, iacniile $iplachiile, crap umplut cu stafide, curcan pe varzeiumplut cu castane $i purcel fript, daca era intreg.

Cand era la cate un ziafet, i$i sufleca mane-cile $i iata cum frigea mielul : il injunghia, ilspinteca, ii scotea pantecele, il cosea la loc $i-1acoperea cu pielea ; dupa aceia il HO inteogroapa plink' de jeratec cu curpeni de vita sal-bateca, unde'l lasa 'Ana cand pocnea ca un tun ;atunci il scotea, il invalea intr o panzei li-1 ungeitc'un fel de salta inventatet de dansul, fácuta cuyin amestecat cu 'usturoi pisat $i cu bacanii, culeunaie $i cu sare, $i te pofteet la masa fara cutit$i fara furculita, $'apoi sei nu'ti fi lins degetele 1Nici repauzatul Homer, bucatarul bucatarilor, nu$tia sa dea o friptura mai buna.

Filimon aveit un caracter bland, vesel, placut$i nepaseitor ; intristarea nu s'a lipit de dansuldeceit o singura data, atunci cand '§i-a inchipuitca bunul $i scumpul sau amic Milo a voit salparodieze irk rolul paracliserului din Florica luiAlexandri. .

lntr'o zi il intalnesc pe strada ; din vorba invorbei in-ti spune cä sufera de plept ; eu avanddinaintea mea un om cat un munte, inalt, gras$i rumen la fata, 'mi-a venit sa raz $i l'am tratatde ipocondru. Dar peste trei saptamani ne maivazandu4 pe la mine, trimit sal intrebe de sa-

6 Niculae Filimon

natate §i mi se dispunde cà e greu bolnav inaternut; m'am dus sa-1 vtiz, dar cand am intratin camera unde zacea nu l'am mai cunoscut,atat era de schimbat. Peste trei zile aveam pu-terea'a'i intovar4i rama§itele la ultimul loca§.

Acei cari l'au cunoscut pierdeau un amicsincer, leal, indatoritor, totdauna vesel i voios,totdauna multumit cu putinul ce ca§tiga prinmunca i talentul sau; caracter independent, nus'a caciulit niciodatà la nimeni ; ura §i dispretuialipsa de demnitate i lingu§irea ; modest pana aro§i, cand auzea laude pentru scrierile lui, n'abanuit niciodata ch' era un scriitor demare merit.

Literatura a pierdut in el pe unul din luce-ferii sai".

CI00011 VECHI I NOISAU

PISICA,CE NASH DIN SOARECI MANANCA

DEDICATIE

Domnilor ciocoi !Este mult timp de child umblu cu aceasth

nuvelá, ziva i noaptea, intocmai ca Dio-gen, cAutand o clas5. de oameni ca sà le-odedic. Am voit sá fac aceastä onoare boie-rilor ; iar dupá o gândire serioasà,schimbat hotArarea, cad Ie i inteaceastäclasä s'.au strecurat multi venetici conruptisi cu toate lovirile si tentatiunile strAinilorla care servA de tinth de un veae. i jumä tate,tot se gAsesc printre dhnsii bárbati cu simti-minte nobile §1 cu inimá de adevárati ro-mani, cad au facut, fac, si, sunt ccmvinscä vor face, mult bine patriei lor.

De la boieri, am alergat la negultitori.

8 Niculae Filimon

Am revizuit toate stabilimentele de comer-ciu, dela magaziile cele man i luxoaseyand la maghernitele cele umilite ale pre-cupetilor. Am vdzut zarafi far-á capital, fan-faroni i malonesti, cari shracesc lumeaprin dobanzile lor cele nemasurate, lip-scani i bogasieri cari impodobesc maga-zinIe marfd putreda i cu oglinzi min-cinoase, i dandu-si ton de mari capitalistiruineaza societatea prin falimente fraudu-loase, ce se efectuesc foarte lesne in taranoastra ; bacani cari vand rapita in loc deuntdelemn, orez indoit cu pietricele ca satraga mai greu la cantar si cafea ameste-cata cu orz i fasole. Am vazut chrciumarimestecand vinul cu apa i vinzand cu can-tare cu doua funduri, macclari si preen-peti, vanzand cu chntare strambe, i m'ammahnit, cad räul este foarte mare, dar n'amgasit in acesti arnagitori decal niste hoti sauciocoiasi ordinari, iesiti din scoala voastrafdra diploma de specialitate L. Am alergatprin sate si Mune, am 2rbit cu taranibatrani i tineri ; ce e drept, sunt pliniei sarrnanii de marsavii 'Ana intre urechi,dar n'arn gasit nici intre dansii pe oameniice cautam. Ain intrat in locasul lui Dum-nezeu, am observat cu constiinta clerul inalt

pe cel proletar. Dar vai 1 ce dezarnagire !...Acolo unde credeam cä voi gäsi toiagul

cu

.

Ciocoii vechi §i noi 9

traista, sacrul simbol al mnilintei si pie-tatei crestine, am gasit ignoranta intronatä,invidia, mhndria, läcomia si alte phcate mor-tale, pe care ne oprim a le descrie, chcilegea de presh, Mr% indoialä, ne-ar con-damnh la zece ani de ocnh.

Obosit de athteh cercethri zadarnice, ho-thrhsem sh'mi ard manuscriptul ; dar toc-mai chnd ma pregateam sh dau flachrilorrodul ostenelelor mele de sase luni, rn'amgandit la voi. prea iubilii mei ciocoiai condeiului, de toate clasele si partidelesi am zis ca strämosul nostru Pilat : «Eccehomo>, sau data oamenii mei 1"

Vouà dar, stralucili luceferi ai viliilor,cari ali mhncat starea stáponilor vostri, siv'ati ridicat pe ruinele acelora ce nu v'auhisat sa muriti in mizerie ; vouh, cari sun-teli putrejunea si mucegaiul ce mph dintemelii si rhstoarná imparhtiile si domniile ;vouit, cari ati furat cu sfanful din functiunilecele mici si cu milk de galbeni din celeman, iar acum, child v'ati curnpárat mosiisi palate, stropili cu noroi pe fáchtorii vostride bine, vouà si numai vouh, dedic aceastaslabh si neinsemnath scriere. Cititi-o cu ba-gare de seamh, domnii mei, si orch.te hofiiimi vor fi schpat din vedere, insemnati-lepe un catastich si mi le trimeteli ea sh leadaog la a doua edifiune.

PROLOGNimic nu este mai periculos pentru un

Stat ce voieste a se reorganiza, decht a dafrânele guvernului in mainile parvenitilor,meniti din conceptiune a fi slugi i educatiintr'im mod cum sa poata scoate lapte dinpiatra cu orce pret

Platon a zis cu doua mii ani inainte dea luà noi pana in mAna ca s descriem peciocoi, ca un om, ca sd poata deveniOlean onest, mai intAi de toate cata sa. fienascut in frica lui Dumnezeu, si din copi-larie pAna la maturitate, sa traiasca in-conjurat de oameni virtuosi si drepti.

Ciocoiul este, totdauna si in oree lark unoin venal, ipocrit, orgolios, lacom, bru-tal phnä la barbarie i dotat de o ambi-tiune nemärginita, care eclata ca o bombape data ajuns tinta aspiratiunilorsale.

te-

ce

L.

ta,

'ai-a


Pepiniera in care cresc acesti inamici aionoarei si ai tutulor virtutilor cetatenestieste totdauna casa bogatului si mai enseamä a bogatului parvenit. Act vine cio-coiul umilit si cere a servi pe boier pen-tru o bucata de paine, o camera de dor-mit si un vestmânt ca sä se apere de as-primea frigului.

In anii dinthi aceste vulpi cu doua pi-cioare care intrec in ipocrizie si viclesugpe cele cu patru picioare din fabulele luiEsop si La Fontaine, petrec impreuna cuservilorii cei imbatraniti in pacate in totfelul, ii studiazd cu cea mai mare aten-tiune, in cat la douazeci de ani ei stiufoarte bine cum sä fure closca clq pe ou'dfail sä chriie : cu alte cuvinte stiu cat sáfure de la aprovizionarea din toate zilele,cat de la aprovizionärile cele marl, cat dela arendarile moliilor si alte mai multetransactiuni ale casei boieresti in care seAu servind.

:itim cu totii cá intre slugile de la ca-sele bogatilor, ca in toate rneseriile so-ciale, existä o ierarchie oarecare. Cioco-iul dar, isi incepe uneori cariera de lapostul de rindas, iar alteori de la la-cheu ce se pune in coada trásurei boie-rului ; devine cu incetul sofragiu ; apoi VA-taf de curte, iar mai pe urma se face si

12 Niculae Fijimon

el boier, cu toate ca null i altii ii zicin deriziune boier facut, copiii lui insadevin boieri i fii de boier.

In timpul pe cat ciocoiul uiuhlá dupiltrasura boierului, el afla toate släbiciunilestapanului sau i Ii ajuta cat poate ca srtsi le implMeasca in paguba lui si in folo-sul sau. Se intampla insa de multe orf castapanul ciocoiului st aiba i virtuti, daraceste lucruri patrate nu pot sa intre incapul inima ceatriunghiulara i ingustaa ciocoiului, plecat pe drumul de a deveniom mare cu orce pret.

Ca sofragiu se obisnuieste atat de multcu mancarile delicate in cat nu mai poatesa traiasca fart fripturt d fazan, branzade Parma, salam de Verona, conserve deFranta, i vinuri din cele mai celebre dea-luri ale Europei. Astfel dar, cand ciocoiulajunge la gradul de vataf, este conrupt mo-raliceste Si fiziceste pant la mhduva oa-selor.

Inaltat la acest din urma si mai supremgrad .al slugarirei, ciocoiul devine preva-zator ca un prezident de cabinet...din Eu-ropa. Ideia ce'l preocupt ziva i noapteaeste de a aflh metodul prin care sail factstare. Diferite planuri i se prezinth in ima-ginatiune, unul mai intunecos deck. celil-lalt ; le studiaza pe toate i gasindu-le rea-

i

tsfn


lizabile, le pune in lucrare fárá mustrarede cons tiinfa.

S'a zis de mai multi filosofi i cArturaricá constiinta este cel mai aspru jude alcriminalului. 0 fi, nu titgaduiesc ; dar vii-taful de curte cunoaste mijlocul de aface din asprti judecator, un consilier in-tocmai dupä cum ii trelme lui.

El zice in sine : tot omul este c'reat deDumnezeu, cu dreptul de a se hAni pepamant ; de ce dar unii oamehi au maimult cleat le trebue, cand altii n'au nicichiar mijloacele necesare spre a se sustine ?De ce unii sunt puternici i altii nebagatiin ? De ce unii sthpanesc pamanturiintinse, iar altii nu au nici chiar Oman-tul necesar spre a se inmormanta ? Aceastaeste o stare de lucruri anormalk zice in-teleptul vataf de curtesi cath sà o com-bat din toate puterile, adaogA el.

Astfel dar omul nostru, mergand din ra-tionament in rationarnent si din deductiein deductie devine comunist, fara stirea lui,

incepe a pune in lucrare aceastà doc-triná atat de frumoasa i egalitarà in apa-renta cat este de hidoasa in fond.

Nu trece mult i ingeniosul vatat de curtese pune. cu ardoare a nivela . starea socie-tatei dupa un metod mult mai practic de-cat al adevaratilor comunisti. Incercarea

seamit

si

14 Niculae Fillmon

reuseste de minune ; starea comunistuluinostru se imbuniitateste su aceiasi repezi-ciune cu care se ruineaza a stapanului sau.Ii cumpara mosioare, vitisoare i alte di-minutive de acestea, care fac viata lesnesi plina de placeri.

Dupa ce a ruinat de ajuns pe nenoroci-tul boer care nu 1-a läsat sa piard de foa-me pe drumuri, i dupä ce luat ran-gul de Pitar, la care nu este \Tatar sä nuaspire, omul nostru cauta un pretext si pa-räseste casa stapanului säu tocmai atuncicand acesta simte cea mai mare nevoie dedansul.

Este cunoscut ca omul imbogatit prin fur-tisag, nu se salura nici odata de avere, orcat de bogat ar deveni, ci din contra cautanoi mijloace de a'si marl bogatiile. Casa-toria dar devine pentru dansul o noua minade exploatat. Se propune ca ginere pe lafetele bogate ; trimite samsari de casátoriein toitta tara Si nu, se insoara &cat numaiatunci child gaseste o zestre dupá placullui, MIA sa se turbure cat de putin dacafemeia cu care ii leaga soarta este juna,frumoasa i crescuta bine, sau sluta si de-pravata.

Omul ce se insoara numai pentru ca sa'simareasca starea, nici odata nu ia solie bunil.Ciocoiul o stie i aceasta, dar ii pasa foarte

'si-a


putin caci el nu are altä tinta cleat rea-lizarea planurilor sale celor ambitioase. N'a-puca sa treaca luna de miere si casa cio-coiului devine o cafenea in care se adunatoata lepra societatei. Sofia sa devine oMesalina : copiii se nasc Dumnezeu mai stiecum, cresc impreuna cu slugile, i tocrnaichnd ajung la gradul cel mai inalt al co-rutiunei, ii trimete in Franta ca sä invetecarte.

Nenorocitii copii, lipsiti de educatiuneamorala i neintariti prin virtuti i exemplede onoare inatate din casa parintilor, cumajung la portile Parisului, cad in mainelefemeilor i junilor celor stricati, cari ii de-praveaza si mai rat] : iar &and se intorc inpatrie, in loc sà aduca cu dAnsii lumineleEuropei civilizate, nu aduc decat vitiuldepravarea sau, daca re unulreuseste a invätit ate ceva, aceasta ennui%intelectuald, nefiind sustinuta de o educa-tiune morala, produce mai malt rau dechtbine nenorocitei tan ce hraneste in sanu'iasernemea vipere.

Ciocoiul sau puiul de ciocoi, ajuns cmde stat, se deosibeste de omul onest prinmai multe fapte, iar mai cu sema prinpurtarea sa. El nu se pronunta definitivpentra nici o doctrina politica, nu se faceadept credincios al nici unui partid, nu

sidinteinsii

16 Niculae Filimon

doara crt are spiritul drept i nepartinitor,ci ca sa poata exploath deodata toate doc-trinele i partidele in folosul sau.

Arnorul de patrie, libertatea, egalitateasi devotamentul sunt vorbele sacramentaleale ciocoiului, pe care le rosteste prin a-dunari publice si private ; dar aces te vir-tuti cetatenesti, de care face atata pornprt,nu stint de cat treptele scarei, pe care vo-ieste a se sul la putere ; i uneori chndele nu serva deajuns, el alearga la straini

primeste de la &Ansa posturi in tam. sa.Ajuns la gradul de marire, pentru care

a comis toate miseliile, a suferit toate u-milintele si a decldmat, Mei de a le simti,toate virtutile din lume, ciocoiul ii ridicamasca ipocriziei de la ochi si se arata lu-mei in mizerabila i urhcioasa goliciunea sufletului sau celui mic.

Inima liii, asuprita de suferintele, deinjosirile prin care a trecut,

devine incapabili de orce sinitimant fru-mos si uman. Libertatea presei ii supa-ra, caci descopera inichiLiiile vietei salesi nu-1 lasa sa despoaie de averi pe stat

pe particulari ; functiunile statului leimparte la ciocoi cu cea mai mare prodi-galitate, i ca sa se poata folosi mai binede oranduelile in servicii, ii recruteauaun ciocoi tot de calibrul sau, i speculeazaprintr'nsul painea nenorocitilor functionari.

u-milirile i

Ciocoil vechi i noi 17

kVA tipul . ciocoilor din toate Piffle simai cu seamt din tara noastrit, unde lumi-na adeváratei civilizatiuni n'a risipit Incanorii cei grosi ai ignorantei si ai deprava-tiunei. Iatä tipul ce ne propunem a ur-marl in deosebite faze prin care el a tre-cut in secolul nostru, de la ciocoiul cu an-teriu si cu calimari la bthu al timpurilorfanariotice, pAna la ciocoiuI cu frac si cumilnusi albe din zilele noastre.

PARTEA IDE LA 7813 PANA LA 1814

CAPITOLUL I

Dinu PituricaInteo dimineata din luna Octombrie. a-

nul 1814, un june de 22 de ani, scurt lastaturk cu fata oachese, ochii negri plinide viclenie, un nas drept i vhrful cam ri-dicat in sus, ce indicá ambitiune i man-drie grosolank imbrdcat cu un anteriude anzalagea rupt in spate, cu cara-vani 2) de phnzfi de cash' vapsiti cafeniu,incins cu o bucatii. de pAnza cu márginilecusute in gherghef, cu picioarele goale ba-gate in niste irninei de saftian cari fuse-será rosii dar Ii perduse culoa-rea din cauza vechimei, la incingAtoare cuniste cAlirnAri colosale de alamii, in cap

1) Panto loni.

odatá

-Ciocoii vechi §i noi 19

cu cauc de sal a carni culoare nu se pu-tea distinge din cauza peticelor de dife-rite materii cu care era carpit, i pur-tand ca vestmant de capetenie o ferme-nea de pambriu ca paiul grhului cap-tusitä cu bogasiu rosu, un astferde ju-ne stà in scara caselor marelui postelnicAndronake Tuzlue, rezimat de stedpiitrarei i absorbit in meditatiuni, care re-flectandu-se in trasurile fetei sale, lamusá se vazd 'Ana la evidenta ca gandireace'l preocuph nu era cleat planuri ambiti-oase ce inchipuirea lui cea vie ii punekinainte, i obstacolele ce intampinit in rea-lizarea lor.

In momentul acela, usa scárei se des-chise si se arata inaintea junelui un arnautimbracat numai in fir, cu pistoale si iata-gan la bran, i cu tatarca rosie Manila cuvulpe nafe. Mandrul albanez, fárä sä pri-veasca cat de putin pe bietul june ce'i fd-cea temenele pana la pamant, strigaen voce de stentor :

Ioane, trage butca boierului la scara.Vizitiul, dupà ce plezni de cateva ori din

Mei si mai faca i chteva marafeturi princare voià sa arate abilitatea. ce avea inmeseria sa, trase butca la wird.

I) Complimente turce§ti.

in-

20 Niculae Filimbn

Nu treat mult si se auzi pasii cei lenesigravi ai rnarelui Postelnic, ce scoborh sca-

ra cu o cadenlä simetrica. June le a caruiatentiune erh atintitä la cea mai mica mis-care ce se petreceh, auzi si el acest zgo-mot si cu un aier in care se vedeh foartecurat nelinistea, ridica de la päinhnt cloudcutii de pastravi i chteva gaini ; apoi \Tanimasinaliceste mhna in shn Si scoase unplic sigilat ; iar dupá ce'si stranse ferrne-neaua la piept caucul din cap,läshnd sa se vaza o capatana rasa pestetot, si numai in crestet cu vre-o chte-vafire de par, IUä o pozitie umilitoare si as-tepta sosirea boierului.

In fine Postelnicul aparh in scara im-bracat cu anteriu de cutnie ca gusaporumbului, incins cu un sal .de Tarigrad,cu islicul in cap si invelit pana la ochicu o giubea de postav albastru cu hlanäde rhs. El earl pe june O'i zise cu gravita-tea de boier de pro tipendadd :

Cine esti, ina baiete, i ce voiesti dela mine ?

Junele cazh in genunchi i saruthnd pul-pana anteriului, raspunse cu o voce Um-ceda ce inspirh compatimire.

Sa trititi intru multi si fericiti ani

1) De prima clasa.

I

si

sPsi Ina

Ciocoii vechi i noi 21

Sunt Dind Paturica, hemernicul flu al preaumilitei voastre sulgi treti logofai GhineaPaturica, fostul odinioara vataf de curieal Inaltimei voastre.

Ei bine, spune'mi ce vrei de la mine ?Am a scrisoare de la tata catre prea

cinstitul si de bun neam obraz al MarieiVo astre.

Ado'ncoà, sä vedem acea scrisoare.Junele se apropie de postelnic tinand ca-

pul plecat pana la pamant dete scrisoa-rea ; apoi cazii iarási in genunchi si standin aceastä pozitiune, astepta raspunsul.

Boierul deschise scrisoarea si citi celeurmdtoare :

«Prea milostivului si de bun neam al meu«stapan, cu cea de sluga supunere ma in-chin.

«Dupà sfânta datorie ce am, ca un su-«pus credincios via a cerceth despre feri-«cita si mie foarte scumpa sal-Ca:tate a Pa-«neviheniei tale, ca aflemd'o, pe deplin(S m bucur din rarunchii inimei mele,«caci din mila Domnului, ma aflu in toatii«intregimea sanatatei, si ma indeletnicese«cu umilita mea slujbuiità de vames ce te-ai«milostivit a'mi da. Am primit prea cin-«stita scrisoare a Blagorodniciei tale si«cele ce'mi poruncesti le-am pus in lucra-

tii

22 Niculae Filimon

«re. Cele patruzeci de lude: ') scutelnici,«pescari, vAcari, van'atori §i dArvari, i-am«imprástiat in tot judetul, i cred cá, cu«ajutorul lui Dumnezeu i imgduzarlikul«zmeritului thu rob, curtea Blagorodni-«ciei tale in scurtá vreme se va umpleit«de toate cele trebuincioase.

«Alta am sä te rog, archon Postelnice :«fiul meu, intritisätorul acestei umilite seri-

afajuns in ilikie §i cu toate câ m'am«silit a'l iiivätà toate iuskiuzarliku-«rile i marafeturile cu care frame sA.«fie impodobit un caterngiu, dar nefiind«de. ajuns toate acestea, ii trimet la Domnia-«ta ca sä se mai roada, Sa poata ie§1 si el«mhine-poimaine, la obraze.

«Prhneste, milostive stápime, douii bote«cu pástrávi i zece gAini crescute si in-«grrt§ate de mine».

A panevgheniei tale zmeritil i urnilitã slugilTreti Logofect Ghinea Pciturieti

Ot Bucov. sud. Saac"

Duprt ce postelnicul Andronache citi seri-soarea, chemä pe va.taful ski de carte siii zise : «Ia aceste cutii cu pästrävile trimiti colo, §tii tu I Iar pe strengarulacesta de bäiat srt'l opresti la curtea mea§i srt faci deocamdath. ciubukciu.

1) Indivizi.

«sori,

mi'l

.

si ul


La aceste vorbe ale boierului, inima luiDinu PäturicA Wtà de bucurie si avehmare dreptate, &Act prin admiterea lui inserviciul Postelnicului devenise proprietarpe prima Mei% a alfabetului fortunei.

In timpul acesta vizitiul atinse caii cubiciul si iesi cu butca din curte, iar v5.-taful la cutiile cu pástravi impreund cugáinile, si urmat de noul sdu confrate inciocoizm, sul mai in-CM scara cea mare acasei, trecii prin salá si ajunghnd la o ga-lerie cam intunecoasä, se opri in loc siAse lui Dinu Päturica :

lath odaia ce ti-am gátit pentru lo-cuintk intrá intr'insa si peste un ceas voisá te invät meseria de ciubukciu cu carete-a cinstit .stäpAnul.

Noul ciocoi astepla. papa se depárrá v5.-taful, iar dupà aceia Ise cohort in mute,si land o pereche de desagi in care erho colectiune de trente ce compuneau avereace aduceh el din casa pArinteasea, sui sce-ra cu repeziciunea vhntului si intrhnd incamera sa, isi asezA toate lucrurile pe la,locul lor.

Camera despre care vorbim erh in pe-riferie de un sthnjen patrat ; intr'unul dincele patru unghiuri erh o vatrá intocmaicu cele obicinuite la cafenelele turcesti, pecare sta un ibric colosal inconjurat de

24 Niculae Filirnon

toate partile cu cArbuni stinsi pe jurnátate.In celalt unghi era asezat un dulap prinale cArei sticle se vedeau o multime deciubuce de antep si de iasomie, cu ima-mele de chihlibar limoniu ; iar mai sus,pe o despartire fäcutd intr'adins se vedeauo multime de feligene pentru cafea cufarfuriile lor de argint i chteva kiselede dul ceath. La extrernitatea de jos a a-cestui dulap, se zärea un lighian de argintpe al cärui acoperemânt era pusä o buca-td de sapun mose in forra. sfericä.

Lângh acest dulap era un mizerabil patde schnduri acoperit cu o pätura de landalbastrá, iar pe pareti erau tintuite &ate-va cadre. de Mr tie, zugrávite cu vopseleproaste : una dinteemsele reprezinth luptanavald de la Ceme-Liman §i ardereallotei turcesti de cátre printul Orlof, iarpe cealaltä era desemnatá asasinarea prin-cipelui Hangerli de cdtre trimisul Porteio torn ane.

Dinu Päturicá dete o privire repededispretuitoare camerei sale, apoi deschisefereastra i incepA sä se uite in curte.Privi cu bägare de searnd multimea degáini, gAste, rate, claponi, cocori i califarice furnicau prin curtea boereascä, apoi seintoarse &Aire bucAtärie V- la vederea mul.timei de tingiri de diferite capacitati, in


care se pregAteau bucatele cele mai gus-toase din Fanar, ;rata lui se colora de obucurie nedescriptibilA ; iar dupa o reflec--tiune de chte-va minute, zise in sine :«Iata-mA in sfArsit ajuns in pAmiintul fA-gAduintei ; am pus mAna pe paine si. pecutit ; curagiu si rAbdare, prefAcAtorie siiuskiuzarlek, §i ca maine voi aveh si. encase mari si bogatii ca ale acestui fanarioth.

CAPITOLUL II

Postelnieul Andronake TuzlneSA lAsAm pe ambitiosul nostru cioeoi in

pace a-si face planurile sale pentru exploa-tarea averei stApAnului ski, si in loc dea-I intrerupe din visdrile sale ambitioase,sA facem cunoscut lectorilor nostri pe Pos-telnicul Andronake TuzInc.

Acest fanariot venise din Constantinopolin suita Domnitorului George Caragea, siMeuse meseria de Ciohodar in curtea a-cestui .principe.

Ca fanariot, nAscut in ulitele cele strAmteale Fanarului, unde se urzesc si pun inlucrare cele mai intunecoase intrigi ce auruinat imperiul greco-roman, el mostenisedin nastere un mare talent de intrigA silingusire ; stilt din incercare ca raiul ceresc

26 Niculae Filimon

pamantesc nu se deschide de cat prinfemei ; de aceea Ii indreptase toate bate-rifle intrigilor sale in contra femeilor Doam-nei si mai cu seamä ale Dornnitei Ralu,Iiica prea iubith a Domnului Caragea.

El Mai cunostinta cu acea volubila sicapricioash principesä, prin mijlocul uneidame a ei de onoare, cu care se inamo-rase numai pentru implinirea acestui scop.Un an intreg fanariotul nostru Mai Dom-nitei tot acele servicii ce faceh odinioaraMercur celui mai mare dintre Zeii Olym-pului elenic, cu deosebire numai ca Dom-nita, neputand sh dea fanariotului nemu-rirea, facit sh cazá in mainile lui pitaculdomnesc prin care il numeh vel Cdmarcq.

A fi mare &Amara§ al tmui principe careare un fiu frumos ca Paris si desfranat caDon Juan, si a fi ridicat la aceastd dem-nitate prin intrigile unei princese frumoashca Elena lui Menelau, este negresit a po-sedh cheile minelor de aur ale Californiei.

Fanariotul nostru exploath cat se putiimai bine postul de Cámáras, iar &and vAziteá in camard nu mai rhmhsese nimic defurat, cumpath mai intai, calemul vinci-ritului, al oieritului §i mai in urmá. kuz-metul Sphthriei, i astfel unindu-se cuhotii i talharii de drumuri, despuie tarain toate modurile, mai mult de trei ani,


'Ana' ce-si curnpiird vre-o zece rnoii, chtevafamilii de tigani, case, vii si altele ; iarduph aceia, izbuti, tot prin intrigá i ba-setä, a deveni mare Postelnic.

0 singurà dorintre mai aveà impli-neascä ca sh ajungà la culmea fericireisale.

El hräneh de mult timp un amor foartetare pentru juna Maria, unica fiich a Ba-nului C.... romAn de natiune ; dar rangultathlui frurnoasei copile, sufletul ei nobil

curat, faptele ei pline de cuviinth si deblhndele, infrhngeau toate semetele dorinteale depravatului venetic. Be multe ori elincerch a se duce la Banul ca sä cearà mftnafiicei sale; dar totdeauna un simlirnhnt fa-tal il opreh din aceasta intreprindere. Inacele momente de indoiald Si descurajareel deveneh posomorht i teribil. AdevArulpe care Dumnezeu l'a pus si in inima ce-lui mai mizerabil om, se prezinth in acelemomente dinaintea lui si aräthndu-i oglindain care se rdsfrhngeau crimele prin careajunsese la mArimea in care se aflà, pareca-i ziceh : Privesle, mizerabile, crimeletale, si nu cutezh sh palesti cu sutlarea tacea inveninath acel cnn semánat de mAnaDomnului in aceasta vale a lacrimilor I".

Dar, dach." adevdrul este pus in inima o-

sh-si

28 Niculae Filimon

mului ca arate calea ce duce la feri-cire, fatalitatea a voit ca pasiunile mate-riei sá invinga mai totdeauna acest slantsimtimânt ce se manifestä in noi de ateori voim sa" comitem vre-o nelegiuire.

Ast-fel se infamplä si cu fanariotul nos-tru ; mustrarea de constiintá dispdrit dela dAnsul intocmai ca fulgerul sau ca spaimade Un minut ce simt COO, &and sunt cer-tai frägezime de cdtre párintii lor. Else hotäri intr'o zi a merge la Banul,dupà mai multe complimentereclamä dela dânsul onoarea de a deveniginere al s'a" u.

