LA ROMÂNI

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ

SĂRBĂTORILE DE IARNĂLa români sărbătorile de iarnă au loc în perioada 6

decembrie- 7 ianuarie. Sunt sărbători laice şi creştine: 6 decembrie- Sfântul Nicolae20 decembrie- Sfântul Ignat sau sacrificarea porcilor24 decembrie- Ajunul Crăciunului25 decembrie- Crăciunul27 decembrie- Sfântul Ştefan31 decembrie- Revelionul, Pluguşorul1 ianuarie- Sorcova, Capra,

- Sfântul Vasile5 ianuarie- Ajunul Bobotezei6 ianuarie- Boboteaza7 ianuarie- Sfântul Ion

SFÂNTUL NICOLAE

5-6 decembrie Sfântul NicolaeÎn seara de 5 decembrie copiii îşi pregătesc ghetele în care Moş Nicolae (Sfântul Nicolae) va pune daruri. Se zice că acest sfânt călătoreşte împreună cu un măgăruş încărcat cu 2 coşuri: unul plin cu dulciuri şi jucării pentru copiii cuminţi şi altul cu nuieluşe pentru copiii care nu au fost cuminţi. El coboară pe horn şi lasă copiilor dulciuri sau nuieluşe. A doua zi dimineaţa copiii găsesc în ghete darurile lăsate de Moş Nicolae.

SFÂNTUL IGNAT20 decembrie Sfântul Ignat

În această zi românii taie porcii. După ce pârlesc, curăţă şi tranşează porcul familia face pomana porcului la care participă toţi cei care au luat parte la tăiatul porcului. Din carne de porc românii pregătesc diverse preparate specifice sărbătorilor de iarnă: tobă, leber, caltaboş, şuncă, cârnaţi, piftie, sarmale.Conform normelor europene, românilor le este interzis să mai taie porcii după metoda tradiţională, prin înjunghiere. (vezi caricaturi)

PIFTIE-SARMALE CALTABOŞ-TOBĂ CÂRNAŢI- COZONAC

MÂNCĂRURI TRADIŢIONALEROMÂNEŞTI

AJUNUL CRĂCIUNULUI

Cu 40 de zile înainte de Crăciun începe Postul Crăciunului în timpul căruia cei care ţin postul nu mănâncă produse din lapte şi carne. De asemenea în această perioadă româncele fac curăţenie în casă şi în curte pentru a întâmpina cum se cuvine marea sărbătoare.

În dimineaţa zilei de 24 decembrie până spre prânz, cete de copii între 5 şi 14 ani merg cu "Moş Ajunul", un colind scurt rostit la fiecare casă şi care anunţă deschiderea seriei de colinde.

Seara, după ieşirea de la biserică (ora 18), cete de copii merg cu "Steaua", un colind religios. Ceata poartă o stea, luminată din spate cu o lumânare ce are în centrul ei o reproducere a Naşterii Domnului.

AJUNUL CRĂCIUNUL

Colindele sunt texte rituale cântate cu ocazia Crăciunului şi a Anului Nou. Există colinde laice şi creştine.

În ajunul Crăciunului familia împodobeşte bradul şi primeşte colindătorii. Aceştia primesc de la gazde colaci, fructe (mere şi nuci), bomboane sau bani.

AJUNUL CRĂCIUNUL

CRĂCIUNULEste ziua naşterii lui Iisus

Hristos. În România Crăciun este

numele păstorului în al cărui staul s-a născut Iisus.

Pretutindeni acest cuvânt magic renaşte speranţele, readuce bucuria şi lumina în case.

Sărbătoarea de Crăciun ţine trei zile.

În prima zi de Crăciun se oferă cadouri celor dragi, iar familia se reuneşte la masa de Crăciun unde se servesc mâncăruri tradiţionale (sarmale, caltaboş, piftie, cârnaţi, tobă, leber, cozonac).

SFÂNTUL ŞTEFAN

După Crăciun vin diverse sărbători şi obiceiuri deosebit de frumoase care fac ca plăcerile şi veselia să se simtă în orice suflet şi în orice casă: Capra, Sorcova, Pluguşorul.

În ziua de 27 decembrie are loc sărbătoarea religioasă a Sfântului Apostol Ştefan, care a fost omorât cu pietre pentru credinţa lui. Cei care poartă numele de Ştefan sau Ştefania îşi serbează în această zi onomastica.

PLUGUL ŞI PLUGUŞORULÎn ajunul Anului Nou (31 decembrie)

cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul - străvechi obicei agrar, care a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Acest obicei ilustrează una din principalele ocupaţii ale poporului român - agricultura.

Pluguşorul copiilor- în ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze purtând bice din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintă succesiunea muncilor agricole - de la aratul ogorului până la coptul colacilor.

SORCOVA

Este un obicei închinat Anului Nou.

Însemnul ritual este alcătuit dintr-un băţ sau o ramură verde, împodobită.

Obiceiul se practică de către copii, iar gazdelor li se adresează urări de sănătate, belşug şi prosperitate.

CAPRACapra a fost socotită de

români ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea.

Jocul "caprei" a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor. În zilele noastre, jocul a rămas un prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, ştergare ş.a., în culori vii.

REVELIONULÎn noaptea de 31 decembrie

românii sărbătoresc venirea noului an. Se organizează petreceri şi mese festive.

În ziua de 1 Ianuarie are loc sărbătoarea religioasă a Sfântului Vasile, arhiepiscop din secolul al IV-lea, originar din Cappadocia (Turcia), care a stabilit primele reguli ale călugărilor. Cei ce poartă numele de Vasile sau Vasilica îşi serbează în această zi onomastica.

BOBOTEAZA5 ianuarie - Ajunul Bobotezei

(Botezul Domnului). Preotul merge din casă în casă şi stropeşte cu apă sfinţită casa şi pe cei ai casei.

6 ianuarie - în calendarul ortodox: Botezul Domnului. Preotul sfinţeşte apa (aghiazma mare) şi odată cu ea sunt sfinţite toate apele pământului. Cu apa sfinţită se stropesc vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în prima scaldă a copilului nou-născut, se stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună şi trăsnete.

SFÂNTUL ION

Pe 7 ianuarie românii sărbătoresc sărbătoarea religioasă ortodoxă a Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta a fost cel care boteza oamenii în vechea Galilee, anunţând venirea Domnului Iisus Hristos. Tot acest sfânt l-a botezat pe Iisus în apa Iordanului. Pentru credinţa lui, regele Irod l-a condamnat la moarte prin decapitare.

Cei care poartă numele de Ion sau Ioana îşi serbează în această zi onomastica.

CONCLUZII

Sărbătorile de iarnă româneşti sunt multe, diverse şi spectaculoase. Au loc în perioada 6 decembrie- 7 ianuarie şi sunt un amestec de laic şi creştin. Este perioada care prezintă cele mai multe sărbători la un loc.