Biitrhnul thmase uimit de cutezarea ceamare a fanariotului ; cunoscemd insä influ-enta ce esercith asupra principelui Caragea

relele ce ar 11 putut sä-i pricinuiased Linrefuz de-a dreptul, se prefácit ca primestecu bucurie propunerea i ii läsA a se in-cântit de aces t vis.

Grecul intelese insá din trasurile feleiura ce aveit asupra lui ; dar nu

dispera, ci se duse la principele Carageaplin de speranta Ca va dobAndi prin forp,ceia ce bätninul ii refuzase prin manierd

Trei zile in urma acestei intrevorbiri,BanUl C... se preumblit prin gràdina casei

sä-i

cu

i lingusiri,si

si

bityanului,

diplomatica.

Ciocoii vechi si noi 29

sale, absorbit in cugetari melancolice, ce-iinspirit trista stare in care adusese tara ja-Riffle acestei domnii däräpanatoare, iarmai cu seamä preocupat de un vis groamicce-1 facea sa se astepte la o mare nenorocire.Intr'acest timp se prezintä inainte un slujitorde al casei sale si ii anunta ca un ciohodardomnesc cere a vorbi cu dhnsul.

SA intre, zise venerabilul batran in-desandu-si caucul peste perii capului saucei albi ca zapada, si cercand a se distraprivind si mirosind florile unui neramz in-limit 1).

Ciohodarul infra in gradina si facandcate-va complimente orientale, dete Bann-lui un plic sigilat ; apoi tragandu-se putin,lua o pozitiune respectuoasa.

Banul deschise plicul si gasi inteansulscrisoarea aceasta :

«Archon Bane, maine dimineatii sa vii la«Curte, caci am sii-ti vorbesc ceva tainic».

,Ion Gheorghe Caragea"Dupa ce batranul boier MO scrisoarea

iarasi in plic si plicul in buzunarul de lapieptul anteriului, zise ciohodarului :

1) RomAnnl and se afrA coprins de gAnduriintristAtoare obicinueste a-si indesA caciula pecap. Acesta este un gest romAnesc ce se pas-treaza pana asta-zi intre locuitorii carani. -

30 Niculae Filimon

Spune Máriei Sale ch voi face astfelprectun imi porunceste.

Trimisul dornnesc se inchinh panä la pa-mant i esind se duse ca sh-si implineaschthesagiul, iar bätranul apuet ingrijat pe ochrare ornath de amandouh phrtile de rozesi cn iasomii, si se opri dinaintea unui pa-vilion lucrat in stil oriental. Para a nupune piciorul pe treptele schrei, státitputin in loc si se gandi. Nu slim carevor fi fost gandurile ce-I preocupau ; stimnurnai cä träsurile fetei sale une-ori deve-neau crunte, alte-ori pline de indurarecate-odath un zarnbet dulce aphreh pe bu-zele sale pälite,. dar disphreh ca fulgerullhsand loc unei melancolii ad-anci.

In fine, duph putinh ezitatiune, sui scarapavilionului Si infra' inhuntru. Acolo gäsipatru femei dintre care douà torceau, unaddriiceh i cealalth impleteh la un ciorap.

In mijlocul acestor femei sedeh o copilhca de patrusprezece ani si coseh la ciur unsimizet 1).

Nici odath natura nu combinase mai multenuante de frumusete intr'o fiinta umanh,de cat in aceastd juna copild : ochii negri

Ciurul era instrumentul de festonat al damelorromane din timpul lui Caragea.


umbriti de niste gene si sprAncene ca panacorbului ; pielita alba si colorata de pur-pura ; buze ce se intreceau cu rozele ; dintialbi si frumosi ; toate in fine armonizaude minune cu un trup de o forma minu-nata, cu niste rnhini delicate de nimfa ;erh in adevar un tezaur de frumusete cenu se puteh vedeh decht in statuiele Gre-cilor antici.

Pe data ce intra venerabilul batran inpavilion, toate femeile se sculara in sus sipusera mhinile la piept. Batranul le Maisemn sä iasä ; apoi ramhind numai cu junacopila, ii zise :

Iubita mea copila, cum te afli ?Foarte bine, tatutule.De ce nu vii, sá saruti maim scum-

pului tau tatii.?' Ba da, tatutule, da! i deodata cuvorba se apropie de batrAn §i depuse pemama lui un särutat inocent si plin de dul-ceatä.

Batranul o strhnse la piept si o sarutäpe frunte cu acel amor pe care numai pa-rintii 11 simt.

Dupit ce tata si fiiea Ii schimbara intredansii chteva priviri de o iubire nedescrip-tibila, sezura pe o sofa de postav rosu euciucuri albi de Venetia ; iar dupa chteva

32 Niculae Filimon

momente de tacere i contemplatiune, ba-tranul zise copilei :

Mario, tu te faci din zi in zi mai fru-moasä Si te deschizi intocmai ca un tran-dafir la razele soarelui. Eu card de acuminainte sä ma gandesc la fericirea ta, sa-ticaut un al-car de treaba sá te marit.

Frumoasa Maria auzind aceste cuvinte serosi, indrepta ochii catre pamant.

Ai ? Ce zici, draga mea copila ? addogabätranul cu neräbdare,ce nu'mi raspunzi ?Te temi oare de batranul tau tata. ?

Maria nu raspunse nimic la aceste dinurma cuvinte. Confuziunea Si marea in-tris tare ce acoperise fata ei 'Acura' pe M-iran sá creaza mai multe lucruri deodatii,si ca sa poatä patrunde in secretul carefacea pe juna copilá sa sufere atat de mult,hotari sä vie d'a dreptul la cestiune.

stn., qragii Mario, urma el, ca Mariasa Doamna Si toate cocoanele nu mai vor-hese decal de frumusetea ta ? tii ca MariaSa Vodd a Si ales pe viitorul tau sot ?

Aceste cuvinte facura pe Maria sa. tre-mure ; dar dupa ce'si relua puterea, eapyivi pe batran cu ochii rugatori si'i zise :

Pot sá te intreb, tata, cine este acelsot de porunceald ?

De ce nu, fata mea ? El este unul


dintre cei mai iubiti boeri ai Domnului Ca-ragea ; este tandr, frumos Si bogat.

Numele lui ?Voesti sa'i stii numele ?Da, tata.Ei bine, copila mea, viitorul tau sot

este Postelnicul Andronache Tuzluc.Ah taci, tan., nu'mi mai spune acest

nume, sau de nu, ma vei vedea moarta di-naintea ta. Spune-mi te rog ce ti-am gresitde voesti sä ma faci nenorocita pentru tot-dauna ? Oare fiii boerilor pamanteni s'austills din taxa ? Nu mai gasesti pe nimenide cat pe acel fanariot nesuferit ?

Ura Mariei asupra grecului parvenit mul-tumi. foarte mult pe Miran carele voind säse incredinteze mai bine despre aceasta, seprefaca ca nu observase shntimantul dereprobare si de ura al nobilei copile.

Asa dar tu urasti pe Postelnicul, a-daose el. §i de unde'ti vine aceasta ura,fata mea ?

Ura cea neimpacata ce am asupra a-cestui ticalos, imi vine din prevedere.

Poate ca te ine1i, fata mea.Nu tata, nici de cum. Un om care

acum doi-trei ani nu era cleat un ticklesciohodar, ce tremura de fig dinahitea scariicaseler noastre, iar acum inoata in atlasuri,

3

34 Niculae Filimon

catifele i samuri, nu poate fi cleat un .ne-mernic. Aceasta 'mi-o zice cugetul o cu-nose chiar din vorbirile domniei - tale cuSerdarul D... Nu esti domnia-ta acela careziceai Serdarului cä acest fanariot n'a do-bandit nimic de la stapanul säu, deat prinslujbele marsave si umilitoare ce a savar-sit Domnitei Ralu i beizadelei ? Dar bine,tata, cum voiesti acum sä unesti pe unicata copila cu acel ciocoi marsav, care a ye-nit aci la noi cu toate desfeandrile si ho-pe din Fanarul lui, care fura i despoaiepe lume ziva in amiaza mare si ale caruimhini pastreaza Inca mirosul nesuferit alcurelelor butcei lui Caragea. Mai bine mavoi ingroph de vie intr'o mänästirevoi plange in singuratate nenorocirile mele,decat sä primesc a fi sohia celui mai ne-cinstit dintre ciocoii lui Caragea.

Batranul boier auzind aceste cuvinte pro-nuntate de Maria cu atata ura i dispret,tresalta de bucurie ; apoi privind pe junacopila cu un aer plin de dulceata, Ii zise :

Vino in bratele mele, vrednica de sail-gele mosilor i stramosilor nostri. De astaziinainte nu ai a te teme de nimic ; neim-pacata urà ce ai asupra acelui grec mar-say imi da inirna de ajuns ca sä ma im-potrivesc poruncilor i infricosarilor lui

i

si'mi

Ciocoii noi i vechi 35

Caragea. Mangaie-te, rata tnea, i nadajdu-ieste in dragostea ce are parintele tau pen-tru tine.

A doua zi pe la noua ore ale diminetei,trasura sta la seal% asteptand pe batranulboier ca st intre inteansa ; nu trecii mulltimp i venerabilul batran aparii in prid-vorul caselor sale imbracat cu, anteriudeatlas visiniu, incins cu sal de Tarigrad, cubin4 de postav albastru inchis, incallat cutne0 i papuci de saftian galben ; la briucu un hanger de nur, iar in cap cu ungugiuman (caciula) de samur cu fundulrosu. Dupá dhnsul veneh fie-sa cu oameniiSi femeile casei, -dintre care un june ea dedouazeci de ani, imbracat CU anteriu demanita, cu giubea de parnbriu lunga 'Anala pamant si legat la cap cu un taclit cua-drilat, iei inainte i caborand scara cu.mare grabk deschise usa care tei, iar dupace infra boierul intrInsa, se sul in coadazichnd vizitiului : ,La curtea domneasca 1"

Doua lovituri de bici lásate cu inarafe pespatele armasarilor, fura de ajuns ca sa punaträsura in miscare i sa o porneascà pecalea curtei principelui Caragea.

Ne oprim putin din aceastä naratiune,ca sa dam cititorilor nostri o ideie repede

36 Nieulac Filimon

despre locul unde se an palatul domnescpe acei timpi i despre forma architecto-nick' i alte amanunte originale ale acestuilocas in care domnea moliciunea amestel-cata cu umilirea si cu depravatiunea.

Pe spatiul de pamant ce se coprinde as-tazi intre casele lui Resch giuvaergiulvechia sala a lui Momolu, era cläditUt petimpul lui Caragea, noua resedinta dom-neasca ce inlocuise pe cea veche din. dea-lul Spirei, arsa la 1813.

Pozitiunea topografica a acestui palat eraastfel : pe locul unde se afla astazi caselelui Bosel, era dada palatul domnesc corn-pus dintr'un sir de case cu doua randurice incepeau din ulita Mogosoaiei si se ter-minau dinaintea caselor generalului He-fascu, pe ulita nurnitä a Scoalei.

Architectura acestui palat era vaganedeterminata ; era o zidire sau o grainadirede material in care se vedeau mai multeordine de architecturd, imitate in ceea ceau ele mai grosolan si mai neregulat. Fa-tada ce priveh catre Podul Mogosoaiei, a-yea un balcon in forma de chiosc turcesc,hiobilat cu divanuri i lavite tapetate cu ca-tifea rosie, in care venea adesea principelede'si Iuà cafeaua i ciubucul, privind petrecatori.

ci

si

Ciocoii vechi i Noi 37

Pe partea despre Momolu erh un §ir deodai in formä de chilii calugäre§ti, in caresedeau idiclii, neferii i iciolanii dom-nesti. Fundul curtii sau partea despre He-rascu erh consacrat grajdurilor unde se ti-neau armasarii de Misir si Arabia, cu care seserveh Domnitorul la solemnitati §i preum-blärile sale, iar in fata Podului Mogo§oaiei,pe o lungime aproape de o suta stanjeni,era un zid simplu care inchideh in in-tregul ski marele patrat ce compuneh re-§edinta, §i o poarta mare numità PapaCapusi ce ser veh de intrare principal&

Curtea domneasca pe timpul acela se deo-sibeh en totul de curtile domnitorilor dinzilele noastre. Atunci ea infati§h un centruunde se adunh tot ce aveh Bucure§tii maiinteligent, dar mai lene§ si mai depravat.Palatul erh plin de boieri §i de calerngiide tot felul, dintre care fanariotii se deo-sibeau prin cochetaria umbletului lor, prindesele complimente §i temenele ce fdceauiu dreapta §i in stanga,§i mai cu seamdprin ele. Interiorul curtii prezinth vedereio panorama foarte curioasä §i variata : inmijloc stau insirate caretele si butcile boie-rilor ; mai incolo vizitiii lui Voda preum-blau armasarii imbracati cu cioltane cu-sute cu sal-ma de aur ; dinaintea unui randde odai numai cu un rand, tefekcii, ar-

38 Niculae Filimon

nautii i sattra?ii isi curätau armelesuierAnd printre dinti &Ate o arie alba-

Induntru i afard de poartUi o adu-ndturd de popor din clasele de jos cdschgura la invArtelile i strâmbüturile peh-livanilor §i ale mascaricilor dom-nesti. Simigiii cu tablalele lor sferice pusepe cap, si tripodele de lemn la subtioardimpreund cu bragagiii i salepgiii arnduti,fácean contrast cu alunarii si cu vanza-toHi de serbet din Fanar, cari purtau pecap fesuri mid cu funde de ibrisim, si ca-mdsi de borangic subtiri care lásau sá sevazd, pe piepturile i pe bratele lor goale,figuri simbolice incrustate, precum obici-nuiau Ianicerii. In fundul curtei se vedeaudiferite grupe de rnasalagii i pungasi ; uniijucau nuci, altii iasic Si ura, altii iardsijucau la o para cinci i stos pe despuiate.Acesti Mimi, in mare parte fanarioti, sca-pati din inchisorile Stambulului, jefuiau cudeplind libertate in curtea domneascd peoamenii cei Med experientd Si creduli.

Pe cdnd se petreceau aceste variate scenein curtea lui Vodd Caragea, intrá i butcaMarelui Ban. Poporul saluth din toate par-tile pe venerabilul hätràn, iar el le- rds-punded printr' un surds dulce puinda'si mamadreapta la barbd si la frunte.

Ajungand la scara palatului, feciorul des-

nezIä.

Ciocoil vechi siNoi 39

chise usa butcei i ajuld bdtrhnului sà secoboare ; apoi II urmäri pe scarh phnä laperdeaua -sälei de primire. Acolo boierulse opri putin, iar feciorul 11 trase cizmelecele galbene de saftian. i scothnd dela briuo pereche de papuci, puse in picioare ;ii netezi putin i bini.ul, pe spate, si apoise trase la o parte cu respect.

Erh in acea zi primire mare la curte ;logofatul de obiceiuri ingrijise despretoate ; sala tronului erh impodobita cu osofa pentru Print si lavite pentru boieri.Cafegiii, ciubuciii i alti slujbasi ai palatuluiimbeacati cu vestminte orientale de o ele-gantä pläcuth vederei, asteptau cu nerhb-dare ordinul marelui Cámáras, ca sh deaprobe de dexteritatea ce aveau in mese-riile lor.

Jos in curte erau asezate dot& bande demuzici instrumentale : una se compuneh detumbelehiuri1), tobe man i meterha-nele2) ; iar cealalth de douásprezece tobe,sunate de fustu0 romAni, ale chrora vest-minte de postav verde cu ciaprazuri albe

chciuli de oaie cu fundurile rosii, fáceaucontrast foarte curios cu biniple de pos-tav rosu i cialrnalelecele rotunde ipJine

1) Tumbelehiul este un fel de timpan i seintrebuintA foarte mult in vechime la muzicile Ot13-

pi

40 Niculae Filimon

de semetie ale artistilor musulmani.Cum infra. Banul in said, un slujitor strigh

cu glas puternic : «Marele Ban C...» 135.trh-nul boier inainth chtiva pa§i ; apoi se opriin loc §i salutä pe toti boierii, iar duph .aceia merse cu ph§i statornici i maiesto§iphnh la treptele tronului, privi pe Domni-tor cu un ochi in care cel mai mare fizio-nomist n'ar fi putut sh descopere nici lin-gusire nici servilizm, ci nurnai urá i dis-pret acoperite cu válul indiferentei, apoiduph ce fäch un compliment oriental, A.-ruth mhna asupritorului, cu neplácere des-tul de invederath.

Caragea erh destul de fin ca sh nu'i scapedin vedere aversiunea ce aveh Banul cátredânsul : cu toate acestea, ii intinse mânacu nfl zambet care ar fi amAgit pe orceom nededat cu fineta fanariotich ; dar ba-trhnul sthlp al threi vhzuse i pätise in

mane. Sunt mai multe maniere de a suna cu a-cest inst: ument, dar cea mai obicinuita la noiin timpii domnilor greci era aceasta : fiecare ar-tist ayea doua tumbelehiuri, unul acordat in soliar celalalt in do, cheie pe bas, pe care le lo-yea cu ciocanul dupa oarecare reguli §i formaun acompaniament melodiilor puse in executare.

2) Meterhaneaua este un fel de Haut-boisimperfect cu sunetul foarte ascutit §iAcest instrument asernanat foarte cu anticul hia-lumo al Celtilor, era foarte intrfbuintat in mu-giciile otomane pentru executarea melodiilor.

Opltor.


viata lui foarte multe. El särutä mâna fa-nariotului si fácând cati-va pa§i inapoi, seduse de'§i ocuph locul cuvenit demnitkteisale.

In fine ceremonialul s'Arutgrii de mAnkse sävarsi ; toti boierii pAräsira* sala, afaränumai de Banul C... i Postelnicul Andro-nake cari rdmaserá in urma tutulor.

Pe child se urmà insá ieOrea boierilqrdin salà, Caragea se reträsese in altà ca-mera., dar in momentul &arid cei doi boierise gateau i ei &à se ducá ite la casele lor,una din ,u.sile laterale se deschise i apArandprincipele, zise : Arhon Bane, treci in o-daia grämäticiei, cä am sá'fi vorbesc.

Banul se supuse ordinufui, iar Postel-nicul Andronake, dupd ce Mc* lui Carageaun compliment adânc i plin de lingu§ire,Varasl sala cu inima coprinsä de bucurie.

42 Niculae Filimon

CANTOLUL Ill

Romanul §i Funarlotul

Era mai mult de o orh, de &and Banulastepta in camera gramáticiei venirea Dom-nitorului. In timpul acela,nenorocitul ba-tran ramaind singur, incepit a se gandi latoate nenorocirile ce aphsau tara : une-orii se ridich shngele in fata, i devenea palidca un mort. In aceste momente dureroaseel ziceh in sine, oftand din adancnl inimei:«Doamne ! de ce ne-ai phräsit ? Pentru ce«ne-ai dat in mainile acestor oameni nele-«giuiti, cari ne omoara si sufletele i fru-purile prin intrigile, tirania i scandalele«lor ? Panh chnd ei suferi ca acesti mar-«savi sà batjocoreasch Math tara noasträ«pe care ai impodobit-o en toate daru-«rile dumnezeestei tale iubiri ? Scoalh-te«Doamne ! Apuch in mhini träznetele tale«si sthrpeste in sfarsit aceste flare nesati-ooase

Pe eand batranul se afla cufundat inaceste reflectiuni triste i dureroase, usasecrethriei se deschise Si infra inhuntruprincipele Caragea.

Dupa ce fanariotul i romanul schimbardintre dansii cateva complimente de conve-nienth, se puserá amandoi pe un divan, se

Iv


privira chteva momente unul -pe altulapoi principele Caragea zise :

Imi pari cam nelinistit, Arhon Bane.Ge ai ?

N'am nimic, Maria-ta.Asi ti dorit sá fie precum zici ; dar

ochii täi turburati i faa4i palita, ma facsa crez ca in sufletul tau se petrece cevaneobisnuit.

Te amagesti, Maria-ta. Toath aceastaturburare, imi vine dintr'o durere de capde care sufer.

Imi place sa te crez, i ca sa te ajuta esi dinteaceastä tristä stare, am sa-tispun un ce nou care. te va invesell.

eu ca o sluga plecata a Inaltimeitale, voi asculth cu cea mai mare bagarede seama.

Postelnicul Andronake 'mi-a desco-perit amorul ce de mult timp nutreste pen-tru Rica ta, i m'a rugat sà 'ti-o cer desotie pentru dansul ; mi-a spus'ti-a cerut-o d'a dreptul i n'ai voitasculti. Este oare adevarat ?

Unul din obiceiurile mele, bune saurele, este a spune adevärul ; nu voi, Mariata, sä arnagesc pe nimeni i cu eat maiputin pe stapanul rneu. Postelnicul Andro-nake 'mi-a vorbit despre fiica-mea, si num'am impotrivit ; de cM l'am facut O. in-

iardsi cäsä-1

i

--

44 Niculae Filimon

teleagd cd nu-i voi da-o de sotie rail in-voirea ei.

.i ea nu-1 voieste, nu este ash ?Tocmai ash precum zici, Maria-ta.Ei bine, Arhon Bane, zise Caragea cu

un zâmbet plin de rdu tate si de dispret,acum viu eu de ti-o cer si catd sá mi-odai.

Ili dau viata, Ili dau tot ce am dupasufletul meu, iar pe ansa nu.

Nu ?Nu, Mdria-ta.Acum inteleg mai bine turburarea ta

de adineaori ; esti si tu din taraful bo-erilor räsvratiti 1). Nu te juch, lima ; nu cu-tezh a te pune cu mine ; tremurd de rdz-bunarea mea. Ai uitat ch. Padisahul 'mi-adat sabie si topuz ca sà và sfáram oasele&and vä yeti rásvrati. ?

Stiu prea bine, Maria-ta ; dar eu nusunt rásvrätitor, ci un särman phrinte ca-re 'si apärd pe unica sa fii.cd.

.i care este nenorocirea de care vo-esti a o aparà ?

1) Caragea bAnuind cA boerii comp1oteazA incontra sa, exilA pe Vornicul Constantin BMA-ceanu si pe logofAtul Grigore Ghica, iar mai inurmA chiar pr Banul Constantin Filipescu, caredupli aceia si muri. (Fotino, istoria, pag. 566-567).

Ciocoil verhi si noi 45

Este aceia de a o vedeh ill bratele unuiciocoi marsav, care 'si-a Inceput meseriade la lingator de talere si, mergand dinmarsevie in marsevie, a ajuns asth-zi bi-ciul oamenilor cinstiti si al tarei intregi.Da, Mhria-ta, porunceste mai bine sd-mitae capul sau surghiune0e-mci ca pe a-tali alti boeri pamanteni ai tarei, iar nucere de la mine sä dau de bunä voie peflied-I-ilea in mana acelui neomenos careprada pe vaduva si pe sarac fail cea maimica mustrare de cuget.

Caragea cu toga' furia de care era sth-'Anil nu raspunse nimic la toate infrun-tarile ce arunca bátranul cu atata aprin-dere si curagiu asupra favoritului shu ; elera om politic, si nu voia sa alarmeze dinnou poporul in contra sa, prin surghiuni-rea cutezatorului boer. Motivul ce-1 indemnasi mai mult la prudenth erau stirile celerele ce primea pe toath ziva de la Cons-tantinopol. Ast-fel dar isi ascunse mania eafineta aceia proprie fanariotilor si luandde-odata un aer mai vesel, zise ;

Dach toate cate-mi spusesi despre pos-telnicul vor fi adevarate, cata sa-ti martu-risesc ea ai dreptate sh.-1 urasti atat demult.

Tot ce am spus Mariei tale este ade-värat.

4-6 Nicul-ae Ilmon

Ai dovezi?Aici nu incape dovezi. Ia-i husmetal

din inAnA si vei vedeh cum va veni taraintreagä cu jelbi impotriva lui.

Voi asculth bunele sfaturi ce-mi dai;ii voi depth-a de la curte si voi trimiteoarneni domne§ti sä cerceteze §i sà despg-gubeascä pe säracii jefuiti de dansul. lartu ca un boer credincios ce e§ti, de astd-ziinainte n'ai a te teme de nimic.

WatrAnul pArässr curtea domneascà si seindreptá cátre casa sa. Dar pe chnd butcasa treceii pe ulita e1ari1or, ii intdlni Pos-telnicul Andronake Tuzluc care, salutAn-du-1 'Ana la pAmAnt, luä drumul cátrepalatul princiar ca sa afle rezultatul stra-tagemei sale.

CAPITOLUL IV

liera DuducaTrecuse cloud luni de la intrevorbirea

dintre principele Caragea i Banul C.... graca secretul ei sá poata 11 cunoscut curte-zanilor i boerilor. Toti se intrebau despiteacest secret, caci pe timpul acela catotdauna, secretele de cabinet interesau pe

F1

si


toti Si erau comentate de curtezani iri toatemodurile ; chiar postelnicul Andronake, fa-voritul lui Caragea, child era intrebat inaceastä caned, raspundea evasiv si mai multprin gesturi.

Se observase Inca o mare schimbare infelul de viata a postelnicului ; casa lui, careinainte de acest eveniment era frequentatanumai de oamenii ce veneau sa implorevre-o favoare de la ansul, devenise inurrna o casa publica, in care int-ran ceimai desfranati juni fanarioti Si romani.Mesele Si seratele ce dadeà fanariotul apro-pian in splendoare si in bogatie pe ale luiCaragea, stapanul sdu.

Cine s'a dedat cat de putin cu placerilevietei desfranate, cunoaste prea bine câ fe-meea joaca rolul cel mai principal inteinsa;ea singura prin fatalul ei dar fermecato-resc, poate sä arunce un val de poezie a-supra acelor placeri mincinoase care duepe nesimtite pe biata junime la säracie, lavestejire, la despoiare, si de multe ori chiarla o moarte prematura.

Postelnicul Andronake se arunca in bra-tele desfranarei, cu o furie nedescriptibila;un fel de pornire furioasa Si nesocotitä iifácea sä caute pretutindeni, nu inimi deiubit, ci victime ale placerilor sale, atrasein laturi prin ipocrisie i minciuni.

48 Niculae Filimon

Dar natura a pus arnorul in inima fie-carui om. Aceasta pasiune cereascä sau in-fernala, care une-ori ne inalta, iar alte orine degradeazd, nu poate sä se manifeste cutärie cleat numai pentru un obiect oarecare. Muzica, poezia, pictura, arhitectura siin fine tot ce este frumos in natura, placemai mult sau mai putin fie-carui om ; elinsa nu poate sä se declare cu statorniciecleat pentru una din aceste arte, si numaipen tru &Ansa va avea o afectiune durabild.Tot asemenea se urmeaza §i cu pasiunileamoroase : ochiul nostru e lacom, dorintelese manifesta in noi abia ce zarim o junäfemee placuta : dar acest neastampar nueste amorul, ci o furie, un delir mornentancad pe data ce dorinta care ne-a aprinsmaginatiunea, se afla implinita, ne linis-tim si mai adesea cautfim mijlgace ca sane desfacem de obiectul ce o aprinsese.Amorul eel adevfirat, care face sá palpi-teze inima i inalta spirittU, nu-1 putem dadecht unei flinte pe care si-o alege inimanoastra.

Fanariotul, de §i depravat pana la extre-mitate, poseda. Inca o schnteie de arnor ininima sa, §i aceasta II facea nefericit chiarin mijlocul celei mai marl. veselii.

Intr'o searA el se intorcea de fa Cotro-


Qui unde fusese trimis de staphnul ski cas'A dea niste scrisori viziriale unui Deli-Ba.Sct trimis intr'adins de sultan ca sá o-moare pe Rami-Pasa ce se intorceh atuncidin Rusia 1).

Ole le noptei erau inaintate ; pe cer seaflà o multime de nori mici, care impinside vAnt, ad acopereau luna si faceau sacada pe fata pamântului un intuneric adAnc,aci iarasi se desparteau i formau o mul-time de grupe care, luminate de palida lu-mina a lunei, prezintau privirei o panoramafantastica Si rapitoare.

In mornentele acelea postelnicul Andro-'lake treceA pe ulita Isvorului &Mare peun armasar arabesc i insotit de patru tu-feccii ; dar pe cAnd cugetarea i privirealui erau absorbite de frumoasa panoramaa cerului, o voce inantatoare strabatit a-uzul ; el se opri din cale i asculta

1) Rami Pa§a luase mare parte la revolutiu-tmea Ienicerilor in contra lui Mustafa Baractar,

fugise in Rusia ca scape viata. SultanulMahmud cunoscand meritele acestui 1-'a§e i re-lele ce puteà sa-i pricinuiascd existenta lui inPetersburg, ii scrie de mai multe ori sá se in-toarcá in Constantinopole §i induplecandu-1 itomori imprejtrul Bucuretilor tocmai cAndpregateà s'a jntr n acest oral.

sau

sA-si

se

50 Niculae Fiiimon

on mare atentiune frumosul chntec fanario-tic ce incepe cu cuvintele acestea :

..Nov cp6); two veapa Dap6v4v

a caruia melodie plina de pasiune findcantata cu multa arta, produse in inimalui un efect extraordinar.

Incantat de exclamatiile amoroase de careeste plinh aceastä cantilend, se apropie deferestrele casei din care ieseau suavele ac-cente, i vaza cu destula surpriza o femeejuna ca de douazeci de ani, foarte frumoa-sa, sezand rasturnatä pe tin divan de ma-tase i cu parul ei cel negru unduland inneoranduialà. Camasa de borangic, sin-gurul vestmant ce acopereh trupul ei, eraatat de transparenta in cat lash sa se vazaun piept mai alb decat marmora, o taliede nimfa. Ochii ei cei negri i plini devapaie amoroasà, absorbiti acum in area,toarele visari ce desteptau in inima ei dul-cele aecente ale melodiei, pareau ca cereauo dulce manghiere la chinurile ce ea au-ferea.

Gantul tncepi sá devie din ce in ce maislab ; tambura cazit din mhini si fru-moasa juna adorml inteo poza atat de fa-pitoare in cat ar fi putut sa piarza min-tile celui mai stoic dintre filozofi.

Grecul se destepta din letargie i dupace liia. seama bine la pozitiunea

ii


tei, se indrepth chtre Curtea Domneasckdete socotealá de misiunea sa si intorcha-du-se acash la ansul, petrecit toath noap-tea ghndindu-se la femeea ce'l inchntase.

A doua zi se sculà foarte de dirnineathsi se coborà in grádinh ca sh'si racoreas-ca pieptul de flachra ce'l ardeh ; dar pechild se plimbh cu pasi repezi i cufundatin ghnduri, el zäri pe unul din oameniicurtei sale si ii chierna la sine. Sluga duphchteva saluthri adhnci, se puse dinainteastaphnului sau cu mhinile la piept i infiptin phmant intocmai ca o statuie.

Postelnicul ii privi cu atentiune ; apoiduph ce se mai gandi putin, zise :

Ioane, am sh te intreb ceva,Porunceste, prea milostive cucoane,

sunt gata a rhspunde.Cunosti tu mahalhua Izvorului?0 cunosc.Bine ?Foarte bine.Dar pe ipochinienile ce locuesc

intr'insa ?Pe toti, milostive cucoane, pana la

chrciumari si bhcani.Dach este a§k spune'mi care este cea

mai frumoash cucoanh din mahala ?Sunt mai multe, milostivul meu sta.-

p an.

si

52 Niculae Filimon

Asta se intelege, dar eu voi sa'mispui care este cea mai frumoasd din toate ?

Este cucoana Duduca, fiica lui MihaleCiohodaru.

i unde locueste aceasta frumoasacucoana ?

Ea locueste irnpreund cu tata-sau inniste case boieresti peste drum de bisericaIzvorului.

Casa are cloud ferestre cu cafaz infata ulitei, na este ash ?

Intocmai precum ziceti.Ia spune'mi acum ceva semne despre

boiul si frumusetea ei.Este frumoasä ca o zana.; Malta si

subtirica. ; fata o are mai alba de cat za.-pada ; obrajii ei sunt mai rumeni ca douàmere domnesti ; are ochii mari si negri camurele ; sprhncenele negre si imbinate ;buzele ei aunt ca margeanul, iar dintii albica fildesul ; si peste toate acestea darurifiresti, canta din gura si din tambura in-tocmai ca o Hanind de Sarai.

Bravo loane, aferim1 Ai raspuns in-tocmai dupd dorinta mea. Acum daca voiestisä te arati sluga credincioasa, vei sti casa.'mi-o dai in mama', si eu iti voi rasplatiosteneala cu cincizeci de rnahmudele.

Sii traiesti milostive cucoane, intru


multi ani. i de-odata cu vorba, sdruthmhna sthphnului i se departa.

Putin dnpa. aceasta, Postelnicul deveniposesor al acestei rare frumuseti i incepasä petreach o viata plina de dulceata inbratele amantei sale.

SA lasam deocamdata pe fanariotul nos-tru adormit in bratele odaliscei sale ; sanu'l rupem de la aceastd fericire iluzorie,caci el peste putin o sà se destepte intr'olume reald, plina de arnagiri i mizerii ;iar 'Ana atunci noi sä dam cititorilor nos-tri o idee despre cocheta i ambitioasagreaca.

Aceastä Venera orientala, iesità din fa-rnasitele spulberate ale populatiunei grecedin Fanar, precum odinioara strämoasasa zeiasca iesise din spumele vhnturate alemärei, aveh o frumusete perfecta, o inte-ligenta vie si un spirit fin, iscusit. Viatacea plina de rasfatari parintesti ce petre-cuse din primii ani ai copildriei sale silipsa de educatie, Meuse sä se dezvaleascaintr'insa o multime de dorinti nepotrivitecu pozitiunea ei sociald. Iubeh luxul cudeosebire ; ii placeh foarte mult viala zgo-motoasa ; in fine Loath' fericirea ei sta inimplinirea fárà inthrziere a celor mai micisi mai estravagante capritii.

54 Niculae Filimon

Ajungand in fioarea junetei, ea deveniseun magnet care trägeh spre sine toate pri-virile si toate dorintele tinerilor din Bucu-resti. Nu era seard lAsata de Dumnezeu,in care sä nu se .cante sub ferestrele eicele mai placute serenade. Poetii timpuluisecase nesfarsitele comori ale inchipui-rei lor fara ca odele, . elegiile i aristo-chidele Mr sä gAseasca in inima vani-toasei femei altceva. de cat o stanza degranit de care se sfäramau poeticele lorsilinte, Fara sii produca cel mai mic e-feet.

Un singur june izbuti s'a inmoaie inimaei de piatra, dar nu cu stihuri nici cu can-

ci numai ca era fiul Domnitorului depe atunci. Acest nou Paris 1) care a facutpe mai multe Elene din Bucuresti Wilase pe Menelanii lor cu buzele umflate,

1) In conchistele amoroase ale acestui fru-mos Beizadea, dam aci una care a facut marezgomot in societate. Acest june se inamorasecu o cucoana de cele mai mari, si orbit de a-ceasta pasiune ce -clucea mai in toate zilele siInca de cloud ori pe zi a o vizità. Sotul acesteicucoane ne mai putand suferi dezonorarea, luadeciziunea extrema de a omori pe infamul a-magitor al consoartei sale. Astfel dar, dupa ce

toate precautiunile necesare, se ascunse_ntr'una din odaile easel sale, si ii surprinse.via


indata ce vazii din intamplare pe juna grea-ca, ii arunca o domneasca privire careo Mc& sä cada ametità la picioarele sale.Amorul acesta nu fu de cat un vis frumosdar efemer, caci Beizadeaua, dupa ce'§i in-destula capriciul sail de un moment, pa-rasi pe juna fanariota, läsandu'i chinurileunui prim amor ce o amagise §i dorulnestins al viselor de aur ce o dezmierdasein trecut.

lata starea morala in care se afla Dudu-ca in seara aceia cand o vazii pentru pri-ma oara Postelnicul §i se intalni cu dansa.

Amorul cel infocat al Postelnicului, po-zitiunea stralucità ce aveà el la Curte sicheltuelile cele marl ce fácea pentru im-plinirea dorintelor acestei vanitoase femeiflu% de ajuns ca sa uite pe Beizadea.

Beizadeaua uitand tot prestigiul puterei sale,sari pe fereastra si numai astfel se puta aparà deluvitura a dotta gloante indreptate asupralPrincipele Caragea afla despre aceasta int am-plare dar nu lua nici o masura in contra cute-zatorului, carele dupa ce goni femeea ce'l de-zonorase, pleca la mosie si pus in fruntea uneilegiuni de arnauti, asteptã cu nepasare razbu-narea Domnului Caragea,

Exista o balacla in care se explica foarte bineacest eveniment, dar expresiunile obscene cecuprind intr'insa ne opresc a o publica,

56 Niculae Filimon

.. Ea traià acum o viata foarte dulce siplacutd. Diamantele §i rubinele, stofele denriatase tesute cu aur, salurile de Persia,slugile, trasurile, armasarii si orice poatedori e femee, ea le puteh aveà pe datace'si arath dorinta.

In primele luni ale acestei legaturi, su-fletul Duducai nu fu turburat de nici opasiune contrarie arnantului sari, dar a-ceasta nu tinft mult timp. Inima femeeichiar de se poate ameti uneori de ambi-tioase aspiratiuni de marire, la bogatie §ial Le vanitati atht de placute sexului fe-meiesc, dar ea se de§teaptà apoi cu pasiunimai tali, mai neinfrAnate. Astfel se intam-pia si cu frumoasa noastra eroina.

Natura a facut din inima femeiei o car-te scrisa cu litere cabalistice, pe care in-amoratii, in vanitatea si. egoismul lor, credca o citesc si inteleg ; in realitate insasunt foarte putini aceia cari pot zice cudrept cuvânt cii au descifrat acele ierogli-fe de care atArna mai adesea fericirea §inenorocirea oamenilor si acesti favoriti aisoartei nu sunt totdauna cei nobili si a-vuti, nici cei frumosi sau cu spirit, ci u-neori cu totul din contra, caci amorul esteo fiinta curioasa ; s'a zis orb, dar si dacavede, trebue sa marturisim cii roarte multii plac lucrurile bizare,

Ciocoii vechi $i noi 57

Postelnicul Andronake credeh cä des-cifrase logogriful din inima grecei, dar seamagià, sarmanul, caci meritul acesta erhpentru moment rezervat unui june obscurce abih pusese piciorul pe prima treapta aierarhiei boiere§ti.

Locuinta in care fanariotul pusese pe a-manta sa, erh situata in strada Calitii,care pe timpii aceia devenise foburgul fa-vorit al nobletei i al amploiatilor detoate gradele.

Juna greaca siinteh o placere din celemai maH a privi de la fereastra pe totitrecatorii, de la Velitii boieri cu barbilealbe I cu caciuli de salmi'', 'Ana la Ca-lemgii i Iamagii cei cu islice in patrucolturi i rasi pe cap chinezege.

Un june din ace§tia ce sub costumul sauridicol, ascundeh o figura cat se poate deplacuta, väzii pe greaca noastra si se a-moreza de &Ansa.

Thnarul calemgiu incepa sa treacanoaptea pe la ferestrele femeei ce'l incan-tase, si sa'i faca serenaade, acompaniatede oftdri amoroase, care erau in stare sätopeasca de compatimire inima chiar astatuelor de marmora.

Juna greaca nu rasa pe calemgiu sli of-teze mult timp, ci se invoi cu placere a dagratis fericirea ce o vindeh toarte scumpPostelnicului.

58 Niculae Filimon

Trebue sd adaogam insa ea' calemgiulera foarte infocat si nesocotit in amoralsail. Aceste doua calitäti, funeste amoruri-lor clandestine, facura pe inamorati säante, sä joace si sä se expuna in tot chi-pul, Med de a se gandi cd pot fi observati.Cu toate acestea ei se inselau ; zgomotulserenadelor si sarbatorilor destepta aten-tiunea vecinilor si vestea merse pana laPostelnicul. Inima acestuia se aprinse degelozie si vazand ea acea pasiune culpabilä,in loc de a se infra* crestea mereu, elvenl intr'o seara furias si, intrand in cameraamantei sale, seza pe divan, macar fallsá o salute.

Greaca pricepa foarte bine de unde ye-neà agitatiunea si neobicinuita purtare aamantului ei, dar voind a se incredinth simai bine, se prefaca ca n'a observat nimicsi luhnd un aer nevinovat si plin de gra-pe, il stranse in brate si'l saruta pe frunte.

Auest fals sarutat iritá si mai mult peamantul amagit ; el o respinse din bratelesale cu furie ; ea se prefaca cà plange,dar vázand ea nici prili rnijlocul acesta nupoate face pe amantul ei a se explich,cazu in genuchi dinaintea Jui si cu ochiihunuiati in lacrimi mincinoase ii zise :


Ce ai, Cocoane Andronache, de estiatat de suparat pe mine ? Spune ce ti-amgresit ?

-MA intrebi, nemultamitoareo, ce ini-aigresit ?... .5 i ce greseald mai mare puteaiface de cat aceia de a ma necinsti pemine, Postelnicul Andronake Tusluc, favo-ritul lui Voda, pentru un calic de calem-giu? Pe mine, care te-am scos din trentesi te-am face cucoana inane ?

Eu te-am necinstit 1.... Ti-am calcatcinstea ?

Da 1.... M'ai necinstit ; toata lumeastie aceasta mai-sal:a fapta.

Sä n'am parte de viata mea, sanu'mi ajute Maica Domnului, daca iti voiII ciilcat cinstea !

..5i de odata cu aceste fraze, se repezi cuo disperare prefacutd si Wand imagineaMaicei Domnului o saruta cu rnultd devo-tiune, ca sa atesteze inocenta ei.

Sa parase-,iti casa mea, muiere pre-facuta ; sä te duci la calicul de calemgiu,auzirai-tu 9 Maine dimineatà sa nu teg5sesc aici, caci te voi omori 1

N'apucá sa sfarseasca bine aceste cu-vinte si vicleana amanta caza jos lesinata.

Postelnicul luand de adevarat acest le-sin, pierda furia de mai inainte si printr'un

60 Niculae Filimon

salt repede, o Ind in brate si o puse pedivan ; apoi chiemA slugile, si-i dete aju-torul necesar.

Iscusita femeie rámase in 2ceastà starede letargie preracuth phnä and väzil pePostelnicul planghnd ca un copil si ce-rAndu'i iertare cd a bänuit un momentvirtutea ei ; apoi se prefaca cä se desteaptddin lesin, si prin aceastä ingenioasA ma-nevrà, nepoata Evei izbuti a mAnch dinpomul vietei, Med de a pierde raiul casträbuna so.

CAPITOLUL V

Educapunea Ciocoinlui

Lectorii nos tri cunosc foarte bine agita-liunea in care am lásat pe PáturicA inprinml capitol al acestei scrieri ; stiu ase-menea ambitioasele lui visuri si mareasete de bani si thdrire ce il munceau. Estedatoria noastrà acum sä le spunem mij-loacele intrebuintate de d'Onsul pentru rea-lizarea acestor aspiratiuni.

and acest sarpe veninat cAlcá pragulcasei fanariotului, el infrà in al doukecisi doilea an al vietei sale. Educatiunea luiintelectualá se compuneh din citire si


scriere in limba romhneasch, i oarecareinceputuri slabe de limba greach moderná ;sta sä fach jalbi an pilde din scripturh,pitace, volnicii, catastto de ludealte forme cancelarice obicinuite in timpiiaceia ; mai stih, si inch foarte bine, shtortureze pe nenorocitii tarani, puindu-leouh lierte la subtiori si dAndu-le fum deardei la nas, ca sh le ia i cea din urmaparh din pungh.

Dar aceste talenturi nu'i mai serveau lanimic in noua sa carierä ; el chth sh seinstruieze in ipocrizie i intrigh, i acestedouh mari mijloace de parvenire nu sedezvolteazd, nici se pot perfectionh de catprin invatatura. Puiul de ciocoi sin* desinesi acest adevár i hothrh sh-1 puie inlucrare.

A dotra zi duph sosirea lui, PostelniculII chemd la ansul ca &Al examineze spi-ritul i inteligenta spre a vedeh de poateface ceva dintr'insul ; iar child veni ina-inte-i, Ii zise cu un ton inghmfat, dar dulce :

Cum te numesti, bhiete ?Constantin, cocoane, dar tatii-meu

imi ziceit Dinu.tii cevh carte ?

§tiu sh citesc si sh scrin.Romhneste, nu este ash ?Da, blagorodnice stapitne,

si

62 Niculae Filimon

Altceva mai stii ?tiu sa fac impliniri de hani ; am fost

cu vinariciul, cu oeritul si cu fumaritul 1).Ash de tanar ?Da, staphne ; tata ma lua cu dânsul

prin judet de'i ajutam la taxidarie.Da ceva elinica, te-a invatat tata-tau 1De I ce sa zic, staphne ?.... Ma cam

pricep putintel. Am invatat Pedagogia §iEclogarion din scoarlä 'Ana in scoarta ;dar tocmai cand era &á incep la Gramma-tiki, m'a trimis la Inaltimea voastra.

Fanariotului ii placa naivitatea ciocoiului,iar mai cu seama pompoasele titluri ce'ida cu atata prodigalitate ; si aveh dreptate,caci nu este om caruia sit nu'i placa untitlu pe care nu'l merità, dar la care as-

1) Vindriciul, oeritul si fwndritul crau daj-dii indirecte ca plateau particularii catre stat ;sub numele de vindricita donznesc era datorfiecare stapan de vie sa dea din zece vedreuna, afara de privilegiati si scutiti cu chrisoavedomnesti. Oerttul era o dajdie pentru care seplate?' de tiecare vita mare si mica cate cinci-sprezece parale ; funzdritui asemenea era odajdie ce plateau stapanii de pivnite si carciumi.Aceste dajdii se vindeau la particulari si ei leadunau prin oamenii lor numiti taxidari.


pirä foarte mult. El zimbi Cu bunAtatezise ciocoiului :

SA stii, bdiete, cà de astAzi inhinteam s'a te iau sub ingrijirea naca. 0 sa tedau la scoala domneasch sa inveti cartegreceasch multh, ca sA te procopsesti, säte faci om. Slujba ce ai sA'mi faci este a-ceasta : dimineata sA vii sä ma freci lapicioare, ajuti sA ma imbrac, sA'rnidai de spAlat, aduci dulceata, cafea

ciubuc ; iar dupd aceia sä te duci lascoalA sA inveti. Ai auzit ? Ai, du-te a-cum deli cautA de treabA.

Din ziva aceia PAturicA se puse pe in-vAtAtura cu o silintá extraordinark si inmai putin de doi ani invard limba gre-ceascA ca un sofologiatatos ; dar el nuse multumeh nunaai cu atht. Ce'i folosehlui cunostinta unei. limbi moarte si a lite-raturei ei atht de antipaticA caracterului

intentiunilor sale ?«Omer, Pindar, So-focle, Eurepide, Anacreon, Sapho, etc., suntbuni pentru femei i oameni afemeiati,ziceà ciocoiul in sine cu dispret.Mie imitrebuesc cArti care sA'mi subtieze mintea,sA ma invete mijlocul de a ma ridich lamArire. Plutarch imi vine la soCoteald, Co-mentariile lui Cezar, Istoria omenirei, Vie-tile marilor barbati din veacurile trecutesi acelea in care trAim, iatA cArti pe care

sa'rnisa'mi

Si

si

64 Niculae

citindu-le cineva, poate sä zida cu cugetimphcat ca nu pierdut timpul in za-dar».

Cu asemenea reflectiuni intrá el in casaunde isi aveh fanariotul biblioteca si a-lese tot ce gAsi intr'insa rnai bun. Intrealte carp, g'asi un tractat de fiziologieoperele lui Machiavel, pe care le citi si lestudiä cu mare lagare de seamä ; in fine,Mar tot ce puta spre a deveni perfect inarta ipoeriziei si a perfidiei.

Se zice Ca vointa tare si statornicá in-vinge toate obstacolele. Nu ne putem pro-nunth asupra aces tel maxime ; zicem nu-rnai Ca Päturica' ar fi fost in stare s'a deacontimporanilor sai o dovadd strälucitä càea se realizeaza chte odata. Piatura gau-reste piatra, zice un alt proverb.

1) Pe acei timpi, ca si in zilele noastre. bi-bliotecile erau la moda; toti junii formau mucke-lefi i spudaxiti, aveau cate o biblioteca for-maul din cele mai bune carti ale tirnpului, pecare nu le citeau nici odata. Bibliomania eraatat de intinsd in cat multi din cei aprinsi deaceasta patima, nevoind sa sacrifice banitimp, chema ate un pictor mester si le zugra-yea prin saloane i camerile de studiu cateo biblioteca de minune, in care se gasea totce ne-a lasat mai sublirn gandirea omeneasca,de la creatiune i pana in timpii luj CarageaJudecand intre oamenii cari au biblioteci si nule citesc i intre cei care le au numai zugravite,eu cred mai cu minte pe cei din urrnit

limon

1)

si-a

si

I


Paturica erh in adevar un om extraor-dinar. El isi luase hotararea de a devethom mare, si nici un obstacol nu puteksal abata de la aceasth ideie fix:a. Ca slu-ga, erh dator sa lucreze mai multe ore pezi si a se supune la toate slugile cele maiveChi de cat demsul ; ca ambitios cath sainvete carte multà, precum ii zisese fana-riotul, si &á se sileaseä a inlaturh toateobstacolele ce intampinh in calea ambitiuneisale. Cum puth dar sä invingä athtea greu-tali si sd iasii triumfator ?

latá modul ce intrebuinta. and se craphde zita, Paturica se aflà langá usa Postel-nicului stand in picioare spre a implini cuexactitate ordinile stapanului sdu. Pe datace fanariotul se destepth, el intrà in casä,il frech pe picioare, II ajuth sa se imbrace,ii da de spälat, ii aduceh dulceata, cafehsi ciubuc. Toate aceste mici servicii le e-xecuth cu cea mai mare iutealii, gratie, sicu un fel de afectiune ce faceh pe fanariotsal creaza de cel mai credincios si devo-tat dintre servitorii sal.

Dui:A ce plech boierul la curte, se du-ceh la vataf si faceh o multime de lingu-siri ; apoi dupa ce'si spalh feligenele decafeh si curath bine ciubucele, se inchidehin camera sa Oise da cu totul la citire sila meditatiuni petrecandu'si astfel timpul

5

66 Niculae Filimon

phnh la ora prhnzului; child duph obiceiulski., se asezà pe treptele schrii de la in-trarea casei, cu ate o carte in mâná sista acolo pâná e veneh stäpanul shu ; tardupd aceia, child sedeh la mask el Isi luàlocul printre servitori si se sileh sá in-treach pe toti in zel i activitate.

Osebit de aceasta, el se purth cu marearnabilitate chtre toti servitorii casei, fáráexceptiune ; Ii ajuth la lucrhrile lor si leimplineh toate dorintele, puindu-se mijlo-citor intre dhnsii Si vátaful 1e curte.

Aceasth purtare fad' pe Phturich sh fieiubit si adorat de toate slugile, afar% nu-mai de vätaful curtei, care intelegandfoarte bine ghndurile lui, se prhfäceh cänu. bagh de seamä nimic i 11 spionh inthcere.

In timpul acesta se inthrnplà cearta Pos-telnicului en amanta so, sau jurhmintele,istericalele prin care ea Ii probd ino-centa. Bietul om o iubeh foarte mult,spre marea lui nenorocire erh gelos ca unturc. Astfel dar dupä multh chibzuirereflectiune, se decise a o pune sub prive-gherea unui Argus. Másura nu era reh,dar prezinth mari dificultati in privinta a-legerei unui individ care sh implineascaacest important .serviciu! Prima ideie ce ise infälish fu de a o pune sub privighereaunei femei bAtrhne ; dar duph ce mai me-

si


dith chtva timp, Ii zise in sinesi incrunthn-du'si sprhncenile : «Muierile cele bätrânese conrup foarte lesne». Se ghndi sä aduchun eunuc din Constantinopole, dar lepädasi aceastd ideie, cáci stia din incercare chtpretuieste i credinta eunucilor.

Obosit in line de a chuth si nu gási vin-decarea grijei ce'l munceh, se läsh pe sofaoftând din bdierile inimii ; dar duph ce semai ghndi un minut, se sculd cu repezi-ciune i bätir in palme.

La acest semn de chernare, intrebuintatfoarte mult pe acei timpi, usa se deschise

intrá Phturich cu ochii plecati in jos sicu fata mai urnilith de cat a unui calughr.

Fan ariotul Ii privi cu mullumirea cesimte tot omul child gäseste aceia ce achutat, apoi zise :

Apropie-te, Dinicule, ch am Ali vorbesc.Porunceste stäpftne, zice prefácutul

ciocoi inainthnd dire sthpanul shu cu mai-nele puse pe piept i cu ochii plecati cá-tre phmant.

Ia spune'mi, Dinicule, cum trhiesti tuin curtea mea ? Te multumesti cu bucatelecir care te hränesc 51 cu hainele cu carete imbrac ?

Foarte bine, sthphne ; nu sunt vred-nic sh rnultumesc lui Dumnezeu pentrumarea bundtate ce ai arAtat i arati pen-tru mine.

si

68 Niculae Filimon

Ia spune-mi acum, ma iubesti tu pemine ?

Te iubesc stapane, mai mult cleat petata-meu.

Fanariotul surase cu imgamfare ; apoidupà ce'si rásuci negrele sale mustäti,zise :

Asculta, Dinicule. Am WO incredin-tez una din cele mai mari taine ale sufle-tului men : baga insa de seama, sà ma slu-jesti cu dreptate, cad intr'alt chip nu nu-mai ca vei pierde nadajdea de pricopsealata, la care ma gandesc de atata vreme, darte voi i pedepsi färä milá.

Iti jur, slapane, sa te slujese cu cre-dinta la orce 'mi vei porunci.

Ei bine, Dinule, ascultä. Cunosti tupe Duduca ?

Nu o cunosc, stapane.Cum se poate, sit nu cunosti tu pe

tiitoarea mea ?In adevar, staphne, nu o cunosc.Asta nu face nimic. Duduca este

rata foarte frumoasa pe care o iubesc panala nebunie, i flindca o fata ca dansa poatesa placa i altora, m'am gandit ca n'ar fieau a o pune sub privigherea unui om cre-dincios. Ai, ce zici tu ? bine m'am gandit ?

Foarte bine, stapane. Paza bunä treceprimejdia rea, zice parimia.

1

--


De si Duduca mea este foarte inte-leaptfi, i n'am simtit panii acum nimicdespre dansa...

Ash este, blagorodnice stapane, aidreptate.

Dar pen tru mai mare sigurantä te-amales pe tine ca sa o pazesti.

-- and este vorba sá te slujesc pe Dom-nia ta, stapane, sunt gata a trece chiar prinfoc ; spune'mi numai ce am sä fac i veivedeh.

Aferim, Dinicule, aferim ; sä tra-iesti, copilul meu ; eine slujeste cu zilos pestapanul sau, pe acela nu'l paraseste Dum-nezeu. Duduca 'mi-a spus trebuià unfecior ; card dar sa te muti cu locuinta la(Musa i sa treci in fata ei ca o sluga cre-dincioasà, ä o asculti la orceli va poruncl,sa te prefaci ca nu bagi de seama nimic,ca nu vezi si nu auzi nimic, i sä vii intoate zilele la mine sa'mi spui tot ce se vapetrece in casa ei, fard sä treci cu vedereacol mai mic lucru.

Voi urmh intocmai poruneilor blago-rodniciei tale, si ma voi sill cat voi putehca sä ma fac vrednic de increderea ce aiin mine.

SA traesti, copilul meu. i de-odatä cuvorba, baga mama in buzunarul antereului

scoland cincizeci de rubiele, zise ;Tine,Dinicule, Si sa fii cu minte, ma intelegi tu I

cal

Si

70 Niculae Filimon

Paturica, ca ciocoi fin ce erh, ingenunchiadinaintea fanariotului, ii saruta maina cuce.a mai mare umilinta §i fach sa cazä dinochi sal de sarpe douk lacrimi de aceleace in aparentä arat o inima plina de re-cuno§tintä, dar in realitate nu sunt dechtplânsul crocodilului priu care amagestevictima sa.

Dupa aceasta scená de tartufism, jucatacu athta mäestrie, ciocoiul parasi camerastaphnului sau si infra intr'a sa,

Liber acum de povara simularii, incepha se preumblà prin camera cu pasi rarisi precipitati. Trasurile fetei sale luarà unaspect straniu, ce lash sà se zareasca, une-ori, expresia unei nespuse bucurii de a'sivedeh implinite dorintele de athta timp ;chte-odatä un nor de neincredere in viitor,schimbh intr'o clipa fata fizionomiei sale ;apoi iar cadeh intr'un fel de apatie, dincare treceh cu iuteala la o fieroasa si ame-nintatoare veselie.

Aceasta cried morala tinü chteva mo-mente, iar dupa aceia, fizionomia ciocoiu-lui se lumina si, cu linistea ce'i redase in-crederea in sine si in dibacia sa, el exclamacu bucurie : data-ma in sfarsit ajuns latinta dorintelor mele 1 Am in mhini pe tii-toarea Grecului, patima lui cea mai de ca-petenie ; in sfars,it am cheia acelui strain-

vechl §i noi /1

cit viitor pe care if visez de a-rata limp. Ce fe-ricire, ce nepretuith fericire 1... Aceasta esteo cheie cu care cineva deschide portileraiului... i de ce nu ?... Eva a scos pe A-dam din rai ca st dea prilej altei femeia'l deschide mai in urinh. 0 femeie a ffi-cut pe Greci, duph cum zic cári1e, sh sebath zece ani de a randul. Favoritele dinharem tin in manh soarta impfirAtiei tar-cesti ; chiar aici la noi vedem pe Dorn-nith intorcand curtea §i taxa intreagh duphplhcerea ei, si dach ea fácut pe stäpa-nul meu din Ciohodar, Postelnic maresi Chindra§, de ce oare Duduca sh nu fachdin mine un om puternic, fericit ?... Pildelenu ne lipsesc. Cali au fost ca mine, ba inchsi mai rhu de cat mine 1... Chci slavà dom-nului, nu sunt tigan, §i cu toate acesteaprin muieri i alte marafeturi ciocoie§ti,chiar §i tiganii au ajuns azi la noi inpro-tipendada, in cat n'ai incotro sh te in-torci de Postelnici, Logofeti si Visteri. Prindeinimh, dragul meu Phturich Maine vei puneWicul in cap, §i de va vrea Dumnezeu cutine, nu va trece malt §i vei aveh mo§ii,tigani si averi nenumárate, s1 vie atuncicineva ceara socoteala desprecele prin care ai dobandit toate acestea 1Vie, de va puteh 1"

Pe Child Päturich i§i creh in imaginatia sa

Clocoii

sa'ti mijloa-

I

72 Niculae Filitnon

aceste realizabile visuri, ua camerei salese deschise i infra un tigan inauntru.

Ce cauti aici, cioara. ? zise ciocoiulsuparat.

Ma iarta, Logofete Dinule, dar amvenit sa'ti dau o carte de la babaca du-mitale.

Ado 'ncoace, cioara, si piei din ochiimei. Tiganul se retrase i Dina Paturicadeschizand scrisoarea, citi cele urmatoare :

«Cu parinteasca dragoste ma inchin du-«mitale, prea iubitul men fiu.

doi ani in cap de cand te-am datape pricopseala la postelnicul, si nu vaz

un spor de la tine : aceasta ma punean mare aporie. Se vede ca tu in loc sa(de sile§ti a iesi la obraze, umbli haimana«pe poduri cu derbedeii. Bagali mintile«in cap, mai bfiiete, vezi ca eu sunt ba-«tran i sarac, sa n'ai la mine nici o«dejde. Cum iti vei a§terne, a§ft vei dormi,«auzitu-m'ai ? Scrisoarea ce'ti empericli-((sew, este catre d-lui Postelnicul ; sal o«dai negre§it, caci intr'insa ii vorbesc pen-tru tine §i ii rog sa te puie in vre-unmansuap.

Al tau prea doritor parinteTretiLogofcit GhineaPcituricci ot_aucoo suctSaae

1816, Mai 17.Dupfi ce Paturica citi aceasta scrisoare,

scoase calimarile de la brat], se asezä pe"

«Iata

«nici

ná-


un scaunel §1 puind piciorul drept pestecel stâng, scrise raspunsul acesta :

«Cu ilasca plecaciune,

«Parinteasca dumitale scrisoare de la«17 zile ale. lunei lui Mai, am primit'o cu«nespusä veselie i rn' am bucurat din ra-«nunchi ca te afli sanatos, cad eu, din

cerescului parinte, ma aflu intru«toata intregimea sanatatii. Bucura-te taica

iara0 bucura-te caci de 0 am slujit doiani la Postelnicul pe imbracaminte

«mancare, i 'mi-am plecat capul la toti«calicii fara osebire, dar acum, slava Dom-«nului, dm pus rnAna pe paine i pe cutit.«Am oprit roata norocului : n'am sa ma mai«tem de nimic.

«Postelnicul m'a ales sfetnie de talhä al«sat', si pe neghndite 'mi-a incredintat o«taina prin care in putin timp pot sa a-«jung om mare. Atat de o camdata, iti voim ai scrie.

Prea plecat §i dorit al domniei tale fluDinu Pcituricd.

Dupa ce plicul i pecetlui aceasta scrisoarerchema de afard pe tigan, o dete in mAnazise : Du aceasta carte la Postelnicie §i spunesa o trimita la Bucov, fara cea mai micazabava, ai auzit ?..."

Tiganul disparà cu iuteala vantului, iar

«milai

«si

'

ci

74 Niculae Filimon

ciocoiul se lasä pe pat si adormi ghndin-du-se la exploatarea minei sale.

CAPITOLUL VI

IpocriOi In luptäA doua zi dupd intrevorbirea confiden-

tiara dintre Postelnicul Andronake Si DinuPaturica, acest din urrna strabatea stradaCalitii cufundat in meditatiuni serioase.Preocupatiunea lui era atht de mare, inchtde multe ori se lovea piept in piept cutrecatorii de pe drum ; dar pe child se aflain dreptul caselor lui Armas M. fa atrasde sunetul cel nasal si ascutit al unei vocice striga : Dinule ! he, he, Dinule 1 ia fa-te'ncoace, strengarule, unde ai plecat ash dedimineata ?»

Paturica desteptat din asopismul in carese afla, se uità in toate párfile, si vazhndla poarta acelor case un omulet cu staturascurtá i groasa, cu fata rotunda intoomaica o lunä plina desemnata pe pereti, cuochii mici ca de tatar, cu nasul turtitgura larga, armata cu niste dinti mici stri-cati, recunoscü intr'insul pe Niculaita,taful de curte al Armasului, carele, mai.norocit de cht demsul, incepuse de multtimp a zeciui averile staphnului sau si a-cum nv. 4tepta de cat rangul de V4for

si

và-


Vistier drept plata ostenelior sale, si su-pranumele de Buclukci boier pentru multesiretlicuri Si incurchturi ce fáceit.

Paturica trecii drumul si salutä pe in-ghinful vätaf cu o inchinaciune phnh lapärnhnt.

Ce mai veste, Dinule ? intrebil viita-ful mhndru de pozitiunea sa.

Nimic nou, nene Niculhitä.Unde te duceai ash iute si cu capul

intre urechi ?La cucoana Duduca.A ! a ! inteleg, la tiitoarea striphnu-

ce ai sä faci acolo ash de dhnineatil ?Ii due un rávas.Din partea cui ?Dintr'a stäpAnului meu.Dar ce, s'a imphcat cu &ma ?Trebuie mai inthi sä stiu de au Bast

certati.Va sh zich nu stii nimic ?.. Pros-

tuleNimic de tot, adaose Päturica, cu o

privire malitioasa.Aflã dar de la mine eh ei au fost

certati foarte rhu.i de ce, nene Niculaith ?

Auzi colo, de ce ? Fiindch diavolitade greach vrea sh tie doi pepeni intr'oinânä, adich este amorezath duph un ca-lemgiu de la Visterie.

tau. Si

L.

76 Niculae Filimon

Asi 1 nu crez 1Crede ce'li spui eu. Postelnicul An-

dronake a aflat acest arnor tainic i s'acertat cu dânsa furca.

Poate ; dar ia spune'rni cine este a-cest caleingiu ?

Este fiul lui Cápitan Glieorghe Basmade la Dorobantie.

Ce fel de om este acela ?Este un baiat de doudzeci i doi panh

la douhzeci i cigci de ani, frumos, gingassubtirel, pare ch'i tras printr'un inel.

0 fi iubind-o, ma nene Niculae, ce ziei?Mi se pare eh da, fiindch nu inteleg

cum ar puteh sh fach atatea comedii dacan'ar iubi-o ?

ce comedii face ? intrebh Päturichcu nerabdare,

Trece cu kW-taxi pe la miezul noptii,se opreste dinaintea ferestrelor ei, of teaza,&Mita Si celelalte.

Numai atat ?Ba i ceva mai mult sare prin grá-

dina Mitropoliei, dintr'insa trece intr'a gre-cei, d'acolo infra in curte si se ascundeintr'o claie de fan 'Ana pleach postelni-cul ; iar duph aceia se duce de'i tine locullaugh frumoasa greach ; cu alte cuvintefericitul calemgiu se bucura fara nici ocheltuialä de femeia pentru care stapanu-tau varsa atata aur si argint.

:


Esti bine incredintat despre aceasta ?Mai bine nu se poate ; omul care

mi-a spus aceastA tainA este atilt de cre-dincios in cat as puteh sA jur in bisericApentru dansul. Dar, ia spune-mi de ce'mifaci athtea intrebäri asupra acestei pricini ?Oare voiesti s'o prinzi si sA te arati cuslujbA inaintea stAphnuhti Mu ? SA nu faciaceastA nerozie, mAi bAiete, cAci o sA tecAiesti foarte mult.

'Si de ce sA nu'i dau pe fatil aceastAneagrA vhnzare ? adaogA Dinu, cu oare-careaprindere prefacutA. -

Voiesti sä afli pricina pentru care teoprese ?

Da ; cAci eu iubesc pe stAphnul meu,si nu voiesc WI vAz inselat de o femeiedesfrhnatà si fdtarnicA.

Esti prost, bAiete I Tu nu stii ce vasii zicA patima dragostei. Ascultä : tu o sAte duel la stAphnu-tAu si o sA'i spui cagreaca il insealà, nu este ash ? El deocam-data o sA te creazA, o sa'ti zicA : «aferhnDinule !», ba Inca poate sali dea si unbunicel bacsis ; dar dupa aceia, o sä seducA la greack o sA se certe cu ansa, os'o sperie cA o goneste din cash', si cele-lalte. Ea ca sri'l incredinteze cA e nevino-van.' o sA inceapA sA plhngA, WO zmulgApArul din cap, o sA jure pe tot ce are maislant ; in cele din urmA o sA se facA cA

7P, Niculae Filimon

atunci stapanul tau ca un fer-mecat ce este, o sd se impace cu (Musa.

Atat mai eau pentru dansulZi mai bine cà pentru tine o sa lie

rau, nerodule.De ce ?Fiindca pe data ce se vor impack,

greaca o sa intrebuinteze toate mijleacele,ca sh afle pe paratul ei.

Dar stapanu-meu n'o sa'i spuie.Ti-ai gasit Ba o spuie, f Inca

chiar lath voia lui, caci astfel merg Ire-hurile dragostei. he Mete, tu estiun copil de ieri dealalthieri, nu stii nimic.Asculta-ma pe mine, ca sunt on] batran,am dat cu capul de pragul de sus si amvazut pe cel de jos. and barbatul i fe-meia se iubesc i tin dreptate, viata lorcurge dulce in tocmai ca apele unui pa-rau ; dar cand muierea incepe shcake stramb si o simte barbatul, inimalui arde, tii, ia pestele pe cal-bunt Ziva

noaptea se ghndeste tot la necredintamuierii ; aci se cearta cu (Musa si o lasà,aci iarasi se impaca, si am bagat de sea-ma ca la asemenea impaciuiri, omul facemai multe jertfe pentru o femeie netreb-nica cleat pentru una cinstitä. Astfel dargreaca o sa ceara de la stapanu-tau, cadar pentru impacaciune, departarea ta din

lesinä, i

sa'i

He

..

I

I


slujba lui, i poate chiar o falanga buni-cica data dinaintea portii caselor ei, ca sAte inveti minte a nu mai baga zizanii in-tre dhnsa Si Postelnic.

Ai dreptate ; dar, ia ,spune'mi ce tre-bue sit fac ?

SA inchizi ochii cauti detreaba, ca un baiat cinstit ce esti, si veivedea eht de mult o sa te iubeasca amhn-doi, iar trebsoarele o meargA de mi-nune.

Dinu Paturica saluta pe mentorul situsi plecd inainte, multumit de povetele lui,cAci gasise intr'insele o complectA apro-bare a politicei sale. Ajungand la caseleDuducai, el intra pe portita cea mica, suiscara si se puse jos in pridvor pe un patde schnduri acoperit cu Ull chilim deTarigrad.

Era pe la orele noud de dimineara ;greaca se sculase si se dusese la oglindaca sa'si puie in regula gratiile maltratatede-yoluptoasele placeri ale noptii trecute,

sa mai adaoge chteva frumuseti artifi-siale, ca sa dea mai mult interes celorfiresti.

Toaleta femeilor cochete din zilele noas-tre de si a devenit o indeletnicire foartegrea i impovaratoare pentru bietele slu-jitoare, din cauza nenumaratelor forme sifeluri de pieptandri de spalaturil de Jim-

si sh'ti

si

80 Niculae Filimon

peziri cu ape aromatice i chirnice pentrulustruirea, dregerea i improspdtarea pie-litei obrazului i alte nenumdrate nimicurifemeiesti, cu toate acestea, ea rdmhne okick-le de nimic, in comparatie cu toaletaelegantelor din. timpii domnilor fanarioti.

Kera Duduca, de si se aflh In anii ceimai frumosi ai vArstei femeiesti, dar des-trdmata viatà ce petreceh, o fäcuse sd a-lerge foarte de timpuriu la ajutorul gratii-lor imprumutate. Astfel dar toaleta ei dintoate zilele se compuneh dintr'un sir detorturi la care ea se supuneh cu cea maimare resignatiune, numai ca WO conserveacea frumusete care fáceh pe Postelniculsá depuie la picioarele ei toate jafurileate le storceh din biata lard, i pe fru-mosul calemgiu a o numi Cheruvimulsari si a o inbi cu o ardoare egald amoruluice ea aveh &dire dansul.

In toate noptile, dupd ce expedià pe a-mhndoi adoratorii ei, se ungeh pe obrazcu alifie vhndtii ; dimineata se stergeh cualbus de ou, se abureh cu cArdmizi incal-zite in foe i stropite cu apd de salchm,apoi sa spfilh cu apd de pelin. Acestea leIkeà ca se intindà pielea obrazului i sd,dispara zbArciturile ; apoi se stergeh cu uflburete muiat in apä de castraveti, ca sdscoata petele, si se spoih cu dres cadea pielitei o coloare mai alba'.

s.


Duph toate aceste operatiuni care n'a-veau alt scop de cat a albi, a intinde si aintineri pie1ia obrazului, veneau : rume-neala cea mincinoasä cu care isi coloraobrajii i buzele, gogosile de ristic arse, cucare isi facea inurse sau benghiuri false.

Dupa ce greaca Ii savarsi aceastd toa-letà coruplicata, si se mai intoarse de ch-teva ori pe dinaintea oglindei, zambindgesticuland ca sä se asigure .dacá e de a-juns gratioash, dete ordin sä introduca incamera sa pe mesagerul Postelnicului.

0 tiganch frumoasa se arath in usa sà-

lei i Mai semn lui Paturica s intre Ina-untru. El infrä si dete scrisoarea, apoitragandu-se inapoi catre usa, se strAnse lapiept i ma o pozitiune atat de umilitä Siplink' de zmerenie in cat ar fi putut sá a-mageasca. pe orcine. Dar Kera Duduca,care era personiticarea finetei si a viclesu-gului femeiesc, pricepa fatarnicia, chiarsub acel val de prostatica modestie.

Ea citi scrisoarea pand la un loc, farasä lase a se zdri pe figural vreun semnde surpriza bunä sau rea ; dar and ajunsela partea aceia prin care Postelnicul ii re-comanda pe acel nou Argus investmiintatcu anteriu i giubea, ea ii arunch färdvoie ochii asupra ciocoiului i ibtocrnaica vulpea ce vede i simte cursa intinsä,

6

82 Niculae Filimon

zambi cu amaraciune si isi continua lec-tura pana la sfarsit. Dupà aceia sarutascrisoarea i bagand'o in san, se puse aexaminh cu mai multd atentiune figura luiDiru Paturica, care de si in acele momentede prefacatorie exprimh un fel de nevino-vatie amestecata cu stupiditate, dar totlash a se strävedeh indestule vitii, dintrecare cele mai principale erau rautatea silasitatea.

Am zis ca greaca erh vicleana ca o vul-pe ; ca sä dovedim insä cat de adancä §ipatrunzatoare erh finetea spiritului ei, catasä aratam C cu toata arta ce puse Patu-rica in lucrare spre a face sä dispara dinträsurile fetei sale intunecoasele intentiuni

aspirári ce'i rodeh inima, nu numai cànu putii sà o amageasca, dar o facü chiarsà inteleaga si mai bine cu cin6 are a face.

Trecurd cateva momente in care acestidoi actori se priveau unul pe altul fara shpronunte o vorba macar. Aceasta tacerescrutatoare sernanh foarte mult cu lini§teaaparenta a_ doua flare ce stau de se ob-sprva cii o prefacuta nepasare mai inaintede a sari cu asalt una asupra alteia.

In fine, greaca hotari sä dea asaltul ; eaincepa de la una din cele mai mari sla-biciuni ale ciocoilor, adica de la mandrie.

Ei bine, logofete Dinule, ii zise ea

si

Ciocoii vechi I noi 83

cu un zhmbet dispretuitor, Cilibi Andro-.nake imi scrie ea de astAzi inainte ai sa fluuna dintre slugile casei mele.

--- MA bucur din toatà inirna, milostivamea stAphnA.

0 fi precum zici ; dar, uite, te vAzimbrAcat bine, cu giubeh, cu anteriu, cufermenea, cu papuci galbeni si cdies deTarigrad ; pare cA esti scos din cutie,asta nu'mi prea place. SA lepezi acestehaine boieresti, i sA ie imbraci cu hainede fecior prost.

Voi face dupa plAcerea domniei-tale,milostivA cocoanA.

Da, negresit, cad o sA te trimit encosnita in thrg si nu voi ca pazarghi-deanul meu sä poarte eeae,siri

Voi face orce-mi vei poruncl, mi-lostivo.

Asta o crez, cad la din potriva voiintrebuinth ghrbaciul, pe care 11 vei IivAzut poate afarnat de-asupra usei sac-nasiului 1).

MA voi supune in tAcere la orce vagàsI cu cale milostivirea ta.

Greaca vAzAnd marea ipocrizie i falsa

1) Sacnasiu se numea o camera mica situatain fundul saiii, i impodobita cu pat si perne,unde asteptau cei ce veneau cu trebuinte panace ii primeau boierii in casa,

si

§i iflie.

84 Niculae Filimon

resignatiune cu care ciocoiul prime?' acestelovituri groaznice, se inspäimanta, dar nudispera.

Ash prectun iti zic, raspunse ea, osä te pui sá tai ceapa la bucatarie, säspeli asele, sii tai kmne, sä aduci apa ciisacaua de la Filaret si alte máruntisuri defelul acesta.

Prea bine, stapana mea ; le voi facetoate acestea, ba inch si :mai multe,'numaica sa te vad multumitä.

Vei sedea toga ziva in pridvorcucapul gol, ca sá implinesti poruncile mele,caci la din potriva îti voi pune coarne, levoi unge cu miere, i te voi legit de stàl-pal ca sit te manance mustelesit raza lumea de tine.... Ai inteles ?

Am inteles, milostiva mea, si suntgata a suferi si mai mad pedepse de catacestea fart a ma plange, caci stapemu-meute inbeste i eu trebue sa surer once mis'ar_ intampla dupa urma domniei-sale.

Peste putinta ! zise greaca in sine,disperata de sangele rece al ciocoiului.avea dreptate, caci toate stgetile viclesu-gului ei se fransesera in inima de piatraa ciocoiului. Prima ideie ce'i veal in mintefu de a rupe legaturile de amor ce aveacu calemgiul, singurul mijloc de a se7punein siguranta despre spionagiul lui Patu-rich' ; pe data inst ce se gandii la dulcele

portei,

,S4


momente ce petrecuse si Inca petreceh cuacel june frumos, shngele i se concentrAin iniin i fata i se ingalbeni ca ceara.SA tie pe amant, ciocoiul ar fi trAdat'onegresit i ar Ii pierdut pe Postelnicul An-dronake, care o ingrijeir ca pe o domnitA.

Aceste douà idei deveniserA in acel mo-ment, Scylla si Carybda pentru greacanoastrii. Dar arsenalul vicleniilor femeiestieste foarte mare ; ajunge numai sA saecineva sa caute intr'insul, si de sigur yagdsi chte cevh pentru orce imprejurare.Greaca &aura si gäsi in adevAr mijlo-cul de a scAph din toate cu fatá curatà.La aceastA fericire neghnditA fruntea i seluminA, träsurile obrazului sau luara unaer dulce si zhmbitor. Atunci, privind peDinu cu dulceata; ii zise :

Ia spune'mi, Dinule draga, cum ti s'aOmit purtarea mea catre tine ? Nu estea§h ca sunt o nebuna ? Auzi acolo I SAsperie cineva atat de mull pe un fiachia§ash de frumos i muchelef SA n'ai grijede nimica ; tot ce 'ti-am zis n'a fost deadglume. Ai, de 1 fii mai cu inima I

Dinu nabusi in mica sa inimA bucuriaacestui mare triurnf i apropiindu-se degreaca, cu o sfiala prefacuta, Mar mataniesi Ii saruta miina : apoi isi lua ziva buna§i se duse.

!

86 Niculae Filirnon

CAPITOLUL VII

Paniti nu fad foe, fmn nu ieseDoult silpthinâni in urma acelor descrise

in capitolul precedent, intr'o noapte d-coroasA de primavad, Postelnicul Andro-nake, ieseà de la amorea.a sa cu ciubuculaprins i cu sluga dupà ansul, care tinekin ma.nà o chisea de sal plink cu tutun,iar in cealaltä o pereche de papuci gal-

fetei Postelnicului, de siputin cam descompuse, arktau acum o mul-tumire pacinicä i lipsitá de grijile ce mun-cise pe bietul fanariot cu vre-o chtva timpmai inainte.

Intr'o ulicioarä intunecoasá ce duce inmahalaua Dudescului, sta de mai multeore o butd elegantá cu doi armdsari. andboierul se apropie de acea ulitri,. sluga a-lergä dtre locul unde sta ascunsk trásura

strig5. : ((Frage Ionità I»Fanariorul se sui in trAsueá si ciocoiul

in coadk strighnd cu voce tare : «Acad !»

Rog pe bunii nostri lectori sä lase pePostelnicul a dormi in pace pe sofaua sa,dri are mare necesitate de somn, ca nucumva piard, destept, iluziile ferici-rei sale ; iar noi sa..ne intoarcem iaräsi pestrada Calitiei, ca sä observAin ce se pe-trece in casa amantei sale.

Ttgsurile

Si

sg'si

behi.


Era o noapte frumoasa, o noapte toe-rnai Miná pentru amorul de inima, cad elne procura momente de o fericire sublima.Cate simtiri incantatoare nu incearca unamant &and pentru intaia data surprindesurasul dorit al femeei ce'l iubeste 1 Catde infocate sunt palpitatiile inimei sale,child el depune primul särut pe buzele eiarzatoare ; apoi &ate inchntari nu. mai cu-lege el din treacat in dulcea viata a amo-rului, &and intr'o adunare s'au la un balii vine din timp in timp Cate un semn dedulce suvenire Mout cu o gratioasa sfiald,sau o privire plina de dezmierdare, arun-catá pe furis s1 care ii aice in limba ceamisterioasa a inirnei, «te iubesc 1... te iu-besc din tot sufletul

Dar amorul este o medalie cu douà fete.SA intoarcem acum medalia pe partea ceaopusà.

Ce ziceti domnia-voastra despre acele a-mormi zgomotoase, care incep prin sere-nade de lautari si uneori bande militareinsotite cu tobe si cu tipsii intocmai ca lagradina liii Giafer, §i care se termina prinparueli, in clasele de jos, si prin ceva mairan in cele de sus ? Ce crima au savar§itpacinicii locuitori ai vecinatatii, ca sä fiede§teptati din somn in 'strigatele birjarilorsi oftArile monotone si ascutite ale 4mo.

In

88 Niculae Filimon

rezilor vulgari, mai indiscreti de cat pishcile ; ca'ci aceste dobitoace sentimentalemiorlaiesc i ele o lana pe fie care an, siapoi ne lasä in pace, in vreme ce pisoiicei cu doua picioare, nu numaii ca mior-lae neincetat, dar neavhnd destula incre-dere in seductiile vocei lor, mai iau i pealtii de le ajuta. Dar räul prin ra"u se pier-de, zice un vechi proverb.

Asemenea oarneni nesocotiti, cafi punintristarea i disperarea in inimile bietilorconsorti i pariati, Ii iau mai adesea pla-ta nelegiuirei lor prin trAdarea ce le facferneile corupte de dansii ; caci femeiacare a avut curajul sa calce juramirttelefficute inaintea altarului, i juna fatä carea dezonorat perii albi ai parintilor ei pen-iru vorbele dulci ale unui amant aprinsde o patima ilicitä, ce pret vor pune oarepe niste angajamente trecatoare, dictate maitotdeauna de capriciu i prea rar de inirna ?

0, tineri ! daca ati sti unde va duc a-ceste amoruri nesocotite, poate c'ati fi maiscumpi in risipirea iluziunilor junetei voas-tre Voi nu stiti cu ce monedd va plates-te femeia care a primit sal sacrificati aniivostri cei mai frurnosi, timpul, avereachiar onoarea voastra. Voi nu stiti ca aceafiintä pe care voi o credeti ingerul vos-

scaparea i dezmerdarea inirnei voas-

I

si


tre, aceia este in stare a vä trádh pentruun diamant, pentru un sal, si de mai nIulte(Hi pentru ate o vorbä de spirit, care sfh-sie i batjocoreste sfintenia amorului vos-tru. i ce culegeti voi oare din toate sacri-ficiile ce faceti pentru aceste statui de mar-

? In locul amorului, trädarea ; in lo-cul fericirei, disperarea care slitheste&drama' focul i energia facultätilor voas-tre, sice e mai räu, --pierderea iluziuneicare aduce cu sine scepticizmul, monstru deshnge, parinte al turburärii si al simiciderei.

Fericire perfectä nu exis LA pe acest pa-mhnt ; aceasta s'a zis de mult timp si deoameni foarte invätati ; avem mush' ceva careseamana cu &Ansa : avem iluziunea, credinta

speranta. Aceste dureri divine compunaol pentru noi ceia ce numim fericire.

Un thndr care a iubit pe o femee encredinta i devotament si a fost rdspldtitprin indiferentä, ipocrizie i trädare, acelapierde increderea in femei ; pentru dansulnu rnai exista fericire conjugald ; prin ur-mare el nu se mai insoard, sau chiar dese-supune la aceastà datorie sociahl, ino-centul amor al sotiei sale, gratioasele eisurAderi, fragedele ei ingrijiri, pentrusul tree de prefdatorii ; femeia simte toateacestea, cearcä a'l incredinth despre since-ritatea amorului ei, dar nu rauseste. Iiifine lucrul se terminA astfel : dach femeia

mora§i

gi

dias-

Nictiae Faimori

este virtuoasä, sufera in Were, suspinamoare ; iar daca are caracter slab, cade inhaozul pierzarii, thrand dupá sine in ru-sine §i pe nevinovatii sai copii.

Dar sá venirn la subiect.Era una din acele nopti de vara, in care

natura intreaga i§i deschide cornorile ui-mitoarelor sale frumuseti, spre a ne da oidee perfecta de sublimitatea ei ; bolta ce-rului era de un albastru inchntator,, ste-lele presarate pe spatiul ei nemärginit, deastä data erau pline de o lumina magi*.luna a carei palida si dulce fata umplede dor si de ardoare inimele simtitoare,stà aninatä printre turlele Mitropoliei sine mai putand din acel loc sfhnt ur-meze infocatul ei arnor cu junele pastorEndymion, amantul ei din vremile pägane,ea parea a privi cu o nesatioasa bucuriela atatia inamorati ce se dezmierdau cuinfocare sub razele ei amoroase. Suflarilecele calde ale vantului de primavara erauatat de line in cat abii frunzele plopuluise clatinau a lene.

Aceasta maiestoasä §i dulce tacere eraintrerupta cate odata de suspinele unei pri-vighetori care canta durerile sale, ascunsäinteo dumbrava de lilieci din gradina ma-nastirei Antim.

Muria. indemnat mai mult de banui-

sa'si

00

Si


torul instict al raului de cat de simtiman-tul frumosului, sta tintit la fereastra ca-merei sale luand foarte putin arninte la a-cea minunata panorama. Nu treat multtimp si urechia lui fu izbitä de sunetulunor instrurnente de muzicd. Aceste sune-te Iliad un acord de acelea ce fac läutariiinainte de a incepe chntarea, de si inceta-rá de cat, insd atrasera atentiuneaciocoiului. El se gandi cateva momente, a-poi hatandu-si fruntea cu palma, ca omulce prinde o idee de mult timp asteptatd,zise : « A 1 a acum inteleg 1 Acesti lduta-ri trebue &à fie pusi de ibovnicul staph-nei mele 1... Nicolaita de la boierul armasnu m'a inselat. Pe rnunca, Dinicule, pemimed baiete, ca sa mai scuTtam caleace duce la_ fericire 1» Zichnd acestea, el iilua ipingeaua pe dansul i coborandu-sein gradind, se ascunse dupd trunchiul unuiarbore.

Läutarii incepura din nou acordurile lor,de astä data insa, ei cantara -cum se chntaadica pusera capul pe umärul stang i prinajutorul arcuselor si al penelor de gasca,scoasera din viori Si cobze niste accentefoarte patetice penfru timpii de atunci, darcare astazi n'ar aveh cea mai mica putereasupra simturilor noastre, nici chiar pe a-ceia de a ne face 'sä dormirn.

numai

92 Niculae. Filimon

Dupa ce lautarii sunara cateva arii me-lancolice, ei incetara ca sa dea loc uneivoci de tenor ce intona cu o doza mare desimtimânt si de pasiune, aria pe care ocantau versurile acestea :

Pe Pod pe la SpiridonToate pasArile dorm,Numai pa Arica meaToatA noaptea ciripea,De amor se jäluia.Vede-te-asi calugaras.Pánla patruzeci de zileSà te vAz la manAstireCu ochii pe la icoaneCu gandul pe la cocoaneCu mAinile pe psaltireCu ochii pe la copile, etc.

Aria aceasta fu terrninata prin oftari dincele mai adanci ; dar ferestrele grecii, cese deschideau la primul accent al serena-delor infocatului calemgiu, ramasera dea;;th datri inchise ca un morrnant. Lucrulera de disperat, dar arnorezii au mai multecoarde la arc ; ei flu dispera a§a lesne.

Calerngiul aruncii o privire duioash a-supra ferestrelor, apoi incepit a calla :

PiatrA d'ai fi, te-asi dcsfacela mine te-ai Intoarce I

uf, of, of keramu, ofetc.

Aceastä din urma incercare reu§1 pe de-plin, caci greaca dupa o lupta teribila in-

*iI I


tre interes i arnor, neputhnd sa mai re-ziste furioaselor batai ale inimei sale, des-,chise ferestrele i facir cu batista tin semnapoi se cobori in gradina, intr'o bolth devita in care abih patrundeau razele lunii

asezhndu-se pe un divan moale, asteptaacolo pe arnantul sau.

Nu trecn mult timp i aparir o umbrain fundul gradinei. Aceastä umbra luà odirectiune catre bolta de vita, si de ce seapropià mai mult, ea luh forme mai dis-tincte. and fu la o distanta oare-care deascunzatoarea lui Paturica, acesta deosebiintrInsa un june ca de donazeci Si chicide ani, cu anteriu de amalagea inorico,cu fermenea de croazea pembe, incins cuun sal patlageniu i legat la cap turcestecu un taclit in vargulite.

El inainth cu pasi ran i nesiguri catrelocul in care se aflk dorita inimei sale falla se gandi cà aceasta inalnire erh sä fiecea mai de pe urma faza a fericirei- lui.

Pd.turicii, care spionase tot ce se petre-ceh, astepth acum mornentul favorabil casa se arunce asupra victimei sale. El lash'pe thnär sa se apropie chtva de bolta devita ; iar &and ramase intre ansul i pradasa o distanta de chti-va pasi, zise incet :Doamne ajuta !", si sarind ca o pantera,apuca de piept pe bietul june i incepir sä

of

94 Niculae Filimon

strige : Talharii, thlharii !... sariti crestini 1...Puneti maina pe hot, pe Millar !"

Sannanul june vazandu-se strain cu vi-goare de un brat puternic, mai intai cercasa se libereze de dansul, dar neputand, in-cepa a se rugh sa-I lase in pace ea' e omcins tit.

Nu, talharule, nu te las din ghiarelemele. La spatarie, hotule, sa te invat euminte a mai \Till sa fun orzul din amba-rul nostru.

N'am furat nimic, logofete ; priveste-masi vezi, am eu caifet1) de hot ?

He, he ! siretule, nu ma inseli tu peMine ; stiu eu cIt te-ai inhaitat cu tiganiiliii Velcea, Si jefuiti mahalaua. Eu manancphinea cucoanei Duduchi si nu sufer s'o je-fuiasca niste masalagii ca tine I 0 sIt teleg bine cot la cot si maine o sa te daupe mana zibetului2).

Aceasta stratagerna atat de ingenioasapuse pe greaca intr'o pozitiune foarte deli-cata ; o faca in line sh se convinga ca Pa-tuned era un demon impelitat. Si aveadreptate biata femee, caci starea lucrurilorera atat de difIcila, in cht nu mai puteasIt faca nimic in favoarea amantului sau.

1) Asemanare.2) StApAnire.

idcoi vechi §i noi §5

Sd tacA nu putea, cdci vicleanul ciocoi arfi dus la spAtArie pe junele calemgiu,printr'aceasta s'ar fi dovedit amorul ei celtainic ; SA-1 libereze nu puteh de cat prin-tr'o marturisire care ar fi racut pe ciocoistaphn pe secretele sale. Din aceste douarele Duduca alese pe cel mai mic. Ea esidin boltä si aratandu-se dinaintea lui PA-turica, zise

Ce s'a intamplat ? Ce este acest zgomot ?Sà traegi, milostivA stApang, rAs-

punse ciocoiul, am pus maina pe acestthlhar care jefueste mahalaua intreagd, carene farä orzul si gainile.

Bravo, Dinule, sä trAesti ; dar ia savaz si eu pe acest talhar.

Junele inamorat se apropie pe &Ansa ;iar PaduricA, simtind ca ei voiesc a vorbidespre ale Mr, se departa putin, prefacan-du-se ca cautA o funie ca sd lege pe pre-supusul talhar. Greaca observa si aceastAvielenie, dar folosindu-se de &Ansa, se a-propie de amantul ei si-i zise :

De acum inainte totul s'a rupt intrenoi

De ce, sufletul meu ? rAspunse ca-lemgiul cu glas tremurAtor.

Postelnicul a aflat amorul nostru'mi-a trimis pe eel mai afurisit ciocoi dinlume sa ma pAzeasca. Tu e§ti in mana lui

si

96 Niculae Filimon

si eu nu pot sA te scap de cat märturisinddragostea noasträ.

cumparam cu bardEsti nebun, Iordane, (Asta era numele

calemgiului). Crezi tu care CA acest zgrip-tor se va multumi cu aceia ce-i vom danoi ? Lui ii trebue comori ; mAndria luimerge phnA la protipendada

Ash dar vaNimic nu rAmhne de cat sA ne des-

pArtim pentru to tdeauna.Si crezi CA voi puteh tral Mil tine ?Te vei supune la aceastd nevoie pen-

tru asigurarea fericirei mele. Rämhi sAnA-tos i mAnghie-te cu alta de pierderea mea.

Zichnd aceste cuvinte, ea chemä pe DinuSi zise :

DA drumul acestui flàcáu ca-i pdcat sà-1bagAm in spdtArie; iar dacA-I vei mai prindeprin gradinA, atunci sA faci cu dhnsul cevei vol.

Prea bine, milostivo. Apoi intorchn-du-se ciitre calemgiu 2ise : Miete,cata-ti de drum, si sA nu te mai prind pringrildina CA, pe legea mea, te jupoi de viu".

SArmanul june privl pe greaca cu ochiiplini de lacrimi i luhnd drumul cAtre fun-dul grAdinei, se Mai nevAzut iar greaca

PAturicA intrard in camerele lor, fárà sáschimbe nici o vorbA.

SA-1

L.sa

Aide,

I

si


CAPITOLUL VII

3Lij 1ocu1 de a face foe Mil sil iash fum

A doua zi greaca: se sculà foarte de di-mineata si isi fäch toaleta cu ingrijire multmai mare de cat in celelalte zile ; duph a-ceia chemh pe liganch §i-i porunci sh 2duchdouh cafele, dotiä dulcete, un ciubuc si onarghelea. Chemä apoi pe Paturich, si duphce rämäsese cu dAnsul, ii fäch semn shseadà MO ea pe sofa.

Paturich, de si doreh de mult timp sáajungh aci, de si in calitatea sa de om cumulth minte intelegeh pricina care o silehsh devie OM de blhndà cu dAnsul, nu primitotu§i sh §eazh.

Cisezi, Dinicule dragh, ii repeth greacacu gratie.

Vai de mine, cuconith ; cum asi pu-teh sh §ez lAngh milostiva mea stäpAnh ?

Tu mi-ai dat sh inteleg ca dorestifoarte mult de casa mea.

'Mi-am implinit datoria si nimic maimult. .

Ash este, dar o slujbh ca aceasta cath

7

98 Niculae FI limon

sà fie rasplatitä, §i. eu voi sa te rasplatesc;-vino dar sä luäm dulceata si cafea impfeunä.

Nu cutez, milostivo.Greaca vázand rezistenta ciocoiului, se

ridicá dupa. sofa, §i. duph ce dete o arun-catura de ochi la fereastra, II lila de. 'dankII puse langa dansd, §i, ca sa-i insufle multcuragiu, Ii dete cu propria ei mand dul-ceata §i cafeaua.

In timpul cat tina bäutul cafelei, greacaexamina cu mult interes trasurile fetei luiPaturica §i rämase foarte multumita caci,fie zis intre noi, baiatul nu era de loc urat.Dupa ce dar se gandi putin, fata ei lua unaer dulce si amoros.

Ce se va fi petrecut in inirna ei in acelemomente, nu stim ; judecand insä dupa celede afar* am putea zice cä inima ei nu erastapanitä in acel minut de amor, ci mai cuseama de temerea de a fi respinsä, dacacumva din nenorocire pasiunea ei n'ar fiintrat in planurile ambitioase ale ciocoiului.

Nu treca mult dupa aceia, §i. Kera Du-duca iesind repede din cask zise mai in-thi cateva cuvinte servitoarei sale credin-cioas'a ; apoi se intoarse tinand in mana osticla cu anason de Chio din care bea nu-mai Postelnicul §i un taler plin cu alunepräjite.


Sä vedem, zicea ea in sine, va putedel sd-si pästreze aeest cumpät semet i rece,&and aceastä bduturd va arunch turburareain mintile i simtirea lui ? i apoi puin-du-se iaräsi pe sofa, intr'o positiune volup-toasd, turnd licoarea de foc cu mana ei ceaalbd i o prezintä cu gratie lui Päturicd.

Tine,zise ea, bea acest spirt insändtatea mea

Dina luä paharul si zise : In sändtateacocoanei Duducái, cea mai frurnoasd dintoate femeile Bucurestiului.

Astea sunt iinguiri, strerigarule, rds-punse greaca land o pozitiune si mai in-vitatoare.

Nu, nici de cum ; ba inch' voesti säspun adevárul, esti mai frumoasä de catAfrodita din mithologie.

Greaca tuend Inca un pahar, i sorbindpatm ]. dintrInsul, Ii dete lui Pdturica cumann. tremurandä.

Ciocoiul band i acest pahar, sinli unfoc strecurandu-se prin tot trupul san i oturburare -voluptoasa Ii coprinse mintile ;el privi pe Duduca cu o sete de amor ne-descriptibild. Atunci greaca, vdzandu-se si-gut% de triumf, dete glasului ski o into-natie si mai duke si privind pe Dinu cuochi galesi ii intrebd

I

100 Niculae Filimon

Ia spune-mi, Dinicule draga, ai iubittu vre-o femeie 'Ana acum ?

Pe nici una, frumoasa mea staphnd.Nu ma inseli care ?Nu, zdu ; nici de cum..-tii tu ca eu de mult te iubesc si nu

cutezam sa-ti spui, caci ma temeam sá nufii vre-un berbant ; dar fapta de asta-noapte,dragostea si credinta despre care mi-ai datdovada, m'a facut sa-mi iau hotarhrea....Vino dar, draga, in bratele mele ! Nu tesfii, Dinule ; eu te iubesc, ca esti lank- sifrumos, esti plin de foc si de mandrete.Apoi läsand sä iasá din hdAncul pieptuluiei un suspin infocaf, se aruncä in brateleciocoiului si-1 strânse cu ardoare pe ea.Gurile lor se lipirá ; ochii lor jumatate in-chisi de delirul pasiunei clipeau din &andin child cu schntei de amor si voluptate....

Dot& ore in urma acestei scene de des-franata. si ufacioasä tradare, Dinu Paturicàputeh sa se laude ca a invatat pe dinafaraalfabetul amorului. Greaca asemenea do-bhndise un complice, cu care sa poatarnanch in siguranta starea Postelnicului.Numai Postelnicul, sarmanul 1 el culegeh inacele momente roadele oarbei sale increderi.

--

Ciocoii vechi inoi 101

CAPITOLUL IX

Co:nfifienteleTradarea inceputd cu athta finetä de Du-

duca si Muria., din zi in zi luh aspectulunui amor sentimental. Ciocoiul, cufundatin pläceri, páreh ca renuntase la orce plande ambitiune ; dar asta erh o nouä cursAce el intindeh fanarioatei.

Tinta lui erh sá mänhnce starea postel-nicului. Greaca aveh tot aceastä tendintavicleana,Paturica o simtise din purtareacAtre ansul,dar ca om cu minte ce era,el vrea sá o aduca in stare a'si deolarhinsäsi acea dorintd ; cu alte cuvinte, elvrea sà prinzh searpele cu mhinele altuia,metod foarte ingenios ce s'a practicat intoti timpii, si se va practich phnh cecest glob se va preface in cenuse sau seva präväll in chaos.

Intrn seard ei beau eafeaua in camerade culcare. Mai inthi vorbirä de amor, a-cuzhndu-se unul pe altul de indiferenta ;dar aceastd conversatie se sfhrsi foarte cu-rand prin jurdminte de cele ce intrebuin-teazd adesea amantii ca sä se poatà amägimai lesne unii pe altii.

Asa, nemultumitorule, ziceh greaca,tu nu ma iubesti cu acea cAldurä ce as-teptam de la unpin pdntru care am fAcut a-

A-

102 Niculae Filimon

tatea jertfe. tii tu Ca card tine nu maitraiesc ? and lipsesti ate un ceas de Ian-ga.mine, mi se pare acel timp un an, unveac. Oh I cat eram de linistitä 'Ana a numa inclina cu tine I Traiam cu Postelnicul,fárä sa fiu turburata de ninic.

Linisteste-te, Duducuto formu, eu teiubesc mai mult de cat orce in lume ; sitn'am parte de Dumnezeul la care ma in-chin, sa fiu anathema daca ill mint.

Lasa, lasa, nu te mai jurh, ca amsimtit eu toate. tStiu eu pricina care te ra-ceste de mine.

Spune'mi-o, ash sa traiesti, ca'mi vinesit inebunesc.

Tu ma tenni de Postelnicul, i aidreptate ; dar de! ce sa fac ?... Nu potsh-I las, caci el ma ingrijeste despre toate.Daca ai aveh tu stare sa ma tii, chiar a-cum in acest ceas 1-as lash.

Ai cuvant. Da, te tern, si cum cutezisa ceri ca un om care te iubeste sa steacu shngele 1initit, &and vine altul i te sa-ruth chiar pe locul acela unde si-a pus elbuzele cu putin mai inainte ; &and celalaltte strange in brate i doarme cu capulpe pieptul tau Tu nu tii ce se petrecein inima mea &and te vaz in bratele Pos-lenicului. Toate furiile iadului se grama-desc imprejurul meu i imi zic : «Injun-ghe-te sau injunghelh.

?


In timpul acesta se auzl pe drum unalas frumos chnfand versurile acestea :

Frunzá verde lalea IN'am cutit cA m'a§ jungheAVAzand ibovnica meaPe bra;ele altuia....

Amandoi amantii ascultarä cu atentiunepatetica melodie in care erau invälite a-cele versuri, iar ciocoiul exclamA cu unz'arnbet neinteles :

Sarmanul Chioftea !Cine e acest Chioftea ? intrelA greaca.Un vAtaf de Curte de la un boier.i de ce o fi can-rand el aceste ti-

hun intristatoare ?Este amorezat, sármanul.Dupä eine ?Dupà amoreaza stäpAnuluiA, a ! inteleg, dupa' frumoasa Despina.Da, dupä darisa care 1-a fácut vAtaf

de curte §i calemgiu la Postelnicie.Greaca, pricephnd simtul acestor vorbe,

zise :Ai dreptate. Ea a fácut tot pentru

ansul, si eu nimic pentru tine.Nu este vorba de mine, ráspunse

turick cu nepäsare.Ei bine, Dinule draga, imi cunosc

gresala, §i incep chiar de astázi a mi-o

s'o

ski.

PA-

104 Niculae Filimon

indrepth. Voi seri Postelnicului sd te facavätaf de curte in locul lui Gheorghe pecare voieste sal facd zapciu de streini ;dar am altceva spui, Insá cer sä fiitainic. Postelnicul e galantom, isi cheltu-este starea cu craidonii pe la via Brânco-veanului i pe la Cotroceni.

Ei s'apoi ce iese d'aci ?... Lasd'I sd'icheltuiasch cam ii va plAcea

Asa este, ai dreptate ; dar el poates5 se amorezeze de alta, sau poatesá afle cä ne iubim arnândoi, i sä negoneascd i atunci vom rdmaneà calici pedrumuri. De ce sd nu ne bucurdm noi deaverea lui, cáci suferirn rnojiciile i fanta-ziile lui ?... Eu ca tiitoare si tu ca vätafde curte, putem in scurt timp scoatemla silirnet 1). Ai, ce zici ?

Ce sa zic, dragd Duduco... Zic cà Dum-nezeu sau dracu ne-a fdcut pe unul pen-tru altul. Apoi stragand-o in brate i sd-rutand'o, zise : De maine, iubita men, shne punem pe lucru.

Tu'l vei incArch la socoteli.Tu'i vei cere saluri si mätäsdrii.Tu'i vei specula mosiile.Tu'i vei cere diamanticale.i unind jafurile la un loc ne vom

cumpära mosii i igani.1) Desilvar§ita sAfacie.

sa'ti

lI

sal


--9'apu1 nevom cununk nu este a§ii,Duducuto draga ?

Bravo, Dinule, ai ghicit !...Bravo, Duduco.Pe maine.Ia stai putintel ; am uitat un lucru,

exclamh greaca puindu'si degetul la buzespre a'si aduce aminte. Nouà ne maitrebuie un om ca sä stoarcA banii grecu-lui, Mil de-a ne da noi pe Nä.

Ai dreptate, Duduco.Cunosti tu vre-unul ?Cunosc, dar....Cine e ? Cum il chiamh ?Kir Costea Chiorul.0 fi Costea bogasierul de la St. Gheor-

ghe cel nou....Tocmai acela.De minune I

106 Niculae Filimon

UAY1 1 tiLul, X

Kir Kostea ChiorulNe oprim putin din povestirea noastrd,

ca sá introducem pe scena Inca un perso-nagi foarte interesant, care are sa joaceun rol insemnat in aceastä istorie.

Cei ce cunosc cum era forma orasuluiBucuresti, inaintea focului de la 1847, n'aude cat sä se gandeasch putin 0 10 vor a-duae aminte cä, mergand drept pe ulitaCo ltil spre Sf. Gheorghe cel nou, era petimpii aceia, o piata triunghiulara din careii luau inceputul trei ulite : una duceaspre Baratie, alta catre hanul lui Filaret

cea din urma se indrepth catre Pescariaveccie din mahalaua Scaunelor. Cea dinthiera locuita de bogasieri, a doua de cojo-cari subtiri i grosi, iar a treia, acoperitäcu scanduri din Stambul, era locuitä nu-mai de abagii i gaitanari.

Pe la 1814, aceste ulite, ca mai toatecelelalte, erau asternute cu schnduri de ste-jar i aveau pe de desupt canaluri de lemnpentru scurgerea apelor. A umbla insd peasemenea poduri era o adevarata torturd,

1) Douä clädiri au purtat acest nume, unaeste aceia despre care vorbim, iar cea de adoua este localitatea pe care s'a OMR Teatrul,

1)

si

Ciocoii vech I noi 107

caci une-ori ele erau pline de noroi infec-tat din cauza necurdtirei canalelor, alte orise rupeh ate o standurd tocmai &and ne-norocitul pedestru puneh piciorul pe &Ansasi Med veste el se simteh cufundat in noroi

,pana la mijloc sau chiar se pomeneh cu omana scrantitd sau cu Ufl picior frant. Sämai addogdm pe langa acestea, i lipsa defelinare, §i abià ne vom puteh face o ideiedespre trista stare in care se aflau ulitileBucurestilor pe tirnpii aceia.

In una din acele trei ulite, locuih un ne-guthtor, cdruia din cauza deosebitelor o-biecte de vanzare ce tineh in magazinulshu, nu'i -puteai da nici o calificatie de-finitivä ; tot ce putem zice despre dansuleste eh' fAceh parte din toate castele negus-tore§ti, fdrà ca sä pläteascà patenta lavre-una dintr'insele, chci dacd stárostia venià

dea patenta de bogasierie, el nu o pri-meh zicand Ca este ciaprazar ; iar din a-ceastä corporatie, el scdpa arunchndu-se inalta, Mt% ca nimeni al poatä dovedi demincinos.

Acest neguldtor, evreu de origind, trait§i. naturalizat printre fanarioti, se deosebehdintre colegii sdi printeo raid dibácie in-temeiatd," din nenorocire, pe un caractercat se poate de mar§av.

A trimite la ocnä pe un nevinovat sau

sal

108 Niculae Filimon

a furh cu paraua de la marfd, pentru clan-sul era tot una ; constiinta lui erh obici-nuità cu tot felul de rautdti, in cht ceamai mare nelegiuire nu puteh sd desteptein inima sa nici milà nici fricd de D-zeu.

Ca sä ajungd a dobAndi stare mare, elintrebuintase toate mijloacele putincioasesi nu nesocotise eh tu§i de putin folosul ceputeh trage intru aceasta de la femei. Nuera un desfeanat in lard pe a cdrui cocherdsd nu o cunoascd Kir Costea. El impru-muth pe toti junii cu bani, luhndu-le do-bo.nzi nespuse ; fdceh inlesniri amoroasechiar in casa lui ; spionh pe toatá lumeasi o trádh la spdtarie. Toate aceste le fd-ceh sub masca omeniei §i a clreptatii,suntern inaintati, cdci dacd biata lard Ro-mhneascd ar fi fost si pe atunci un objectde specula, chiar pentru oamenii de joscKir Costea negre§it s'ar fi servit si el decuvintele patrie i libertate, ca Wi satureläcomia de bani.

and ii ieseh inainte ite-o femeie co-chetä (de care nu erh lipsd nici pe atunci),el, dintr'o simpla cdutdturd, intelegeh cucine are a face si ce profit puteh sä tragdde la ansa.

Dacd intretinuta vre-unui boier cu tre-cere la Curte si bogat, se opreh cu butca

si

Ciocoii vecM §i noi 109

dinaintea präváliei sale, el ieseh afard cucapul descoperit si o ametià cu lingusiride tot felul :«Bine ai venit, prea cinstithcoconita 1 Ce mare cinste pentru mine ! Cuce pot sh vh slujesc ? Am primit de curandmätäskii de Venetia, tulpanuri, panglice,rhtele si horbote din Lipsca, fesuri albe deTarigrad, saluri de Iran 1). Am mai primitdiamanticale de tot felul : rubine, smaragdesi márgäritare de la cei mai vestiti giuva-ergii din Stambub. Apoi intorchndu-secittre baietii din prhvalie, le ziceh : «Ei,ce sedeti ca niste trhntori ?... Scoateti totce avem mai frumos si puneti dinainteamilostivei cocoane, ca sh'si aleagh orcei-o plkeh 1»

In chte-va momente se prefirh pe dinain-tea cochetei, toate borfele si falsele dia-mante ale ingeniosului bogasier, fárh ca elsh treach pe vre-una mai jos de un cap d'o-pert. In fine cocheta isi alegeh un inel dediamant, de mArgaritar sau o pernith deodagagiw, si ziceh surhzhnd :

Cat costiseste acestea, Kir Costeo ?sa fac socoteala, milostivo. Apoi !n-

and in mani obiectele in chestiune, se pre-facet ca se gândeste la pretul lor si inurma ragiundet cu aer meditativ si serios :

1) De Persia.

110 Niculae Filimon

«Pe mine ma tine sapte sute de lei, darpentru prea cinstitul obraz al panevghe-niei tale, le dau tot cu acest pret, caci voisä ma fac orn al casei Domniei tale. Cestii I Poate cä te voi ruga i eu de cevasi voi fI ascultat »!

Cocheta numarà banii, i luandu-si o-biectele cumparate, iesea din pravalie, pe-trecuta de curtenitorul bogasier.

Dar fineta lui intrebuinta mai ciiseama asupra feciorilor de boieri cu stare,

asupra acelora despre cari afla ca pesteputin au sa ia vre-un huzmet gras. CR'r-tre toti acestia el se arath generog: Ii im-prumuta cu bani, le implinea cu repezi,-ciune orce servicii, deveneh Mercurul lorPara plata. La toate inselatoriile insä defelul acesta, el se ajuth foarte mult, cudoua copile ale sale. pe care le invälaseatat de bine in arta prefacatoriei, in catele atrageau pe tineri in casa lor intoc-mai ca niste adevarate sirene.

.Erh foarte curios a vedeh cine-va peaceste copile, servindu-se deodata cu mo-destia si nu cochetiiria, douá arme armeash de opuse una alteia. Cand pentruprima oara se prezinth vre-un tânär in casabogasierului, fetele sezhnd pe ate un scauncu ochii plecati in jos, simulau o modes-


tie, dernnä de sfhnta Cecilia 1) ; dar dupäce se informau despre starea si pozitiunealui si dui:a ce se mai familiarizau cu clan-sul, at unci isi schimbau rolul ; dach Vara-nul erh shrac sau se introduceh in casabogasierului cu scop de a solicith vre-o fa-cere de bine, fetele mai adhogau pe lhngamodestie, un fel de rdandrie grosolanhcare faceh indath pe solicitator sh inteleagheh n'ar fi räu sh se care de acolo si sä lelase in pace ; chnd insri thnárul erh bogatsi darnic, atunci, zrneritele fiice ale Evei,isi párhseau curhnd sfiala cea prefácutd, sidevenind cochete, in toath puterea cuvhn-tului, primeau cu cea mai destriimath rhs-fhlare glumele, darurile si shrutarile juni-lor libertini.

Pe child fetele intindeau toate aceste curseca sh ameteasch pe Wata victimh, intrh incash si Kir Costea, cu chte o dulamä ve-chie de postov putred, cusuth cu fir mincinossau vre-un alt vestmhnt rämas de ani inprävAlia sa, si cu zhmbet plin de viclenieii ziceh :((Ia priveste, cocoane, aceastä du-lamh., Ce mai postav 1 Ce mai shrmä deaur !... parch'i un tifarichiu 2). Ia im-

1) Sfanta Cecilia, patroana muzicei, era pa-triciana Roman& Ea suna in perfectiune orga-nul si era tipul modestiei.

2) Cap d'opera de o industrie oarecare.

112 Niculae Filimon

brac'o, a§h sa traesti 1 cad trebue seazafoarte bine cu dansa».

June le, vazandu-se intre ciocan i nico-valà, nu puteh face astfel de cat a imbrachhaina. Dupd ce se terminh operatiunea,grecul priveh la tank- de toate partile, cuo mirare prefacuta, strigand :«Bre L.. Ceminune L.. Luxandrito 1 Marghiolita I Ia pri-viti, tan, pe coconap ! Nu este a§h ca sea-mana cu o Beizadea ? Cat de bine te prindecoconule 1 Parai croita pe trupul domnieitale. Ai, sa facem un targ din doua vorbe.Ei te iubesc prea mult : nu tiu ce ai, m'aifermecat ; pe mine, ma tine douasprezecemahmudele, dar pentru hatdrul dorn-

`niei tale o dau cu zece 1). Ai, sa fie de bine 1Nenorocitul tânär, de si se vedeh tot intr'untimp §i furat si batjocorit, Mà sá primeascahaina, ca sa strice opiniunea de ga-lantom ce aveau fetele despre dansul. Scotehdar punga din buzunar i numarà cele zecemahmudele cu o nepasare prefacuta,sau scadeh pretul hainei din vre-o suma

Monedele e circulau in timpul lui Carageasunt acestea :

Mahmudia cn lei 38, dodecarul, lei 12 ; fundu-cul lei 22 ; nisfiaua lei 4 ;!cerciliul, lei 3 : sgrip-torul, lei 12, par. 20 ; sfantul, lei 2 ; diricliul, lei12, par. 20 ; spetul, lei 12 ; crontalerul, lei 14 ;barbuta, lei 2,10,

anti

abti

Ctocoii vechi i noi 113

cu care imprumutase pe grec mai inainte,tot prin astfel de mijloace.

Nu exista casá de boier in care sit nuintre Kir Costea sub diferite pretexte : lagastronomi se introduceà prin baclavaledulcete de Tarigrad, pe care Ie prezintà pela zile mari ; iar la tinerelg cocoane ii des-chideà intrarea prin glastre cu fiori i altenimicuri femeiesti, pe care le da cu pretulpe jumatate, ca sä poata ciistigh mai inurmit inzecit, prin intrigi si servicii de amor.

In fine pagiinul de fana riot, faceà tot ceii sta prin putinta ca sa realizeze proverbullarei sale.

latit portretul moral al omului ce aleseseDina i Duduca, spre a le ajutit ca sa mii-nânce starea Postelnicului Andronake.

CAPITOLTJL XI

Adevarul este proastit marift

Postelnicul Andronake crezhndu-se asi-gurat de credinta amantei sale prin pune-rea ei sub paza lui Paturica, Ii petreceâaci viata in cele mai dulci placeri ce pot84 dea, omului pozitiunea, urul i amorul.

8

114 Niculae Filimon

Gelozia, unicul rhu ce'l främântase &Alvatimp, dispäruse cu totul prin bunele stirice primeh despre Duduca, si mai cu seamh.prin marea afectiune i intldchratul amorde care ea 'i da dovezi pe fiecare zi. Unicagrije ce'l preocuph erh acea de a crea no-rocul credinciosului shu servitor, pe care-Iorhndui mai inted Sarne la Hatmaniedar necrezhnd de ajuns aceasth rasplatire,el rugh pe Caragea de -1 onorá cu rangulde Sing er, pe care, mai in urmä, lIpre-ftcü in acel de Pitar 1).

1) Ceremonia darei rangurilor pe timpii lui Ca-ragea era aceasta : Individul hotarat a lila rangde era functional- se recomanda Domnitoruluide catre Ministrul sub care servea ; iar cand seintampla sa fie protegiatul vre-unuia din boeri,ii recomanda Postelnicul cel mare.

Ceremonia incepe astfel : Domnul sedea pesofa in sala de primire, iar cand se apropia pe-titorul de rang, se scula in sus si ii irnbraca cuo haina de matase alba cu vargi de fir in formade binis sau tunica ; apoi adresandu-se catrepersoana caftanita ii zicea cuvintele acestea,,Pentru osardia i credinta cu care ai slujit ta-rei." Aceste cuvinte nu se ziceau tot inteun felci dupà informatiunile ce avea Domnitorul des-pre persoana careia voia dea rang. GrigoreVoda Ghica and a imbracat cu caftan pe rapo-satul Barbu Catargiu sa servit cu aceste cuvin-te: Te cinstesc cu acest caftan ca sa desteptin tine dragostea catre faptele cele bune." CuQ casa imbracarei de caftao ra'k)osatului Tache

sal

a


Am zis intr'unul din capitolele precedentea din toate slugile casei Postelnicului, nu-mai vätaful de curte sträbätuse in adAnculinimei lui Muricä si numai el prevazuseintunecoasele lui planuri si ii urmäreh deaproape, fárà sà lase a'i scAph din vederenici una din faptele sale.

Din ziva insA &and Postelnicul avü ne-rozia d'a orândui pe Rituricá priveghe-tor asuprarlfaptelor amantei sale, vätaful Iiindoi privegherile i aflá toate eft te Pätu-rica voià sk,fle tie ascunse; ci descoperi ne-demnh tradare a ciocoiului, i hothri s'a

Ralet, ii zise : nTe cinstesc-cu acest caftan pen-tru evghenia neamului tau."

Dupa aceia Postelnicul cel mare comtinica ce-lor de fata numele rangului, apoi dupti dansul ie-$ea Seliam,Ceau$ul sau Basi Bulucba$a i vesteamultimei numele individului i rangul ce primise.

Dupa savar$irea ceremoniei, cel ce primearang, pleca din curtea domneasca pe jos, dacarangul era mic, iar de era dela stolnic in sus, ilpunea calare pe cal domnesc impodobit cu ciol-tare de fir $i calcane de argint, $i ii petreceapang la locuinta cu alaiul dnrnnesc.

Ajungand la casa sa, venea meterhaneaua $icanta, apoi veneau trasurile domnesti avand

Inteinsele idiclii $i cafegii cu tacamuri de dul-ceata, eafea i ciubuce, toate domne$ti, iI1 cins-teau ca din partea Domnului, iar cel cu rangul,catà sa plateasca lei 400 pentru meterhanea,Cate un bun bac$i$ la nadichii, cafegii i ciubuccii.

ci

116 Niculae Filimon

denunte pe tradator, ca sä scape pe stapâ-nul sau de nenorocirea in care voià sit-1traga.

Intr-o zi, pe când Postelnicul se aflà sin-gur in odaia sa, triintit pe sofa si ingänândpe nas un chtec de amor, vataful se pre-zintrt dinainte'i, i dupa ce'i Mar temenea1)pand la p4mant, ii zise :

Cocoane Andronake, sä traesti intrumulti si fericiti ani ! Cinci ani sunt acurnde când te slujesc cu credinta i supunere.

dori dar sä aflu din gura domniei-taledacä te-ai multumit de mine, or ba.

Ei bine, sunt multumit ; ce vrei ?Voiesc, cocoane, sä aflu ce parere ai

despre mine ?Unde vrei sá ajungi prin aceste in-

trebäri ?Voiesc sä stiu daca esti multumit de

mine ; as vol iarási sä stiu de ma ai deom cinstit sau ma crezi hot ori siret.

Ei bine, esti om cinstit, sunt multu-mit de tine, si la ziva "Ilea am O.' te facSiitrar.

Sa'ti ajute Dumnezeu, cocoane Ti-am mancat phinea i sarea atata vrenle,

1) Compliment turcesc.

I

Aa


voi sà-ti mArturisesc o tainA care'mi apasdcugetul.

Grecul auzind aceste din urind cuvinte,luà un aier mai serios, i atintind ochii a-supra vAtafului, zise :

Spune'mi ce tainA este aceia desprecare'mi vorbesti.

Ii aduci aminte, cocoane, CA acurnpatru ani, ai prima in curtea domniei-taleun copil trentAros si zmerit ?

Despre Dinu voiesti sä vorbesti ?To cmai despre dhnsul, cocoane. Pe

acest copil sarac, domnia-ta '1-ai imbrhcat,1-ai hränit, i-ai dat locuinta, 1-ai invatatelinica, intocmai ca pe un grArnAtic dom-nesc ; apoi 1-ai miluit cu huzmet si boie-lie 1). FA bine cocoane, ia spune-mi, ashsä trAesti, ce parere ai despre ansul ?

Foarte bunA ; este bAiat cinstit si maiubeste ca pe un tatA.

Uite, cocoane, la pontul acesta nu maunesc cu domnia-ta. Eu, de si sunt unprost pe langa domnia-ta, dar din ziva child avenit in curtea domniei-tale, mi s'a pArut unfatarnic Si un siret de frunte ; 'ham ur-mArit pas cu pas, crezhnd cà sunt amAgitdar purtarea lui, in loc sA risipeasch bA-

Slujbd i rang.

118 Niculae Filimon

nuelile mele, le intarea si mai mult. Doiani de fatarnicie fura de ajuns, ca sá tefaca sal iei drept omul cel mai cinstit dinlume, Si sal oranduesti pdzitor al cocoa-nei Duducai, despre care banuiai ca te

De unde stii ca ma insala ?Lasa-ma, cocoane, sà ispravesc,

vei judech mai bine daca mint sau spuiadevarul,

Urmeaza, dar gandeste-te cá de-mispui minciunt, iti voi da cincizeci de to-puze la talpi 1).

0 mie, milostive, de voi minti.Aide, spune.

-- Pe data ce Dinu s'a mutat la cucoa-na Duduca, a inceput s'o pazeasca dupaporunca domniei-tale, insa nu cu socotealade a'ti spune adevarul si a te scaph dede necinste. ci ca albá de fried i safaca cu &Ansa ce va voi.

i ce s'a intamplat dupa aceasta ?

1) In timpii aceia se bAteà la falangrt cu nu-iele de râchità sau cu topuzul. Acesta din urmr1insa infrico§à mai mult pe pacient, cAci ose_bit de durerea ce'l fãceit s6 simtà, de multeon ii vitimà oasele tUpii piciorului.

insalä.

si

cdl


A prins'o in gradina cu calemgiuldespre care o banuiai, §i in loc sal aducalegat dinaintea domniei-tale, a facut alt-ceva.

Ce a facut ? Spune §i gandeste-te lacele cincizeci de topuze.

S'a unit cu greaca, care s'a dat ladragoste cu dansul, ca rnanance mailesne averea §1 astazi pe child domtlia-tate sile§ti sal scoti la obraze, el te necin-steste si'ti mananca si averea.

i cu ce dovezi puti tu s sprijinestiaceste pad ?

Cu nici o dovada, afara de cinsteamea, caci, ei, §iretii, au luat mäsuri casà nu lase nici o urma despre neleginirealor.

Postelnicul, luand tot ce auzise dreptminciuni si pad nascute din gelozie, in-crunta figura, §i cu un gest de manic i ogravitate cu totul otomana, zise bietuluivataf:

Afara, mie1uie, sa nu' ti mai calcepiciorul prin curtea mea, caci ii voi in-muià spatele cu bataia

Pe &and vataful ieeà pe u0, disperatea 'siLa compromis viitorul, lath ca celputin sa scape pe stapanu-sau de nenoro-cire si de dezonoare, o butca cu caii albiintra in curtea Postelnicului, i dintr'ansa

sift

I

120 Niculae Filimon

iesI o femee invaluita, care se sui pe scaricu cea mai mare iuteala.

Aceastä femee era Duduca. Ea simtisede mult cd vataful o spioneazd, si printr'ocoincidentd, norocitä pentru &Ansa, ea a-vase chiar atunci ideia de a veni la Pos-telnicul ca sä preintampine furtuna ce ha-nuia cit poate sa se ridice asupra capu-lui ei.

Cum infra in casa, isi scoase maloteauasa blanita cu samur, ,i ridicand valul depe ohraz, rasa sa se vazit acele frumusetiinchntatoare care rapise atatea inimi. Erhinsa in trasurile fetei ei ceva ce dovedeao agitatiune interioara foarte mare. Pos-telnicul simti aceasta §i. prevazhnd chiardin neasteptata ei venire, ca o sa se in-fample ceva, o privi cu amor qi ii zise ;

Vino langa mine, ingerul meu, lu-mina ochilor mei I

Greaca raspunse printr'un suspin, darnu se mi§ca de loc.

Ce ai Duducuto ?... Tu oftezi.N'am nimic.Aceasta nu se poate, sufletul meu ;

de ce e§ti trista ? Ili lipsete ceva ? Te-asuparat cine-va. Spune.

Greaca incepft sa planga, si inecata desuspine, ii zise :

Am venit sali split ca de astazi ina-


inte, nu mai sint amoreaza domniei-tale; maduc la calugArie.

Si de ce inima mea ? adaose Postel-nicul cu mirare.

tii domnia-ta prea bine.Sà n'am parte de ochii mei dacd stiu

ceva.Chnd ai venit inthia oarA la mine,

'mi-ai spus cA ma iubesti, 'mi-ai zis eh'ma iei de sotie, i o sä ma faci sä gusttoate plAcerile lumii ; iar acurn dupa cecé m'ai fAcut sA jertfesc toate gusturile vie-tei mele pentru domnia-ta, iti bati joc demine ca de o tigancA.

Eu imi bat joe de tine ? Esti neburia,Duduco 1

Tot ce am zis este adevArat. .Si careluare In rhs poate fi mai mare de cat aceiade a nu te increde in mine ? Ce bAnueli'fi-am dat eu de child trAim irnpreunA, casà'fi poti indrepth asprirnea ce de doi aniintrebuinfezi asupami ?

Ce asprime Ce nedreptali sunt ace-lea despre care'mi vorbesti ?

Ajungem la fälarnicie, arhon Postel-nice. Dar ce cruzime poate fi mai mare decat ac6ia de a banui cinstea urlei femei cefi s'a dat cu cea mai mare dragoste, sit ama pune sub paza unui nelegiuit care maomoard cu nesuferitele lui privigeheri. Eu

I

si

122 Niculae Filimon

nu mai Sunt volnica sa'mi descoper niciuna din cele mai nevinovate pläceri femei-esti ; de ies putin prin gradind ca sa go-nese uratul singuratMii, ciocoiul domniei-tale ma urmdreste pe furis ; de cant ateceva ca sa ma desfafez, el atinteste la mineniSte ochi plini de venin, prin care parec'ar voi sa'mi zica :Tu iubesti pe altul

pentru dansul &anti, iar nu pentru sta-panu-nreu. Nelegiuitul ma urmarestein tot locul, pana ,si in sfanta biserica,unde ma due sa'mi vars focul suferintelorSi sa cer intarirea de care am trebuinta,ca sa pot rabdit toate chinurile lui.

Acestea sunt naluciri. Paturica esteun baiat cum se cade, i chiar de va ficutezat sa te privegheze, iti jur pe Dumne-zeu ca nu cunosc nimie din cate imi spuisi ca dau o dovada si mai mare des-pre aceasta, Ii fagaduesc al voi dojenicu asprime.

Nu ma multumese cu atht. Cer cascoti chiar astazi din casa mea, sau

parasese acea casa care s'a facut o temnitapentru mine. Acesta este singurul mijloc dea mai vietui impreuna. Primesti sau nu ?

Postelnicul, fiind robit de aceasta sirenaamagitoare; nu putil sa reziste la teribilulasalt, ci Ii zise surazand. Aide de I Fiedupa voia domniei-tale, Duducuto ; vino inbratele mele sa sarut.

sal

Si

sali

le


Greaca chza pe pieptul lui, bra-tele ei finese impleticirá de corpul cel robust al fa-nariotului, intocrnai precum se impletite§teedera pe un stejar vhrtos ; buzele lor seirnpreunarä si rámaserà chte-va momenteinteun extaz febril. Pentru Postelnicul An-dronake, ce erh orbit cu taut de amorulDuduchi, aceste momente erau o fericirenespush chci se incredinth din nou desprefidelitatea amantei sale. Pentru iscusita sagreach insä, aceste saruthri infocate eraunumai o cursh prin care'§i inlesnià mijloa-cele de a arnagi mai tare si mai bine peacela ce voià sh exploateze.

Douä ore in urma acestei scene de ipo-crizie i nerusinare, Dinu Phturich, compli-cele Duduchi, ie§eà din casa ei cu zhmbe-till de fericire pe buze, chci devenise vätaf decarte al Postelnicului. Ceia ce mai aveh a-cum de fácut, erh rdpirea definitivh a aye-rei fachtorului ski de bine.

CAP1TOLUL XII

Una la manh !Dinu Phturich, cum se instalh in postul

de vätaf, pe care il dorise atht de multchemh pe toate slugile curtii si le tina uncuvant prin care le Mai cunoscut ca intimpul fostului mai inainte vätaf se facu-

124 Niculae Filiinon

se mare risipd in curtea stdpanului säu,si cd el nu va suferi sä se urmeze i inthnpul sdu, asemenea fapte : «Voi pedep-s1,ziceà el,fárd milä pe toti aceia cevor cutezd sd insele pe boierul, mdcar cuo para.» Apoi dupd aceia, nurnärd pa-sdrile din curte, coti butile cu yin, ludcheile pivnitei din rnana jupanesei, scoasepe sofragiu si pe stolnic, sub cuvant demanciitorie §i puse in locul lor pe altii a-alesi de dansul dupd spranceand

Aceste aspre rndsuri ajunserd la urecheaPostelnicului si el se bucurd foarte multawl gäsise, dupd pdrerea lui, un cm cin-stit ca scape de ruina dare care mer-gea cu pa.si repezi ; nu §-lià insd cá acelorn, in care se incredea atitt de mult eracel mai fin dintre toti hotii, si cá mdsurilelui economice nu erau deal o cursä intinsäprin care voia adoarmd ca sd'i poattimama averea mai lesne.

Dupd ce Paturica Mai tot ce puth cadea acr de om cinstit si CU durere- de

inirnd de averea stilpanului sdu, el se in-dinaintea IMI si ii dete socoteala de

mdsurile ce luase.Grecul ascultd cu bucurie- toate proiec-

tele de economie ce'i Infátisä ciocoiul ; a-poi esclamd cu o multumire invederatà :

Bravo, Dinule ! aferirn, copilul meu!

sd'l

sd'l

fäisà

!

sfisi

Clocoii vechi §i noi 125

Cum ingrijesti tu de averea mea, ashsa ingrijeasca Dumezeu de tine.

Aceste binecuvantari de al caror inteles e-chivoc un om cu frica lui Dutnnezeu s'arfi spaimantat, nu filcura nici o impresiunein inima ciocoiului ; el plect capul in josspre semn de multumire si zise :

Stapane, tot ce am facut pentru domniata, nu este de cat un mic semu de mill-tumire pentru multele faceri de bine ce aisavarsit asupra nevrednicului tau rob.Alta mai am sh spui Panevgheniei tale.

Spune, Dinule ; sh vedem.Domnia-ta ai mosii, vii, livezi de

pomi, helestaie si zalhanale.Ash precum zici ; am din toate acestea.Ei, bine I stapane. Trebue sá facem

cercetare pe la toate 'aceste acareturi, cadpoate sh fie alcate de vecini ; poate cä a-rendasii taie padurile, stria' livezile de pomi,lasa morile si hanurile in nein grijire si,bine vezi domnia-ta, acestea aduc derapa-nari stärei Mariei tale. Trebuia, dar sä trimitiun om credincios sa cerceteze, si sietiaduch stiinta lamuritä, despre toate aceslea.

Ai.dreptate, Dinule, si iath iti poruncescca chiar de maine sa pui in lucrare aceasta.cercetare.

Conversatiunea aceasta se intrerupse prinvenirea Postelnicului Vlahuti, ca sä invite pe

126 Niculae Filirnon

fanariot la masa ce dklea trimisului impa-rätesc in pricina haraciului...

A doua zi pe la seapte ore de dimineatd,un finar imbracat cu haine arnautesti foartegalante, i insolitl de douázeci i cinci idi-clii, sub comanda marelui Satdrgi-Bcwtal .CainardOei, strabateau intinsa padurea Vlásiei.

Era pe la mijlocul lui Mai ; aerul dulce aldiminetei, imbalsAmat de mirosul llorilorsalbatice si de acel parfum racoros al frun-zelor de curand crescute, rdspandea pestetot o suflare invitatoare; pasdrile saltând princrengi, tantau acele mii de melodii sublime,care inspird in inima:omului i melancolie

placere.Pe child calatorii isi urmau drumul in

tacere, deodatä se auzi iesind dintre desisulpddurei o voce care canta cu multà expre-siune o melodie intristatoare si eroica.

and cortegiul ajunse destul de aproapespre a deosebi cuvintele cantaretului, el seopri de sinesi ca sa poata asculth aceastäbaladá caracteristicA pentru timpii deatunci.

Frunz'a verde de secaril,Nu mai e dreptate In taril.De dai jallA la Domnie,Te treze§ti la SpaTarieSi d'acolo la Divan

si

Ciocoii vechi I noi 127

pierzi vremea cate-un an.FrunzA verde pe molottu,Duca astazi sunt in codru,Cu pistol la cingkoare

cu flinta pe spinare,De ce nu ma intrebi, cre§tineSa'ti spui focul ce-arde'n mine?Am avut muma §i tata,Casa mare'ndestulata,Zece vite in cosar,Si parale'n buzunar;Dar grecul afurisitTot ce-am avut 'mi-a7rApit;Parinti, nevasta, copiiNu mai sunt intre cei vii.Nu mi-a mai ramas pe lumeDeck eu §i ce'i pe mine.FrunzA verde iasomie,Aideti frati la haiducieSA scapam de lighioiDe cochinti 1) §i de ciocoi."

Simtul acestor versuri si mai cu seamáfocul cu care erau cAntate, Men o urAtáimpresiune in inima cAldtorilor, dar maiales junele ce pAreh a fi stdpAnul, se gandiputin ; apoi tinand ochii asupra lui Sathrgi-Ba§,a Ii zise :

Ce zici tu, Radule, despre acest cAntec?..N'ar fi bine sa." pregatim armele ?

1) Cochinti §i cataoni, sunt numele obicinuitece le dau taranii greciior arenda§i.

Deli

128 Niculae Fifirnon

-- Armele 1...Si de ce ?Auzi acolo de ce? Pared ai uitat ca

suntem in Vläsia, in cuibul tuturor al-harilor ?

Asa e, cucoane Dinule ; dar tot e maibine sh ne cautdm de drum. si sd Idsäm pebietii crestini sa-si verse foal ce le ardeinirna, cä mult sunt amdrâti, särmanii.

Dar dacd vor fi hoti si vor návMiasupra neastrd. ?

N'aveti grije, cucoane Diuule ; ii cu-nosc eu.

Ai zis cd'i cunosti ?Da ; am zis.Si de unde ii cunosti ?Child erarn nefer la Spatarie, am

väzut pe capitanul lor venind la Spdtarul.La Spdtarul ?... Si ce &did la Spa-

tarul un cdpitan de hoti ?addugd Páturicäcu aier de mirare prefácutd.

Venise asi prenoiasca huzmetutde hotie.

Dar asta nu e de crezut, Radule IVoiesti sa te incredintezi cd'i adevdrat?Da, voiesc.

Sarargi-Basa scoase un flueras de pa-rnânt, de la cingAtoare, si puindu'l in gurdfácir sd iasd. dintrInsul /chteva sunete as-cutite. Nu trecir mult si suita caldretilor fuinconjuratä de vre-o cativa tided", scurti de

Clocoll vechi §i noi 129

stat, vAnosi i inarmati calla' in dinti.-- Bine ati venit sthatosi, Mai I zise

Sathrgl-Basa rásucindu'si mustata cea lungdsi zhrnbind.

Bine v'am gäsit,boieri domnia-voastrálrAspunserä talharii.

Unde este Gheorghe ?Care Gheorghe ?Chitanul vostru.Al al Cápitanul...s'a dus cu cativa

feciori sa." calce pe Märgineanu.- Pe pArintele Arhimandritul ?

Da, boierule, pe dAnsul gras laceafá.

Dar bine, m'ai, nu'i pAcat ?Meat Dar el se ghndeste oare la

pricat cand tine seapte, opt tiitori in casä,child nenoroceste pe tot anul mite dourt-

zeci, trei-zeci de fete?Ce spui, mái bdiete; le face el toate

acestea ?Si mai man cleat acestea, boieri

domnia-voastrá ; ba bietilor romani dinsatele mAnästirei le ia i cenusa din vatrii,ii sphnzurä de picioare si le &á fum ca lavulpi, apoi aratAndu-le garbaciul cu dota-spre-zece sfArcuri de plumb, le zice: Scoatebani, afurisit taran, ati crap pielea cughrbaciul acesta.: Sárnianul taran ráspunde:

N'am parintele, Dumnezeu9

al

'L.

si

si

130 Niculae Filimon

siti ierte pacatele. Nu stiu eu fleacurid'astea ; ace4ti bani stint ai SfantuluiMunte; plateste ori te omor ca pe im do-bitoc,raspunde grecul.

Bre 1... Dar nelegiuit mai este !Nevoie mare, cocoane, Mai deunazi

s'a sculat satul Telega i s'a dus la dansulcu ousoare, cu puisori de gaina, cu untisor,del ca crestinul, ca roage sa Ic fedi obisericuta in sat, srt alba i ei de, biet,unde sa'si ingroape mortii i sa'si botezecopiii. Ei, bine 1 boieri domnia-voastra, stitice le-a facut, ?...Dupa ce le-a luat plocoanele,i'a dat afara din casa Cu injuraturi. Bietiisateni au bagat jalba la domnie, dar el aaflat, i cu marafeturile si draciile lui 'i-adus pe toti la inchisoare, de li se pra-padese bucatele pe camp.

Ia sit lasam aceasta la oparte, ziseSatargi-Basa si spune'rni cum it mergtrebile? rati dres cu Spataria ?

Mai alaltheri am dat Spatarului dourt-zeci de pungi de bani.

Satargi-Basa se apropie de Dinu Prituricazise incetinel:

Te mai indoiesti, cucoane?Ai dreptate, raspunse Paturica cu. un

aer prefacut, dar asculta, miti Radule ; desi te vaz ca esti bine cunoscut cu acestioameni, eu insa, drept spui, nu preama simt la siguranta aici. Spune-le ce

sal

si'i

saltle'i

Ciocoli vechi i noi 131

spune ea sá ne lase O. mergem mai cartindinainte.

N'ai niei o teama cocoane ;spas ea am fost nefer la Spatarie si n'orii ei nebuni sd se lege de oameni child iivad cu mine. Ei! din chte 'i-am sciipat eu!Ia, intreabai numai, spuie : ar mai fiasta-zi vreumul din ei nepus in teapa, (Incan'ar sti it se poarte cu oamenii stapnnirei?Mai bine deck sä fugim (Fact ea niste ne-mernici Si sa ne facem de rusine Iumei, iasà de.scalecain si sä ne facem frumos co-mical de amiazi, ad pe verdeatii la umbra,

punem pe flaciiii acestia sii ne gateascao masa cum se cade, 6'16 negresit drumultrebuie sit te Ii secat si pe dumneata la inimit.

Bine, adaoga Paturica;asigurat acumprin cuvintele voinicului Sathrgi-Basa ; darce sit meincam, caci, dacii e vorba demhneare, as mancà Si eu bucuros.

Hei daca e ash, lasa-te pe mine ; osit te fac sa un miel fript hoteste.

Ba zau' 51 ce tel frig hotii mieii ?Ce'ti pasa domniei-talel Ia sa vezi; ii

tli,Taduese o friptura, care sa intreaca toateertiabapnrile 1) de la masa lui Voda.

Zichnd aceste vorbe, se intoarse dareidiclii si alegand pe (loi mai chipesimai voinici le zise:

1) Friptuffle turce§6.

sA

--

1

mfinfinci

still

--

132 Niculae Filimon

Ma, luati pitacul acesta, duceti-vä cu(lansul in cel dinthi sat ce yeti intAlni,cereli sd vä dea cinci miei gra0, untproaspAt, olfà si vre-o patru, cinci vedrede yin, §i dacA v'o cere bani, spuneti-le cätoate acestea sunt pentru gatirea conaculuiisprävnicesc; daca.' n'o va crede, arätati-lepitacul; iar dacä i dupä aceia se vor im-potrivi, muiati-le spinarea cu muchele ia-taganelor.1)

Foarte bine. stápâne.Idiclii plecarà §i Sathrgi-Basa intorchn-

du-se cdtre hoti, le zise;Baetil Coconu Dinu Päturick omul

Marelui Postelnic Andronache Tuzluc, voietesä ospAteze la voi. Cu ce puteti sä iie slujii?

De o cam data n'avem nimic, dar A§-teptäm s'a ne soseascá a6um de la Ploe§ti,(Ie toate.

Ei, dacä e ask pAnä atunci, odihni-ti-va §i voi pe la colnicile voastre.

1) Aceasta porunai data de Satargi-Basa dareidiclii, ar trece drept o fabulà in ziva deastiizi; nimeni n'ar crede cti se fticeau ase-menea talharii de ate oamenii domnesti,

ca Sii ie 1inistea si a proteja pe cei sii-raci; cu toate ccestea ea a existat, si pentrumai mare nenorocire, s'a exercitat chiar deoameni privati, cari se imbricau in costum deoameni domnesti i jefuiau pe bieii tkani ara-tzlndu-le pitace mincinoase. (Vezi condica Ar-hivei No. 112 foaia 880).

platiti

vechi §i noi 133

Hotii inaintara in padure, iar Dinu §1comandantul idicliilor asternurà un covorde Tarigrad sub un par sälbatec, i aprin-zandu'§i ciubucele, se trantirá la umbra casá se odihneasca.

Nu trecir mult timp, §i idiclii sosirdincarcati cu provizii de ajuns pentru unregiment de soldati.

Hotii ie§irà din padure, junghiara intr'oclipa toti rule; le scoase pantecele §i co-sandu'i la loc pielea pe dansii, intrara inphdure si rascolind cu ni§te pari un ja-ratec compus din curpeni de vita salbd-tied, in care inchisitia ar fi putut sà arido suta de eretici, ingropard inteansul petoti mieii.

Dinu, neintelegand nimic din acest modnou de a face fripturi, priveh cu uimire peaces:ti bucatari improvizati, cari, prin figu-rile ion posomorate si prin miscárile ce fa-ceau, semanau intocmai cu dernonii iadu-lui, cari tortureaza sufletele condamnatilor.

In timpul acesta, o altä grupa de tillhariintindea pe iarba verde o masä de panza;altii faceau mamaliga; cativa coceau Qua§i curatau cepe si usturoi verde pe care lea§ezatv pe la locurile unde aveau sa §eazdoaspetii,

Pe cand toata ceata talharilorise ocuphcu pregdtirea acestui ospät original, seauzi un pocnet ca al unei_bombe_ce iese

Viocoii

134 Niculae Filirnbn

dintil'un tun. Paturica Rich o miscare re-pede si convulsivk iar seful thlharilor, acel

cu care conversase mai nainte,Speriat Ii zise zambind :

Ce, cocoane, te-ai speriat ?13a nu, dar...ia spune'rui de unde vine

acest sunet ?Acest sunet va s ick cocoane, c'a

venit timpul sä puneti la masa.Nu inteleg nimie.Priveste !ii zise, arlitându'i doui tal-

hari ce scosese un miel mare din mor-mantul de flacari, i 11 tidau cu un fel deapä compus'a din yin amestecat cu usturoipisat i cu sare. Pocnetul care te-a spe-riat, veneh de la acest miel.

t- de ce a poonit mielul, fratioare?s'a fript de ajuns.

Dar 0e mai fac acei doi voinici cudaristil ?

Stropesc cu yin si-1 infasurti inpaned, ca sa iasä mirosul cel frumos.

Conversatiunea lor fu intreruptä de ablepocnete ce urmara unul dupa altul. Tàlha-Till nu ochi cercetator imprejurulshit apoi striga

Gata, MeV ?Gata, capitane.Poftiti la mask hoeril- zise ciipitanul

liii Paturica si lui Satirgi-Basa.

on v6-zAndu'l

vä

--IFlind-cA

L--L II

nu-i

aruncA


Ei fAcurA un semn de primire, i ina-intarA cdtre masA.

CApitanut chemA Pe ajutokil sAu,sopti cAteVa cuvinte, iar dupA aceia, sepuse la masA, i dupA ce rupse mielul cumAinile, in mici bucati, i .puse plosca pemasa el zise :

OspAtati, boicri domnia-voastrA,li-ne dacA n'am putut sä vii slujim mai bine.Oaspetii thlharului puseri mAna pe cAte

o bucata de mid i incepuri a miincii cii() porta nedescriptibilA, adaogAnd din timpIii timp Cate o capAtAna de ceapii sau deusturoi verde, si band vin de CernateSti.

Ei, boieri, cum vi se pare fripturaboastra ? intreba falharui.

De minune, cApitane ; dar ia spune-micum se numeste felul acesta de .fripturA?

Mid niIhusit, boieri dumnea-voastri ;iriel fript hoteste.

SA trAiascA intru multi ani nascocito-ul mielului nabusit I rispunseri de-Math

Satirgi-13asa, cu gurile pline deicioasa fripturi.Dupa felul acesta de bucate, se Oise pe

masa tint proaspit cu mAmaligapi oaspete. Oaspetii nostri mAncari si din-tr westea cu mare pofta ; apOi se scularido la masa, i dupA ce multumiri capita-

incilecari urmard druipul inainte.Mosia Rasucita, punctul principal al CA-

,

hiluricA i

it 'oat

si-i

ier-

136 Niculae rilimon

Iátoriei lui Paturica, era trei poste departede Bucuresti, si el nu Meuse nici drumuljumatate ; temandu-se dar ca sh nu-I apucenoaptea in pädure, grabi mult caldtoria,ajunse in sat pe la sfintitul soarelui.

Pe data ce se aseza in casele boieresti,trimise pe ispravnicei sa cheme satul casa cerceteze despre asupririle ce cearcd dinpartea arendasului.

A doua zi pe Ia revarsatul zorilor, curteacaselor boeresti era plind de sáteni de togavhrsta ; unii tineau in maini pui de Oink.alti, ca.te o strlichind cu ouà sau cate ooala de unt. Toti acestia venise sa reclamein contra arendasului, si nu asteptau decat scularea lui Páturica.

Na trecü mult timp, i ciocoiul se aratamultimei hnbracat in haine arnautesti mu-iate in fir, si cu un aer marg. El se aseztpe un scaun, cerü cafea si ciubuc, iar dupacell. Mal tabietul, aruncd o privire severd

observätoare asupra taranilor, apoi zisecu un accent plin de ingamfare : Crestinibuni Mdria-Sa Postelnicul Andronake Tuz-luc, stdpanul nostru a tutulor, m'a tritnisacl ca sä aud plangerile voastre i sa vädau dreptate, de veti avea. ; spuneti dar pa-smile voastre Idea cea mai mica temere.

cd va ascult.Taranii detera mai intai plocoanele in

maim idicliilor ; apoi, dupa ce se scarpi-

Iota

si


narä in cap si frdmântard cáciulele in mAinicat-va timp, incepurd a se jelui care de caremai mult, si toti de odatd, in chipul urmdtor:

«Sä trdesti, conasule I bine cd te-a adusDumnezeu la noi, sä vezi si sii crezi urgiain care am cdzut : ne-a sárácit, coane, ho-tul de grec ; ne-a lásat in sapd de lemn.Mie mi-a luat boii si vaca, sdrac de maicamea ! pentru un izluc de seaptezeci de pa-rale. Pe mine in'a imprumutat cu cloudbanite de mdlai, si sant trei ani de &andtot i le plAtesc, pdcdtosul de mine, si childgAndeam cd am scdpat de dhnsul, m'ampomenit ca-mi dejugd boii de la plug, simi-i vinde de m'a läsat sarac lipit. Miemi-a necinstit fata cu sila, bdtând'o pada'si-a esit din minti. Pe mine m'a inju-gat la carul cu lemne ca p'o vita, cucona-sule. Pe mine m'a spAnzurat cu capulin jos, si mi-a dat fum de ardei, si nu m'aläsat piind nu i-am dat rdvas ca-i sunt da-tor trei-zeci de lei. Mare ndpaste a cd-zut pe capul nostru, cuconasule I strigardmai multi de odatk o sd ne ducem inlume, cdci Dumnezeu a luat dreptatea de pepdmânt ; arendasul ne jefueste, zapciul nejupoaie de piei, gazda de judet si ispräv-niceii ne ung cu miere si ne leagd de co-paci de ne mdn'ancd =stele si tântarii I....

Dar bine, buni crestini I de ce n'ativenit sd-mi spuneti mie toate acestea?

--

--

138 icu1ae Filimon

rhspunse Dinu eu aer de compritimire.N'am indräznit, euconasule. Odatrt 'n

Viata noastrh., am hagat jalbh la MAria-Sa,si in toe sh ne flied dreptate, ne-am po-menit eu o ceath de arnhuti, care ne-aurupt oasele. Nu stim ce o sh ne facem ! o

sá trecem in tara turdeasch ; incailea t neomoare phganli, cleat crestinii, cari se in-chinä la o cruce cu noi.

In 6.0eastá multime de jeluitori, erau'vr'o patru thrani, taxi se hrtteau CU pumniiin piept, isi smulgeau phrul din cap, si sa-rutau fruntea imineilor lui Páturicii. Acestijeluitori exagerati aveau niste fizionomii deadevArati hotomani. Difiu ii observh Si theit ;

dupa ce concedie gloata de ttirani, cttffighdueli mincinoase? Mat un semn ispraN -

Isprávnicelul se apropie de ansul,chciula

Srt-mi aduci mai pe ' urrrai pe aceipatru jeluitori can l. se vrtitau mai tare, au-zitu-m'ai

Am auzit, cucoane.Du-rte acum de chiamh pe arendas.Sh trhesti, cucoane ; este dus la flag.51. child 'vine indhrilt ?Pe la chindii cocoane.Bine.

1) Prin chindii, trani inte1eg apunerca soarelui.

linhadIn mhini.

1),

t

int

nicelnlui.

Ciocoil vechi §i nol 139

Cateva ore in urma scenelor de mai sus,Paturich sedea pe sofa cu picioarele incru-cisate ca un osmanliu, i fuma dinteunciuhuc, dukea i parfumata planta arabicanumita gebet'), av4u1 dinaintea sa. pe ceipatru tarani jeluitori.

Dupä ce lasri sh iasä din peptul sau unnor gros de fun), ce se Malta eatre tavanulcamerii, formand o multime de grape bizare,el privi cu atentiune pe taxani si le zise :

Ei bine, baeli, acuin suntem singuri,Duinnezeu stä de fata ; ia spuneti-mi, decand a venit acest arendas pe mosie, cum,inerg padurile, hanul, morile, carciumile ?Sunt in, stare' buna, sau nu ?

S'a facut mare firosealä 2), cocoape;durea cea mare cu cppacii ca butea degrosi, a vandut-o si a ai-s'o In facerer Ichiu ; iar acum a ramas numai o opri-turd in care nu gasesti deck pari si nuele.hind s'a daramat de tot, si plouàsal; carciumile asemenea. Din helesteu scoatepe fie-care saptamana chte up. car de peste,si 1 trhpite la targ la Ploesti.

Sunt adevarate toate acestea ?Uite, cocoane, cum te vaz si cum ma

(Zi.Ciocoiul chema un jdicliu si poruncl ski

witeasca calul ; apoi incalecand, tuft cu sine) Tutun din Arabia obicinuit foarte mult pepii aceia pentru mirosul ku placut.

2) Risipti, paguba.

pA-

de

intr'in-

-

140 Niculae Filimon

pe tärani, impreuna cu isprävnicelul i doislujitori, i plecá s5 facA cercetare. Se dusemai intai la han si-1 gäsi tot asemenea ;apoi intrá in 1:6:lure i gasind-o in adevárcu totul stricatà, se intoarse acasA Si Matfoae de ispase iscálitá de preoti si de frun-tasii satului.

Pe cand se petrecead acestea in casa bo-ereascä, arendasul se. intoarse de la targse ihformase despre aspra cercetare fácutäin ; el era coprins de trick caci toateabuzurile despre care vorbiräm, erau inadevAr sávarsite de dansul.

Astepta dar phnä ce rknase Päturicásingur ; apoi inträ in odae, i printr'uncompliment demn de un pasä cu trei tu-iuri felicitä pe ciocoi de bunä venire.

Ciocoiul II primi cu un -ger foarte seversi fará sá-1 pofteasa sa seazh sau sä-i räs-punda la compliment, ii zise :

Bune sunt astea, Kyr Christodore? (aces-ta era numele arendasului). Astfel 1I pàzestidomnia-ta legAturile zapisului de arenduire?

Da ce am gresit, cocoane Dinule, dete-ai suparat pe mine ?

Ma mai intrebi inch' ce ai gresit ?Priveste.

Arendasul citi foile de ispasä si se inspili-manta de märhinea sumelor ce viizasele.

Ciocoiul observand ingrozirea ce pricinu-

lipsh

intr'in-

si

Ciocoli vechi i n6i 141

ise arendasului, ii zise mai linistit :Eu n'am ce sA-ti fac ; trebue in douä-

zeci si patru de ceasuri sa-mi raspunzisuma cuprinsä in ispase, caci am porunciisa-ti pui bumba0r, doua ortale de sluji-tori. RAmhne la domnia-ta, sA-ti alegi dindouà una : ori sa platesti de buna voie,sau prin sila.

Dar bine, cocoane Dinule, ma IasisArac pe drumuri 1

Nu voi sà stiu nimic despre aceasta.Plateste banii cu binele, sau fac pitac laisprAvnicie si-ti pui in spinare o suma deslujitori... Intelegi romhneste ?

Grecul plecA capul in jos, si dupa ce seghndi chtva timp, zise :

SA ma invoesti sA dau mai putin &An'am, ramhn pe drumuri.

Fie cum zici. Ispasa se ridica la o sutAde pungi de bani. Cht dai dinteaceasta suma ?

Douà-zeci de pungi, cocoane.Este putin, foarte putin. Nu primese.Fie trei-zeci, sä nu mai fie vorba.Mai jos de cinci-zeci, nu primesc nici

o laseae. 'Fe mullumesti, oH fac pitacul ?Haide, fie !rAspunse grecul, scoland

din san o pungA verde, lunga de doi coti sio deznoda cu acea intristare ce simt amantii,&and se despart de iubitele I. Numaracele cincizeci pungi de bani in rnahmu-dele, dodecart, funduei §i rubiele ; apoi

142 Niculae Filirnon

dupil ce saluta, pe ciocoi esi din casa of-tand jurandu-se pe toti va scoateacei bani indoiti din pielea bietilor sateni.

A doua zi Niturich pleca din mosia Rh-sucita la celelalte mosii ale stäpanului sau.si (WO ce Mca pe la toate cate o eerce-tare de felul celei descrise mai sus, se in-toarse in Bucuresti cu doua sute pungi, debani, pe care le puse deocamdata pe fun-dul sipetului, zicandu:si in sine cu o nespustibucurie : «Doamne ajuth I_ Una la mana».

CANTOLUL YIICe dai sit te fac Ispravnic?

Vestea despre influenta ce din zi in zidobandeh Postelnicul ,Andronake la curtealui Caragea, se raspandise atat de mult incat mai toti cei ce voiau sh" dobandeaschvre-o functiune publicä nemeritata sauvre-un alt favor la Domnie se indreptaudare casa a-tot putintelui fanariot, j prindare de bani i ,mplineau dorintele.

Catii sà spunem di In timpii aceia, cain toti timpii, jafurile Si mancatoriile nu sefaceau. ash d'a dreptul. De la Dom n?. pimála zapciu, top pe atunci furau cu. mijloacedelicate si cu iscusintil atilt de mare, incat hotul ii asigura inviolabilitatea si nuse expunea la umilire.

Ca sa. ajungh, aci, toti slujbasil mari simici, isi aveau prepelicarii lor, cari eau-

si santii, cii

Ciocoii vechi f noi 143

tau vanatul aduceau inaintea vanilto-rului ca jurnoleasch.

Postelnicul Andronake, care fáceh totulpentru interes, nu crezh de cuviintii a l'asho asemenea frumoash ocaziune, Mr% a sefolosi de dansa ; el dar iniiè pe Piiturichin acest nou fel de hotie, si din acea zi,nimeni nu mai dobandl favorurile turtei, decat prin mijlocirea Postelnieului sau maibine printea lui Phturich, carele castigh dela lie-care treabh implinith de douà orimai mult ca stapanu-sau.

Intr'o zi se prezinth dinain tea lui un func-tionar scos de mult timp din slujbd. Duphce acest din urmh ii fäch o multitne decomplimente, ciocoiul ii zise sh seazá,porunci dea dulceath Si cafea.

Cat tinh acest tratament oriental Dinu seocupà cu mustátile sale cele negre, pe carele rhsuceh si le netezeh cu multh gratie ;iar duprt ce veal cafegitil si lurt feligeannldin mana functionarului, Dim" zise cu odelicateta prefacuta

Ce intamplare fericith te aduce lamine, archon Medelnicer ?

Nevoia, cocoane Dinule, i nimic maimult.

Nevoia? Domnia-ta ai nevoe de unom Ca mine? Mi se pare curios

Nici de cum, cocoane Dinule. Onuilnu stie de azi pana maine, si de multe ori

si-Ish-1

sish-i

:

..,I...

141 Niculae Filimon

vine vremea de ai trebuintà chiar de imLigon. Astfel vine vorba, dar vá rog sh" nuvä fie cu supärare.

Fereascd Dumnezeu, bet-mu, ziseDinu silindu-se a ascunde reaua impresiunece-i Meuse muscAtoarea sentinth a functio-narului.

Vrei dar sá afli nevoia care m'a adusIn casa Domniei-tale ?

Da, si a te sluji cu ce-mi va sta prinputintä.

Ascula-mA dar.Gata la poruncá, bei-ma.Farintii mei au fost boeri man din

Craiova, ba Inca mosul meu a fost Caima-cam in acel ora§ mult timp ; tatal menfind om cu frica lui Dumnezeu Si cu miläde tarh, vgzhnd nelegiuirile i despoierilece fáceau Domnii Greci, s'a tras la mosieSi trAih acolo o viatá ; dar, or cämiseii de Greci '1-au bänuit de rasvrati-tor, sau Ca ash a fost scris, stiu numai ehne-am pomenit intr'o zi cu douä sute depazvantldi ca-1 inconjoar6 de toate par-

iar chti-va se suirá la tata-meu ca sa-1omoare. Bietul bátrân, Dumnezeu sgt-1 erte Isimtind ghndul návAlitorilor, a inarmat toateslugile i s'a gatit de impotrivire. Pazvan-

väzhnd aceasta preghtire, s'au infuriat

1) Rebelii osta§i ai lui Pazvantoglu de la Vidin,

tldii,

linistith

tile,


mai mult §i au nä-alit asupra tataluimeu. Lupta a tinut pana la prânz ; multidin paghni an cazut, dar in cele din urma,prin numärul lor cel mare, au omorht petoti oamenii nostri impreunä cu tatal meu.

Si ce s'a mai inthmplat dupà aceasta ?adaoga Pdturica, cascand de ura.t.

Sá vedeti, cocoane Dinule. Dupà moar-tea tatalui meu, am fugit la Brasov, im-preuna cu muma i surorile mele ca saseal:Am de sabia oamenilor lui Pazvan-toglu, i ne-am intors inapoi tocmai dupace s'a linistit tam

Bine c'ati putut sà vä scapati viata,adaose Paturica dormitand.

Ne-am scaparo, ce e drept, dar ne-amales numai cu atat, caci la intoarcereanoastra am gasit casele arse, tiganii fugitipeste Dunhre, i vfile paraginite. 0 singurdmosioara ne mai ramasese, si am dat'o so-ra-mii de zestre, ca sa nu imbatraneasca lausa casei parintesti.

Bravo, bei-mu; ma bucur ca estiplin de ilichi. 1)

0 fi precum zici, dar (land mosioaraam ramas sarac lipit.

Si cu ce te chivernise0i acum?Cu slujba.La ce calem slujesti?Am slujit la Hdtmanie i M'a scos

Morala sau virtut.e 101)

146 Niculae Filimon

find cA am dat de parliturd 1) o rntilime(Ie hoti ce se incuibaserti la acea dregä-tone.

Dar bine, bei-inu, de ce nucäutat treaba I Ce, Domnia-ta o sà indrep-tezi lumea?

Ash este; ai dreptate, si eu zic caDomnia ta; dar child vkl pe fananioti des-poind pe Ykluve i pe sAnaci, imi yin furiide nebunie, strig ca un esit din minti,fac tot ce pot ca s dau pe fata Whit-riile

116u, foarte ràu. Domnia ta nu in-telegi nici vremea, nici oameni cu caretraiesti.

Ce yoesti s'a zici prin aceasta ? TáI-niäceste'mi.

Voiesc sä zic ca intr'o tará ca anoastr4, tot ce putem faco mai bine, estesä plecám capul inaintea mai manilor nostrica Esa dobanditn chiverniseald, i sastrangem stare cu once pret.

Cu orce pret ?Da, bei-mu.Cu alte cuvinte sa" furkn, sA jefuhn ?i de ce nu ?

Dar bine, ce faci musteirii de cuget?Aceastà slàbiciune sá a Iäsáin pe

seama femeilor cu istericale, iar noi hftr-hatii st facem ce face toatá lumea. He, he!

1) A descoperi sau a demasca pe 1300

§i

/or.


archon Medelnicer, cunosti bine Cum staulucrurile in zina de astazi: ai bani, esti taresi mare; esti sarac, nu te bagá nimeni inseamii. Dar sä Iiisam la o parte aceste ni-micuri. la spune'mi cu ce pot sa te slujese?

Venisem sä te rog, a sä pui o vorhipentru mine la Postelnicul Andronache, casa ma facá ispravnic la un judet. Sari spuiea neamul meu a slujit Wei de la descali-ciitoare, crt am si eu ceva cunostinta deslujba, ca ma voi sill a nu nemultumilumea pe unde voi fi, ci din potriva a a-duce laude Si binecuvantari Domniei salesi Milriei sale lui Voda... Aide, fa'ini a-ceasta facere de bine si nu te voi uita'Ana la moarte.

Dirm asculta aceste vorbe din Mina cu mareracealà, i incredintat cà postulantul nu cu-noaste limbagiul diplomatiei ciocoesti, ii zise:

Archon Medelr.ficere, toate ate 'mi-aispus, sunt drepte i frumoase, dar nu seeauta in ziva de astä-zi. Ia spune'mi maibine ce dai sä te fac Ispravnic?

Ce-ai zis?... Mai zi inert odata, can'am auzit?

Am zis cà isprävniciile se dau curuWet ; ai inteles or ba ?

Daca este asa, ispravnicia pentrualtul, caci eu nu ma voi injosl nici odatasa cumpar slujba Cu bani, de ht o lesi-natura de ciocoi ca tine!

148 Niculae Filimon

postulantul indignat ie0 din cash faritsh salute macar pe Paturica.

Acesta in loc sa se supere de asemeneainsultà, zambi i zise in sine :

lath un nebun precum n'am maivázut Inca.

Un moment dupà aceia, infra o a douapersoanh, care dupà ce Mat ciocoiului uncompliment demn de un serasehier, ii zised'a dreptul:

Cucoane Dinule, am auzit ca s'a ma-z ilit ispravnicul de Teleorman, i viu sacer ajutorul Domniei-tale, ca sä iau acestmansup.

Asa este, bei-mu, dar de sa maivedem. Vremile sunt grele, isprhvniciile nuse dan la fiecinel raspunse Phturica cuvocea inganfata.

Noul venit, intelegand pricina care fäceape ciocoi sa rhspunza prin cuvinte evasive,reluà vorba ;

Da, da, nene Dinule, te rog faciaceastä trebusoara cá om stint si eu ; manape mânh spala i ainandourt obrazul. In-telegi domnia-ta.

Vezi a§a'mi vine la socotealh.Dar de vreme ce ne-am inteles, sà

vorbim ca niste prieteni adevarati. Ia spu-ne'mi ce o sa'mi ceri pentru acest mansup?

Cat despre mine, bei-mu, nteti-ascere nimic, dar ce facern Postelnicului ? El

Ciocoii vecki i noi 149

nu este in stare O. fach cel mai mic lucruMed interes, si inch interes, nu glum5.1

La aceste din urmä fraze, trásurile feteicandidatului de isprävnicie luard un aspectposac. Se schrpind putin in cap cu un aermeditativ, apoi zise :

Sh vedem pretul.Sh'mi dai 2500 de rubiele.Nu e prea mult?Nici decum, bei-mu; judetul Teleor-

man este unul din cele mai bogate : arezece p1ài, peste cincisprezece mii de lo-cuitori, tot unu unu i scheld la Dundre.Domnia-ta poti sä scoti acesti bani in douáshpthmAni, numai din plocoane. Ce spuidomnia-tal... Acest judet este un capanairnpärdtesc nesecat.

Ash este, dar uite, nu sunt infhtatsh fur, 'mi-e mild sa despoi p siiraci 1

Astea sunt slábiciuni care pier ca vi-sele indatá ce te vei sui pe scaunul isprav-n iciei.

Ash dar, nu se poate mai jos?Nici o para, bei-tnu. Vremile sunt

grele, s'aude de Domnie noud, i noi trebuesh ne folosim acurn cAnd ne umblà moara.

Fie dar precum zici. Poruncesteaduch hârtii

Ciocoiul "'Mir de trei on in palme,

I) Magazie de aprpvizionare,

1)

genii

si

- -

150 Niculae Filimon

toate se aduserh intr'o chpa ; postulantulscrise biletul urmätor

«Arhon Baron«Vet da in ordinea mea, douli mii cinci

sute de rubiele aduciitorului acestuisi le vei trece in socoteala mea».

,Cioldnesett".Dupä ce Inch' scrierea prin putin nisip

pus peste ansa, el strAnse biletul in douilsi'l dete in maim lui Dinu; acesta Ii citi,Mat o temenea sat' compliment otoman.

sculAndu-se in picioare, se indreptä cAtreo masA, deschise un mic sipet de lemn dechiparos, i scoase dintr'ânsul pitacul deorAnduire, investit cu scrierea i sigiliuldoinnesc ; apoi, dupa ce treat intettnsulnumele noului ispravnic, dete in miin'azichndu'i ; «Slujbh pentru Pri-meste boierule, pitacul de orAnduire, du-tede sArutá nihna Máriei sale lui Voda,te aseath sAnAtos pe scaunul isprAvnicieide Teleorinan».

CAPITOLUL XIV'pule bine, arbon Postelnice

Credem cà lectorii nostri n'au uitat secretaintrevorbire dintre Principele Gheorghe Ca-ragea si Banul C. pe care am povestit'ope la inceputul acestei scrieri. Principelefanariot, de si iritat foarte mult prin re-

:

I

raves,

0

i'lsluibi I

0

I


fuzul Banului de a da pc fie-sa de sotiefavoritului sau, nu putt!' cu toate acesteanu admire shntimAntul de onoare i marilecuragiu cu care batranul boier aptira o-noarea fiicei sale si pe a natiunei romane.

El Inca sta nehotarat si se &idea cesfarsit sa deh acestei pricini, cand logofatulski de tainti (secretarul), intrand in ca-mera lui i salutandu'l 'Anti jos, dupa o-bicei, ii dete in 'mina o scrisoare si seretrase.

Caragea aruncä o cautatura palrunzil-toare asupra adresei de pe scrisoareprevazand din instinct ca o sa cuprinza vreoveste intristatoare, o deschise cn maregrabá si citi cele urrnatoare :

«Padisahul i Regealurile an luat sat% ce«jefuesti tam i surghiunesti pe cei mai de«frunte boieri ; sileste-te cat -vei puteh a te«drege cu imparatia, caci intr'alt chie va«fi ran (le Maria ta. Atilt, nu zic mai mult.

A Mari& tale supusaAhmet Kelalaili Tefterclar 1),

«Atat, nu zic mai mult ce va fivoind oare sä inteleagti Ahmet printr'acestevorbe laconice Si neintelese 1 Oare Vizirul

Kapygibasa vor fi gäsit pe vre-unul careAcesta era una rnic credincios al lui Ca-

ragea. si9 scria tot cc auzea vorbindu-se in Di-van despre dansul.

sä

si

si

I)

152 Niculae Filimon

(la mai mult pentru domnia acestei tari?Dar bine, eu le trimet pe tot annl pes-che?uri (daruri) de ate cincizeci mfi pungide bard ; capanul imparatesc geme deberbecii, untul, mierea si grhul Val ahiei ; do-rintele Sultanei-Valide §i ale lui CdzlarAgasi, fost-au oare ele vre-odatä neim-plinite? Tara intreaga geme sub biciul sicaznere oamenilor domne§ti, caH despoaienorodul petnä la piele, numai ca sa saturelacornia Seraiului... Si cu toate acestea, eitot nu sunt multumili. 01 de trei ori afu-risiti Agareni 1 0 1 neam nelegiuit !... Cumfaceti voi din oamenii cei mai cinstiti,unelte nerusinate ale tiraniei voastre, sichnd nu mai ayeti trebuintä de dânsii iiaruncati iu gunoi ca pe ni§te vase netreb-nice. Voiti sa ma mazdliti, ca sä punetiin Iocul men pe vre-unul dintre .s.uti sauCalimachi ? Voiti poate s'd ma otraviti,sau sh ma sugrumati ?... Dar voi nu macunonsteti bine ! Eu nu stint ambitios caMavrogheni, nici fermecat ca Hangerlin.Capul lui Carageh nu va fi pus in teaptidinaintea Inaltei Porti L.

Iata starea inorala in care pusese peCaragea citirea fatalei scrisori a lui AhmetKelalaili. El se plimbh prin sala. cea spa-tioasa a secretariei framhntat de ghndurinegre ; chte odata se opreh in loc si in-crunrand stufoasele lui sprhncene, strhngeh


pumnii cu convulsiune si faced gesturi a-menintatoare...

In aceste momente infra si PostelniculAndronake Tuzluc, ca sa afle cele petre-cute intre Caragea i Banul C. _Pe timpulacesta, Caragea se intoarse catre-u§a. Pos-telniculinaintd catre dAnsul facand neincetatcomplimente pând la parndnt, darcand vol sdsarute indna Princepelui, el se trase inapoicu groazd, intocmai ca vdnatorul când i searata inainte fara veste o tiara salbateca,si devenind palid de manic zise :

Ce vrei cu mine ? Spune in graba..Venisem, Maria ta,Spune in grabd, auzi tu ?Venisem, Maria ta, sä aflu ce ai facut

in pricina despre care te-am rugat cumilinta in zilele trecute.

Desluseste-ma mai bine, ca nu'miaduc aminte.

Te rugasem, prea milostive Doamne,sä ceri de la Banul C. pe lie-sa Mariapentru mine.

A! bine zici am chemat pe bätthoulboier si 1-am provalisit1).

ce raspuns, Maria ta ? in-trebd Postelnicul cu o bucurie vazutä.

'Mi-a raspuns ct mai bine isi omoarácopila cu mdinele sale, cleat sä o dea dupdunul ca tine,

1) Propos.

&I...sa...

u-

I

154 Niculae Filimon

Dar bine, Maria ta, ce cusur am eu?..Mi-a spus ca esti hot, rapitor, mirsav,

lingusitor, si in toate necinstit.Si Maria ta ai crezut toate aceste ea-

tigorii?2)0 parte din miseliile tale le cunosc

prin mine insumi ; cat pentru ceia ce rä-mane, nu am nici o caci te cu-nose ce poama. esti.

Nu crede, milostive Doamne. Acestepari yin de la vrasmasii mei, cari ma piz-muesc pentru hatdrul i trecerea ce amla Maria ta.Apoi terminand aceste vorbese incerca sa särute pulpana anteriului Dom-nitorului, dar Caragea se retrase cu indigna-tiune, i luand un aier amenintator ii zise :

Indarat, miselule Nu te atinge demine ca'ti zdrobesc capul.

Iarta-ma, Maria ta, di nu sunt vinovat.Nu, nemernicule. Voi da porunca lui

Vel-Vistier sa cerceteze prin oamenii dom-nesti toate mancatoriile tale, si de vor Iiadevarate, o sa te tintuesc in poarta curtii(lonmesti, ca sIt dau pilda si la alti manca-tori ca tine.

Sa nu faci acest pacat, Maria ta,adaose fanariotul cazand in genuchi si a-tingand parchetusl cu fruntea.

Un singur mijloc de scapare ii mairamane, zise Caragea mai linistit.

Care este acel mijloc, Maria ta ?2) Dernial5ri.

indoiali,

I


Sit te duci la Bauul ceri iertAciune.i pentru ce iertaciune,

Maria ta ?Pentru ca ai avut nerusinarea de a

cere pe fie-sa in casatorie.Dar bine, suferi Maria ta ea un Ro-

meu din kepaiaua Mariei tale, sit seinjoseasca inaintea unui cap-gros de Vlach?

Imi am eu socotelile mele. iesi afarrtsi nu uith ca daca pana maine nu'mi veiinfAtish scrisoarea Banului de iertare, mavoi tine de cuvant, te voi fintui in poarta.

Postelnicul iei repede si se duse acasala &instil foarte turburat de reaua primirece avusese la curte ; aceia ce nit puteh elsa inteleaga, erh schimbarea cea mare cevazuse iii Caragea. «Cumzise el in sine,---acest mandru i trufas Caragea, care a-raste atat de mult pe Romani, si'si batejoe de dansii de cite ori voieste, cum sepoate ca el sA mit supuie la aceasta nemai auzita injosire Eu, Postelnicul An-(Ironake Tuzluc, sa'mi cer iertaciune de laun Vlach? Dar ce o sit zica capiolda0i,amicii mei, child vor aflit Ei o sA'si batajoc de mine, n'o sa ma bage iu seama....Ash este in adevar ; dar iarasi, de nu voiimplini vointa lui Caragea, voi ft departatdin huzmet i atunci o sa fie si mai rau,caci nellind la putere, lumea o sa raza de

1) Un grec din suita Máriei tale.

cer

?

uitisaMii

,

156 Niculae Fi limon

mine cu mai multh indrAznealh.Aceasth din urmä ideie decise pe fanariot,

si ca sh iash mai curAnd din incurchtura incare il bhgase ambitiunea de adevenl gi-nere al Ban ului C. porunci puie armása-rii la hutch si se duse de-adreptul la el.

and trAsura Postelniocului infra' in cur-tea Banului, era pe la sease ore duph a-miazi. Slugile bdtrAnutui boier sedeau petreptele schrii i isi petreceau timpul vor-bind si rhzhnd, iar Banul, imbrAcat in an-tereu de sevai subtire, cu o libadea depichet alb, pe deasupra i cu cans cucearsaf alb, sedeh in pridvorul (balco-nul) casei, pe un colt al-unui pat lung, siciteh pe Tetravanghel. Vázhnd butca fa-nariotului intrând in curie, el läsh carteadin mhini si se puse in stare de a primidupà cuviinth pe favoritul lui Caragea.

Dupd ce favoritul fácii Banului chtevacomplimente lingusitoare, sezii pe margineapatului, i chuthnd un mijloc mai naturalde a incepe conversatia, el zise : .

Archon Bane, te yei mirh poate thudvei afl.h scopul venirei mele la domnia-ta.

Spune'mi, boierule ; sh vedem.eh in zilele trecute ti-am cerut

pe coconita Marghioala de sotie.i eu ti-am zis cà nu ti-o dau Med voia ei.Ei bine ! Archon Bane, ai intrebat'o ?

Ce zice ? Ma primeste de sot sau nu ? -

sä'i


Sa spui curat : nici ch vrea sit authde numele domniei tale.

Atat mai bine, cad Maria sa mi-aporuncit sit iau pe o nepoata a lui Cali-mach-Voda din Ia§i.

ajute Dumnezeu, boierule.Ash este, Archon Bane ; dar este ceva

care se impotriveste la aceasta fericita ca-satorie, i numai domnia-ta poti sit ridiciaceasta piedeca. Maria sa Voda stie ca amcerut pe cucoana Marghiolita de sotiefiindca banuieste cd poate sa mijloceascavre-o incurcatura de dragoste intre mine

domniaei, voieste sa aiba din parteadornniei-tale o scrisoare prin care sa aratiet am venit in adevar la domnia-ta Sine-am agriechisi41) in treaba aceasta.

Banal, ilind om cu minte foarte asculita,patrunse numai intr'o clipa siretlicul fana-riotului ; dar voind sa se incredinteze Simai bine, ii raspunse :

Arhon Postelnice, cu mare parere derau i cu zdrobire de inima, iti fac cunos-cut ca nu pot sa'ti dan ha]: tia ce-mi ceri.

De ce, boierule ?Pentru ca ma tern de vre-o intam-

plare neplacuta, si de eu sunt om batriln.Dar aceasta scrisoare imi trelmeste ;

fart &Ansa imi pierz norocirea.Ma mir, Archon Postelnice, cum dom-

1) Invoit.

I...

Sa'p

si

=

--

158 Niculae Filimon

nia-ta, care esti mima cea dreapta a Ma-riei sale, sä te plangi de nenorociri ?

Fanariotul vázAnd cá viclesugurile salen'au trecere in aintea bätrànului, caza ingenuchi si marturisi tot ce se intamplaseintre dansul i Caragea.

Batremul neputând sa sufere lasitateapoltronaria grecului, ii zise sä se ridice insus ; dar sim tind tot deodata multumire ainfrunta nerusinarea acelui venetic si pe-depsi chiar cu amide lui, el MA condeiliar tie si scrise liii Caragea, aceste divinte :

«Maria ta !«Postelnicul Andronake Tuzluc a venit

«la mine si mi-a fault rugaciune in ge-«nuchi ca sal iert pentru ce mi-a flicut«cerand pe lie-mea de sotie ; 1-am iertat,«Maria ta, i Dumnezeu dea bine.

A Milriei tale prea plecatd slugüBanal C'"

Dupa ce Banul stremse serisoarea i opecetlui, o dete fanariotului, zicandul :

Tine, boierule ; da aceasta scrisoareMariei sale lui Voda, i lii sanatos.

A doua zi, dupa cantarea in eterhan elelor,Postelnicul sul scara caselor domnesti plinde speranta ea a scapat de prhnejdia ce'lamenintä. Dete scrisoarea stiipanului sau,

prin regedlcicui lui Beizadea Costakesi a Domnitei Ralu, dobandi de ad ina-inte mutt mai mare influentá la Caragea.

a'l

si

Ciocort yechi i nol 159

cAPITOLLIT4 XVScene din via0 soeiab

Zile le cele mai frumoase ale toamnei diiianul 1817, 4i luasera zborut it/Trent:la cuplaCerile ce procura ele locuitorilor Ro-mardei. larna se, arátase cam de timpuriu,

ivântul de la miaza-noapte incepuse dinvreme a sufla en tärie acea racealä si a-coperl tarinele i orasele cu vrtlul intris-tarei si al monotoniei.

Orasul Bucuresti, a-tat de zgomotoscapritios in zilele noastre, nu era tot ast-fel du rtimpii lui Caragea.

Locuitorii sal din claga de tnijloc, de-prinsi de mult timp cu wiata orientala) ceaplina de lene i poezie, Tara se adunadla gradinile Breslea, Barba lard, CismegitiSi Giafert Acolo fiecare isnaf sau caP defandlie li intindea masa si, impreuna cd

amicii, beau si mâncau, apoiincepeau a invarti hora strambseascadanturile cele vesele, care se deosibescfoarte putin de tarantela neapolitanä si careplac atat de mult intregului popor latin.

Era insä cu deosebire curios a privi cosmica gravitate en 'care oamenii din Popotiexecuta kora, dantul lor de predilectiune.Provocarea la dant Teneit nai totdeaunadin partea tinerilor ; batranil sedeau rasiturnati pe iarba verde, sub umbra eeideasa a copacilor i fumau ; dar cu incei

caznicii i

si

ci

160 Niculae Filimon

tul o atractiune neinvinsa se transmitea ininima oamenilor de orce vhrstä : jocul ti-nerimei ca un electrism, misch pe batra-nii patroni ; ei se sculau de pe iarb, sco-teau binisele cele lungi, ii surneteau pul-panele de la anterie si se aruncau cu e-xaltalie in arena dantului. Era comic a'ivedeà cu ce gesturi i cu ce miscari sesileau a dovedi junilor cum ca nici batrh.-nii nu sunt tocmai de lepádat.

cu patru colturi al marelui ter-zibasa 1) pärea cà reclarna prioritateh no-bletei asupra ceiciu1ei de kazacliu a co-.jocarului subtire, care la randul ei, parehcá dispretuieste cciciula cu roatci a bo-gasierului si celpacul de blana al armea-nului

Can,d trecea furia dantului, toata corn-pania se puneh iaràf pe bere i pe man-care si spre a da veseliei un ton de ga-lanterie mai mare, ei complectau orgiaprin feluri de glume, turnand vin in isli-curile barbatilor si in condurii femeilor, sidandu'si unii altora sä beh, rhzhnd i ges-ticuland ca niste nebuni.

In tot timpul acesta, lautarii nu incetaua trage din viori i a chnth din gura, sauchntece de amor pline de dulceata, desti-nate a produce in inima ascultatorilor dor

infocare, sau melodii de dant veselesaltdrete.

1) Starostele de croitori.

Islicul

ibri§irngiu.

si si

Clocoii vechi §i noi 161

Pe child lush tinerii i bätrhnii de amhn-douà sexele se desfatau precum ardtaram,copiii adunati in mici grupe, indophndu-secu ciurechi 1), simiti cu branzà, alune pra-jite i floricele de porumb, i adhphndu-sernereu din donitile de serbet rosu cubragh, luau si ei parte la veselia obsteasch.Baietii azvarleau cu mingea i cu arsicele,iar fetitele cele mici se jucau d'a ascun-sele sau d'a baba oarba, alerghnd ca nistecdprioare prin iarba cea verde si moale,spre a prinde flu turi sau a culege flori.

Chtre seará toafe aceste grupe inveselite,barbati si femei, dupfi ce ii netezeau giu-belele, i trimiteau pe slugi inainte cuploscile I cu blidele de mAncare, plecaupe la casele lor impartiti in cete, duphiznafuri sau meserii.

Ash treceh timpul in shrbAtorile verei ;dar and veneh epoca cea rnonotont a ier-nei, toti acesti oarneni stau tinchisi princase si serile cele lungi se petreceau inthcere ; abià dach une-oFi se adunau maimulti la un loc spre a povestI cele ce seinthmplau in cercul restrems al mahala'ei,sau spre a juch intre ei confina, maria-jul sau ourelw.

Atunci Insä, ca i acum, boierii i oa-menii cei cu averi mari, se deosibeau foartemult de popor, in petrecerile lor.

1) Un fel de cozonaci. 11

si

162 Niculae Filimon

Boierii se plimbau in calesti i cu ar--curile poleite, spre a se deosebi de negu-tdtori. Podul Mogwoaei si al Tdrgului.de afard erau cele de cdpetenie preum-bläri ale boierilor. Mese le si petrecerile lorse faceau in familii mai multe adunale laun loc ; rar se intAmplh sä manânce la gra-dini ; dar i atunci preferau gràdina luiScufa, via BrAncoveanului din dealu Spirii

gràdina lui Belu de langä racaresti,spre a nu da prilej norodului a surprindevre-o necuviinta a lor si a li se pierdepintr'aceasta prestigiul.

Boierii cei tineri, din cauza strhnselorrelatiuni ce aveau cu fanariotii Si alti ve-netici depravati, contractaserd Inca depeatunci o multime de vitiuri, contrarie CUtotul modului de vietuire al boierilor bd-trhni. Sania mitologica a lui Beizadea C.Caragea, fácutd in forma carului lui Apo-lon i cei sease cerbi ce o trAgeau ; con-tesul cel dé postav alb, bldnit cu samurde Moska ; hangerul eel sernánat cu bri-lianturi i gugiumanul de samur cu fun-dul alb al acestui frumos Principe, precumsi rochiile cele nepretuite, salurile si fere-gelele Dornnitei Ralu intorsese atht demult capul junilor boieri i cocoane, in chtde multe oH vindeau mosii de mare pretca sá imiteze luxul Si strälucirea acestorPrincipi risipitori. Rául poate cä ar flifost

ci


mai mic, dach s'ar fi oprit aci ; dar viatascandaloash l depravatiunea luand propor-tiuni mari, infectarä i demoralizará 'Anála un mare grad societatea intreagh.

Din toate relele acestea, jocul de chilifu acela care rhspandi mai mult demora-lizarea ; el sheaceh pe boieri i functionari,

indemnh la hrhpiri de tot felul.Unul din cei mai mari desfranati i ri-

sipitori, din acei timpi erh Postelnicul An-dronake Tuzluc ; el furh ca un talhar decodru si cheltuia ca un nebun. Mesele celemai strAlucite, seratele cele mai atrAgh-toare, jocurile de carti cele mai däräpAnh-toare, care fáceau sh treach dintr'o punghintr'alta averea shracilor, toate acestea incash la dansul se petreceau. Arghira, Roza-lina i ICalmuca, frineele i mesalinele depe atunci ale Bucurestilor, erau sthpane incasa lui, ce devenise adevärat mormant alorichrui amor curat si statornic, al orichreicredinte conjugale.

In ziva de 30 Noembrie, fanariotul fh-ca. in toti anii mash mare si zicefet inonoarea Sfantului Andrei, patronul salt.Ajuns. in culmea favoarei domnesti, el voiin anul in care am sosit cu povestireanoasträ, ca serbarea sh fie cat se va putehmai strAlucith. Cu acest scop el aduse dinConstantinopol tot ce ghsih acolo mai scumpin pesti, poame i vinuri, pe care unindu-

sfi

164 Niculae Filimon

le cu delicatetele gastronomice ale Wei,pfistrh.vi, mihalti i felurite alte mânchrifragede i gustoase, preghtise de acea ziun ospht. care ar fi putut sà atate dorin-tele chiar ale vestitior nostri sträbuni inlficomie Luculus si Eliogabal.

Timpul lust pareh cä contrariazd inadinsmania de lux i opulenta fanariotului, cacila 30 Noembrie suflà cu thrie vhntul celde miazh-noapte, aduchnd cu sine troienede zäpadá deash, care intunecau ziva laamiaza-mare lumina soarelui ; dar invitatiiPostelnicului erau oameni de aceia ce nuse sperie de fiece lucru. Era de ajuns pen-tru dànii st stie ca in casa amicului lorvor gäsi prilej a comite trei sau patru dincele seapte phcate de moarte, i aceasta Iifáceh sá treach prin ger i zapadh.

Cameta pregatith pentru primirea sit os-phtarea invitatilor, erh un fel de salon pa-trat, spoit cu var, i in mijlocul tavanuluicu un cere de flori arhbesti tot de var, lu-crate in relief, dar Med gust, nici mhestrie.Mobilierul se compunek din douä paturide scanduri infundate, acoperite cu saltele§i perne, peste care erau intinse macaturide Yana' de Brusa, cu ciucuri de Venetiape margini. Langa zidul_despre gradiná erhun sipet mare, imbrhcat cu piele de ch.-prioará, albastru i legat cu fier alb, iard'asupra lui, erh un sipetas mai mic de


lemn de nue cu flori de sidet In mijloculcamerei erh un scaun de brad cu trei pi-cioare, pe care erau puse patru sfesnicede tumbac cu lumânhri de seu intr'ânsele

o pereche de muchri de alamh cu careo tiganch frumu0ch luà din and in andmucul lumhnhrilor ca S dea mai multh

In fine, pe la 12 0 jumätate ore tur-cesti 1), incepurä invitatii a sosi. Cel din-thi care sui scara caselor lui Androna-ke, fu Hatmanul Costake Chrhbus, junefrumu§el dar farh spirit, depravat phnh lamáduva oaselor, amic intim 0 phrtas, tu-turor desfrhnhrilor lui Beizadea Costake.Dupd dânsul, venirà Spdtarul Dimake Pin-gelescu, om ce se sileh cat puteh sà nudesminta pronumele ; Chmärasul Sta-mate Birlic, Clucerul Ionita Maturich, Pa-harnicul Dimitrake Mana-Lungh i Baro-nul Nichita Kalicewski. Mai in urmä detot veni i Beizadeaua, intovárhsit de Tre-ti-logofht Iordake Zlatonit, un om foartecunoscut pe timpii aceia prin spiritul shusatiric 0 plin de originalitate 1).

Dupd ce mosafirii se asezarä pe celedouh paturi, o tiganch bine :imbrhcata

1) Dotal ore dupà amiazi,1) Acest om original. al cãrui nlmc 'l'am pre-

schimbat aici putin. mai in urma pierdutmintile si a vietuit pdna' in zilele noastre inteostar e deplorabilrt.

luminh.

shu

vi

'et-a

166 NiculaeFilimon

purtând .0 scürteich imblhnith, cu gulerulridicat in sus, se prezinth inaintea lor cuo tavá plinä de dulcete de tot felul ; dupá&Ansa veneh alth tiganch tiind o tavh cumai multe phhärute cu vutch de izmhchte-va farfurii cu migdale curatite si cunhut prajit. Indath apoi inträ cafegiul boie-rului, imbräcat cu un mintean de postavcusut cu fir, dar Med mhneci, spre a 'Ash shse vazh bratele sale albe prin chmasa deborangic subtire i refecath cu bibiluri ;mijlocul lui, svelt i mládios, erh incinscu un §al de mdtase Vargath ale chrei ex-tremitati athrnau cu gratie pe soldul celsthng al piciorului, poturii shit de postavvisiniu, cu turiecii de fir ; imineii cei sta-

si fesul cel rop cu fundà de ibrisirnnegru, asezat pe cap cu cochethria cea mi-nunath a fanariotilor, raceau din acel ser-vitor un Ganymed care ar fi putut athlagelozia vechilor zei din Olympul lui Omer.El veneh cu o taxa de argint in mhnh, pecare erau depuse, in farfuriile lor de fili-grane, mai multe feligene pline de o cafeade Arabia, spumoash §i parfumath ; duphdansul inträ ciubucciul cu ciubucele deantep i de iasomie din ale aror luleleumplute afinat cu tutun din cel mai ales,ie§eau nori de fum mirositor. Intrarea sue-cesivä a acestor servitori formh o repre-zintare pitoreasch ; cunoschnd foarte bineregulele ierarchiei, ca slugi de cash mare,

si

mill

Clocon vechl §1 nol 167

ei se duceau mai inthi la Beizadea Costakeapoi gradat la toti ceilalti, §i isi implineaudatoriile cu eleganta i exactitate. Termi-nandu-se ceremonialul cafelei, mosafirii,ca oamenii in treburi, incepeau a vorbi

a discuth despre pravilile cese pregateau pentru tara de &hire Princi-pele Carageh §1 consilierii ; dar Beiza-deaua, voind sà sparga acea conversatiunea careia seriozitate ascundeà minciuni silinguiri ce'l raceau sä ,casce de urht, ziseodata :

Ia ascultati boieri ! La ce am venitnoi aici ? SA punem tara la oranduialà,sau sa ne inveselim ? Lasati trebilepe seamá tata-meu si a sfetnicilor luiaideti sä bem i sa mâncam. Apoi intor-chndu-se catre staphnul casei, zise

Andronake, zi bhietilor sa puie masa.Numai de cat, Maria-ta !raspunse

fanariotul cu obicinuitul säu aier de injo-sire. Iar paha atunci Maria-ta Si domnialorcinstiti boieri treceli in odaia cealaltä Siva englendisiti dupa pläcere.

Invitatii trecura in acea odaie care erhrnobilata cu cloud sofale turcesti ; pe unaerh o masa rotunda cu picioarele scurte,pe care erau asezate doua sfe§nice §1 maimulte perechi de carti de joc, iar pe cea-Yalta erau table pentru jocul de satran-ge si pentru tintar.

Cei mai multi diutre iuvitati se asezara

politicA i

sAi

tariici

168 Niculae Filiinon

imprejurul mesei cu cäri1e. Beizadeauainsä cu Hatmanul Cárdbus, preferarà joculde satrange.

Ce jucAm boieri ? zise cárnArasul Sta-mate Birlic, manevrAnd o pereche de cArtifacern un otuz-bir de englingea panase va gAti masa ?

Mai bine o pargarold, Archbn CámA-ráspunse Dimake Pingelescu, scot:and

o pungu1iI6. cu mahmudele din buzunarulde jos al anteriului.

Stiti una, boieri ? adaogA Baronul Ka-licewski, scol'and cu lene vre-o trei car-boante §1 ate-va rubiele din buzunarul ji-letcii, cu otuz-bir i cu panfarola nepierdem timpul in zadar ; aideti mai binesä facem .un stosisor.

Dar ce dAnAnaie o mai fi aceasta, can'am auzit pAnä acum vorbindu-se de alma?

Stosul, boieri Domnia-voastrà, esteum joc foarte .frumos ; el n'aduce somn ju-atorilor, §1 ceia ce are i mai bun, estec5., in putin timp, unul din chstigAtori ma-turd toti banii, din punga celorlalti : cu pu-inä de vreme, stii cu ce te alegi.

Bree ! da zdravän joe IJoc voinicesc zise Pingelescu cu entu-

ziasmauzi acolo, sà mornim de somn toatänoaptea pentru ckteva mahmudele, dode-earl sau rubiele, chstigate in otuz-bir 1Archon Baroane, fá bine si ne Inv* sipe nni - csi mintinnt tar

rase,

cheltuialá

--

I


Bucuros, boierii mei, de ce nu ? Suntinsä douà feluri de stos ; unul se nurnestecurat stos si este cam greu ; iar celalt senumeste ce cei §i este mai lesne de in-válati

Ce ceil Frumos nume L aratá-ne darcum se joacä acest ce cei al Domniei-tale.

Bucuros. Priviti boieri, zise Kalicew-ski, luAnd in m'aná o pereche de cArti; u-nul dintre noi face eartile, iarate unul, sau mai multi de-odatkzic ce-lui care face cartile :--DA'mi birlic, dà'mizece ochi, un popk o preoteasá sau orcecarte alta va voi..Cel care tine car-tile Inm'and incepe a da cartile, puind pe ceadintai inaintea celui ce a cerut, iar pe cead'a doua dinaintea sa ; si dacä cartea ce-rutà va cadeà dinaintea celui ce a cerut'ochstigA el, iar de va ckleh dinaintea celuice face car0e, chstig5. acela.

Sà incepem acest frumos joc, ziserämai multi de-odatk

Baronul Kalicewski, vfizhnd marele en-tuziasm ce aveau boierii pentru acel jocpropus de dimsul, simtl in sine o bucurieinfernalà pe care o sugrumá in inima sa,cáci el väzir succesul planurilor sale de je-fuire, asigurat printr'acest mod de predarenecunoscut Inca acelor boieri romhni sifanarioti, ce altfel erau foSrte dedati la ja-furl. Luä dar indatá cArtile in mttnä, §i Iii-trebà:

ceilaltior-

170 Niculae Fllimon

Incepem boieri ?SA incepem.Luati aminte cá fac cartile.Bine, bine !Theti, boieri.

Pingelescu tAie cArtile, apoi zise cu se-metie :

Cinci ochi pe zece rubiele.Kelicewski incepü sä dea cArti, razand

pe sub mustatà si cu sange rece.Opreste-te, strigA Pingelescu, am cas-

tigat, dA'mi rubielele 1Poftim, boierule,

Si numarà zece rubiele.Ceilalti boieri, vázand cu chtä inlesnire

se castigau banii in acest 11011 joc, incepu-rd a juch si ei, i atat de bine le mergehjocul, in cht unii din ei incepurA sA simtamilA de bietul Baron, care plAtea neince-tat, cu cel mai mare stoicizm, pierderilesale. Dar aceasta era .numai o manevrà asiretului muscal ; cAci dupà cateva minutetoti incepurA a pierde. Agitatiunea si zgo-motul acestui joc infernal, Mai pe Beiza-dea Costake §i pe Hatmanul CArAbus säpArAseascà linistitul joc al tablelor.

Popa, pe ce am in manh I zise Bei-zadeaua cu mandria aceia plinA de fanfa-ronadA ce este particularA beizadelelor dintam noastrA.

Baronul incepim a da cArti, fArà sA se.

a:won vechi §i noi 171

preocupe sat de putin de suma ce puteàsa. alba Principe le in 'Dana.

Ai castigat ,Maria-ta exclamara una-nim cu surprizä toti jucatorii.

Beizadeaua deschise mama i gäsi intr'insacinci-zeci si trei de mahmudele, care fullplatite cu punctualitate de dire Baron.

Sease ochi pe toata suma 1 ziseBeizadeaua.

Norocul fu si de asta data in partea Bei-zadelei. Baronul II lasase intr'adins sà &As-tige, ca sal incurce, caci la a treia carteBeizadeaua pierdil tot ce chstigase im-preunä i cu banii sai.

Aceasta schimbare de noroc ambitionasi mai mult pe Caragea. El scoase din bu-zunar o pungä plind de mahmudele §i dupace bäà un pahar de mastica i fuma decateva oH din ciubuc, zise cu ironie :

Arhon Baroane, &ate parale ai in bu-zunar ?

Am de ajuns, Maria ta, ca sa platesctot ce voi pierde, raspunse rusul cu mandrie.

Bine 1... ia dai un zece ochi pepunga aceasta.

E prea mult, Maria ta.Fie dar pe jumatate.

Baronul castiga jumatate din aceia ce seaflà in punga, si la al doilea joc o luá cu totul.

Eu ma prinz cA jocul asta are pe dra-cul inteansul, zise Postelnicul AndronakeTuzluc ; auzi acolo 1 sa Dierz eu zece mii_

I

172 Niculae Filimon

(le lei intr'o clipeala de ochi 1 i unde puibataia pe piept si de inima ; unde pui ia-ras acel indemn nebiruit de a tot cerepe popa i zece ochi, si a tot scoate ladodecari din pungA, uitandu-te la dansiicum se dqc la dracu.

Ba sä ma ierti, boerule ; banii dorn-niei tale nu s'au dus la dracu, ci in pun-gA la mine, zise Baronul.

Tot atitta face, Archon Baroane, ziseBeizadeaua cu

Ash, ash 1 adAogA Hatmanul CArAbus,cu un ris inghesuit i prostatic, ca sA lin-guseascA pe Beizadeaua.

Cat ai pierdut, cucoane Andronake ?intrebA Treti-LogofAt Iordache Zlatonitul,sculandu-se dupd sofaua unde sezuse ne-miscat in tot timpul cat tinuse jocul.

Vre-o zece mii de lei, raspunse fana-riotul cu nepAsare.

Putin, foarte putin. SA trAiascA izna-furile si saracimea! N'ai de cat sh scoti ocercAturA 1) in tará, sau sA dai chteva vol-nicii de furat pe la hoti i banii acestiavor veni la loc inzeciti

Bravo, Zlatonitule, bravo ! exclamA1) CercAtura era cuntrolul ce fAcea guvernul

pe acei timpi contracciilor cari luau prin sultanmezat strangerea veniturilor ürii. Din acea cer-cilturà ieeà un ra'u foarte mare, cAci se desco-perea abuzuri marl. Contraccii ca sti scape depedeapsA cumpArau pe cercAtori, iar banii ce lededeau ii aduna tot de,la contribuabili,

ironic.

!...

Clocoil vechi si not 173

Beiladeaua Wand din pahne si rdzand caun nebun.

Dar bine, Maria ta, suferi sd liu bat-jocorat de acest nemernic chiar inainteaMäriei tale ? zise Postelnicul ránit la biatacinste.

De ce te superi, Andronake ? Nu vezicd el glurneste ?

Dar Domnia ta, boier Pingelescule,cat ai pierdut ? intreba iardsi Zlatonitul.

Vre-o trei mii de lei.A zecea parte din pretul cu care iti

vinzi obicinuit ischliturile ce pui pe anafo-ralele Velitilor boieri ; nu te intrista de a-ceastd pierdere, cdci din mila lui Dumne-zeu pricinile se ininultesc din zi in zi.

Pingelescu pleca capul in jos si tdca; darZlatonitul se afla in vervá satiricd, i ho-tdrase sd biciuiasca pe toti filth mild, adcinu treca mult, si se adresä cdtre Cdmina-rul Stamate Birlic :

Ia spune-ne, Arbon Crirninare, ai pier-dut si domnia ta ceva ?

Vre-o mie cinci sute de lei; un bagatel.Nu e nimic. 0 sd avem vre-o &ate-

va podini lipsd la poduri, vre-o sutä deoameni cu picioarele scrantite 1).

1) Veniturile podurilor se vindeau prin mezatStamate Birlic se aflA contracciu. Aceste ve-

nituri se compuneau din taxe puse asupra tu-turor carelor ce intrau in capitalA. Carul cu mar-fa de LipscAnie plAteA bani 240, cei incArcat cu.

174 Niculae Filimon

Dar domnia-voastra, Clucer Maturicasi Paharnice Manalunga, cum stati ?

Noi am castigat 2)-- Se vede ca Dumnezeu privigheaza a-

supra vaduvelor si asupra saracilor, cacide pierdeati si voi, apoi negresit erati sdIA bagati mhturile si mhinile voastre celelungi in lada saracilor, si era sa le luatihrana si imbracämintea macar pe vre-odouä, trei luni.

Dar domnia-ta, Archon Baron Kali-cewski, de unde ai venit cu acest joc dra-cesc, care o sa ne aduca in stare sä nepierdem averea, sufletul si chiar mustrareade cuget I Nu stiai oare ca Dumnezeu ne-apedepsit de ajuns pentru pacatele noastre,dandu-ne in mana streinilor care ne-au stri-cat toate datinele si obiceiurile noastre cele

blane le§e§ti, bani 180 ; se luà 6 bani la vadrade rachiu, 12 bani pentrn vadra de yin. 45 debani cu postav romanesc, 30 carul cu piei demiel, 45 carul cu piei de vack 60 carul cu bo-gasiu, 60 carul cu piei pe iepuri, 45 carul cucoase, 60 carul de bra§ovie, 60 carul cu ITMEll-luri de Rumeli, 60 carul de arnici, 45 carul cuaba de I-' olonia, 30 carul cu aba de tusluci. 60carul cu sticle ce yin dinnAuntru, 30 carul custicle le§e,ti, 60 carul cu postav le§esc, 60 ca-rul cu lAnA de oaie, 60 carul cu lAnA de caprA60 carul cu aramA lucratk 30 carul cu fier, 120carul cu butoi de yin, fie mAnAstiresc, or boie-resc sau tArAnesc.

2) Ace§ti doi boieri se aflau casieri la cutiade milostenie.


bune ? 0 L.. De ce ai mai venit si domnia-tasä ne cufunzi in prapastia ticalosiei prin joculdomniei-tale eel saracacios ca si numele ceporti I Ei I ei 1 nebunule, te-ai trecut, ziseBeizadeaua, atins de vorbele cele aspre alZlatonitului.

Nu, Maria ta, nu m'am trecut i nupot sa tac, cfici sunt Roman, i vfiz de a-cum unde o sà ne clued jocul muscaluluiacestuia. Boierimea Orli, atht de iubita denorod pentru faptele ei cele firumoase, fiiiacelor stMpi ai Orli, cari au jertfit avutia §i§i-au dat chiar viata pentra lard, o sa ajungasä vaneä mere pe pod ca precupetii, iarcei mai slabi dintre dansii, o piarzacinstea i suiletul, vânzandu-se la cei ce levor da bani de cheltuialä la neavere ! Da,boierilor, jocul acesta o sa vá piarza...

Mural-He Zlatonitului a fi mers mult maideparte, daca. n momentul &and voia säreinceapa ,n'ar fi intrat Paturick invitandpe mosafiri la masa.

Beizadeaua se indrepta &are camera demancare urmat e toti ceilalti mosafiri, sepuse la masa §i toti incepura a gusta dinbucatele, cele delicate ale grecului si a beadin *vinurile cele mai alese ale tarii. Darcand ajunsera pe la friptura i poame, iu-cepura lautarii a &Aida cele mai frumoase§i mai patetice cantece de masa 1).

1) Pejoc

atunci muzica romana se compuneâ din arili arii de dilectare numite cAntece de masa.

0111

176 Nioulae Filimon

Toti oaspetii ascultau pe läutari cu mainaulth sau mai putinh bhgare de seamh ;numai Caragea i Hatmanul Cirähtis pa-reau mai agitati de cat toti ceilalti. Aceastase vedeh din mischrile capului, din alte-rarea fetei si mai en seamä din desele of-Carl ce ieseau din piepturile bor. Vinul celthmhios de CernAtesti, turnat necontenitin ghtlejul boierilor, inceph sa'si fach efec-tul. Oaspetii nostri, cari 'And aci inâncausi beau linistiti ca cei seapte filosoli ai E-ladei, prinserá la limbh i devenirä maizgonaotosi de cat Nerntii cei beti. Respec-tul ce aveau asupra Beizadelii se mai slh-bise ; unii chntau, allii indernnau pe Ba-ronul Kalicewski sh inceaph. iaräsi mina-natul joc, care cu putin rnai inainte le u-surase pungile ; nurnai Beizadeaua sedeit

child in chnd, arunch ate ovorbh de spirit in socoteala bietilor oas-peti, cari cu toath ameteala vinului, erausiliti sh sufere ternAndu-se de a nu atrageasuprä-le urgia domneasch.

In line cina se termina si mosafirii pit-räsirä casa. Postelnicul Andronake dupà cedete chteva instructiuni lui Phturich se dusesi el la Kera Duduca.

SfdrOul prtei intdi

linistit i diii

sau ce naşte din pisică şoareci mănâncă · pdf filece nash din pisica, soareci...

Documents